Argus, decembrie 1931 (Anul 22, nr. 5593-5613)

1931-12-02 / nr. 5593

Miercuri 2 Decembrie (33) Furniturile de cărbuni pentru C.F.R O asoc­aţie cu tâ’c Soft titlul de mai su­s, a apărut it. „Universul’'* de Duminică 29 Noem­­­brie, următorul articol : „Ziarele au publicat o notiţă prin care se anunţa constituirea unei „A­­sociaţii a minelor regionale de căr­buni din Romania’’. Asociaţia cuprinde minele de lignit inferior din ţară şi câteva mine de cărbuni bruni. Interesant este mai ales scopul a­­sociaţiei. Cităm textual : ,, Asociaţia va lupta pentru o re­partizare regională a furniturilor de cărbuni, în scopul de a realiza căilor ferate o economie de cel puţin 200 milioane lei . Iată aşa­dar, o organizaţie profe­sională special creată, pentru a fur­niza nu numai cărbuni, dar şi econo­mii de sute de milioane căilor ferate. Este într’adevăr în­duioşetoare acea­stă subită afecţiune de care au fost cuprinse minele de lignit pentru ca­lea ferată. Chestiunea are insă o lăture mai puţin sentimentală, care privită mai de­proape, descoperă dimpotrivă ten­dinţa de a se perpetua mai departe la calea ferată, o situaţie, care a contribuit ani de zile să sleiască bu­getul tot mai anemiat al acestei ad­ministraţii publice. In primii ani, după război, când­ producţia noastră de cărbuni era de­­ficitară, iar inflaţia monetară lăsa să se presupună rezultate financiare excedentare la calea ferată, au fost admise să participe la aprovizionarea căilor ferate cu combustibil, alături de alinele cu cărbuni de calitate su­perioară, şi câteva exploatări rudi­mentare de lignit. Cari ofereau un cărbune cu o putere de vaporizare foarte slabă. Această toleranţă impusa de îm­prejurări, a creiat însă un precedent periculos. An de an s’au ivit cu pretenţii de furnizori ai căilor ferate, fel de fel de mici exploatări de lignit infe­rior, cam­ pe baza dâtei făcută cu celelalte şi foarte adeseori pe bază de influenţe politice, reclamau Di­recţiunei generale a căilor ferate, a­­celaş drept de furnizori de com­bustibil. Ligniţi! însă, nu sunt în stare să pună în mişcare nici un fel de loco­motive, fie pentru trenuri de marfă, mai puţin pentru cele de persoane şi accelerate. Nici cărbunii buni nu pot pune în mişcare trenurile decât ca ajutătoare ale păcurei sau ale cărbunelui superior cum este cel din­ Valea Jiului sau de la Anina ( Reşi­ţa). Până la instituirea regimului de autonomie al C. F. R. conducătorii acestei administraţii, nu au putut opu­ne rezistenţă serioasă, tuturor aces­tor solicitări, cari erau pur şi sim­plu un atentat direct la bugetul C. F. R., întrucât cărbunele inferior este plătit, nu numai ca valoare relativă, dar şi ca valoare absolută, mai scump decât cărbunii superiori de la Anina sau Petroşani, unor regiuni de exclusivitate, prin dorinţa de a împiedica libera concu­renţă de a nărui o politică de pre­ţuri uzurate, obţinute pe bază de criterii. Cu totul străine de practi­cele uzuale ale industriei. Este foarte interesant că unul din scopurile mărturisite ale asociaţiei este şi acela de a protesta împotriva preţurilor acordate cărbunelui de Valea Jiului. Această tactică e adop­­tată pentru ca să se vorbească cât mai puţin de preţurile ce obţin mem­­brii asociaţiei, preţuri disproporţio­nate cu calitatea cărbunelui inferior ii furnizează. Când deficitele de miliarde lei au început să se pronunţe la C.F.R. şi când din această cauza i s’a dat ad­ministraţiei