Argus, februarie 1932 (Anul 23, nr. 5640-5664)

1932-02-01 / nr. 5640

ANUL XXIII No. 5640 ClUfi KM M m SE MARE LA LIBRARII, Chioșcuri si la Afl-Jia ziarului Sxsat&planul i.ei 120 AB­ONAMENTE: IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 » 3 lei tn fără. 6 lei in streinătate 1931 IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 » ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori­. S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Mills No. 24, Et 1. A PA01KI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3­0898 si 3*2889 n 1931 DEMHRME LA LIBIAN­­. Chioşcuri şi la Adiţia ziarului Essmpiarm lei tao Luni 1 Februarie 1932 Ch­lfl MM PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate INFORMARE D- Argetoianu a petrecut o lună în străinătate ca să se in­formeze* Şi s’a întors, informat !­.* A aflat că, peste tot în lume, bântuie criza financiară şi eco­nomică. S’a convins că mijlocul de­' îndreptare nu e de ordin na­ţional, ci internaţional. Iată o călătorie, care nu a fost zadarnică ! Ştim, acum, de ce nu ne merge bine şi de unde ne va veni scăparea. Fireşte, ne-am putea întreba, cum nu s’a informat d. Arge­toianu despre toate acestea şi la noi, în ţară ? Are la îndemână ziare străine şi româneşti, ra­poarte diplomatice şi­­ informa­ţiile secrete ale­ Siguranţei Ge­nerale. Are la direcţia presei un buletin zilnic şi rapoartele con­fidenţiale ale venerabilului şef alt acestei direcţii. Atunci ?:­­Nu au lipsit informaţiile. A lip­sit informarea. Cazul d-lui Argetoianu nu a­i un caz aparte. Ministrul nostru de externe a plecat, şi el, în străinătate­ . Prinţul Ghica, e un diplomat distins şi conştiincios A petrecut cea mai mare parte din viaţa sa, în Apus, înconjurat de stima şi de simpatia tuturor cercurilor politice şi diplomatice. Sunt convins că a aşteptat, cu nerăbdare, călătoria, pe care o face acum» ca să se informeze. Să afle, de­ pildă, ce e cu pactul de neagresiune ruso-român ? Care e politica Franţei faţă de Rusia? De ce a parafat Polonia pactul ei de neagresiune?­­ Nici pentru aceste probleme nu­ lipseau informaţiile. Avem la­ ministerul de externe o direcţie­ politică foarte bună, care im-1 plin­eşte, în parte, lipsurile agen­ţilor noştri­ în principalele capi­tale din Continent. Avem, la Riga, un diplomat încă tânăr, dar bine pregătit şi bine înzes­trat. Şi, totuşi, istoria negocierilor noastre cu Rusia e un model de „lipsă de informare". * De ce ?! .. . Fiindcă cei mai mulţi dintre conducătorii noştrii, de azi şi de eri, nu privesc „informarea“, adică limpedea cunoaştere şi pricepere a întâmplărilor, a fap­telor şi a ideilor zilei, drept cea dintâi dintre îndatoririle lor. Nu îşi­ dau seama că acţiunea naşte din informare, că e condiţionată de ea şi, în nici un caz, nu o poate proceda. Nu se poate să cârmueşti nouă luni de zile şi apoi să te informezi. Lipsa de informare duce, fatal la lipsa ori­cărui şir în fapte şi in idei. începi prin a nu şti ce este. — isprăveşti prin a nu şti ce vrei. Iată, deo pildă, politică noastră externă* E domeniul unde înflo­rate cultul lipsei de informare Şi, totuşi, aci, „informare“ în­seamnă, mai mult ca ori­unde, arta de a pricepe şi de a folosi ,,informaţiile“. Politica noastră externă? E toată cuprinsă în formule* Nu în acţiune, nici in idei. Intr’o vreme se zicea : tripla alianţă. Azi, se zice: tratate şi alianţe. E just. Nu, însă, destul. Am stăruit în parlament şi în presă să fixăm politica noastră faă de Rusia. Dacă