Argus, ianuarie 1932 (Anul 23, nr. 5616-5639)
1932-01-24 / nr. 5633
ANUL XXIII No. 5633 cititi im jir 1931 SEMIME U LIBRARII, CMoscnrl ?i la Afl-fla ziarului EKBznpl&poi eei tap ABONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 » 3 luni 3000 IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 , 3 luni 800 » 3 lei In țară. 6 lei In străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatorii S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti. Str. Constantin Miile No. 24, Et 1. « PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 30693 fl 3-2389 Duminică 24 Ianuarie 1932 CItifI i jr 1931 OEUfiNZARE LA URSARII. Chioşcuri şi la Adiţia ziarului Exemplarul lei 120 PUBLICITATEA se primeşte la Administrația ziarului şi la toate agențiile de publicitate MEŞTERUL TIMP am provoca o goană după devize sau după cumpărături de orice lucru, fără îndoială că tot ce s’a clădit până acum, cu atâta trudă, s’ar risipi în vânt Să nădăjduim, însă, că acelaş fond sănătos, care a păzit ţara de primejdii până acum, are rezerve de rezistenţă şi împotriva greşelilor pe care mulţi se arată gata să le facă din neştiinţă sau din interese rău judecate. Situaţia ţărei, fără îndoială, nu e trandafirie. Greutăţile sunt mari şi nevoia de adaptare la o viaţă restrânsă şi la câştiguri modeste e o boală din cele mai grele. Ca să ne lecuim de ea, e destul să ne convingem că nici o măsură legislativă din nici o ţară din lume şi din nici o vreme, nu a putut lecui crizele economice ci numai timpul a înmormântat suferinţele şi a renăscut viaţa normală din ruină. Comparând situaţia economică dacă, prin măsuri nechibzuite, am de la noi, cu cea din Centrul şi să tulbura încrederea publicului nossăritul Europei, putem spune că, tru în moneda Băncei Naţionale şi deşi, criza bântue şi la noi, ca pretutindeni, totuşi, situaţia noastră e mai avantajoasă. Barlanţa plăţilor noastre continuă a fî activă, cu toate că economia noastră a fost încărcată în ultimul timp, cu o sarcină neprevăzută. Renta emisă în străinătate şi în valută străină, a fost repatriată în massă în ultimele luni. Plasamentul pe care îl reprezintă ea este excepţional de avantajos şi românii, cari şi-au retras fondurile din bănci, nu au mai alergat după titluri şi monedă străină, ci au căutat rentă românească, emisă în străinătate. Fenomenul acesta e, pe de o parte, îmbucurător, fiindcă dobânda şi amortismentul acestor titluri va rămâne, pe viitor, în ţară. Pentru moment, însă, cumpărăturile de rentă românească din străinătate au echivalat cu un import excesiv de mare şi Banca Naţională a trebuit să facă faţă tuturor cererilor de devize pentru plata rentei repatriate. S-a importat, apoi, şi mari cantităţi de aur, în formă de monedă străină, fiindcă mulţi fricoşi credeau că e mai bine să-şi păstreze banii în monedă de aur, decât în hârtie de a Băncei Nationale. Suntem, astăzi, într-o epocă mai calmă. Importul aurului a încetat complect, fiindcă cei ce îi aduceau nu mai pot face beneficii de sperpulă. Lumea s’a convins că hârtia Băncei Nationale e mai bună decât aurul şi de aceia preferă hârtia. Repatrierea rentei continuă, dar într’o proporţie mai restrânsă, fiindcă şi străinătatea acordă o atenţie mai deosebită rentei noastre. Am trecut, deci, cu bine prin criza pe care a provocat-o însăşi încrederea cetăţenilor noştri în renta Statului şi în hârtia Băncei Naţionale. Dupe toate socotelile, oferta de devize streine pe piaţa noastră ,va continua să fie mai mare decât cererea şi va da ocazie Băncei Naţionale să facă, fără greutate, cumpărăturile de monedă streină de care statul are nevoe pentru plata cuponului în