respective o conducere autonomă, atunci de abia s'au înve­derat pagubele pricinuite C. F. R., prin toleranţa ce s’a dat minelor de lignit de a participa la aproviziona­rea C. F. R. Iată ce spune într'o recenta confe­rinţă, o personalitate din conducerea superioară a căilor ferate, recunos­cută ca expert în materie de com­bustibil : „Cu cât întrebuinţăm combusti­bil mai slab, cu atât pierdem mai mult­ In primul rând din puterea de tracţiune a locomotivei, ajun­gând să întrebuinţăm mastodonţi (locomotive uriaşe) pentru trenuri uşoare, la al doilea rând prin fap­tul că aceşti combustibili inferiori, In speţă jigniţi, au un procent foarte mare de apă (până la 30 la sută), in momentul extragerii din pământ, până la 20 la sută, după o expunere la scare de câteva zile­. Această imensă cantitate de apă o încărcăm pe tender şi o plimbăm inutil fără a putea prinde în cal­cul această pierdere. Pentru aceşti cărbuni C. F. R. plăteşte cel puţin 100 milioane lei“. Când cele mai sus afirmate au de­venit simple axiome, calea ferată sub regimul autonomiei a început să pă­­răsească puţin câte puţin calea con­­cesiilor şi favorurilor în materie de combustibil, adoptând o politică mai sănătoasă. Deocamdată delegaţia economică a guvernului a hotărât să nu se mai întrebuinţeze ligniţi cu o putere de vaporizare sub 2,9. S’a renunţat şi la ligniţi cu orice putere de vapori­­zare, cari se găsesc în regiunile cu combustibil mai bun. După expirarea contractelor actu­ale încheiata pe timp de 2 ani cu u­­nele mine de lignit, s’a stipulat în acele contracte că drumul de fier nu va mai cumpăra lignit. * Iată deci cum apare ca foarte ex­plicabilă constituirea asociaţiei pro­ducătorilor de cărbuni inferiori, cari înainte de a lupta pentru realizarea de economii la calea ferată au tot in­teresul de a se crampona cu puteri unite de bugetul C. F. R. Scopul deci adevărat al asociaţiei este clar. Cu forţe unite, asociaţia urmăreşte să permanentizeze poli­tica de aprovizionare a căilor ferate cu cărbuni de calitate inferioară, în paguba exploatărilor carbonifere, cari atât prin calitatea cărbunelui lor, cât şi prin utilajul lor special, în care s’a învestit miliarde, sunt a­­nume pregătite pentru a răspunde din toate punctele de vedere şi în condi­ţiunile cele mai avantajoase nevoi­­lor de combustibil ale căilor ferate fie izolat, fie constituit în asocia­ţie de exploatare a bugetului C F.R., cărbunele inferior nu mai are ce căuta în locomotivele drumului nos­­tru de fier. Administraţia C.F.R. a risipit pâ­nă acum destui bani cu întrebuinţa­rea combustibilului inferior, furnizat de privilegiaţii politici, a înregistrat destule deficite, pentru ca să mai continue“ această politică păgubi­toare”. UN INGINER Dupe cum se vede, enigma res­pectabilelor deficite de la Calea fe­rată, începe să se lămurească. Deficitele au provenit in mare par­te şi din acceptarea, ca furnizori de combustibil ai C.F.R., a tuturor ace­­lor producători de cărbune inferior, cari negăsind debuşeu pe piaţa parti­culară, s'au improvizat ani dearândul, pe bază de influenţe politice, ca fur­­nizori ai drumului nostru de fier. In felul acesta, cărbunele impropriu lo­­comotivelor, şi-a asigurat la C.F.R. o rentă generoasă, in paguba siestei administraţii publice şi a minelor producătoare de cărbune superior, indispensabil locomotivelor. Ceea ce apare mai ciudat in atitu­­dinea acestor producători este fap­­tul că