Argus, decembrie 1931 (Anul 22, nr. 5593-5613)
1931-12-02 / nr. 5593
Miercuri 2 Decembrie (33) Furniturile de cărbuni pentru C.F.R O asocaţie cu tâ’c Soft titlul de mai sus, a apărut it. „Universul’'* de Duminică 29 Noembrie, următorul articol : „Ziarele au publicat o notiţă prin care se anunţa constituirea unei „Asociaţii a minelor regionale de cărbuni din Romania’’. Asociaţia cuprinde minele de lignit inferior din ţară şi câteva mine de cărbuni bruni. Interesant este mai ales scopul asociaţiei. Cităm textual : ,, Asociaţia va lupta pentru o repartizare regională a furniturilor de cărbuni, în scopul de a realiza căilor ferate o economie de cel puţin 200 milioane lei . Iată aşadar, o organizaţie profesională special creată, pentru a furniza nu numai cărbuni, dar şi economii de sute de milioane căilor ferate. Este într’adevăr înduioşetoare această subită afecţiune de care au fost cuprinse minele de lignit pentru calea ferată. Chestiunea are insă o lăture mai puţin sentimentală, care privită mai deproape, descoperă dimpotrivă tendinţa de a se perpetua mai departe la calea ferată, o situaţie, care a contribuit ani de zile să sleiască bugetul tot mai anemiat al acestei administraţii publice. In primii ani, după război, când producţia noastră de cărbuni era deficitară, iar inflaţia monetară lăsa să se presupună rezultate financiare excedentare la calea ferată, au fost admise să participe la aprovizionarea căilor ferate cu combustibil, alături de alinele cu cărbuni de calitate superioară, şi câteva exploatări rudimentare de lignit. Cari ofereau un cărbune cu o putere de vaporizare foarte slabă. Această toleranţă impusa de împrejurări, a creiat însă un precedent periculos. An de an s’au ivit cu pretenţii de furnizori ai căilor ferate, fel de fel de mici exploatări de lignit inferior, cam pe baza dâtei făcută cu celelalte şi foarte adeseori pe bază de influenţe politice, reclamau Direcţiunei generale a căilor ferate, acelaş drept de furnizori de combustibil. Ligniţi! însă, nu sunt în stare să pună în mişcare nici un fel de locomotive, fie pentru trenuri de marfă, mai puţin pentru cele de persoane şi accelerate. Nici cărbunii buni nu pot pune în mişcare trenurile decât ca ajutătoare ale păcurei sau ale cărbunelui superior cum este cel din Valea Jiului sau de la Anina ( Reşiţa). Până la instituirea regimului de autonomie al C. F. R. conducătorii acestei administraţii, nu au putut opune rezistenţă serioasă, tuturor acestor solicitări, cari erau pur şi simplu un atentat direct la bugetul C. F. R., întrucât cărbunele inferior este plătit, nu numai ca valoare relativă, dar şi ca valoare absolută, mai scump decât cărbunii superiori de la Anina sau Petroşani, unor regiuni de exclusivitate, prin dorinţa de a împiedica libera concurenţă de a nărui o politică de preţuri uzurate, obţinute pe bază de criterii. Cu totul străine de practicele uzuale ale industriei. Este foarte interesant că unul din scopurile mărturisite ale asociaţiei este şi acela de a protesta împotriva preţurilor acordate cărbunelui de Valea Jiului. Această tactică e adoptată pentru ca să se vorbească cât mai puţin de preţurile ce obţin membrii asociaţiei, preţuri disproporţionate cu calitatea cărbunelui inferior ii furnizează. Când deficitele de miliarde lei au început să se pronunţe la C.F.R. şi când din această cauza i s’a dat administraţiei respective o conducere autonomă, atunci de abia s'au învederat pagubele pricinuite C. F. R., prin toleranţa ce s’a dat minelor de lignit de a participa la aprovizionarea C. F. R. Iată ce spune într'o recenta conferinţă, o personalitate din conducerea superioară a căilor ferate, recunoscută ca expert în materie de combustibil : „Cu cât întrebuinţăm combustibil mai slab, cu atât pierdem mai mult In primul rând din puterea de tracţiune a locomotivei, ajungând să întrebuinţăm mastodonţi (locomotive uriaşe) pentru trenuri uşoare, la al doilea rând prin faptul că aceşti combustibili inferiori, In speţă jigniţi, au un procent foarte mare de apă (până la 30 la sută), in momentul extragerii din pământ, până la 20 la sută, după o expunere la scare de câteva zile. Această imensă cantitate de apă o încărcăm pe tender şi o plimbăm