străinătate. Atâta timp cât vom sta în această situaţie, trebue să repetăm, necontenit, că stăm bine, oricâte greutăţi şi pagube ar avea de înregistrat piaţa noastră. Când, în toată lumea, se pune problema plăţilor în afară ca o problemă din cele mai primejdioase, dacă noi putem face faţă acestor plăţi fără măsuri excepţionale şi fără nici o restricţie, nu avem drept să ne plângem oricât ne-ardurea. Suntem către sfârşitul lunei ianuarie. Exportul nostru este ca şi suspendat, din cauza închiderei navigaţiei. Afacerile stagnează. Lumea se plânge de lipsa de câştiguri şi de greutatea dărilor. Totuşi, sunt semne pe care nimeni nu le poate trece cu vederea, şi din care oricine poate deduce că, fondul vieţei noastre economice şi alcătuirea noastră socială sunt mult mai sănătoase de cum au putut crede mulţi naţionali de ai noştri şi mulţi streini, cari au făcut judecăţi pripite asupra ţarei noastre. Dacă, în această epocă, ofertade devize este mai importantă decât cererea, deşi acum se fac cumpărături mari pentru stat şi dacă în luna Decembrie a anului 1931, adică în luna trecută, când situaţia era ca şi cea de astăzi, fiscul a putut încasa peste trei miliarde lei ca în vremurile bune fără nici o sforţare deosebită, ci numai prin stimularea aparatului de percepere, trebue să recunoaştem că rezervele de sănătate şi de vigoare ale acestei ţări întrec cu mult aparenţele. Peste o lună se va deschide navigaţia şi va începe exportul porumbului. Avem peste patru sute de mii vagoane porumb de export. Oricât de mici ar fi preţurile, totuşi, acest porumb va aduce bani în ţară şi situaţia se va mai îmnătăţi. Anul acesta trebue, deci, primit cu încredere şi cu nădejde că va fi mai bun. Toate semnele sunt favorabile. O singură grijă rămâne şi de primejdia ei nu ne poate feri nici Dumnezeu, căci ea stă în mâna noastră. Dacă, în împrejurările date şi arătate mai sus, am introduce elemente de tulburare artificiale ca, de pildă, încărcarea statului cu datoriile private, așa cum propun unii să se facă conversiunea, sau A. CORTEANU Piaţa financiară Bursele străine continuă să fie favorabile- La noi e deandoazetea, bursa e foarte slabă- Deşi renta de stabilizare e fermă, Ia Paris. — în jurul Iul 1500, — la noî aseară s’au încheiat tranzacţiuni Ia 561/4 şi cursul aceasta cu tendinţă de scădere-Devizele sunt staţionare cu mici variaţiuni. Marca germană, la Zürich, e mai fermă. la 121, lira sterlină a slăbit puţin. 87.75, la Paris-La noi, cursurile sunt staţionare- Tranzacţiile foarte reduse. Cererile sunt acoperite de oferte, ceea ce e foarte favorabil, mai ales în epoca aceasta, când exportul stagnează. In alti ani, Banca Naţională ca să acopere necesităţile zilnice, vindea cecuri în valoare de 30—40 milioane Iei Acuma nici 5 milioane nu se cer de la Banca Naţională* O delegaţie de exportatori din Timişoara a sosit la Bucureşti să grăbească plata primelor rămase încă neachitate- Li s’a răspuns atât la Ministerul Agriculturei, cât şi la Banca Naţională că primele vor fi achitate foarte curând. Li s’a cerut încă puţină răbdare* Perspectivele exportului de primăvară sunt foarte îmbucurătoare- avem un stoc de 400000 vagoane de porumb pentru exportDacă luăm ca valoare medie 20.000 lei pentru un vagon de porumb, socoteala ne e promiţătoare. * Neînţelegerile dintre exportatorii de lemne au fost definitiv aplanate. Toţi aceşti exportatori au intrat în Sindicatul creat de Ministerul de Industrie şi Comerţ- Exportul lemnelor merge, insă, foarte slab. Pe când în anul trecut s'a exportat numai în Ungaria 45 000 vagoane lemne de foc, In acest an nu se va putea conta pe mai mult de 25 000 