asociaţia s'a constituit sub au­spiciile Soc. ,,Creditul Carbonifer”, în fruntea căreia stă acelaş domn F Carlier, acaparatorul energiei elec­trice din Valea Prahovei, care a a­run­cat pe drumuri Întregul personal românesc al Societăţii I,Electrica1 din Bucureşti. I­REP, întrunirea Retionenţilor Muntelui da pie­te . Un grup de depunători ai socie­tăţii „Muntele de pietate” a ţinut Duminică prima consfătuire în şo­seaua Bonaparte Nr. 47, pentru a delibera asupra măsurilor ce sunt de luat. S’a ales un comitet provizoriu pentru începerea acţiunii. S’a hotărât ţinerea unei noui consfătuiri în ziua de 3 Decembrie. * Apelul Băncii Naţionale în ches­tiunea concordatului Băncii Berko­­witz, ca şi omologarea concorda­tului cerut de această bancă, se vor pica poimâine de către tribu­nalul I­fov, secţia I comercială. breri de concordat pre­venţii in Bitzii Dela I la 23 Noembrie s-au înre­gistrat următoarele cereri de con­cordat : Avram Popel Buzău str. Târgu­lui nr. 71 oferă plata în 2 ani a 30 la sută din creanțe. Admiterea in principiu a fost amânată la 11 De­cembrie pentru convocarea credito­rilor. Gheorghe Teodor­escu Mizil str. Carol 77 oferă placa integrală în 3 ani. Intre timp a retras cererea. Ilie V. Popescu Mizil, str. Carol, oferă 60 la sută din creanță în ani. Tribunalul i-a respins cererea. Moise Paper Buzău, str. Cuza- Vodă 66, oferă 60 la sută din cre­anță în 2 ani. Admiterea în princi­piu amânată la 16 Decembrie pen­tru convocarea creditorilor. Andrei Păunescu Mizil, str. Ca­rol, oferă plata intregei creanţe in 3 ani. Admiterea în principiu amâ­nată la 16 Decembrie. Zaharia Solomon Buzău, Plata Daciei, oferă do la sută din creanţă în doi ani juni. Amânat pentru 26 Decembrie. Leon Hornstein,si Cristea Câm­pean, Buzău, str. Regele Carol, o­­feră 80 la sută din întreaga creaată Situaţia pieţe­or de cereale /Continuare din pag. I-a) Exportul contiguu din Argentina spre pieţele de desfacere din Eu­ropa, e principala pricină a scăde­rilor. După „Times of Argentina“, stocurile disponibile de porumb din Argentina, sunt mult mai impor­tante chiar decât evaluările ofi­ciale. DISPONIBILITĂŢILE ROMÂNIEI Din Galaţi au sosit ştiri că îm­­portante cantităţi de porumb au so­sit în port cu tot riscul condiţiun­ior nefavorabile şî au luat drumul O­­landei şi Belgiei. Porumbul româ­nesc se anunţă a fi de­ foarte bună calitate şi surplusul exportabil s’ar cifra la 4.500 mii tone. Dupe evaluarea Biroului Agri­culturii din Statele Unite, recolta din Statele Unite, s’a­r ridica la 2.674 mii bushles, faţă de 2.703 mii bushels în luna precedentă. Orzul Preţurile mari înregistrate la parte au avut darul să provoace o înmulţire a ofertelor, ceea ce a avut drept urmare o scădere im­portantă a cursurilor. Ţăr­le dunărene si Rusia oferă mici cantităţi, in Statele­ Unite a­­facerile au fost moderate. Pers­pectivele recoltei în Australia sunt bune, pe când în Argentina t­ipul nefavorabil produce pagube re­coltei. In Europa, însâmântările progresează favorabil, deaseme­­nea în India. Africa de Nord, ne­cesită ploi abundente. Exportul din St.