Argus, februarie 1932 (Anul 23, nr. 5640-5664)
1932-02-01 / nr. 5640
ANUL XXIII No. 5640 ClUfi KM M m SE MARE LA LIBRARII, Chioșcuri si la Afl-Jia ziarului Sxsat&planul i.ei 120 ABONAMENTE: IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 » 3 lei tn fără. 6 lei in streinătate 1931 IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 » ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori. S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Mills No. 24, Et 1. A PA01KI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 30898 si 3*2889 n 1931 DEMHRME LA LIBIAN. Chioşcuri şi la Adiţia ziarului Essmpiarm lei tao Luni 1 Februarie 1932 Chlfl MM PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate INFORMARE D- Argetoianu a petrecut o lună în străinătate ca să se informeze* Şi s’a întors, informat !.* A aflat că, peste tot în lume, bântuie criza financiară şi economică. S’a convins că mijlocul de' îndreptare nu e de ordin naţional, ci internaţional. Iată o călătorie, care nu a fost zadarnică ! Ştim, acum, de ce nu ne merge bine şi de unde ne va veni scăparea. Fireşte, ne-am putea întreba, cum nu s’a informat d. Argetoianu despre toate acestea şi la noi, în ţară ? Are la îndemână ziare străine şi româneşti, rapoarte diplomatice şi informaţiile secrete ale Siguranţei Generale. Are la direcţia presei un buletin zilnic şi rapoartele confidenţiale ale venerabilului şef alt acestei direcţii. Atunci ?:Nu au lipsit informaţiile. A lipsit informarea. Cazul d-lui Argetoianu nu ai un caz aparte. Ministrul nostru de externe a plecat, şi el, în străinătate . Prinţul Ghica, e un diplomat distins şi conştiincios A petrecut cea mai mare parte din viaţa sa, în Apus, înconjurat de stima şi de simpatia tuturor cercurilor politice şi diplomatice. Sunt convins că a aşteptat, cu nerăbdare, călătoria, pe care o face acum» ca să se informeze. Să afle, de pildă, ce e cu pactul de neagresiune ruso-român ? Care e politica Franţei faţă de Rusia? De ce a parafat Polonia pactul ei de neagresiune? Nici pentru aceste probleme nu lipseau informaţiile. Avem la ministerul de externe o direcţie politică foarte bună, care im-1 plineşte, în parte, lipsurile agenţilor noştri în principalele capitale din Continent. Avem, la Riga, un diplomat încă tânăr, dar bine pregătit şi bine înzestrat. Şi, totuşi, istoria negocierilor noastre cu Rusia e un model de „lipsă de informare". * De ce ?! .. . Fiindcă cei mai mulţi dintre conducătorii noştrii, de azi şi de eri, nu privesc „informarea“, adică limpedea cunoaştere şi pricepere a întâmplărilor, a faptelor şi a ideilor zilei, drept cea dintâi dintre îndatoririle lor. Nu îşi dau seama că acţiunea naşte din informare, că e condiţionată de ea şi, în nici un caz, nu o poate proceda. Nu se poate să cârmueşti nouă luni de zile şi apoi să te informezi. Lipsa de informare duce, fatal la lipsa oricărui şir în fapte şi in idei. începi prin a nu şti ce este. — isprăveşti prin a nu şti ce vrei. Iată, deo pildă, politică noastră externă* E domeniul unde înflorate cultul lipsei de informare Şi, totuşi, aci, „informare“ înseamnă, mai mult ca oriunde, arta de a pricepe şi de a folosi ,,informaţiile“. Politica noastră externă? E toată cuprinsă în formule* Nu în acţiune, nici in idei. Intr’o vreme se zicea : tripla alianţă. Azi, se zice: tratate şi alianţe. E just. Nu, însă, destul. Am stăruit în parlament şi în presă să fixăm politica noastră faă