ne-am fi ho­tărât, din vreme, să cercetăm această problemă, nu am fi şo­văit în cele şase luni, care des­part parafarea pactului franco­­rus de parafarea pactului po­­lono-rus. Suntem convinşi că am fi putut păstra o desăvârşită unitate de acţiune cu Polonia, O ţelul politicei noastre orientale. Cum ne-am supăra azi, împo­triva unor aliaţi, că au o politică faţă de Rusia, când noi ne ferim de orice iniţiativă şi de orice ho­tărâre ?. Ma­i e vreme să îndreptăm lu­crurile- Să lămurim ce vrem- Ce­­putem primi şi ce nu. Şi să­­strângem în jurul acţiunei de pace, în orient, solidaritatea tu­turor prietenilor noştrii. E nevoe, însă, pentru aceasta, de previziune în informaţii, în vorbe, în idei şi în fapte- E ne­voe adică de o politică externă. Şi aceasta nu numai faţă de Rusia. Faţă de toţi vecinii no­ştrii. Cine se informează, cu toată grija, despre ce se petrece din­colo de Dunăre ?, Bulgaria, ne­gociază un tratat de comerţ, cu Sovietele. Rusia va desface în Bulgaria, în condiţii de monopol petrol şi lemne. Petrol şi lemne? Nu avem nimic de zis? Nimic de propus ? Nu se im­pune să lămurim relaţiile noa­stre cu Bulgaria? Şi nu e tim­pul să avem, în sfârşit, un re­prezentant la Sofia? Politica noastră nu e mai ac­tivă faţă de vecinii apuseni. Şi aci, stăpânesc formulele : Mica Antantă! Fireşte, Mica Antantă* E garanţia siguranţei noastre şi cadrul acţiunei noastre de viitor. Nu e însă o formulă înţepe­nită. E un principiu de viaţă Principiu ce se poate întinde şi întări* Acum doi ani, guvernul ro­mân frământa planuri de apro­piere economică intre statele Micei Antante,­­ între ţările dunărene. Aceste planuri cuprin­deau putinţa unor însemnate organizaţii de viitor. Azi, ‘ cen­trul acestor preocupări s’a mu­tat la Praga. S’a mutat la Buda­­dapesta. Noi aşteptăm. Aştep­tăm să vedem ce va face Mica Antantă, dupe cum am aşteptat să vedem ce va face Polonia. Ne plângem, apoi, că am ră­mas în urmă. Şi ne plimbăm de la Neapole la Londra ca să ne informăm de ce am păţit-o aşa. GRIGORE GAFENCU : Desbaterile consiliului de miniştri Sâmbătă între orele 5 şi 7 jumă­tate d. a. a avut loc un consiliu de miniştri, prezidat de d. N. Iorga. D. Argetoianu a făcut o expunere a călătoriei de Informare din strei­nătate. D. N. Iorga a exprimat d-lui Ar­getoianu mulţumirile consiliului pen­tru rezultatele obţinute. ACTIVITATEA PARLAMENTU­LUI S’a discutat apoi programul de ac­tivitete al Parlamentului, până la sfârşitul sesiune! S’a hotărât ca deocamdată să se aducă în discuţia ambelor Adunări următoarele proecte: proectul de lege al conversîunei datoriilor agri­cole, proectul legii drumurilor, legea chiriilor, legea cumulului, monopolul alcoolului, reorganizarea aviaţiei, legile administrative şi legea or­­ganizării industriei. MASURILE PENTRU APARAREA EXPORTULUI ROMANESC D. ministru Vasilescu-Kurpen a expus lucrările comisiunei insti­tuite pentru apărarea exportului românesc față de barierele va­male ridicate de diferite state. Hotărârile acetsei comisiuni vor discutate de consiliul de ministri, care va lua măsurile în conse­cinţă. , v . AJUTORAREA POPULAŢIEI D. Coriolan Tătaru, subsecretar de stat al Ardealului, a expus situa­ţia nenorocită a populaţiei săteşti din Maramureş care şomează in ur­ma întrerupere a exploatărei fores­tiere. S’a hotărât începerea unor lu­crări de întreţinere şi desvoltare a drumurilor locale spre a da de lu­cru populaţiei* Până ce anotimpul va fi favorabil, s’a hotărât acorda­­rea unui credit