Argus, martie 1932 (Anul 23, nr. 5665-5690)

1932-03-02 / nr. 5665

2 ANUL XXIII No. 5665 Comercianţi, Industriaşi, Financiari! Nu faceţi nici-o afacere până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor­ ale clientelei învoastră. Luaţi informaţiuuni comerciale detai­late,, precise, bine controlate, de la „A­R­G­US“ Secţia de informatiuni comerciale N T E: IN STRAINATATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 » IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 * 3 luni 300 » 3 lei in tari. 6 lei In streinătate ORGAN ZILNIC AL COMERTUL Pondatori: S. PAUKER «­ H. F. VALENTIN BIROURILE: București Str. Constantin Mills Ho. 21 EL I ^ ► . * . * - ... . .• J ' *■ .v'f jrii. ..-»i INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GR­IGOR­E GAFENCU TELEFON: 3-0693 şi 3-2369 Miercuri 2 Martie 1932 iiiiierciaîiîî, Industriaşi, Financiari ! Nu faceţi ni­ci-o afacere pană când nu va interesaţi despre situatia prezenta si perspectivele de viitor­ ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale tretal­­iate, precise, bine controlate, de la* „AR­G­US“ Sestia de informaţiuni comerciale PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Potopul legislativ Povestea e veche în ţara româ­nească şi se povestea, cu­­ mult înainte de răsboi. Ea n’a făcut de­cât să adeverească şi mai cu pu­tere, după răsboi, adevărul zică­­toarei că, în România, nu suferim de lipsa legilor — şi încă din cele bune ! — ci de neaplicarea lor. „Obiceiul pământului“ din vre­mea dreptului nostru nescris se dovedeşte a fi, în toate împreju­rările, mai puternic decât legea scrisă şi dată publicităţii, toc­mai pentru mai multă siguranţă şi respect faţă de ea, atât din partea cetăţenilor cât şi dintr’a organelor însărcinate , cu aplica­rea. Neaplicarea sau nerespectarea legilor, boală veche, are şi ea o explicaţie, dacă nu chiar o scuză, în mulţimea şi variaţia textelor legislative. Legile sudună, an de an, cu grămada, pe urma unei activităţi legislative, din ce în ce mai în­fierbântată. Să ia cineva în mână colecţia „Codului general al României“, în­temeiat de răposatul Hamangiu pentru colecţionarea regulată şi metodică a legislaţiei noastre, şi va constata îndată furia legisla­tivă crescândă din ultimii ani. Intr’adevăr, vol. VIII al acestei colecţii cuprinde legile şi regula­mentele puse în vigoare în ultimii patru ani (1913—1916.). Volumul u­r­mător,­ în continuare, cuprinde de asemeni textele legislative și regulamentare ale unui ciclu de ti­lm ai trei , ani (1919—1921) in­ti un număr de pagini sporit, prin efectul evenimentelor extraordi­nare ale răsboiului şi păcii. Dar maşina legislativa se pune in mişcare sub presiune ridicată, din ce în ce mai ridicată, abia de la 1922 înainte. Aceiaşi colecţie „Hamangiu“ ne sta martoră cu Îngrămădirea­­volumelor urmă­toare cuprinzând legislaţia anilor 1922—1930. Dintr’un scrupul pro­babil de conştiinţă, Codul poartă menţiunea „legi de unificare“ pe coperta­ volumelor următoare, care se­ succed vertiginos până la 1930. Cinci volume îndesate de texte le­gislative şi regulamentare, adu­nate numai în decurs de 9 ani de unde, până atunci, fiecare volum al colecţiei ajungea să redea texte pe câte 3—4 ani, laolaltă. Ultimii ani legislativi redaţi în colecţia Hamangiu (1929 şi 1930) sunt cei mai bogaţi în activitate legiferatorie pentru că a fost ne­e de câte un volum întreg fie­cărui an.