de Rusia. Dacă ne-am fi hotărât, din vreme, să cercetăm această problemă, nu am fi şovăit în cele şase luni, care despart parafarea pactului francorus de parafarea pactului polono-rus. Suntem convinşi că am fi putut păstra o desăvârşită unitate de acţiune cu Polonia, O ţelul politicei noastre orientale. Cum ne-am supăra azi, împotriva unor aliaţi, că au o politică faţă de Rusia, când noi ne ferim de orice iniţiativă şi de orice hotărâre ?. Mai e vreme să îndreptăm lucrurile- Să lămurim ce vrem- Ceputem primi şi ce nu. Şi săstrângem în jurul acţiunei de pace, în orient, solidaritatea tuturor prietenilor noştrii. E nevoe, însă, pentru aceasta, de previziune în informaţii, în vorbe, în idei şi în fapte- E nevoe adică de o politică externă. Şi aceasta nu numai faţă de Rusia. Faţă de toţi vecinii noştrii. Cine se informează, cu toată grija, despre ce se petrece dincolo de Dunăre ?, Bulgaria, negociază un tratat de comerţ, cu Sovietele. Rusia va desface în Bulgaria, în condiţii de monopol petrol şi lemne. Petrol şi lemne? Nu avem nimic de zis? Nimic de propus ? Nu se impune să lămurim relaţiile noastre cu Bulgaria? Şi nu e timpul să avem, în sfârşit, un reprezentant la Sofia? Politica noastră nu e mai activă faţă de vecinii apuseni. Şi aci, stăpânesc formulele : Mica Antantă! Fireşte, Mica Antantă* E garanţia siguranţei noastre şi cadrul acţiunei noastre de viitor. Nu e însă o formulă înţepenită. E un principiu de viaţă Principiu ce se poate întinde şi întări* Acum doi ani, guvernul român frământa planuri de apropiere economică intre statele Micei Antante, între ţările dunărene. Aceste planuri cuprindeau putinţa unor însemnate organizaţii de viitor. Azi, ‘ centrul acestor preocupări s’a mutat la Praga. S’a mutat la Budadapesta. Noi aşteptăm. Aşteptăm să vedem ce va face Mica Antantă, dupe cum am aşteptat să vedem ce va face Polonia. Ne plângem, apoi, că am rămas în urmă. Şi ne plimbăm de la Neapole la Londra ca să ne informăm de ce am păţit-o aşa. GRIGORE GAFENCU : Desbaterile consiliului de miniştri Sâmbătă între orele 5 şi 7 jumătate d. a. a avut loc un consiliu de miniştri, prezidat de d. N. Iorga. D. Argetoianu a făcut o expunere a călătoriei de Informare din streinătate. D. N. Iorga a exprimat d-lui Argetoianu mulţumirile consiliului pentru rezultatele obţinute. ACTIVITATEA PARLAMENTULUI S’a discutat apoi programul de activitete al Parlamentului, până la sfârşitul sesiune! S’a hotărât ca deocamdată să se aducă în discuţia ambelor Adunări următoarele proecte: proectul de lege al conversîunei datoriilor agricole, proectul legii drumurilor, legea chiriilor, legea cumulului, monopolul alcoolului, reorganizarea aviaţiei, legile administrative şi legea organizării industriei. MASURILE PENTRU APARAREA EXPORTULUI ROMANESC D. ministru Vasilescu-Kurpen a expus lucrările comisiunei instituite pentru apărarea exportului românesc față de barierele vamale ridicate de diferite state. Hotărârile acetsei comisiuni vor discutate de consiliul de ministri, care va lua măsurile în consecinţă. , v . AJUTORAREA POPULAŢIEI D. Coriolan Tătaru, subsecretar de stat al Ardealului, a expus situaţia nenorocită a populaţiei săteşti din Maramureş care şomează in urma întrerupere a exploatărei forestiere. S’a hotărât începerea unor lucrări de întreţinere şi desvoltare a drumurilor locale spre a da de lucru populaţiei* Până ce anotimpul va fi favorabil, s’a hotărât acordarea unui