vagoane, din cauza restricţiunilor puse de Ungaria la acordarea devizelor pentru mărfurile importate-B. Rd- Situaţia sumară a Băncii Reichului — La 15 Ianuarie 1932 — Situaţia sumară a Băncii Reichului arată la 15 Ianuarie o urcare a procentului de acoperire de la 24,9 la sută la 25,6 la sută. Această urcare este datorită unei reduceri de 195 milioane mărci în circulaţia bancnotelor emise de Reichsbank şi Rentenbank, al căror total se urcă la 4 miliarde 793.800.000 mărci, din care 4 miliarde 381.6000. ooo mărci bancnote ale Băncii Reichului şi 412 milioane 20 000 bancnote Rentenbank. In schimb acoperirea de aur şi devize a scăzut cu 20.206.000 mărci, fiind de 1.121.000.000 mărci. Reducerea acoperirii însumează 12.8oo.ooo mărci și a aceleia de devize 7 milioane 4oo.ooo mărci Efectele și cecurile au scăzut la 3.8oo.loo.ooo mărci, deci cu 250.700.000 mărci. Rezervele de monedă divizionară au sporit cu 37.5oo.ooo mărci Uniune ? Se zice: ne trebue uniune ! Uniune? De ce? Dacă e vorba de o înfrăţire de gânduri şi simţire, în cuprinsul ţărei întregite, suntem de acord. Dar ne trebue avânt, însufleţire, solidaritate naţională. Ţinuturile unite nu pot rămâne ca nişte cenuşerese la marginea vieţii noastre publice. Nemulţumirile, cu atât mai mari şi mai clocotitoare cu cât sunt mai departe de Capitală nu mai pot dăinui. E o stare de nelinişte şi de nesiguranţă, căreia trebue să i se pună capăt. O asemenea unire nu se face, insă, numai cu vorbe. E nevoe de unele îndreptări. Teoreticianii ritmului nou au stăruit să fie înlăturaţi, din viaţa publică, fruntaşii cei mai autorizaţi ai provinciilor unite. Teoreticianii aveau un plan, bizuit, ca toate planurile lor, o parte pe,doctrină” şi nouă părţi pe socoteli şi intrigi. Fruntaşii trebue să dispară, fiindcă sunt o putere. In locul lor să se ridice ,,tinerii”, fiindcă pot fi o unealtă. Reprezentanţii provineţilor trebue să fie unşi şi aleşi, la Bucureşti. Planul a reuşit, în parte. Fruntaşii s’au dat în lături. Nimeni, insă, n’a vrut şi n’a putut să le ia locul. Şi S’a produs în viaţa noastră publică un gol. Situaţia asta, fireşte, nu poate ţine. Avem deoparte planuri şi socoteli, de alta, ţara adevărată, cu ţinuturile ei, aşa cum sunt. Ca să fie unite trebue să renunţăm, fie la cele dintâi, fie la cele din urmă. Se va întâmpla ce trebue să se intâmple: vor pieri teoriile şi teoreticienii. Că ţara, ea, nu poate pieri. Cuvântul ,,unire” se mai intrebuinţează, azi nu numai cu înţeles naţional, dar şi cu înţeles politic. Ne-ar trebui, zic unii, un guvern de unire. Aci, nu mai suntem de acord Un guvern de colaborare? Să facă ce? Sunt nouă luni de când tot ,,colaborează” d. Argetoianu cu d. Iorga şi d. Pangal cu d. Radian. Ce s’a ales din unirea acestor personalităţi? Dezordine. Buna rânduială cere un guvern de partid. Nu ne trebue genii, care să atârne în aer. Ne trebue bărbaţi de bun simţ care să se sprijine pe organizaţii, cu rădăcini în toate ţinuturile ţărei. Ne trebue o echipă de conducere, unitară şi disciplinată. Ne trebue oameni cari să ştie să stea la putere şi să ştie şi să plece, la nevoe, fără a lăsa în urma lor gol şi desnădejde. ÎNSUŞIREA DE CĂPETENIE CE SE CERE, AZI, UNUI SISTEM POLITIC, E SĂ ASIGURE ALTERNAREA LA PUTERE A UNOR FORŢE POLITICE, PREGĂTITE ŞI ORGANIZATE. Vremile sunt deosebit de grele: ele tocesc, repede, guvernele cele mai bune. Ca Statul şi instituţiile lui să nu fie prinşi în vârtejul nevoilor şi al nemulţumirilor, ca dezordinea şi nesiguranţa să nu mai dăinuiască, trebue ca guvernul viitor, să aibă depline puteri şi răspundere deplină, iar în ziua când nu-şi va mai putea îndeplini misiunea, să