Argus, martie 1932 (Anul 23, nr. 5665-5690)
1932-03-02 / nr. 5665
2 ANUL XXIII No. 5665 Comercianţi, Industriaşi, Financiari! Nu faceţi nici-o afacere până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor ale clientelei învoastră. Luaţi informaţiuuni comerciale detailate,, precise, bine controlate, de la „ARGUS“ Secţia de informatiuni comerciale N T E: IN STRAINATATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 » IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 * 3 luni 300 » 3 lei in tari. 6 lei In streinătate ORGAN ZILNIC AL COMERTUL Pondatori: S. PAUKER « H. F. VALENTIN BIROURILE: București Str. Constantin Mills Ho. 21 EL I ^ ► . * . * - ... . .• J ' *■ .v'f jrii. ..-»i INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3-0693 şi 3-2369 Miercuri 2 Martie 1932 iiiiierciaîiîî, Industriaşi, Financiari ! Nu faceţi nici-o afacere pană când nu va interesaţi despre situatia prezenta si perspectivele de viitor ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale tretaliate, precise, bine controlate, de la* „ARGUS“ Sestia de informaţiuni comerciale PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Potopul legislativ Povestea e veche în ţara românească şi se povestea, cu mult înainte de răsboi. Ea n’a făcut decât să adeverească şi mai cu putere, după răsboi, adevărul zicătoarei că, în România, nu suferim de lipsa legilor — şi încă din cele bune ! — ci de neaplicarea lor. „Obiceiul pământului“ din vremea dreptului nostru nescris se dovedeşte a fi, în toate împrejurările, mai puternic decât legea scrisă şi dată publicităţii, tocmai pentru mai multă siguranţă şi respect faţă de ea, atât din partea cetăţenilor cât şi dintr’a organelor însărcinate , cu aplicarea. Neaplicarea sau nerespectarea legilor, boală veche, are şi ea o explicaţie, dacă nu chiar o scuză, în mulţimea şi variaţia textelor legislative. Legile sudună, an de an, cu grămada, pe urma unei activităţi legislative, din ce în ce mai înfierbântată. Să ia cineva în mână colecţia „Codului general al României“, întemeiat de răposatul Hamangiu pentru colecţionarea regulată şi metodică a legislaţiei noastre, şi va constata îndată furia legislativă crescândă din ultimii ani. Intr’adevăr, vol. VIII al acestei colecţii cuprinde legile şi regulamentele puse în vigoare în ultimii patru ani (1913—1916.). Volumul următor, în continuare, cuprinde de asemeni textele legislative și regulamentare ale unui ciclu de tilm ai trei , ani (1919—1921) inti un număr de pagini sporit, prin efectul evenimentelor extraordinare ale răsboiului şi păcii. Dar maşina legislativa se pune in mişcare sub presiune ridicată, din ce în ce mai ridicată, abia de la 1922 înainte. Aceiaşi colecţie „Hamangiu“ ne sta martoră cu Îngrămădireavolumelor următoare cuprinzând legislaţia anilor 1922—1930. Dintr’un scrupul probabil de conştiinţă, Codul poartă menţiunea „legi de unificare“ pe coperta volumelor următoare, care se succed vertiginos până la 1930. Cinci volume îndesate de texte legislative şi regulamentare, adunate numai în decurs de 9 ani de unde, până atunci, fiecare volum al colecţiei ajungea să redea texte pe câte 3—4 ani, laolaltă. Ultimii ani legislativi redaţi în colecţia Hamangiu (1929 şi 1930) sunt cei mai bogaţi în activitate legiferatorie pentru că a fost nee de câte un volum întreg fiecărui an. Până când colecţia ne va reda şi activitatea anului trecut (1931), ca să fim la zi în aprecierea furiei noastre legislative, putem constata că am