credit de 2 milioane lei, din care sevor cumpăra alimente populaţiei. * După expedierea lucrărilor curente consiliul a luat sfârşit. Pensionarii la ministerul de finanţe Eri la amiază s-a prezentat la ministerul de finanţe o numeroasă delegaţie a pensionarilor Statului, spre a fi primită în audienţă de către d. ministru C. Argetoianu. Delegaţia pensionarilor a fost însă primită de d. Neotescu, subsecretar de Stat la ministerul de interne, care a sfătuit delegaţia să se abţină de la orice manifestaţie şi a comunicat că d. ministru Argetoianu o va primi in audienţă Luni dimineaţa- D. Titulescu la Geneva LONDRA, 30 (Rador). — D. ministru Titulescu a plecat azi la Geneva ' . ‘ ■■ fi ’ SIIIIIIIIIEIII Locuri mari Se tot zice că suntem cârmuiţi azi, de oameni mici. Nu e şi părerea noastră. Oamenii nu sunt chiar atât de mici pe cât par. Locul la cari sunt puşi e prea mare pentru ei. Vorba lui La Bruyère ,un om mnuit şi voinic, cu piept larg şi umeri laţi, poartă uşor, şi cu voe bună, o povară grea. Ii rămâne braţul liber, Jumătate din povara, dusă de el, ar turti pe un pitic. La fel înaltele slujbe fac pe oamenii mari mai mari încă, şi pe cei mici, mult mai mici. Deosebirea între azi şi ieri e că, ori, locurile înalte erau ocupate de bărbaţi voinici. La locurile de seamă, — in politică, in literatură, la barou, in lumea ştiinţelor, — erau câţiva bărbaţi, înaintea cărora prieteni şi neprieteni îşi scoteau, cu respect, pălăria. Şi câte nume nu ne trec prin minte- doctorii Babeş, Asaki, Toma Ionescu, fata facultăţii ■ de medicină, Toma Stelian, Vasile Missir, Take Ionescu, Mişu Ferichide, mândria baroului, Delavrancea, Vlahuţa, Caragiale, Coşbuc, strălucirea literelor româneşti, Lascăr Catargi, Petre Carp, Dimitrie Sturza, purtând, cu voe bună, pe umerii lor robuşti, greaua povară a cârmuirii. Azi, se înghesue la primele locuri, in literatură ca şi în politică, te miri cine, — pleiada piticilor — fără să bage de seamă că demnităţile sunt, — cum zice Fénelon, „ca unele sticle, care măresc lucrurile. Toate cusururile se văd mărite in aceste demnităţi, unde chiar micilehotărâri cu mari urmări’. Şi mirarea nu e că se înghesue. Mirarea e că ajung. Cine nu ştie să scrie măcar două rânduri, iară greşală, e mare literat. Cine n'a gospodărit în viaţa lui nu o casă, ci nici o păce, gospodăreşte Statul. Şi, lucru curios, ori, cu mulţi gospodari aveam puţine ministere. Azi, cu puţini gospodari, avem prea multe ministere. Eri, oamenii politici se pregăteau pentru minister. Azi, se pregătesc ministere pentru oameni nepolitici. T. P. Piaţa financiară Pretutindeni acalmie. La noi bursa şi Banca Naţională fiind închise ori, băncile au lucrat numai în parte. A fost o zi lipsită de evenimente. Ultimul de ori a trecut relativ uşori în Capitală. In provincie situaţia e insă foarte proastă, încasările merg extrem de greu. Niciodată n’au existat atât de multe proteste în provincie ca în ultimele luniu. Devizele staţionare- Lira sterlină e cotată la 87 şi şapte optimi la Paris, iar la Londra 87.84. Berlinul a urcat la 121.25 la Zurich. Leul la Londra 582 jum., deci cu patru puncte peste paritate. La Zurich leul a rămas la 3.05. Celelalte devize sunt neschimbate. * In târgul liber valorile au rămas neschimbate tranzacțîunile au fost extrem de reduse. In afară bursele n’au lucrat. Schimbul efectiv a rămas la noi foarte slab. B Bd. Situaţia sumară a Băncii Naţionale Situaţia sumară