lase locul unui guvern, de asemenea puternic şi răspunzător. Un guvern, ca cel de acum, are toată lumea împotriva lui„ Un guvern de„unire” ar avea toată lumea la putere. Nu e bine nici aşa, nici aşa. In primul caz, nu mai e guvern. In al doilea, nu mai e control. Guvernul personal nu se sprijină pe nimic. Iar în urma guvernului de „unire” nu mai e nimic. In amândouă cazurile şi cârmuirea şi succesiunea sunt grele guvernele sunt slabe, răspunderile trec peste capul oamenilor politici iar greşelile lor, de neinlăturat, in vremi când nu sunt soluţii desăvârşite nici îndreptări radicale, în loc să pricinuiască o schimbare de guvern, provoacă criză de regim. Atunci? Guvern de partid" Nu e prima oară că peste ruinile unor noui teorii se ridică o veche rânduială" GRIGORE GAFENCU Indicele mondial LA 15 IANUARI. Numerele indice ale preţurilor en gros in Statele Unite s’au calculat de către prof. Irving Fisher la 66,3 faţă de 66,5 din săptămâna precedentă. Târgurile de en gros engleze şi franceze nu au înregistrat schimbări demne de relevat, in timp ce în Germania s’au semnalat scăderi ale nivelului general. Indicele preţului de en gros pentru Franţa s’a calculat la 76 faţă de 75,8 premergător iar pentru Germania la 70,4 dala 71,3 Anglia arată un indice de en gros de 70-2 dela 70 iar in Italia indicele a fost determinat de Camera de comerţ din milano la 68.5. Săptămâna Cerealelor de S. A. Focşăneanu Pieţele neactive.-Intre noi şi Argentina.-Activitatea pe Dunăre Nimfe particular de raportat cu privire la situaţia pieţelor internaţionale de cereale, care continuă să rămână active. Toate încercările jucătorilor de bursă nu au putut provoca o mişcare de fermitate pentru nici un articol, mai cu seamă pentru grâu din care Argentina caută prii©] sa plaseze cât de mult din noua şi buna ei recoltă. Ofertele numeroase de grâu superior şi zilnic mai eftine din Argentina fac aproape imposibilă concurenţa altor provenienţe, după ce a nimicit până acum cu producţia ei bogată concurenţa altor ţări producătoare de porumb. Interesul pentru grânele noastre a încetat odată cu suspendarea plăţii primelor, din care restanţa de cca 250 milioane lei apasă în mare parte simţitor firmele exportatoare, cari nu pot suporta această tărăgăneală, nedispunând nici de mijloace proprii, nici de credite ale caselor mari capitalste, cari ar mai putea îngădui amânarea.Prin neplata regulată a primelor, legea de încurajare a exportului de grâu cade dela sine în desuetudine și acest articol nemaiputând găsi convenienţă în străinătate» va fi negociat pentru consumul intern fără a se ţine cont de parităţile mondiale Dacă morile şî comerţul ar dispune de fonduri suficiente n’ar ezita de a se aproviziona în mod larg formând şi oarecare rezerve de grâu la preţurile joase actuale, cari nu presinTd Tfef» *rfefe pentru speculatie şî investiţie de capital. Dupe statisticile americane stocul la 1 August 1931 a fost de ca. 25 milioane de tone grâu faţă de 1 August 1930 a fost de ca. 22 miloane de tone grâu faţă de 1 August 1926 a fost de ca. 13 milioane de tone grâuCu survenirea recoltelor noul şi date fiind stocurile vechi, pare că în raport cu posibilităţile consumului mondial de grâu recoltele viitoare vor găsi la 1 August 1932 cel puţîn 5 milioane de tone grâu nerealizat. Situaţia economică generală cu cât devine mai crittcă cu atât slăbeşte mai mult consumul, şi într-o proporţie foarte gravă, pentru produsele agricole de tot felul. Dacă plasarea restului de grâu rămas încă în ţară nu ne prea îngrijeşte, totuşi valorificarea incondiţîuni favorabile a porumbului din a cărui producţie mai avem 3 milioane