-Unte a fost de 4.763 mii bushels, fată de 4.764 mii din săptămâna precedentă. In Canada a fost de 11­ 200 mii bus­hels fată de 30 milioane în săptă­mâna trecută. Cantităţile flotante din această săptămână sunt de 940 mii gr$., fată de 990 mi ars. in săptămâna trecută. Exportul din Rusia si taile du­nărene a fost 309 mii grs, fată de 213 mii grs. in săptămâna trecută. Din Argentina nu­­ a exportat ni­mic. Ovăzul Ovăzul e susţinut însă neglijat. Rusia a retras ofertele sale, insă încarcă în acest moment, mici can­tităţi. Recolta din Germania a dat un rezultat foarte bun şi dupe raportul oficial publicat de consiliul de agri­cultură, ea se evaluează la 6.1­00 mii tone, ceea ce reprezintă un ex­cedent de 4.500 m­ii tone, faţă de anul precedent. G.R. ATE $1 LĂMURIRI E &ersirRj dlg-gaonentî întrunirea lie. o .eumor Băncii Blank Duminică dimineaţa deponenţii Băncii Blank s’au întrunit la Circul Sîdol. A participat şi d. N. Ioanid, comi­sarul guvernului la Banca Naţio­nală. Vorbitorii au expus doleanţele depunătorilor iar d. loanid a dat asigurări că guvernul va da tot sprijinul. S-a votat la urmă o moţiune în sensul celor discutate, în 2 ani juni. Amânat la 35 Decem­­brie. Constantin Udrescu Pogoanele oferă­ întreaga creanţă în 3 ani. A­mânat la 25 Decembrie. Otelea G. Dumitru Mizil, str. Ca­rol, oferă 80 la sută în 3 ani. Amâ­nat la 25 Decembrie. inform­ațiani Regulamentul pentru punerea în aplicare a legii pentru organiza­rea, administrarea şi exp­oatarea ,,Monitorului Oficial” şi Imprime­riilor Statului” a fost întocmit şi sancţionat prin publicarea lui în „Monitorul Oficial” din 30 No­embrie ce-A apărat. NICOLAE FILIPESCU, conferinţa d-lui T.­mişani, ţinută la Teatrul Naţional. De vânzare la Librăria Cartea Ro­mânească şi la toate sucursalele ei din ţară. Se vinde in folosul monumentului lui N. Filipesco. Preţul: 30 Ui. Printr’o deciziune a ministerului instrucţiunii, cultelor şi artelor­, publicată în „Monitorul Oficial” din 30 Noembrie crt, consiliul de administraţie şi comitetul censori­­lor Casei de economie, credit şi ajutor a Corpului didactic, au fost dislovate. Până la alegerea unui nou consiliu s’a instituit o com­i­sie interimară, compusă din urmă­toarele persoane : d. prof- Ramiro Ortitz, d. Florea D­ şi d. Co­ior­­dăchescu. Avocatul H. Ferngold-Galaţî s'a stabilit in Bucureşti strada Ştiuţi­lor 45 (etaj. 111). Printr’o deciziune a ministerului de industrie şi comerţ, publicată în ,,Monitorul Oficial” din 30 Noi­embrie nr. s’a aprobat deschiderea unui târg săptămânal de vite în comuna Şipoteni din judeţul Lă­­puşna, care va funcţiona în ziua de Miercuri­ S-a aprobat de asemenea schim­barea zilelor de funcţionare a târ­gurilor anuale din comuna Rime­tea, judeţul Alba. Az la orele 5 p. m., „Liga Cultu­rală“ şi Asociaţia „Astr­a“, vor săr­bători ziua unirii Banatului, Ardea­­lului şi Bucovinei, printro serbare ca­re va avea loc în sala Teatrului „Liber“, str. Sf. Dumitru No. 2 (dosul Poştei). argus ­ analizat străzilor din Buc este primul pas pentru organizarea serviciului telefonic al Capitalei ,:S0tk% ■ W­tf. _s341V.#A. x REPARAREA STRĂZILOR COMPORTĂ TREI OPERAŢIUNI După instalarea cablurilor, Societatea de Telefoane trebuie sa refacă pavajul. Felul în care se execută acea­stă operaţiune, a provocat o sumedenie de coeventarii şi critici cari necesită o explicaţie. E adevărat câ secţiunile pavate din nou de către So­cietate sunt mai înalte decât nivelul normal al străzilor. Mulţi gândesc că aceasta se datoreşte neglijenţei. Totuşi, motivele acestui procedeu sunt întemeiate şi bazate pe principii cunoscute de orice specialist în materie. Secți­­­nea pavată din nou se adânceşte după un timp oarecare şi dacă pavarea secţiunei desfundate ar fi făcută în aşă fel încât