de 2 milioane lei, din care se­­vor cumpăra alimente populaţiei. * După expedierea lucrărilor cu­rente consiliul a luat sfârşit. Pensionarii la ministerul de finanţe Eri la amiază s-a prezentat la ministerul de finanţe o numeroasă delegaţie a pensionarilor Statului, spre a fi primită în audienţă de către d. ministru C. Argetoianu. Delegaţia pensionarilor a fost însă primită de d. Ne­otescu, sub­secretar de Stat la ministerul de interne, care a sfătuit delegaţia să se abţină de la orice manifesta­ţie şi a comunicat că d. ministru Argetoianu o va primi in audienţă Luni dimineaţa- D. Titulescu la Geneva LONDRA, 30 (Rador). — D. mi­nistru Titulescu a plecat azi la Ge­neva ' . ‘ ■■ fi ’ S­­IIIIIIIIIEIII Locuri mari Se tot zice că suntem cârmuiţi azi, de oameni mici. Nu e şi părerea noastră. Oa­­menii nu sunt chiar atât de mici pe cât par. Locul la cari sunt puşi e prea mare pentru ei. Vorba lui La Bruyère­ ,un om mnuit şi voinic, cu piept larg şi umeri laţi, poartă uşor, şi cu voe bună, o povară grea. Ii rămâne braţul liber, Jumătate din povara, dusă de el, ar turti pe un pitic. La fel înaltele slujbe fac pe oamenii mari mai mari încă, şi pe cei mici, mult mai­ mici. Deosebirea între azi şi ieri e că, ori, locurile înalte erau ocu­pate de bărbaţi voinici. La locu­rile de seamă, — in politică, in li­teratură, la barou, in lumea ştiin­ţelor, — erau câţiva bărbaţi, înain­tea cărora prieteni şi neprieteni îşi scoteau, cu respect, pălăria. Şi câte nume nu ne trec prin minte­- doctorii Babeş, Asaki, To­ma Ionescu, fata facultăţii ■ de me­dicină, Toma Stelian, Vasile Mis­­sir, Take Ionescu, Mişu Ferichi­­de, m­ândria baroului, Delavran­­cea, Vlahuţa, Car­agi­ale, Coşbuc, strălucirea literelor româneşti, Lascăr Catargi, Petre Carp, Di­­mitrie Sturza, purtând, cu voe bună, pe umerii lor robuşti, greaua povară a cârmuirii. Azi, se înghesue la primele lo­curi, in literatură ca şi în politică, te miri cine, — pleiada piticilor — fără să bage de seamă că demni­tăţile sunt, — cum zice Fénelon, „ca unele sticle, care măresc lucrurile. Toate cusururile­ se văd mărite in aceste demnităţi, unde chiar micile­­hotărâri cu mari ur­mări’. Şi mirarea nu e că se înghesue. Mirarea e că ajung. Cine nu ştie să scrie măcar două rânduri, iară greşală, e mare literat. Cine n'a gospodărit în viaţa lui nu o casă, ci nici o păce, gospodăreşte Sta­tul. Şi, lucru curios, ori, cu mulţi gospodari aveam puţine minis­tere. Azi, cu puţini gospodari, avem prea multe ministere. Eri, oamenii politici se pregăteau pen­tru minister. Azi, se pregătesc mi­nistere pentru oameni nepolitici. T. P. Piaţa financiară Pretutindeni acalmie. La noi bursa şi Banca Naţională fiind închise ori, băncile au lucrat numai în parte. A fost o zi lipsită de evenimente. Ultimul de ori a trecut relativ u­­şori în Capitală. In provincie si­tuaţia e insă foarte proastă, înca­sările merg extrem de greu. Nici­o­­dată n’au existat atât de multe pro­teste în provincie ca în ultimele luni­u. Devizele staţionare- Lira sterlină e cotată la 87 şi şapte optimi la Pa­ris, iar la Londra 87.84. Berlinul a urcat la 121.25 la Zurich. Leul la Londra 582 jum., deci cu patru puncte peste paritate. La Zurich leul a rămas la 3.05. Celelalte devize sunt neschimbate. * In târgul liber valorile au rămas neschimbate tranzacțîunile au fost extrem de reduse. In afară bursele n’au lucrat. Schimbul efectiv a rămas la noi foarte slab. B Bd. Situaţia sumară a Băncii Naţionale Situaţia sumară a