de tone excedent exportabil, trebue să dea de gândit. Nu e vorba de o cantitate, care mai curând sau mai târziu ar găsi pasament, ci de preţurile la care ne vedem siliţi să o desfacem, faţă de acele, la care Argentina continuă de a oferi şi porumbul nou pentru lunile viitoare, din Aprilie încolo, când abia începe a fî cules. Condiţiile atmosferice prielnice pentru recoltele noui, cu perspective de record, îndeamnă Argentina să pună în vânzare tot ce mai posedă şi speră să recolteze la orice preţ pentru a-şi asigura de pe acum şi pentru mai târziu toate debuşeurile încă libere. Grecia prin abolirea taxelor vamale pentru importul de porumb la finele lunei ianuarie a. c. a putut susţine preţurile la Constanţa, unde s-au vândut toate disponibilităţile sosite zilnic la preţuri relativ superioare altor parităţi străine. Italia este şi ea cumpărătoare, însă cu oarecare rezervă, după ce s'a îndestulat până în Aprilie la preţuri relativ joase, revenind între 32—39 fr. fr. ctf peste care se codeşte a trece, pe baza ofertelor frequente din Argentina care trâmbițează o recoltă record. Franţa cere numai porumb mărunt, aşa zis de Basarabia favorizat de tarif vamal mai redus, conform convenţiunei comerciale, însă la preţuri chiar sub acele, obţinute pentru porumburi comune în orice altă ţară. Ţările Scandinaviei sunt stânjenite în importul lor de regimul riguros al devizelor, care îngreuiază şi exportul nostru pentru Cehoslovacia şi Austria, unde cerealele noastre ar putea găsi deocamdată debuşeuri mai convenabile decât oriunde. Tulburările politic-economice în Germania împiedică pentru moment aceastăţară de a se interesa de un import mai intens, care de altfel pare satisfăcut de America şi de Rusia, care acordă înlesniri de plată. Olanda lipsită de hinterlandul german se limitează la un import de cereale potrivit nevoilor proprii, îndestulată cu prisosinţă de atâtea ţări exportatoare, se ţine în rezervă, chiar la preţurile actuale, atât de scăzute, care mai dau loc la puţine tranzacţiuni cu Belgia. Deşi înzestrată de curând cu un regim vamal la import, Anglia contează încă considerabil pentru ţările agricole exportatoare ca un consumator însemnat in special pentru furajerele noastre. Din cauze valutare Anglia prezintă însă neajunsuri pentru comerţul de export intimidat de riscul mare al fluctuaţiei schimbului. Argentina şi Rusia par să nu ezite în a continua să ofere şi să vândă în Anglia cu plată in lire sterline, asigurându-şi astfel acest debuşeu. Polonia face dificultăţi importului produselor străine şi intenţionează să pună în practică un regim de contingentare mai cu seamă pentru cereale permise la import. * Dupe ultimele date, Argentina a exportat până la finele lunei Decembrie 1931, circa nouă sute mii vagoane cu porumb, adică de trei ori excedentul nostru actual, presupus disponibil pentru export si cum a semănat cu 20 la sută peste întinderile anului trecut, si cum perspectivele nouei recolte sunt din cele mai frumoase, ne întrebăm la ce rezultate poate duce un asemenea record nou de producţie. In această privinţă delegatul Argentinei pe lângă comitetul permanent al Institutului Internaţional de Agricultură cu care am avut ocazia de a mă întreţine în străinătate, mi-a declarat următoarele : — Fiind dată situaţia României la Argentine care sunt aproape micile ţări exportatoare de porumb, ar fi loc de a se înţelege pentru o acţiune concertată, cu tendinţa de a se evita pe cât posibil lichidarea recoltelor noastre de porumb la preţuri de ruină-In această direcţie ar trebui îndreptate demersurile şi eforturile cercurilor autorizate. ** Navigaţia pe Dunăre deşi oficial închisă, este însă liberă, dar societăţile de asigurare nu se arată dispuse de a acoperi riscurile de transport, decât cu prime mai urcate. La schelele Dunărene se tratează şi se încarcă porumburi destinate pentru Austria şi Cehoslovacia, care se plăteşte relativ mai bine, însă face dificultăţi pentru obţinerea devizelor. In Constanta silozurile par a fi ocupate şi aglomeraţia cu sosiri noui încurcă activitatea portului. 