ajuns să multipliere de 3—4 ori activitatea noastră legiferatorie, în ultimii ani, prin comparaţie cu situaţia dinainte de răsboi. Chiar dacă am ţine seamă de prelungirea de la trei la cinci luni pe an a sesiunii legislative ordinare, prin prevederile Constituţiei noul de la 1923, tot va trebui să recunoaştem o creştere îngrijitoare a activităţii Corpurilor legiuitoare, fără nici un folos real pentru opera de stabilitate juridică şi de consolidarea legalităţii în ţara noastră.Neaplicarea legilor n’a făcut decât să se agraveze, prin îngrămădirea fără socoteală a textelor legislative şi regulamentare, pe care nimeni nu le cunoaşte, căci foarte greu se poate pune cineva în curent cu ele. Potopul nostru legislativ este în Prima linie rezultatul amestecului, tot mai nesocotit al puterii publice in câmpul activităţii econo- mice a particularilor. De aci a urmat, în cea mai largă măsură, nesiguranţa juridică şi tulburarea activităţilor productive ale particularilor cari, în loc să se simtă garantaţi de puterea Statului la executarea contractelor liber consimţite de părţi, se văd mereu ameninţaţi de amestecul politicii şi al demagogiei. Nesiguranţa juridică pe urma amestecului politicei în câmpul activităţii economicei este sporită de capriciile şi ambiţiile reformatorilor de ocazie, cu provizoratul fatal ce rezultă din schimbarea guvernelor, precum şi din practica, din ce în ce mai frecventă, a legilor de caracter personal. Zăpăceala ce rezultă neutru toată lumea din nesiguranţa sau provizoratul legilor constitue primejdia cea mai serioasă pentru viaţa Statului însuşi. Respectul legalităţii nu-i vorbă goală, ci o necesitate de viaţă şi de conservare naţională. Respectul datorit legilor nu se poate întări decât prin seriozitatea celor cari le fac cu grijă şi cu pregătire, temeinică, dar el slăbeşte de îndată ce legiuitorul pare a lucra cu uşurință, făcând şi modificând textele legislative de la o zi la alta, fără nici un motiv temeinic. Desigur, modificarea unui text de lege greşit sau excesiv se impune de la sine, dar variația aceasta în activitatea legiuitoare nu-i de natură să sporească respectul şi încrederea cetăţenilor în conducătorii trebilor publice. Iată pentru ce, în faţa potopului legislativ, care se deslănţue tot mai furios asupra României întregite de la 1922, ţara aşteaptă şi speră că se va ridica un zăgaz de ocrotire. N. DAŞCOVICI Cât aur are Franţa în Statele-Unite . Din cercurile bancare americane se comunică, în legătură cu cantităţile de aur european depozitate în Statele-Unite, jumătate din acestea, adică circa 490 milioane dolari, sumă aflată în depozitul băncilor americane aparţine Băncii Franţei. Artglia dispune dé TÜSilfoarté dolari aur.:... ... -V. SMITH HUSII „Ve vom..." Profesorii Universităţii din Bucureşti, chemaţi să aleagă pe rectorul Universităţii, nu şi-au putut îndefini sarcina, fiindcă au găsit uşa rectoratului închisă cu lacăt. Ziarele spun, că închiderea rectoratului, cu lanţuri şi lacăt e un fapt, care nu s’a mai petrecut niciodată şi nicăeri. De câtva timp, se petrec la noi fapte, atât de ciudate, încât unul mai mult sau mai neaşteptat ca celalt nu ne mai miră. Dacă întâmplarea dela Universitate nu ne miră, totuşi ea nu e lipsită de interes. Profesorii universitari alcătuesc , asta e presupunerea __ corporaţia cea mai independentă. Răspânditori ai adevărului şi ai frumosului, profesorii universitari trebuie să fie __ iar se presupune — firi de elită şi minţi