a Băncii Naţionale Austriace în a treia săptămână a lunei ianuarie arată o reducere a acoperirei de devize cu 13 mii. chillingî, aceasta însumând 281,5 mi shill. Situaţia mai arată că acoperirea bancnotelor este de 24 la sută, ceea ce înseamnă că a atins minimalul prevăzut de statute. Intre timp Banca Austriei a dispus să se vândă din stocul de aur pentru susţinerea disponibilului de devize. Comerţul exterior al Austriei Valoarea importului in 1931 este de 2.208.2 mil. shilling! faţă de 2.738.9 mil. în 1930. Exportul ,însumează 134.5 mil. faţă de 1.879.6 mil. shilling!. Proectul de conversiune Reducerea creanţelor convertibile cu 50 la sută,—Concordatul agricol Două importante hotărâri ale d-nui ministru de finanţe Eri după amiază au continuat la Ministerul Agricultura, discuţiile comisiunei speciale a Camerei pentru redactarea defnitivă a proectului de lege pentru conversiunea datoriilor Şedinţa a fost prezidată de d-l C Stoianovici. CERCURILE FINANCIARE STRĂINE ŞI CONVERSIUNEA D CONST STOIANOVICI, preşedintei comisiunei, a comunicat că d. ministru de finanţe a putut constata in străinătate, că cercurile financiare din Apus, nu aduc nici o critică proectului de conversiune depus de guvern. Proectul e considerat indispensabil pentru a aduce liniştea in ţară şi să asigure o desvoltare normală economiei naţionale, prin înlesnirea factorilor de producţie-REDUCEREA CREANŢELOR CU 50 LA SUTA D. VALJAN comunică că d. ministru de finanţe a admis ia reducere de 50la sută a creanţelor admise la conversiunea de drept. Principiile privitoare la conversiune mijlocie şi mare trebuiesc menţinute aşa cum sunt stabilite în proect- Fără plafon, această conversiune nu se putea concep®, dacă voim ca obligaţiile să aibă o bază reală, un echivalent al valorilor. GdNCCTâMTUL AGRICOL Corectivul acestei conversiuni este concordatul. In proectul asupra discuțiiunilor dvs., acest concordat era condiţionat de consimţământul creditorului. D. ministru al finanţelor pentru a îngădui ca marea majoritate a proprietarilor agricoli să beneficieze de asanare, a îndepărtat obligativitatea consimţământului. Proprietarul care vrea concordat, se prezintă înaintea unei corasiuni care reprezintă o instant® preliminară a instituţiei de asanare, compusă din tribunal care are în complectul lui un vot, un delegat al creditorilor şi un delegat al debitorilor Această comisiune examinează situaţia generală a proprietarului care vrea să asaneze datoriile şi dă o sentinţă de admitere in principiu Criteriul de bază e extrem de larg Agricultorul nu trebuie să dovedească decât că veniturile ■ sale de orice natură sunt suficiente ca să asigure plata ratei de amortizare. Concordatul astfel admis, în principiu de comisiune, se intră in fond cu toate probatorile admise de dreptul comun, se stabileştefamtumul, se fixează plata, etc. Aceasta este un prim grad de jurisdicţiune. Împotriva sentinţei prin care un proprietar agricol ar fi respins de la concordat este deschisă calea apelului. Acesta este al doilea grad de jurisdicţiune; al treilea este Casaţia. Concordatul nu are plafon, aşa că această instituţie de asanare se sprijină pe un singur randament . Veniturile proprietarului care cere concordatul, să fie îndestulătoare pentru a asigura plata ratelor de amortizare. REGIM SPECIAL BĂNCILOR POPULARE D- ministru al Finanţelor a aprobat în întregime hotărârea comisiunei de a creia un regim special băncilor