­­ Până când colecţia ne va reda şi activitatea anului trecut (1931), ca să fim la zi­ în aprecierea fu­riei noastre legislative, putem constata că am ajuns să multipli­ere de 3—4 ori activitatea noa­stră legiferatorie, în ultimii ani, prin comparaţie cu situaţia dinainte de răsboi. Chiar dacă am ţine seamă de prelungirea de la trei la cinci luni pe an a sesiunii legislative ordi­nare, prin prevederile Constituţiei noul de la 1923, tot va trebui să recunoaştem o creştere îngriji­toare a activităţii Corpurilor le­giuitoare, fără nici un folos real pentru opera de stabilitate juri­dică şi de consolidarea legalităţii în ţara noastră.­­Neaplicarea legilor n’a făcut de­cât să se agraveze, prin îngră­mădirea fără socoteală a textelor legislative şi regulamentare, pe care nimeni nu le cunoaşte, căci foarte­ greu se poate pune cineva în curent cu ele. Potopul nostru legislativ este în Prima linie rezultatul amestecului, tot mai nesocotit al puterii pu­blice in câmpul activităţii econo-­ mice a particularilor. De aci a ur­mat, în cea mai largă măsură, nesiguranţa juridică şi tulburarea activităţilor productive ale parti­cularilor cari, în loc să se simtă garantaţi de puterea Statului la executarea contractelor liber con­simţite de părţi, se văd mereu ameninţaţi de amestecul politicii şi al demagogiei. Nesiguranţa juridică pe urma amestecului politicei în câmpul activităţii economicei este sporită de capriciile şi­ ambiţiile reforma­torilor de ocazie, cu provizoratul fatal ce rezultă din schimbarea guvernelor, precum şi din practica, din ce în ce mai frecventă, a le­gilor de caracter personal. Zăpăceala ce rezultă neutru toată lumea din nesiguranţa sau provizoratul legilor constitue pri­mejdia cea mai serioasă pentru viaţa Statului însuşi. Respectul legalităţii nu-i vorbă goală, ci o necesitate de viaţă şi de conservare naţională. Respec­tul datorit legilor nu se poate în­tări decât prin seriozitatea celor cari le fac cu grijă şi cu pregătire, temeinică, dar el slăbeşte de în­dată ce legiuitorul pare a lucra cu uşurință, făcând şi modificând textele legislative de la o zi la alta, fără nici un motiv temeinic. Desigur, modificarea unui text de lege greşit sau excesiv se im­pune de la sine, dar variația acea­sta în activitatea legiuitoare nu-i de natură să sporească­ respectul şi încrederea cetăţenilor în con­ducătorii trebilor publice. Iată pentru ce, în faţa potopu­lui legislativ, care se deslănţue tot mai furios asupra României întregite de la 1922, ţara aşteaptă şi speră că se va ridica un zăgaz de ocrotire. N. DAŞCOVICI Cât aur are Franţa în Statele-Unite . Din cercurile bancare ameri­cane se comunică, în legătură cu cantităţile de aur european depo­zitate în Statele-Unite, jumătate din acestea, adică circa 490 milioa­ne dolari, sumă aflată­ în depozitul băncilor americane aparţine Băncii Franţei. Artglia dispune dé TÜSilfoarté do­lari aur.:... ... -V. SMITH HUSII „Ve vom..." Profesorii Universităţii din Bucu­­reşti, chemaţi să aleagă pe rectorul Universităţii, nu şi-au putut îndef­i­­ni sarcina, fiindcă au găsit uşa recto­­ratului închisă cu lacăt. Ziarele spun, că închiderea rectora­tului, cu lanţuri şi lacăt­ e un fapt, care nu s’a mai petrecut niciodată şi nicăeri. De câtva timp, se petrec la noi fap­te, atât de ciudate, încât unul mai mult sau mai neaşteptat ca celalt nu ne mai miră. Dacă întâmplarea d­ela Universitate nu ne miră, totuşi­ ea nu e lipsită de interes. Profesorii universitari alcătuesc , asta e presupunerea __ corporaţia