luminate. Lanţul şi lacătul pus la uşă arată spiritul lor de independenţă şi prestigiul de care se bucură. Gradul lor de cultură îl vădeşte stilul scrisorii trimisă de d. prorector profesorilor. D-le Profesor, „Subsemnatul, IN CALITATE DE (de prisos), prorector al Universităţii din Bucureşti, recunoscut de ministru al instrucţiunii, cultelor şi artelor, prin adresa No. 27916/932, am onoarea să vă FAC (la singular) cunoscut că alegerea de rector VA AVEA LOC (franţuzism,aura lieu) la o dată care se va fixa ulterior şi pe care V’O VOM („vom” la plural iar „v’o vom” o poemă) ADUCE LA CUNOŞTINŢA (franţuzism,porter dotre connaissance) la timp’’. Aşa e corporaţia profesorilor universitari. Cum sunt celelalte corporaţii, se înţelege uşor Iar, ce ar fi un parlament corporativ, care se înţelege şi mai uşor. Convocarea unei conferinţe economice internaţionale Ea se va ţine la Paris, la mijlocul lunei Martie La Paris, se va întruni la 11 Martie a. c., o conferinţă economică internaţională. La această conferinţă, convocată de Camera de comerţ internaţională, vor lua parte reprezentanţi autorizaţi din mai toate ţările. România va fi reprezentată prin d. Mihai Manoilescu, fost ministru şi preşedintele Comitetului Naţional român al Camerei de comerţ internaţionale. Cercările economice dau o deosebită importanţă acestei conferinţe. Căci, ea va avea să propuie guvernelor, o serie de măsuri care să contribue la descătuşarea legăturilor comerciale internaţionale. In ultima vreme, legăturile comerciale au fost stânjenite prin numeroase piedici. Parte din ele se datoresc restricţiilor valutare, accretate de diferitele ţări. Cealaltă parte, sistemului de contingente vamale care se întinde tot mai mult. Nu mai sunt decât două ton, in toată Europa, unde operaţiile comerciale cu străinătatea nu sunt stânjenite de nici o măsura administrativă. Şi, in aceste ţări, e de prevăzut că regimul de libertate complectă va înceta curând. Altfel, riscă să-şi mobilizeze o bună parte din fondul lor de devize, prin , împrumuturi forţate, pe termen netimtate, in ţările în care exportă. Se înţelege că, în asemenea condiţii, schimbul internaţional de mărfuri devine tot mai mic şi că neputinţa unei desfaceri normale loveşte greu, foarte greu In producători. TARILE REPREZENTATE LA CONFERINŢA Conferinţa de la Paris va avea sa examineze această încurcată problemă şi să propuie guvernelor măsurile ce sunt de luat pentru înlesnirea relaţiilor comerciale internaţionale. Până acum, au fost anunţate, la această conferinţă, următoarele delegaţii: Germania: fostul cancelar W. Cuno şi Al. Frowein; Statele Unite: Silas H. Straun; Anglia: Sir Arthur Balfour şi Sir John Sandeman Allen; Franţa: Robert Masson; Italia: Alberto Pirelli; Suedia: J. S. Edstrom şi B. G. Prytz; Japonia: Shinjiro Matsuyama; România: Mihai Manoilescu. Pe cale neoficiala si-au anunţat participarea d-nii Owen Young (Statele Unite), dr. Paul Hammerschlag (Austria), Louis Manheim, K. A. Wallenberg (Suedia), Marinkovici (Iugoslavia) şi alţii. CONTIGENTELE VAMALE Prima chestiune care va fi luată în discuţie va fi chestiunea contingentelor vamale. Oamenii de afaceri din toate ţările resimt efectele restricţiilor impuse importului. Politica de „contingentare“ e o problemă căreia se va da o constantă atenţiune. Discuţia va fi de un mare interes. Conferinţa se va întruni la o oră în care afacerile trec printre gravă criză, greutăţile pe care le întâlneşte, pe teren politic, colaborarea