Băncii Naţio­nale Austriace în a treia săptămână a lunei ianuarie arată o reducere a acoperirei de devize cu 13 mii. chillingî, aceasta însumând 281,5 mi­ shill. Situaţia mai arată că acoperirea bancnotelor este de 24 la sută, ceea ce înseamnă că a atins minimalul prevăzut de statute. Intre timp Banca Austriei a dis­pus să se vândă din stocul de aur pentru susţinerea disponibilului de devize. Comerţul exterior al Austriei Valoarea importului in 1931 este de 2.208.2 mil. shilling! faţă de 2.738.9 mil. în 1930. Exportul ,­­însumează 134­.5 mil. faţă de 1.879.6 mil. shil­ling!. Proectul de conversiune Reducerea creanţelor convertibile cu 50 la sută,—Concordatul agricol Două importante hotărâri ale d-nui ministru de finanţe Eri după amiază au continuat la Ministerul Agricultura, discuţiile comisiunei speciale a Camerei pen­tru redactarea defnitivă a proec­­tului­ de lege pentru conversiunea datoriilor­ Şedinţa a fost prezidată de d-l C­ Stoianovici. CERCURILE FINAN­CIARE STRĂINE ŞI CONVERSIUNEA D CONST STOIANOVICI, pre­şedintei­ comisiunei, a comunicat că d. ministru de finanţe a putut constata in străinătate, că cercurile financiare din Apus, nu aduc nici o critică proectului de conversiune depus de guvern. Proectul e consi­derat indispensabil pentru a adu­ce liniştea in ţară şi să asigure o desvoltare normală economiei na­ţionale,­­ prin înlesnirea factori­lor de producţie-REDUCEREA CREAN­ŢELOR CU 50 LA SUTA D. VALJAN comunică că d. ministru de finanţe a admis ia reducere de 50­­la sută a creanţelor ad­mise la conversiunea de drept. Principiile privitoare la conver­siune mijlocie şi mare trebuiesc menţinute aşa cum sunt stabilite în proect- Fără plafon, această con­versiune nu se putea concep®, da­că voim ca obligaţiile să aibă o bază reală, un echivalent al valo­rilor. GdNCCTâMTUL AGRICOL Corectivul acestei conversiuni este concordatul. In proectul asupra discuțiiunilor dvs., acest concor­dat era condiţionat de consimţă­mântul creditorului. D. ministru al finanţelor pentru a îngădui ca marea majoritate a proprietari­lor agricoli să beneficie­ze de asanare, a îndepăr­tat obligativitatea consim­ţământului. Proprietarul care vrea concor­dat, se prezintă înaintea unei co­­ra­siuni care reprezintă o instant® preliminară a instituţiei de asanare, compusă din tribunal care are în complectul lui un vot, un delegat al creditorilor şi un delegat al de­bitorilor­ Această comisiune exami­nează situaţia generală a proprie­tarului care vrea să asaneze dato­riile şi dă o sentinţă de admitere in principiu Criteriul de bază e extrem de larg Agricultorul nu trebuie să do­vedească decât că veniturile ■ sale de orice natură sunt suficiente ca să asigure plata ratei de amorti­zare. Concordatul astfel admis, în principiu de comisiune, se intră in fond cu toate probatorile ad­mise de dreptul comun, se stabi­leşte­­famtumul, se fixează plata, etc. Aceasta este un prim grad de jurisdicţiune. Împotriva sentinţei prin care un proprietar agricol ar fi respins de la concordat este deschisă calea apelului. Acesta este al doilea grad de jurisdicţiune; al treilea este Casaţia. Concordatul nu are plafon, aşa că această instituţie de asanare se sprijină pe un singur randament . Veniturile proprietarului care cere concordatul, să fie îndestulătoare pentru a asigura plata ratelor de amortizare. REGIM SPECIAL BĂNCILOR POPULARE D- ministru al Finanţelor a a­­probat în întregime hotărârea co­misiunei de a creia un regim spe­cial băncilor