populare. Aceste măsuri vor fî extinse la băncile din Ardeal şi chiar la foarte multe din băncile mici cari ar suferi de pe urma conversiunii. In acest scop vom însera în lege un text prin care să oprim declararea în faliment al băncilor, a căror situaţie a fost înrăurită prin dispoziţiile legii de conversiune, iar ajutorarea băncilor va trebui I să facă obiectul unei legi deosebite. Preocuparea d-lui Argetoianu fost ca nici o categorie de proprietari să nu se plângă că n’a găsit o posibilitate de asanare, luându-se şi toate măsurile, prin care instituţiile de credit pot fi sprijinite în această împrejurare-D. prof EM. ANTONESCU, în numele Ligei contra carnete! arată meritul d-’te Argetoianu de a fi prezentat oficial conflictul dintre creditor şi debitori. Cere acelaş regim prevăzut de proect pentru agricultorii cu proprietate sub 10 ha şi pentru acei cu proprietate mai mare ALTE PĂRERI , dr. NICULESCU, analizează situaţiunea unui proprietar care ar avea 200 hectare cu o datorie de 1.800.000 lei, arătând situaţiunea tragică dein care nu se poate sustrage prin sistemul de asanare al guvernului-Cere-- conversiunea obligatorie pentru toate categoriile de agricultori cu obligaţiuni negarantate de Stat D. colonel VIZANTI crede că plafonul nu trebue să fie decât ca* paritatea de plată a debitorului Citiți continuarea in pag. 4-a* Legea contribuţiilor directe trebue modificată Ce ne spune d. Gh. Christodorescu directorul Uniunei Camerelor de Comerţ Patenta fixă şi impozitul minimal, aşa , cum au fost introduse în legea contribuţiilor directe, au provocat numeroase şi legitime nemulţumiri în cercurile comerciale şi industriale. Atât Camerele de Comerţ din ţară, cât şi Uniunea au înregistrat numeroase proteste. Am crezut interesant să ne adresăm d-lui Gh. Christodorescu, directorul Uniunei Camerelor de Comerţ, cerându-i să ne expună punctul său de vedere. CE NE SPUNE DE GH. CHRISTODORESCU Noua lege pentru modificarea unor articole din legea contribuţiunilor directe, din 1 Ianuarie 1932, I cuprinde două inovatiuni, care fiinedresează comerţul şi industrial in cel mai înalt grad, anume: Impunerea micilor comert trifi industriaşi şi meseriaşi pe perioada de trei ani şi pe clase de venituri, pe care o vom numi patentă fixă. Impunerea minimală a societăţilor pe acţiuni şi a tuturor celorlalte întreprinderi comerciale şi industriale excluse de la patenta fixă. E NEVOE DE O REFORMA RADICALA A CONTRIBUTIUNILOR DIRECTE Aceste două inovaţiuni sunt nişte abateri dela principiile impozitului pe venit, introdus de legislaţia noastră fiscală prin legea pentru unificarea contribuţiunilor directe din 1923. La aceleaşi principii s’au mai făcut numeroase alte devieri, unele de curând, altele mai de mult, parte din ele chiar de la începutul reformei, toate determinate însă de anumite nevoi, unele mai justificate decât altele.Nu-i aceasta o dovadă mai mult că în ţara noastră impozitul pe venit, aşa cum a fost conceput şi aplicat, nu a dat rezultatele dorite, nici pentru fisc şi nici pentru contribuabili? Şi atunci nu este oare timpul să se ia măsuri pentru o re-,formă radicală a contribuiţiunilor directe? Această refomă, Uniunea noastră o cere cu insistenţă de atâta vrem© şi pentru a-i uşura înIntroducerea în regimul nostru fiscal a patentei fixe e un vechiu deziderat al Uniunii noastre, pe care l a formulat de comun acord cu Camerele de comerţ şi de industrie şi cu toate celelalte organizaţion profesionale comerciale şi industriale libere. Soluţiunea ce s’a dat, însă, prin lege, chestiunei, nu satisface interesele comerţului şi industriei. Impotriva acestei soluţiuni se ridică următoarele obiecţiuni mai importante: Folosinţa patentei fixe este limitată numai la micii comercianţi, industriaşi şi meseriaşi, deşi organic.