inutil fără a putea prinde în calcul această pierdere. Pentru aceşti cărbuni C. F. R. plăteşte cel puţin 100 milioane lei“. Când cele mai sus afirmate au devenit simple axiome, calea ferată sub regimul autonomiei a început să părăsească puţin câte puţin calea concesiilor şi favorurilor în materie de combustibil, adoptând o politică mai sănătoasă. Deocamdată delegaţia economică a guvernului a hotărât să nu se mai întrebuinţeze ligniţi cu o putere de vaporizare sub 2,9. S’a renunţat şi la ligniţi cu orice putere de vaporizare, cari se găsesc în regiunile cu combustibil mai bun. După expirarea contractelor actuale încheiata pe timp de 2 ani cu unele mine de lignit, s’a stipulat în acele contracte că drumul de fier nu va mai cumpăra lignit. * Iată deci cum apare ca foarte explicabilă constituirea asociaţiei producătorilor de cărbuni inferiori, cari înainte de a lupta pentru realizarea de economii la calea ferată au tot interesul de a se crampona cu puteri unite de bugetul C. F. R. Scopul deci adevărat al asociaţiei este clar. Cu forţe unite, asociaţia urmăreşte să permanentizeze politica de aprovizionare a căilor ferate cu cărbuni de calitate inferioară, în paguba exploatărilor carbonifere, cari atât prin calitatea cărbunelui lor, cât şi prin utilajul lor special, în care s’a învestit miliarde, sunt anume pregătite pentru a răspunde din toate punctele de vedere şi în condiţiunile cele mai avantajoase nevoilor de combustibil ale căilor ferate fie izolat, fie constituit în asociaţie de exploatare a bugetului C F.R., cărbunele inferior nu mai are ce căuta în locomotivele drumului nostru de fier. Administraţia C.F.R. a risipit până acum destui bani cu întrebuinţarea combustibilului inferior, furnizat de privilegiaţii politici, a înregistrat destule deficite, pentru ca să mai continue“ această politică păgubitoare”. UN INGINER Dupe cum se vede, enigma respectabilelor deficite de la Calea ferată, începe să se lămurească. Deficitele au provenit in mare parte şi din acceptarea, ca furnizori de combustibil ai C.F.R., a tuturor acelor producători de cărbune inferior, cari negăsind debuşeu pe piaţa particulară, s'au improvizat ani dearândul, pe bază de influenţe politice, ca furnizori ai drumului nostru de fier. In felul acesta, cărbunele impropriu locomotivelor, şi-a asigurat la C.F.R. o rentă generoasă, in paguba siestei administraţii publice şi a minelor producătoare de cărbune superior, indispensabil locomotivelor. Ceea ce apare mai ciudat in atitudinea acestor producători este faptul că asociaţia s'a constituit sub auspiciile Soc. ,,Creditul Carbonifer”, în fruntea căreia stă acelaş domn F Carlier, acaparatorul energiei electrice din Valea Prahovei, care a aruncat pe drumuri Întregul personal românesc al Societăţii I,Electrica1 din Bucureşti. IREP, întrunirea Retionenţilor Muntelui da piete . Un grup de depunători ai societăţii „Muntele de pietate” a ţinut Duminică prima consfătuire în şoseaua Bonaparte Nr. 47, pentru a delibera asupra măsurilor ce sunt de luat. S’a ales un comitet provizoriu pentru începerea acţiunii. S’a hotărât ţinerea unei noui consfătuiri în ziua de 3 Decembrie. * Apelul Băncii Naţionale în chestiunea concordatului Băncii Berkowitz, ca şi omologarea concordatului cerut de această bancă, se vor pica poimâine de către tribunalul Ifov, secţia I comercială. breri de concordat prevenţii in Bitzii Dela I la 23 Noembrie s-au înregistrat următoarele cereri de concordat : Avram Popel Buzău str. Târgului nr. 71 oferă plata în 2 ani a 30 la sută din creanțe. Admiterea in principiu a fost amânată la 11 Decembrie pentru convocarea creditorilor. Gheorghe Teodorescu Mizil str. Carol 77 oferă placa integrală în 3 ani. Intre timp a retras cererea. Ilie V. Popescu Mizil, str. Carol, oferă 60 la sută din creanță în ani. Tribunalul i-a respins cererea. Moise Paper Buzău, str. Cuza- Vodă 66, oferă 60 la sută din creanță în 2 ani. Admiterea în principiu amânată la 16 Decembrie pentru convocarea creditorilor. Andrei Păunescu Mizil, str. Carol, oferă plata intregei creanţe in 3 ani. Admiterea în principiu amânată la 16 Decembrie. Zaharia Solomon Buzău, Plata Daciei, oferă do la sută din creanţă în doi ani juni. Amânat