populare. Aceste măsuri vor fî extinse la băncile din Ardeal şi chiar la foarte multe din băncile mici cari ar su­­feri de pe urma conversiunii. In acest scop vom înse­ra în lege un text prin ca­re să oprim declararea în faliment al băncilor, a căror situaţie a fost înrău­­rită prin dispoziţiile legii de conversiune, iar aju­torarea băncilor va trebui I să facă obiectul unei legi deosebite. Preocuparea d-lui Argetoianu fost ca nici o categorie de proprie­tari să nu se plângă că n’a găsit o posibilitate de asanare, luându-se şi toate măsurile, prin care institu­ţiile de credit pot fi sprijinite în această împrejurare-D. prof­ EM. ANTONESCU, în numele Ligei contra carnete! ara­tă meritul d-’te Argetoianu de a fi prezentat oficial conflictul dintre creditor­ şi debitori. Cere acelaş regim prevăzut de proect pentru agricultorii cu proprietate sub 10 ha­ şi pentru acei cu proprietate mai mare­­ ALTE PĂRERI , dr. NICULESCU, analizează situaţiunea unui proprietar care ar avea­ 200 hectare cu o datorie de 1.800.000 lei, arătând situaţiunea tragică dein care nu se poate sus­trage prin sistemul de asanare al guvernului­-Cere-- conversiunea obligatorie pentru toate categoriile de agri­cultori cu obligaţiuni negarantate de Stat D. colonel VIZANTI crede că plafonul nu trebue să fie decât ca* paritatea de plată a debitorului Citiți continuarea in pag. 4-a* Legea contribuţiilor directe trebue modificată Ce ne spune d. Gh. Christodorescu directorul Uniunei Camerelor de Comerţ Patenta fixă şi impozitul minimal, aşa , cum au fost introduse în legea contribuţiilor directe, au provocat numeroase şi legitime nemulţumiri în cercurile comerciale şi indus­triale. Atât Camerele de Comerţ din ţară, cât şi Uniunea au înregistrat numeroase proteste. Am crezut interesant să ne adre­săm d-lui Gh. Christodorescu, di­rectorul Uniunei Camerelor de Co­merţ, cerându-i să ne expună punctul său de vedere. CE NE SPUNE DE GH. CH­RISTO­­DORESCU Noua lege pentru modificarea u­­nor articole din legea contribuţiu­­nilor directe, din 1 Ianuarie 1932, I cuprinde două inovatiuni, care fiine­­dresează comerţul şi industrial in cel mai înalt grad, anume: Impunerea micilor come­­rt trifi industriaşi şi meseriaşi pe perioada de trei ani şi pe clase de venituri, pe care o vom numi patentă fixă. Impunerea minimală a societăţi­lor pe acţiuni şi a tuturor celor­lalte întreprinderi comerciale şi in­dustriale excluse de la patenta fixă. E NEVOE DE O REFORMA RA­DICALA A CONTRIBUTIUNILOR DIRECTE Aceste două inovaţiuni sunt nişte abateri dela principiile impozitului pe venit, introdus de legislaţia noastră fiscală prin legea pentru unificarea contribuţiunilor directe din 1923. La aceleaşi principii s’au­ mai făcut numeroase alte devieri, unele de curând, altele mai de mult, parte din ele chiar de la începutul reformei, toate determinate însă de anumite nevoi, unele mai justifica­te decât altele.Nu-i aceasta o dovadă mai mult că în ţara noastră impozitul pe ve­nit, aşa cum a fost conceput şi a­­plicat, nu a dat rezultatele dorite, nici pentru fisc şi nici pentru con­tribuabili? Şi atunci nu este oare timpul să se ia măsuri pentru o re-,­formă radicală a contribuiţiunilor directe? Această refomă, Uniunea noastră o cere cu insistenţă de a­­tâta vrem© şi pentru a-i uşura în­Introducerea în regimul nostru fiscal a patentei fixe e un vechiu de­ziderat al Uniunii noastre, pe care l a formulat de comun acord cu Ca­merele de comerţ şi de industrie şi cu toate celelalte organizaţion pro­fesionale comerciale şi industriale libere. Soluţiunea ce s’a dat, însă, prin lege, chestiunei, nu satisface interesele comerţului şi industriei. Impotriva acestei soluţiuni se ridică următoarele obiecţiuni mai impor­tante: Folosinţa patentei fixe este limi­tată numai la micii comercianţi, in­dustriaşi şi meseriaşi, deşi organi­­c.