1— 11 întrevederea Laval* Macdonald Guvernul francez invitase la Paris pe d. Macdonald, pentru un schimb direct de vederi asupra problemelor actuale. Dificultăţi de ordin intern au împiedecat pe primul ministru britanic să dea urmare invitaţiei. La rândul său insă, d. Macdonald a invitat pe d. Laval să vină la Londra. Depinde acum de votul de încredere pe care l-a cerut Camerei, ca primul ministru francez să poată pleca astăzi la Londra. Însemnătatea acestei vizite este vădită. In ceasul de fată, problemde mondiale, politice si financiare, nu pot găsi o deslegare fără inţegerea prealabilă a celor două mari puteri, Franţa şi Anglia. Proectată conferinţă de la Lausanne a trebuit să fie amânată pentru că această înţelegere nu este încă atinsă. Dar orice încercare de a se ajunge la un rezultat practic în cele două probleme atât de strâns legate, reparaţiile şi datoriile interaliate, cer ca o condiţiune prealabilă o procedure comună anglo-franceză-Franţa reprezintă cel mai important creditor al reparaţiunilor germane. Anglia este puterea europeană care se bucură de prestigiul cel mai întins în Statele Unite. Amânarea conferinţei din Lausanne a fost un expedient necesar. Problema plăţilor inter-guvernamentale rămâne însă actuală şi rezolvarea ei nu va putea întârzia. Negocierile ce vor urma pe cale diplomatică vor trebui, în mo inevitabil, să ducă la o lichidare a acestei probleme. Moratoriul propus Germaniei este motivat din dorinţa de a se da un răgaz, acestor negocieri, din grija ca să se înlăture orice grabă dăunătoare în cercetarea putinţelor de a se remedia o situaţie extrem de dificilă. Iar o întrevedere Laval-Macdonald nu poate fi considerată alt- fel decât ca cea mai potrivită introducere în negocierile hotărâtoare ce se deschid între statele Europei, între Europa și America. A. Hg. DEVIZELE încredere desăvârşită în leu.-Urcarea lirei sterline.-Tratativele cu Austria şi Ungaria Piaţa internaţională a devizelor e destul de calmă- Tranzacţii foarte reduse, la preţurile parităţii- Aurul mai slab, a pierdut in cursul săptămânii, câteva puncte.Cauza acestei scăderi e disproporţia intre ofertă şi cerere. Din cauza preţului bun de până acum, au sosit cantităţi însemnate de Napoleoni, din străinătate- Aceste sosiri au slăbit cursul- De la 698, cât a fost la începutul săptămânii, a ajuns la 694-In streinătate încrederea in situaţia leului e desăvârşită. D- Costin Stoicescu, administrator delegat al Băncii Naţionale, reîntors în ţară, după o şedere de şase săptămâni in străinătate, ne-a împărtăşit încrederea cu care este văzută moneta noastră şi mulţumirea cu care e privit faptul că am păstrat neîngrădit comerţul cu devize- LIRA STERLINA Ora sterlină care in culmi săptămânii trecute scăzuse la Paris la 85 jum., s’a urcat la sfârşitul săptămânii la 86.50 ca sa ajungă de la 87.93. Această urcare a lirei e atribuită, în unele cercuri oficiale, expediţiilor mari de aur din India în Anglia. Cumpărarea cantităţilor mari de aur a provocat însemnate vânzări de franci şi dolari. Declaraţiile d-lui Bruening precum şi încordarea situaţiei politice internaţionale n’au influenţat „City"-ul, unde domneşte credinţa că o bună parte din depresiunea