pentru 26 Decembrie. Leon Hornstein,si Cristea Câmpean, Buzău, str. Regele Carol, oferă 80 la sută din întreaga creaată Situaţia pieţeor de cereale /Continuare din pag. I-a) Exportul contiguu din Argentina spre pieţele de desfacere din Europa, e principala pricină a scăderilor. După „Times of Argentina“, stocurile disponibile de porumb din Argentina, sunt mult mai importante chiar decât evaluările oficiale. DISPONIBILITĂŢILE ROMÂNIEI Din Galaţi au sosit ştiri că împortante cantităţi de porumb au sosit în port cu tot riscul condiţiunior nefavorabile şî au luat drumul Olandei şi Belgiei. Porumbul românesc se anunţă a fi de foarte bună calitate şi surplusul exportabil s’ar cifra la 4.500 mii tone. Dupe evaluarea Biroului Agriculturii din Statele Unite, recolta din Statele Unite, s’ar ridica la 2.674 mii bushles, faţă de 2.703 mii bushels în luna precedentă. Orzul Preţurile mari înregistrate la parte au avut darul să provoace o înmulţire a ofertelor, ceea ce a avut drept urmare o scădere importantă a cursurilor. Ţărle dunărene si Rusia oferă mici cantităţi, in Statele Unite afacerile au fost moderate. Perspectivele recoltei în Australia sunt bune, pe când în Argentina tipul nefavorabil produce pagube recoltei. In Europa, însâmântările progresează favorabil, deasemenea în India. Africa de Nord, necesită ploi abundente. Exportul din St.-Unte a fost de 4.763 mii bushels, fată de 4.764 mii din săptămâna precedentă. In Canada a fost de 11 200 mii bushels fată de 30 milioane în săptămâna trecută. Cantităţile flotante din această săptămână sunt de 940 mii gr$., fată de 990 mi ars. in săptămâna trecută. Exportul din Rusia si taile dunărene a fost 309 mii grs, fată de 213 mii grs. in săptămâna trecută. Din Argentina nu a exportat nimic. Ovăzul Ovăzul e susţinut însă neglijat. Rusia a retras ofertele sale, insă încarcă în acest moment, mici cantităţi. Recolta din Germania a dat un rezultat foarte bun şi dupe raportul oficial publicat de consiliul de agricultură, ea se evaluează la 6.100 mii tone, ceea ce reprezintă un excedent de 4.500 mii tone, faţă de anul precedent. G.R. ATE $1 LĂMURIRI E &ersirRj dlg-gaonentî întrunirea lie. o .eumor Băncii Blank Duminică dimineaţa deponenţii Băncii Blank s’au întrunit la Circul Sîdol. A participat şi d. N. Ioanid, comisarul guvernului la Banca Naţională. Vorbitorii au expus doleanţele depunătorilor iar d. loanid a dat asigurări că guvernul va da tot sprijinul. S-a votat la urmă o moţiune în sensul celor discutate, în 2 ani juni. Amânat la 35 Decembrie. Constantin Udrescu Pogoanele oferă întreaga creanţă în 3 ani. Amânat la 25 Decembrie. Otelea G. Dumitru Mizil, str. Carol, oferă 80 la sută în 3 ani. Amânat la 25 Decembrie. informațiani Regulamentul pentru punerea în aplicare a legii pentru organizarea, administrarea şi expoatarea ,,Monitorului Oficial” şi Imprimeriilor Statului” a fost întocmit şi sancţionat prin publicarea lui în „Monitorul Oficial” din 30 Noembrie ce-A apărat. NICOLAE FILIPESCU, conferinţa d-lui T.mişani, ţinută la Teatrul Naţional. De vânzare la Librăria Cartea Românească şi la toate sucursalele ei din ţară. Se vinde in folosul monumentului lui N. Filipesco. Preţul: 30 Ui. Printr’o deciziune a ministerului instrucţiunii, cultelor şi artelor, publicată în „Monitorul Oficial” din 30 Noembrie crt, consiliul de administraţie şi comitetul censorilor Casei de economie, credit şi ajutor a Corpului didactic, au fost dislovate. Până la alegerea unui nou consiliu s’a instituit o comisie interimară, compusă din următoarele persoane : d. prof- Ramiro Ortitz, d. Florea D şi d. Coiordăchescu. Avocatul H. Ferngold-Galaţî s'a stabilit in Bucureşti strada Ştiuţilor 45 (etaj. 111). Printr’o deciziune a ministerului de industrie şi comerţ, publicată în ,,Monitorul Oficial” din 30 Noiembrie nr. s’a aprobat deschiderea unui târg săptămânal de vite în comuna Şipoteni din judeţul Lăpuşna, care va funcţiona în ziua de Miercuri S-a aprobat de asemenea schimbarea zilelor de funcţionare a târgurilor anuale din comuna Rimetea, judeţul Alba. Az la orele 5 p. m., „Liga Culturală“ şi Asociaţia „Astra“, vor sărbători ziua unirii Banatului, Ardealului şi Bucovinei, printro serbare care va avea loc în sala Teatrului „Liber“, str. Sf. Dumitru No. 2 (dosul Poştei). argus analizat străzilor din Buc este primul pas pentru organizarea serviciului telefonic al Capitalei ,:S0tk% ■ Wtf. _s341V.