cea mai independentă. Răspânditori ai a­­devărului şi ai frumosului, profesorii universitari trebuie să fie __ iar se presupune —­ firi de elită şi minţi lu­­minate. Lanţul şi lacătul pus la uşă arată spiritul lor de independenţă şi pres­tigiul de care se bucură. Gradul lor de cultură îl vădeşte sti­­lul scrisorii trimisă de d. prorector profesorilor. D-le Profesor, „Subsemnatul, IN CALITATE DE (de prisos), prorector al Universită­ţii din Bucureşti, recunoscut de­­ ministru al instrucţiunii, cultelor şi artelor, prin adresa No. 27916/932, am onoarea să vă FAC (la singular) cunoscut că alegerea de rector VA AVEA LOC (franţuzism,aura lieu) la o dată care se va fixa ulterior şi pe care V’O VOM („vom” la plural­ iar „v’o vom” o poemă) ADUCE LA CUNOŞTINŢA (franţuzism,porter d­­otre conn­aissance) la timp’’. Aşa e corporaţia profesorilor uni­­versitari. Cum sunt celelalte corpo­­raţii, se înţelege uşor Iar, ce ar fi un parlament corpora­­tiv, care se înţelege şi mai uşor. Convocarea unei conferinţe economice internaţionale Ea se va ţine la Paris, la mijlocul lunei Martie La Paris, se va întruni la 11 Martie a. c., o conferinţă economică internaţională. La această confe­rinţă, convocată de Camera de co­merţ internaţională, vor lua parte reprezentanţi autorizaţi din mai toate ţările. România va fi repre­zentată prin d. Mihai Manoilescu, fost ministru şi preşedintele Comi­tetului Naţional român al Camerei de comerţ internaţionale. Cercările economice dau o deo­sebită importanţă acestei confe­rinţe. Căci, ea va avea să propuie guvernelor, o serie de măsuri care să contribue la descătuşarea le­găturilor comerciale internaţio­nale. In ultima vreme, legăturile co­merciale au fost stânjenite prin numeroase piedici. Parte din ele se datoresc restricţiilor valutare, accretate de diferitele ţări. Cea­laltă parte, sistemului de contin­gente vamale care se întinde tot mai mult. Nu mai sunt decât două ton, in toată Europa, und­e opera­ţiile comerciale cu străinătatea nu sunt stânjenite de nici o măsura administrativă. Şi, in aceste ţări, e de prevăzut că regimul de li­bertate complectă va înceta cu­rând. Altfel, riscă să-şi­­ mobili­zeze­ o bună parte din fondul lor de devize, prin , împrumuturi for­ţate, pe termen netimtate, in ţă­rile în care exportă. Se înţelege că, în asemenea condiţii, schimbul internaţional de mărfuri devine tot mai mic şi că neputinţa unei desfaceri normale loveşte greu, foarte greu In pro­ducători. TARILE REPREZENTATE LA CONFERINŢA Conferinţa de la Paris va avea sa examineze această încurcată pro­blemă şi să propuie guvernelor mă­surile ce sunt­ de luat pentru înles­nirea relaţiilor comerciale interna­ţionale. Până acum, au fost anunţate, la această conferinţă, următoarele de­legaţii: Germania: fostul cancelar W. Cuno şi Al. Fro­wein; Statele­ Unite: Silas H. Straun; Anglia: Sir Arthur Balfour şi Sir John Sande­­m­an Allen; Franţa: Robert Mas­son; Italia: Alberto Pirelli; Suedia: J. S. Edstrom şi B. G. Prytz; Ja­ponia: Shinjiro Matsuyama; Româ­nia: Mihai Manoilescu. Pe cale neoficiala si-au anunţat participarea d-nii Owen Young (Statele­ Unite), dr. Paul Hammer­­schlag (Austria), Louis Manheim, K. A. Wallenberg (Suedia), Ma­­rinkovici (Iugoslavia) şi alţii. CONTIGENTELE VAMALE Prima chestiune care va fi luată în­­ discuţie va fi chestiunea contin­gentelor vamale. Oamenii de afaceri din toate ţă­rile resimt efectele restricţiilor im­puse importului. Politica de „con­­tingentare“ e o problemă căreia se va da o constantă atenţiune. Discuţia va fi de un mare interes. Conferinţa se va întruni la o oră în care afacerile trec printre gravă criză, greutăţile pe care le întâlne­şte, pe teren politic, colaborarea internaţională apar încă mai mari Aceste împrejurări dau şi mai multă importanţă unei reuniuni în care grupările­­de oameni de afaceri din diferite ţări vor ataca marile probleme ale zilei cu toată indepen­denţa şi dintr’un punct de vedere pur economic. La această chestiune, d. M. Ma­noilescu va susţine, din partea Ro­mâniei, următorul punct de vede: 1. Comitetul Naţional Român e­­xarmnând problema contingentăreri constată în primul rând că toată politica comercială urmărită în ultimul timp nu face decât să în­depărteze economiceşte Statele artele de altele. Totuşi, având în vedere situa­ţia de fapt şi mai ales faţă de practicarea din ce în ce mai in­tensă • a prohibiţiujiilor şi restric- Itrilor la import ale Statelor cu care se găseşte în legături eco­nomice, România este nevoită să vadă in contingentare — dat fiind şi caracterul agricol şi debitor al ţării — o politică de apărare şi nimic mai mult. 2. Comitetul Naţional Român consideră contingentarea nu ca un mijloc de organizare perma­nentă a schimbului de bunuri din­­trei state, ci numai ca o politică care să facă faţă împrejurărilor ocazionale, contingentarea nepu­­tănd să se acomodeze necesităţi­lor atât de variate ale economiei naţionale. 3. Nu vede în contingentare de­cât o măsură de adaptare pe timp(Citiți continuarea în pagina aÎI-a). PIAŢA FINANCIARA Situaţia băncilor româneşti din Ardeal Bursa din Paris a deschis­eri foarte ferm­ Cursurile au fost sus­ţinute până târziu, aşa că aproape toate valorile sau urcat. Sau fă­cut importante tranzacţii. Dintre hârtiile româneşti rente­le unificate au fost foarte ferme. Petroliferele de asemenea ferme Numai renta de stabilizare a pier­dut din cursul precedent. Bursa din Berlin staţionară. In schimb aceea din New-York obo­sită-Celelalte burse mai importante din Europa au fost mai calme-La noi, bursa începe săptămâna cât se poate de slabă. In toate compartimentele e lipsă totală în tranzacţii. Scrisurile funciare-uirbane mai slabe. După amiază cursurile au fost la noi şi mai slabe Devizele au adus o nouă sur­priză- A slăbit francul elveţian. A fost înSâ ceva trecător-­Eri seara a venit repriza şi ultimul curs al francului elveţian sosit din Paris îl arată mai ferm cu două puncte. Bursa noastră ţinând seama de deprecierea francului elveţian a re­dus şi ea cursul cecului. Dolarul continuă să fie ferm la Paris. La Zuerich, in urma slăbi­re a francului elveţian, dolarul a ajuns la cursul de peste 516, după ce acum o săptămână a fost cotat la Sít ** Marod germană susţinută La Zuerich e cotată la 122.75-A slăbit ceva florinul olandez-Lira sterlină se menţine între 88 60—88.70. Schimbul efectiv ceva mai ferm Napoleonul e vândut la 691, dola­rul la 166-D. R- Auboin, fost consilier teh­nic la Banca Naţională a părăsit eri Capitala. La gara de Nord a fost salutat de directori şi administratori ai Băncii Naţionale, şi numeroase personalităţi din lumea politică şi economică. D-nii Bolgert şi Guittard au ră­mas încă la Bucureşti * O lungă consfătuire a fost,­eri seară, între d- l- Stoicescu admi­nistrator delegat la Banca Naţio­nală şi d- Dumitrescu, directorul Casei de Compensaţiuni de pe lângă Banca Naţională. S-a discu­tat regulamentul legei Casei