•■ riile profesionale au cerut ca pa­tenta fixă să se întindă asupra tu­turor întreprinderilor comerciale şi industriale, cu excepţiunea societă­ţilor anonime. In felul acesta au fost scoase de la folosinţa patentei fixe un număr de 8.000 de întreprinderi. Regimul acordat micilor comer­cianţi se deosebeşte, in detrimentul lor, de regimul micilor industriaşi şi meseriaşi. Regimul micilor industriaşi şi meseriaşi e mult mai larg, mult mai favorabil. Este adevărat că prin instrucţiunile 7836 din 13 ianuarie 1932, Ministerul finanţelor a dispus ca micii industriaşi şi micii mese­riaşi, spre a se putea folosi de pa­tenta fixă, trebue să îndeplinească şi condiţia venitului mediu cerută micilor comercianţi. Cum însă aceas­ta dispozitiune contrazice legea, ea este ilegală. Legea deschide o poartă pentru şicane şi nedreptăţi. In adevăr art. 30 alin. 9 prevede că acei contri­buabili ale căror venituri se găsesc stabilite vădit sub situaţiunea reală, în raport cu importanţa întreprin­derii, nu pot beneficia de clasifica­. făptuirea a întocmit cunoscutul ei aneproiect de lege pentru reforma impozitului pe venituri comerciale şi industriale, rea patentei fixe, ci vor fi repar­tizaţi de comisia de clasificare în categoria corespunzătoare, adică în categoria celor care nu se impun pe clase, ci anual. Dispoziţiunea este gravă, căci prin ea se lasă latitu­dine complectă comisiunii de clasi­ficare de a scoate pe orice contri­buabil de sub regimul patentei fixe, spre a-i trece sub regimul impune­rilor anuale. Legea exclude de la patenta fixă pe contribuabilii neimpuși în vreu­nul din cei trei ani precedând apli­carea legii. Acelaș art. 30 alin. 9 mai prevede că contribuabilii ne­impuși în vreunul din cei trei ani nu pot beneficia de clasificarea pa­tentei fixe, ci vor fi repartizaţi de comisia de clasificare în categoria corespunzătoare, adică în categoria celor ce se impun anual după drep­tul comun. Dispoziţiunea este cate­gorică. Cu toate acestea, instruc­ţiunile ministerului finanţelor lămu­resc legea în sensul că aceşti con­tribuabili­­ vor beneficia de patentă fixă. Patenta fixă este o impunere mi­nimală, pe cât de exagerată, pe a­­tăt de nedreaptă. Clasificarea con­tr­ibuabililor supuşi patentei fixe se v­a face de o comisiune judeţiană. După care criteriu ? In această privinţă legea nu e clară de loc. In adevăr, art. 76 modificat dispune că pentru facerea clasificării comisiunea va ţine ,seamă, de situaţiunea de fapt şi de dispoziţiunile legei. Termenii sunt vagi şi nici instrucţiunile Mi­nisterului finanţelor nu-i lămuresc Din spiritul general al legei rezultă însă că comisiunea nu are la înde­mână pentru facerea clasificării de­cât un singur criteriu: media veni­(Citiţi continuarea în pagina IV-a). Patenta M mm iii din­ Râsboiin Extremul­ Orient Dacă ştirile agenţiilor se adeveresc, guvernul Chinei ar fi hotărât să de­­clare războiu Japoniei. Se va desiă­vârşi astfel ultima formalitate nece­sară pentru clarificarea relaţiilor .