#A. x REPARAREA STRĂZILOR COMPORTĂ TREI OPERAŢIUNI După instalarea cablurilor, Societatea de Telefoane trebuie sa refacă pavajul. Felul în care se execută această operaţiune, a provocat o sumedenie de coeventarii şi critici cari necesită o explicaţie. E adevărat câ secţiunile pavate din nou de către Societate sunt mai înalte decât nivelul normal al străzilor. Mulţi gândesc că aceasta se datoreşte neglijenţei. Totuşi, motivele acestui procedeu sunt întemeiate şi bazate pe principii cunoscute de orice specialist în materie. Secținea pavată din nou se adânceşte după un timp oarecare şi dacă pavarea secţiunei desfundate ar fi făcută în aşă fel încât să fie la nivel cu restul străzii, după câteva săptămâni, în special după ploaie, această porţiune se va adânci, formând astfel gropi sau şanțuri. Pavând secţiunea desfundată mai înalt decât nivelul străzii acestei secţiune are posibilitatea de a se nivela. îndatoririle Societăţii de Telefoane nu se termină însă odată cu pavarea străzilor. După câteva săptămâni, inginerii societăţii controlează aceste lucrări din nou şi dacă e nevoie fac modificările necesare. Apoi, după um timp mai îndelungat, urmează o a treia inspecţie şi repararea definitivă. LUCRĂRILE SUNT EFECTUATE ASTFEL INCAT SĂ PRODUCĂ UN MINIMUM DE INCONVENIENJ. Pentru fiecare caz în parte, lucrările sunt chibzuite , efectuate astfel încât să cauzeze cât mai puține neplăceri pietonilor și vehiculelor. De aceea, echipe speciale de lucrători lucrează foarte des in timpul nopţii. Cu toate acestea, neplăcerile sunt întrucâtva inevitabile. Acei cari sunt incomodaţi, nu trebuie să uite că toate lucrările au drept scop înzestrarea Bucureştiului cu o reţea telefonică care va fi una dintre cele mai moderne* Societatea Anonimă Română deefoane continuă cu lucrările pentru a realiza programul său de construcţie proecat în vederea îndeplinirii obligaţiunilor luate faţă de Stat Cea mai importanta din aceste obligaţiuni, este complecta automatizare a rețelei telefonice a Capitalei. Odată ce aceasta este efectuata, toate plângerile contra serviciului telefonic — plângeri datorite defectelor inerente unui sistem semiautomat şi semi-manual—vor înceta. Spre a avea o rețea automata corespunzătoare cerinţelor, Bucureştiul necesită o centrală automată moderna şi instalaţîuni exterioare suficiente. Lucrările pentru construcţia palatului telefoanelor din Calea Victoriei au şi început şi concomitent cu aceste lucrări se progresează cu canalizarea străzilor în scopul de a efectua instalaţiuni exterioare suficiente. Fiecare Bucureştean care trece ,pe străzile Capitalei poate rectua aceste lucrări, cari se efectuează în tot oraşul şi progresează rapid. Această Hustrafie arată prima operaţiune pentru repararea străzilor după instalaţia conductelor. După efectuarea celor trei operaţiuni descrise in textul alăturat, pavajul va reveni la starea sa normală -—... I- —L. . »..I».... II SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ DE TELEFOANE STRADA BURSEI, 5 - BUCUREȘTI 3 Brevete de invenţiuni Pliaţi un decret publicat in „Monitorul Ofocial’’ din 4 Noembrie crt., s’a acordat următoarele brevete de invenţiune : Solvay 6 Co.: „Prefecţîonări adus? fabricaţi»»“Id» hipoclorit de calciu” (Dosarul Nr. 20.009). Vereinigte Glühlampen und Effctricitäls. A. G : „Lampă incandescentă electrică, umplută, cu gaz”. (Dosarul Nr 20 018 Schubert & Sakrar Maschinenfabrik Aktiengesellschaft: „Ciorap fabricat într’o singură operaţiune pe maşină de impietrii plană Ca prinderea ochilor, şi procedeu pentru fabricaţiunea sa” (Dosarul Nr. 20028). René Riberolles: „Aparat pentru măsurarea vitezei aeronavelor în mărime şi direcţiune’’. (Dos. No. 20044 . Granville European-Asiade Rights Incu ^Perfecţionări la arbori teribili”. (Dosarul Nr- 20049). Uzinele ardelene pentru exploatarea de Trass şi Minereu SA, Deja „Procedeu şi modul de executare a unui macadam, destinat pentru vahicule grele, executat cu ajutorul ţinui Rant compus în esenţial „Ru Trass”. (Dosarul Nr. 204).