internaţională apar încă mai mari Aceste împrejurări dau şi mai multă importanţă unei reuniuni în care grupărilede oameni de afaceri din diferite ţări vor ataca marile probleme ale zilei cu toată independenţa şi dintr’un punct de vedere pur economic. La această chestiune, d. M. Manoilescu va susţine, din partea României, următorul punct de vede: 1. Comitetul Naţional Român exarmnând problema contingentăreri constată în primul rând că toată politica comercială urmărită în ultimul timp nu face decât să îndepărteze economiceşte Statele artele de altele. Totuşi, având în vedere situaţia de fapt şi mai ales faţă de practicarea din ce în ce mai intensă • a prohibiţiujiilor şi restric- Itrilor la import ale Statelor cu care se găseşte în legături economice, România este nevoită să vadă in contingentare — dat fiind şi caracterul agricol şi debitor al ţării — o politică de apărare şi nimic mai mult. 2. Comitetul Naţional Român consideră contingentarea nu ca un mijloc de organizare permanentă a schimbului de bunuri dintrei state, ci numai ca o politică care să facă faţă împrejurărilor ocazionale, contingentarea neputănd să se acomodeze necesităţilor atât de variate ale economiei naţionale. 3. Nu vede în contingentare decât o măsură de adaptare pe timp(Citiți continuarea în pagina aÎI-a). PIAŢA FINANCIARA Situaţia băncilor româneşti din Ardeal Bursa din Paris a deschiseri foarte ferm Cursurile au fost susţinute până târziu, aşa că aproape toate valorile sau urcat. Sau făcut importante tranzacţii. Dintre hârtiile româneşti rentele unificate au fost foarte ferme. Petroliferele de asemenea ferme Numai renta de stabilizare a pierdut din cursul precedent. Bursa din Berlin staţionară. In schimb aceea din New-York obosită-Celelalte burse mai importante din Europa au fost mai calme-La noi, bursa începe săptămâna cât se poate de slabă. In toate compartimentele e lipsă totală în tranzacţii. Scrisurile funciare-uirbane mai slabe. După amiază cursurile au fost la noi şi mai slabe Devizele au adus o nouă surpriză- A slăbit francul elveţian. A fost înSâ ceva trecător-Eri seara a venit repriza şi ultimul curs al francului elveţian sosit din Paris îl arată mai ferm cu două puncte. Bursa noastră ţinând seama de deprecierea francului elveţian a redus şi ea cursul cecului. Dolarul continuă să fie ferm la Paris. La Zuerich, in urma slăbire a francului elveţian, dolarul a ajuns la cursul de peste 516, după ce acum o săptămână a fost cotat la Sít ** Marod germană susţinută La Zuerich e cotată la 122.75-A slăbit ceva florinul olandez-Lira sterlină se menţine între 88 60—88.70. Schimbul efectiv ceva mai ferm Napoleonul e vândut la 691, dolarul la 166-D. R- Auboin, fost consilier tehnic la Banca Naţională a părăsit eri Capitala. La gara de Nord a fost salutat de directori şi administratori ai Băncii Naţionale, şi numeroase personalităţi din lumea politică şi economică. D-nii Bolgert şi Guittard au rămas încă la Bucureşti * O lungă consfătuire a fost,eri seară, între d- l- Stoicescu administrator delegat la Banca Naţională şi d- Dumitrescu, directorul Casei de Compensaţiuni de pe lângă Banca Naţională. S-a discutat regulamentul legei Casei de Compensaţiuni. • Consfătuirea dintre bancherii români din Ardeal a continuat şi eri. Solidaritatea, care cuprinde în organizaţia ei 156 de bănci, a prezentat deocamdată o situaţie despre portofoliul agricol a 101 bănci- Iată această situaţie: Capitalul social şi rezervele acestor 101 bănci