•■ riile profesionale au cerut ca patenta fixă să se întindă asupra tuturor întreprinderilor comerciale şi industriale, cu excepţiunea societăţilor anonime. In felul acesta au fost scoase de la folosinţa patentei fixe un număr de 8.000 de întreprinderi. Regimul acordat micilor comercianţi se deosebeşte, in detrimentul lor, de regimul micilor industriaşi şi meseriaşi. Regimul micilor industriaşi şi meseriaşi e mult mai larg, mult mai favorabil. Este adevărat că prin instrucţiunile 7836 din 13 ianuarie 1932, Ministerul finanţelor a dispus ca micii industriaşi şi micii meseriaşi, spre a se putea folosi de patenta fixă, trebue să îndeplinească şi condiţia venitului mediu cerută micilor comercianţi. Cum însă aceasta dispozitiune contrazice legea, ea este ilegală. Legea deschide o poartă pentru şicane şi nedreptăţi. In adevăr art. 30 alin. 9 prevede că acei contribuabili ale căror venituri se găsesc stabilite vădit sub situaţiunea reală, în raport cu importanţa întreprinderii, nu pot beneficia de clasifica. făptuirea a întocmit cunoscutul ei aneproiect de lege pentru reforma impozitului pe venituri comerciale şi industriale, rea patentei fixe, ci vor fi repartizaţi de comisia de clasificare în categoria corespunzătoare, adică în categoria celor care nu se impun pe clase, ci anual. Dispoziţiunea este gravă, căci prin ea se lasă latitudine complectă comisiunii de clasificare de a scoate pe orice contribuabil de sub regimul patentei fixe, spre a-i trece sub regimul impunerilor anuale. Legea exclude de la patenta fixă pe contribuabilii neimpuși în vreunul din cei trei ani precedând aplicarea legii. Acelaș art. 30 alin. 9 mai prevede că contribuabilii neimpuși în vreunul din cei trei ani nu pot beneficia de clasificarea patentei fixe, ci vor fi repartizaţi de comisia de clasificare în categoria corespunzătoare, adică în categoria celor ce se impun anual după dreptul comun. Dispoziţiunea este categorică. Cu toate acestea, instrucţiunile ministerului finanţelor lămuresc legea în sensul că aceşti contribuabili vor beneficia de patentă fixă. Patenta fixă este o impunere minimală, pe cât de exagerată, pe atăt de nedreaptă. Clasificarea contribuabililor supuşi patentei fixe se va face de o comisiune judeţiană. După care criteriu ? In această privinţă legea nu e clară de loc. In adevăr, art. 76 modificat dispune că pentru facerea clasificării comisiunea va ţine ,seamă, de situaţiunea de fapt şi de dispoziţiunile legei. Termenii sunt vagi şi nici instrucţiunile Ministerului finanţelor nu-i lămuresc Din spiritul general al legei rezultă însă că comisiunea nu are la îndemână pentru facerea clasificării decât un singur criteriu: media veni(Citiţi continuarea în pagina IV-a). Patenta M mm iii din Râsboiin Extremul Orient Dacă ştirile agenţiilor se adeveresc, guvernul Chinei ar fi hotărât să declare războiu Japoniei. Se va desiăvârşi astfel ultima formalitate necesară pentru clarificarea relaţiilor .