să fie la nivel cu restul străzii, după câteva săp­tămâni, în special după ploaie, această porţiune se va adânci, formând astfel gropi sau şanțuri. Pavând secţiu­nea desfundată mai înalt decât nivelul străzii aces­tei secţiune are posibilitatea de a se nivela. îndatoririle Societăţii de Telefoane nu se termină însă odată cu pavarea străzilor. După câteva săptămâni, in­ginerii societăţii controlează aceste lucrări din nou şi dacă e nevoie fac modificările necesare. Apoi, după um timp mai îndelungat, urmează o a treia inspecţie şi repar­­area definitivă. LUCRĂRILE SUNT EFECTUATE ASTFEL INCAT SĂ PRODUCĂ UN MINIMUM DE INCONVENIENJ. Pentru fiecare caz în parte, lucrările sunt chibzuite ,­ efectuate astfel încât să cauzeze cât mai puține neplă­ceri pietonilor și vehiculelor. De aceea, echipe speciale de lucrători lucrează foarte des in timpul nopţii. Cu toate acestea, neplăcerile sunt întrucâtva inevita­bile. Acei cari sunt incomodaţi, nu trebuie să uite că toate lucrările au drept scop înzestrarea Bucureştiului cu o reţea telefonică care va fi una dintre cele mai moderne* Societatea Anonimă Română de­­­­e­­foane continuă cu lucrările pentru a rea­liza programul său de construcţie proec­­­at în vederea îndeplinirii obligaţiunilor luate faţă de Stat C­ea mai importanta din aceste obliga­ţiuni, este complecta automatizare a rețelei telefonice a Capitalei. Odată ce a­­ceasta este efectuata, toate plângerile contra serviciului telefonic — plângeri da­torite defectelor inerente unui sistem semi­automat şi semi-manual—vor înceta. Spre a avea o rețea automata cores­punzătoare cerinţelor, Bucureşti­ul necesită o centrală automată moderna şi instala­­ţîuni exterioare suficiente. Lucrările pentru construcţia palatului telefoanelor din Ca­lea Victoriei au şi început şi concomitent cu aceste lucrări se progresează cu canaliza­rea străzilor în scopul de a efectua insta­­laţiuni exterioare suficiente. Fiecare Bucureştean care trece ,pe stră­zile Capitalei poate rectua aceste lucrări, cari se efectuează în tot oraşul şi progre­sează rapid. Această Hust­rafie arată prima operaţiune pen­tru repararea străzilor după instalaţia conductelor. După efectuarea celor trei operaţiuni descrise in textul alăturat, pavajul va reveni la starea sa normală -—... I- —L. . »..I».... II SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ DE TELEFOANE STRADA BURSEI, 5 - BUCUREȘTI 3 Brevete de invenţiuni Pliaţi­ un decret publicat in „Mo­­nitorul Ofocial’’ din 4 Noembrie crt., s’a acordat următoarele brevete de invenţiune : Solvay 6 Co.: „Prefecţîonări adus? fabricaţi»»“I­d» hipoclorit de calciu” (Dosarul Nr. 20.009). Vereinigte Glühlampen und Effctri­­citäls. A. G­ : „Lampă incandescentă electrică, umplută, cu gaz”. (Dosarul Nr 20 018 Schubert & Sakrar Maschinenfabrik Aktiengesellschaft: „Ciorap fabricat într’o singură operaţiune pe maşină de­ impietrii plană Ca prinderea ochi­lor, şi procedeu pentru fabricaţi­unea sa”­ (Dosarul Nr. 20­028). René Riberolles: „Aparat pentru măsurarea vitezei aeronavelor în mă­rime şi direcţiune’’. (Dos. No. 20­044 . Granville European-Asiade Rights Incu ^Perfecţionări la arbori teri­bili”. (Dosarul Nr- 20049). Uzinele ardelene pentru exploata­­rea de Trass şi Minereu S­­A­, Dej­a „Procedeu şi modul de executare a unui macadam, destinat pentru va­­hicule grele, executat cu ajutorul ţi­nui Rant compus în esenţial „Ru Trass”. (Dosarul Nr. 204­).

Next