reprezintă 720 milioane lei- Numărul acţionarilor e de 44 500, din care 17-100 mici agricultori, în valoare de 115.400.000 lei- 1689 fonduri bisericeşti, şcolare şi culturale deţin acţiuni de 106 milioane lei 2310 acţiuni, sunt în mâinile văduvelor şi orfanilor de război- Valoarea lor e de 41400 000 lei. Profesorii, preoţii şi învăţătorii au 6912 acţiuni, în valoare de 81 milioane 300.000 leiAvocaţi, medici şi ingineri deţin 3207 acţiuni în valoare de 121 milioane 800 000 lei. Depunerile ating suma de 2 miliarde 860 milioane Din aceşti depunători sunt: 37.093 ţărani cari au depus 1 miliard 17 milioane lei-10.152 fonduri bisericeşti şi culturale au depuse la bănci 597 milioane 300000. 5.363 de orfani şi văduve au la bănci în total 18 milioane 100000 lei. 6.256 preoţi, profesori şi învăţători figurează la depuneri cu 236 milioane 300.000 lei. 3 245 avocaţi medici şi ingineri au depus la bănci 200 milioane lei Plasamentul total al băncilor e de 4 miliarde 660 milioane, din care :• 246 027 ţărani au primit împrumuturi în valoare de 2 miliarde 600 milioane. 1- 232 fonduri bisericeşti şi culturale datorează 154 milioane. 12-350 văduve şi orfani au credite de 265 milioane-2952 avocaţi, medici figurează cu 182 milioane tel 17114 comercianţi au obţinut credite în valoare de 1 miliard 100 milioane lei. ■ In urma intervenţiei guvernului austriac, Banca Naţională Austriacă a hotărât să renunţe la îngrădirea devizelor rezultate din tranzacţiunile făcute cu ocazia târgului de mostre din Viena şi Lipsea, care se ţine în luna Martie Deasemenea s’a aprobat şi eventuala plată în şilingi interni a mărfurilor cumpărate pentru export, la aceste târguri. B. Bd Loteria privilegiată de Stat O restabilire de fapte Interview cu d. Rosetti Bălănescu, directorul general al loteriei In legătură cu criticile/.ce se aduc organizării loteriei privilegiate ■. uz Stat, d. Rosetti Bălănescu ne dă următoarele lămuriri: — Care este forma de exploatare a Loteriei ? — Vă voi răspunde, fara literatură inutilă, cu prescriptiunile technice ale legii. Art. 1, ultimul aliniat si art. 5 al legii publicate în „Monitorul Oficial“ nr. 166 din 21 unie , bitesc că Loteria de Stat pe clase este exploatată ,prin Regie Publică Comercială, înfiinţată in acest scop pe baza Decretului Regal nr. 3.999 din 10 Decembrie 1931, Regia Publică Comercială a Loteriei este persoană juridică, cu patrimoniu şi gestiune proprie. Sediul ei este în Bucureşti, în această casă deschisă unde orice cetăţean şi ziarist îngrijit de bunul public, sunt totdeauna bine primiţi ca să fie informaţi şi dumeriţi.. . ROLUL SOCIETĂŢII CALCULATOR' — Ce rol are Societatea „Calculator? Rolul acesta care văd că nelinişteşte aşa de pasionat unele cercuri, a fost limpezit pentru toată lumea de bună credinţă, la Cameră, de d. ministru Cantacuzino însuşi, în răspunsul ce i s-a cerut de d-nii deputaţi. Pentru dv. am a vă repeta, dacă insistaţi, doar termenii înşişi ai contractului ce ne leagă de societatea „Calculator". Un contract de „prestare de servicii“. Este încheiat pe timp de un an, având ca obiect prestarea serviciilor „Calculatorului" în vederea organizărei technice şi raţionalizate a Loteriei de Stat pe clase, dupe prevederile planului de organizare elaborat de „Calculator“, ca urmare a ofertei făcute de „Calculator" la 9 Ianuarie 1932 Regiei Loteriei, aprobată de consiliul de administraţie al acesteia cu modificările art. 19 şi 20 in şedinţa dela 3 Decembrie 1932 (procesul-verbal