* Extremul Orient. Declararea războiului este încheerea firească a situaţiei, actuale când armatele duşmane se luptă cu înverşunarea şi Liga Naţiunilor cere rapoarte şi material de studiu. Au fost deci zadarnice toate silinţele internaţionale de tărăgănire a conflictului pentru Mandoiuria. Intervenţiile Societăţii Naţiunilor şi ale marilor puteri n’au putut înfrânge planurile politicei japoneze. Cu preţul unui războiu, guvernul din Tokio încearcă să-şi impună pretenţiile la China. Dacă până acum acţiunea armatei japoneze putea fi înfăţişată, cu dreptate sau fără,a ca o desfăşurare de măsuri de poliţie într’un teritoriu lipsit de o autoritate efectivă, intervenţia avioanelor şi vaselor de războiu la Schanghai, bombardarea lunei oraş deschis, debarcarea de trupe în cel mai de seamăcentru comercial din China, este o agresiune vădită, chiar pentru privirile inaulgerate. Răspunsul guvernului chinez este logic şi întemeiat■ ia fapt şi iu drept. Omenirea va cunoaşte deci din nou războiuri cu toate asigurările pactelor, de pace eternă, cu toate solemnele, manifestaţii ale statelor cari s’au lepădat de războiu, ca mijloc de politică naţională. Un războiu în Extremul Orient ! Telegramele cu nume exotice, despre fapte ce se petrec la mii de leghe, «a turbură prea adânc pe cititorii ziarelor din Europa şi America. Şi totuşi, Extremul Orient nu e aşa de înde*părtat. Fiindcă, dacă se porneşte războiul intre China şi Japonia, bătălia ameninţă să nu poată fi mărginită faire cele două neamuri galbene. Interese mari sunt in joc, pentru Rusia, America, Marea Britattie. Văpaia totului ce arde la Shangai nu va chema intervenţii grave ? Zilele săptămânii ce vine sunt hotârâtoare pentru credinţa de pace pentru Societatea Naţiunilor paznice acestei credinţe. Nu va isbuti Societatea Naţiunilor nici acum să îşi impună voinţa? Pactul" legământul de disciplină internaţională" dă Societăţii Naţiunilor puteri întinse, pentru a hotărî şi a pune în executare măsuri împotriva acelui stat care a deslănţuit războiul1». O vină grea apasă răspunderea Genevei : n’a putut preveni primejdia războiului în Extremul Orient. Daci în cel mai scurt timp nu cade osânda lumei asupra turburătorilor tratatelor de pace, vor cădea toate asigurările internaţionale înscrise in formule dovedite înşelătoare. Se va pecetlui soarta conferinţei de dezarmare, care printr’o ironie a întâmplării, mâine îşi începe lucrările, A. Hg. Citiţi în pag. 3-a Săptămâna Financiară Limitarea importului in Elveţia MASURILE CARI PRIVESC IN ROMANIA BERNA, 30 (Rador). — Guvernul federal a dat un decret prin care se limitează importul mărfurilor străine. Dintre mărfurile expediata de România, în Elvețiia, numai lemnele răşinoase sunt atinse de acest decret prohibitiv. Situaţia băncilor daneze Totalul depunerilor la băncilefaneze — exclusiv banca de emisiune —* la 31 Decembrie 1931 a fost de 1930 milioane cor. faţă de 2080 mii* in 1930. Suma totală depusă la băncile din străinătate este de 31 mii. kor. — anul precedent 114 milioane. Angajamentele in străinătate însumează 43 mii. iar in Dec. 1930 au fost de 74 milioane. Suma totală a încasărilor s’a urcat cu 25 mii. în Decembrie 1931 față de 61 mii* din Decembrie 1930. D. dr. N. Lupu la Londra LONDRA, 30 (Rador). — D. dr. N. Lupu a sosit eri la Londra, într-o călătorie de informaţii. D. dr. Lupu a văzut eri pe d. Neville Chamberlain, ministrul finanţelor şi pe d. Thomas, ministrul Dominioanelor. D. dr. Lupu va rămâne la Londra o săptămână şi va avea întrevederi și cu d-nii MacDonald și Snowden.