actuală economică se datoreşte reparaţiilor. Urcarea cursului lirei sterline a făcut o impresie foarte ciudată în Anglia. Cercurile economice văd, cu nemulţumire o oscilaţie, în sus sau in jos, a lirei sterline. „Daily Mail’’ făcându-se ecoul acestor cercuri, a publicat o notă in cuprinsul următor: „Urcarea lirei sterline se datoreşte speculaţiei angajate în diferitele ţări ale Europei Continentale. Ea ameninţă interesele comerţului britanic. Fuga de alte devize, favorizează cursul lirei sterline. Părăsirea etalonului aur de către Anglia, a creat o situaţie nouă, încă o scădere a lirei sterline, pare în afară de chestiune. Dar o urcare neîndreptăţită a devizei britanice, nu este în favoarea noastră.’’ Erica de o urcare prea mare a lirei pare, în cercurile financiare internaţionale, neîntemeiată. Banca Angliei are de restituit, la 31 ianuarie, credite de 30 milioane lire sterline, în dolari şi franci. Aceste credite nu vor fi prelungite decât într-o mică măsură sau cel puţin aşa doresc conducătorii finance britanice. Restituirile, dat fiind strâmtoarea de pe piaţa monetară, vor fi făcute şi în aur. La noi, lira sterlină deși după paritate la 580, se negociază la 590. MARCA GERMANA Marca germană, după o oarecare scădere, s’a urcat din nou, la 121 la Zürich Tratele de tezaur emise la 14 Maiu 1932, oferite de Reichsbank, au fost în întregime plasate. Se observă câteva oferte de scont extra-bancar cu 7 la sută•Cu toate acestea cererile nu sunt prea importanteîmprumuturile de la o zi la alta sunt foarte căutate din pricina nevoilor de scadență ale chenzinei A cotat la Berlin 7 1/2— 5 1/2 la sută pentru a se exteni mai apoi, pe când la Frankfurt, taxa de 6 la sută nu a fost depăşită. Situaţia generală pe piaţa monetară nu s’a schimbat S’a vorbit din nou de o reducere a taxei scontului, dar svonul e ce! puţin prematur deoarece Banca Reichului nu are, deocamdată, nici un motiv să scadă taxa La noi, cererile de mărci sunt foarte mici MONEDELE SCANDINAVE Cei trei miniştri de externe ai Norvegiei, Suediei şi Danemarcei s’au întrunit la Copenhaga pentru a examina problemele monedei şi a schimbului. Miniştrii Suediei şi Danemarcei au comunicat guvernului din Londra, că ţările Scandinavice ar participa bucuros la o conferinţă la care s’ar studia serios problemele monetare, în acord cu Anglia- Relaţiile de dependentă care leagă tarile scandinavice de Marea-Bri-Citiţi continuarea In pagina. Restricţii la import la Ungaria BUDAPESTA, 22. (Radon*). — Monitorul Oficial da mâine publică o ordonanţă dată de guvern relativ la unele restricţii aduse importului unor anumite categorii de mărfuri in Ungaria. Ordonanţa intră in vigoare în ziua de 23 ianuarie. Pentru importul mărfurilor mai jos specificate, este nevoie de o autorizaţie specială a Ministerului Comerţului. Mărfurile sunt următoarele : brânzeturite, merele, stafidele, bananele, lemnele, articolele de toaletă, anumite categorii de hârtie, sticlărie, mătasea artificială, încălţămintea, aparatele de telegrafie fără fir, biciclete, etc. Guvernul ungar declară că măsura este luată pentru a se asigura echilibrarea balanţei comerciale ungare precum şi a plăţilor în străinătate. Ea este luată în urma sfaturilor date de comitetul financiar al Societăţii Naţiunilor şi ca urmare a restricţiunilor aduse importului in unele din ţările europene. Camera a votat încredere in nou guvern Laval PARIS, 22. (Rador). Terminându-se discuția interpelărilor în legătură cu politica generală a guvernului Laval, Camera a votat încredere în guvern cu 303 voturi, contra 265. Rezultatul votului a făcut o bună impresie în toate cercurile politice.