nr. 5). ÎMPĂRŢIREA BENEFICIILOR — Care este împărţirea beneficiilor ? — A, iată chestia care se pare că asmute mai vârtos dezinteresarea celor ce se ocupă de noi. Ei bine, vă voi răspunde şi la această întrebare citind pur şi simplu prescripţiile legii: „Din venitul net al acestei note,ii se va atribui: 5 la sută pentru „opere de ocrotirea copiilor; 5 la sută soc. „Crucea Roşie"; 10 la „sută Eforiei Spitalelor civile din „Bucureşti şi 20 la sută Epitropiei „Sf. Spiridon din Iaşi. Restul de „60 la sută se va afecta exclusiv „pentru profilaxia, combaterea tuberculozei, sifilisului şi impaludismului".. ROSTUL UNEI CAMPANII Ce raţiune are campania care se duce împotriva loteriei ? E oare numai grija de banul public ? îmi place să descopăr în întrebarea d-tale surâsul unei înţelegeri, care mă scuteşte de o prea obositoare şi neplăcută analiză.. Nu suspectez buna credinţa nimănui, dar am dreptul să constat că în pasiunea criticilor cu care se încearcă înăbuşirea sforţărilor iniţiale aie unei opere ce, fără paradă retorică, o socot de un capital interes naţional, se strecoară veninul unor interese furişe, foarte uşor de identificat pentru noi. Este păcat că amatorii de concesiuni — duşmani prin definiţie ai Loteriei de Stat — au putut găsi cu atâta uşurinţă trecere în naivitatea sau susceptibilitatea excesiva a unor gazete, înlesnîndu-le aşa de, comode şi de nedrepte arme împotriva institutîunei noastre-Eu voese ca această înstitiitiun® să se întemeieze solid şî să trăiască pe încrederea obştească. Să nu se uite că nu este vorba de o afacere, ci de operă naţionala- Ministerul Sănătăţii pune în Loteria de Stat cele mai mari speranţe ca să poată împlini unele din datoriile elementare ale asistentei sociale intrau Stat civilizat Este păcat că presa se lasă aşa de lesne Indusă în eroare de interesaţii izgoniţi de la beneficiile legitime scontate, dând în acelaş timp o prima de încurajare loteriilor străine care scot din ţară circa 300 milioane anunţ. Aşi fi foarte mulţumit ca orice persoană nedumerită despre organizarea şi exploatarea Loteriei de Stat, să vie la mine pentru a primi toate lămuririle necesare, In scop de a convinge pe tot că singura mea procupare este de a menţine cât mai sus prestigiul Statului şi a-l pune la adăpost de orice risc. Am văzut cu mâhnire cum marele ziar „Universul”, a cărui atitudine patriotică am avut prilejul s o admir deseori, s’a lăsat greşit informat şi a pornit o campanie, pe cât de pătimaşe pe atât de nedreaptă, contra Loteriei de Stat şi deci contra adevăraţilor ei beneficiari cari sunt suferinzii şî bolnavii din spitalele noastre sărace. Cât de greşit poate fi informat chiar un ziar de seriozitatea ,,Universului”, atunci când intervine pasiunea polemică, o arată şi uşurinţa cu care se afirmă că vom avea trei loterii pe an, ceea ce din punct de vedere technic şi calendaristic este o erezie : ar trebui pentru aceasta ca anul să aibă 18 luni- Fără supărare, dar cam de aceiaşi valoare sunt şi celelalte critici şi atacuri care aţin astăzi primii paşi ai Loteriei de Stat. Nu era nevoe ca succesul unei astfel de instituţii naţionale, să fie întemeiat pe lichidarea unui aşa de crâncen şi nedrept război.