*­ Extremul Orient. Declararea războiu­lui este încheerea firească a situaţiei, actuale când armatele duşmane se lup­tă cu înverşunarea şi Liga Naţiunilor cere rapoarte şi material de studiu. Au fost deci zadarnice toate silin­ţele internaţionale de tărăgănire a conflictului pentru Mandoiuria. In­­tervenţiile Societăţii Naţiunilor şi ale marilor puteri n’au putut înfrânge planurile politicei japoneze. Cu pre­ţul unui războiu, guvernul din Tokio încearcă să-şi impună pretenţiile la China. Dacă până acum acţiunea ar­matei japoneze putea fi înfăţişată, cu dreptate sau fără,­a ca o desfăşu­rare de măsuri de poliţie într’un te­ritoriu lipsit de o autoritate efectivă, intervenţia avioanelor şi vaselor de războiu la Schanghai, bombardarea lu­nei or­aş deschis, debarcarea de trupe în cel mai de seamă­­centru comercial din China, este o agresiune vădită, chiar pentru privirile inaulgerate. Răs­­punsul guvernului chinez este logic şi întemeiat■ ia fap­t şi iu drept. Omenirea va cunoaşte deci din nou războiuri cu toate asigurările pactelor, de pace eternă, cu toate solemnele, manifestaţii ale statelor cari s’au le­pădat de războiu, ca mijloc de politi­că naţională. Un războiu în Extremul Orient ! Telegramele cu nume exotice, despre fapte ce se petrec la mii de leghe, «a turbură prea adânc pe cititorii ziare­­lor din Europa şi America. Şi totuşi, Extremul Orient nu e aşa de înde*­părtat. Fiindcă, dacă se porneşte răz­boiul intre China şi Japonia, bătălia ameninţă să nu poată fi mărginită fa­ire cele două neamuri galbene. Inte­rese mari sunt in joc, pentru Rusia, America, Marea Britattie. Văpaia to­tului ce arde la Shangai nu va chema intervenţii grave ? Zilele săptămânii ce vine sunt ho­­târâtoare pentru credinţa de pace pentru Societatea Naţiunilor paznice acestei credinţe.­­ Nu va isbuti Societatea Naţiunilor nici acum să îşi impună voinţa? Pac­­tul" legământul de disciplină interna­­ţională" dă Societăţii Naţiunilor pu­­­teri întinse, pentru a hotărî şi a pu­ne în executare măsuri împotriva a­­celui stat care a deslănţuit războiul1». O vină grea apasă răspunderea Ge­nevei : n’a putut preveni primejdia războiului în Extremul Orient. Daci în cel mai scurt timp nu cade osânda lumei asupra turburătorilor tratate­lor de pace, vor cădea toate asigură­rile internaţionale înscrise in formule dovedite înşelătoare. Se va pecetlui soarta conferinţei de dezarmare, care printr’o ironie a întâmplării, mâine îşi începe lucrările, A. Hg. Citiţi în pag. 3-a Săptămâna Financiară Limitarea importului in Elveţia MASURILE CARI PRIVESC IN ROMANIA BERNA, 30 (Rador). — Guver­nul federal a dat un decret prin ca­re se limitează importul mărfurilor străine. Dintre mărfurile expediata de România, în Elvețiia, numai lem­nele răşinoase sunt atinse de acest decret prohibitiv. Situaţia băncilor daneze Totalul depunerilor la băncile­­fa­neze — exclusiv banca de emisiune —* la 31 Decembrie 1931 a fost de 1930 milioane cor. faţă de 2080 mii* in 1930. Suma totală depusă la băncile din străinătate este de 31 mii. kor. — anul precedent 114 milioane. Angaja­mentele in străinătate însumează 43 mii. iar in Dec. 1930 au fost de 74 milioane. Suma totală a încasărilor s’a urcat cu 25 mii. în Decembrie 1931 față de 61 mii* din Decembrie 1930. D. dr. N. Lupu la Londra LONDRA, 30 (Rador). — D. dr. N. Lupu a sosit eri la Londra, într-o călătorie de informaţii. D. dr. Lupu a văzut eri pe d. Ne­ville Chamberlain, ministrul finan­ţelor şi pe d. Thomas, ministrul Do­­minioanelor. D. dr. Lupu va rămâne la Londra o săptămână şi va avea întrevederi și cu d-nii MacDonald și Snowden.

Next