- Acordul comercal francoitalian ROMA, 29 (Rador). — Conversaţiile comerciale dintre Ralia şi Franţa s’au terminat cu bine, semnarea acordului fiind iminentă. imn Hinni Adunarea extraordinară a Societăţii naţiunilor La 3 Martie se întruneşte adunarea Societăţii Naţiunilor, convocată în sesiune extraordinară. Iniţiativa acestei convocări aparţine guvernului chinez. Iar gravitatea situaţiei din Extremul Orient, unde, fără declaraţie formală de răsboiu, Japonia şi China se află in plină luptă, îndreptăţeşte pe deplin întrunirea Societăţii Naţiunilor. Consiliul Societăţii ar fi putut rezolva acest conflict, li stăteau la dispoziţie prevederile precise ale pactului. Nu a făcut-o fiindcă marile puteri nu erau înţelese aici asupra scopurilor intervenţiei, nici asupra mijloacelor. Aducerea conflictului înaintea instanţei supreme a organismului de la Geneva va fi o încercare hotărâtoare pentru prestigiul şi forţa Societăţii Naţiunilor. Va reuşi Societatea Naţiunilor să pună capăt unui conflict care de luni de zile nu face decât să se agraveze? Răspunsul pare indoelnic cunoscătorilor situaţiei. Se subliniază insă că discuţia amplă înaintea tuturor statelor membre ale Societăţii Naţiunilor, asupra cauzelor conflictului, asupra scopurilor urmărite şi asupra posibilităţilor de înţelegere va înlesni încercările de mediaţiane şi de lichidare a tensiunei actuale prin mijloace paşnice. Eri la Shanghai, comandaţi fi celor, două armate duşmane s’au întâlnit pe bordul unui vapor britanic şi au discutat situaţia şi condiţiile păcii. N’au ajuns la o înţelegere, dar calea negocierilor este deschisă. Iar o telegramă din Tokio adaogă că Japonia s’ar mulţumi acum ca în locul trupelor chineze, a căror retragere dinSHangai o cere zona neutră, sa fie ocupată de armatele puterilor străine. E un pas importată spre armistiţiu, iar demersurile Societăţii Naţiunilorar fi, în acest caz, mult înlesnite. A. fîg. Criza de consumaţie PĂRERILE D-LUI DETERGIND Sir Henri Deterding, cunoscutul industriaş şi economist scrie în „United Press“: Fiecare industrie se sprijină pe doi factori de seamă: producătorul şi consumatorul. Dacă primul produce prea multă marfă, şi preţurile pe care le obţine însemnează o pagubă, nu-i rămâne de făcut decât un singur lucru: să încerce să mărească consumul mărfurilor lui. Consumul de produse în massa se poate mări într’un grad mai înalt, numai prin lărgirea paterei mondiale de cumpărare. Optsute de milioane chinezi, indieni şi ruşi nu pot cumpăra, deoarece puterea lor de cumpărare este slăbită prin: a) devalorizarea argintului — care reprezintă unica lor bogăţie, — cu două treimi, b) prin revoluţii, cari distrug negoţul. Puterea mărită de cumpărare a 500 milioane chinezi ar urca in acelaş timp puterea de cumpărare a multor milioane. Aceasta este singura eșire din criza actuală“. Kcal tant tanai egisz. a nard in vigoare LONDRA, 29 (Rador). — Proectul de lege pentru stabilirea taxelor vamale la importul lor în Anglia, a fost definitiv, adoptat în şedinţa de azi a Camerei Lorzilor. Proectul de lege va fi promulgat chiar astă noapte, astfel că e! intră in vigoare la miezul nriptei. — D. HERBERT SAMUÉI, DESPRE NOUL TARIF VAMAL — LONDRA, 29. (Rador). Vorbind la o iltranire din Edinburg, d-1 Herbert Samuel, ministrul de interne, a declarat că tariful de 19 la suta asupra mărfurilor importate în Marea Britanie va fi probabil ineficace ca mijloc de a asigura o balanţă comerciala favorabilă. De altfel, a adăugat oratorul, balanţa comercială a fost lăsată pe an plan secundar, in cursul discuţiunilor. Oratorul a încheiat,, exprimandu-şi convingerea că legea vamală nu va avea nici un efect asupra dumpingului şi că evenimentele vor pune tariful vamal la o grea încercare. • ai