de Compensaţiuni. • Consfătuirea dintre bancherii ro­mâni din Ardeal a continuat şi eri. Solidaritatea, care cuprinde în or­ganizaţia ei 156 de bănci, a prezen­tat deocamdată o situaţie despre portofoliul agricol a 101 bănci- Iată această situaţie: Capitalul social şi rezervele ace­stor 101 bănci reprezintă 720 mi­lioane lei- Numărul acţionarilor e de 44 500, din care 17-100 mici agricultori, în valoare de 115.400.000 lei- 1689 fonduri bisericeşti, şcola­re şi culturale deţin acţiuni de 106 milioane lei 2310 acţiuni, sunt în mâinile vă­duvelor şi orfanilor de război- Va­loarea lor e de 41400­ 000 lei. Profesorii, preoţii şi învăţătorii au 6912 acţiuni, în valoare de 81 milioane 300.000 lei­Avocaţi, medici şi ingineri deţin 3­207 acţiuni în valoare de 121 mi­lioane 800 000 lei. Depunerile ating suma de 2 mi­liarde 860 milioane Din aceşti de­punători sunt: 37.093 ţărani cari au depus 1 miliard 17 milioane lei-10.152 fonduri bisericeşti şi cul­turale au depuse la bănci 597 mi­lioane 300­000. 5.363 de orfani şi văduve au la bănci în total 18 milioane 100000 lei. 6.256 preoţi, profesori şi învăţă­tori figurează la depuneri cu 236 milioane 300.000 lei. 3­ 245 avocaţi medici şi ingi­neri au depus la bănci 200 milioa­ne lei­ Plasamentul total al băncilor e de 4 miliarde 660 milioane, din care :• 246 027 ţărani au primit împru­muturi în valoare de 2 miliarde 600 milioane. 1- 232 fonduri bisericeşti şi cultu­rale datorează 154 milioane. 12-350 văduve şi orfani au cre­dite de 265 milioane-2­­952 avocaţi, medici figurează cu 182 milioane tel 17114 comercianţi au obţinut credite în valoare de 1 miliard 100 milioane lei. ■ In urma intervenţiei guvernului austriac, Banca Naţională Austria­că a hotărât să renunţe la îngrădi­rea devizelor rezultate din tran­­zacţiunile făcute cu ocazia târgu­lui de mostre din Viena şi Lipsea, care se ţine în luna Martie­ Deasemenea s’a aprobat şi even­tuala plată în şilingi interni a măr­furilor cumpărate pentru export, la aceste târguri. B. Bd Loteria privilegiată de Stat O restabilire de fapte Interview cu d. Rosetti Bălănescu, directorul general al loteriei In legătură cu criticile/.ce se aduc organizării loteriei privilegiate ■. uz Stat, d. Rosetti Bălănescu ne dă următoarele lămuriri: — Care este forma de exploa­tare a Loteriei ? — Vă voi răspunde, fara litera­tură inutilă, cu prescriptiunile tech­­nice ale legii. Art. 1, ultim­ul aliniat si art. 5 al legii publicate în „Monitorul Ofi­cial“ nr. 166 din 21 unie , bitesc că Loteria de Stat pe clase este exploatată ,prin Regie Publică Comer­cială, înfiinţată in acest scop pe baza Decretului Regal nr. 3.999 din 10 Decembrie 1931, Regia Publică Comercială a Lo­teriei este persoană juridică, cu pa­trimoniu şi gestiune proprie. Sediul ei este în Bucureşti, în această casă deschisă unde orice cetăţean şi ziarist îngrijit de bunul public, sunt totdeauna bine primiţi ca să fie informaţi şi dumeriţi.. . ROLU­L SOCIETĂŢII CALCULATOR' — Ce rol are Societatea „Cal­culator? Rolul acesta care văd că ne­linişteşte aşa de pasionat unele cercuri, a fost limpezit pentru toa­tă lumea de bună credinţă, la Ca­meră, de d. ministru Cantacuzino însuşi, în răspunsul ce i s-a cerut de d-nii deputaţi. Pentru dv. am a vă repeta, dacă insistaţi, doar termenii înşişi ai contractului ce ne leagă de socie­tatea „Calculator". Un contract de „prestare de ser­vicii“. Este încheiat pe timp de un an, având ca obiect prestarea ser­viciilor „Calculatorului" în vederea organizărei technice şi raţionali­zate a Loteriei de Stat pe clase, dupe prevederile planului­ de orga­nizare elaborat de „Calculator“, ca urmare a ofertei făcute de „Cal­culator" la 9 Ianuarie 1932 Regiei Loteriei, aprobată de consiliul de administraţie al acesteia cu modifi­cările art. 19 şi 20 in şedinţa dela 3 Decembrie 1932 (procesul-verbal nr. 5). ÎMPĂRŢIREA BENEFICIILOR — Care este împărţirea benefi­ciilor ? — A, iată chestia care se pare că asmute mai vârtos dezinteresa­rea celor ce se ocupă de noi. Ei bine, vă voi răspunde şi la această întrebare citind pur şi simplu pre­scripţiile legii: „Din venitul net al acestei note­­,­ii se va atribui: 5 la sută pentru „opere de ocrotirea copiilor; 5 la sută soc. „Crucea Roşie"; 10 la „sută Eforiei Spitalelor civile din „Bucureşti şi 20 la sută Epitropiei „Sf. Spiridon din Iaşi. Restul de „60 la sută se va afecta exclusiv „pentru profilaxia, combaterea tu­­­berculozei, sifilisului şi impaludis­­­mu­lui".. ROSTUL UNEI CAMPANII Ce raţiune are campania care se duce împotriva loteriei ? E oare numai grija de banul public ? îmi place să descopăr în în­trebarea d-tale surâsul unei înţele­geri, care mă scuteşte de o prea obositoare şi neplăcută analiză­.. Nu suspectez buna credinţa ni­mănui, dar­ am dreptul să constat că în pasiunea criticilor cu care se încearcă înăbuşirea sforţărilor ini­ţiale aie unei opere ce, fără para­­dă retorică, o socot de un capital interes naţional, se strecoară ve­ninul unor interese furişe, foarte uşor de identificat pentru noi. Este păcat că amatorii de con­cesiuni — duşmani prin definiţie ai Loteriei de Stat — au putut găsi cu atâta uşurinţă trecere în naivi­tatea sau susceptibilitatea exce­­­siva a unor gazete, înlesnîndu-le aşa de, comode şi de nedrepte ar­me împotriva institutîunei noastre-Eu voese ca această înstitiitiun® să se întemeieze solid şî să trăia­scă pe încrederea obştească. Să nu se uite că nu este vorba de o a­­facere, ci de­ operă naţionala- Mi­niste­rul Sănătăţii pune în Loteria de Stat cele mai mari speranţe ca să poată împlini unele din datoriile e­lemen­tare ale asistentei sociale intrau Stat civilizat Este păcat că presa se lasă aşa de lesne Indusă în eroare de inte­resaţii izgoniţi de la beneficiile legi­­time scontate, dând în acelaş timp o prima de încurajare loteriilor străi­ne care scot din ţară circa 300 milioane anunţ. Aşi fi foarte mulţumit ca orice persoană nedumerită despre organi­zarea şi exploatarea Loteriei de Stat, să vie la mine pentru a primi toate lămuririle necesare, In scop de a convinge pe tot­ că singura mea procupare este de a menţine cât mai sus prestigiul Statului şi a-l pune la adăpost de orice risc. Am văzut cu mâhnire cum ma­rele ziar „Universul”, a cărui ati­tudine patriotică am avut prilejul s o admir dese­ori, s’a lăsat gre­şit informat şi a pornit o campanie, pe cât de pătimaşe pe atât de ne­dreaptă, contra Loteriei de Stat şi deci contra adevăraţilor ei be­neficiari cari sunt suferinzii şî bol­navii din spitalele noastre sărace. Cât de greşit poate fi informat chiar un ziar de seriozitatea ,,U­­niversului”, atunci când intervine pasiunea polemică, o arată şi uşu­rinţa cu care se afirmă că vom a­­vea trei loterii pe an, ceea ce din punct de vedere technic şi ca­lendaristic este o erezie : ar trebui pentru aceasta ca anul să aibă 18 luni- Fără supărare, dar cam de aceiaşi valoare sunt şi celelalte critici şi atacuri care aţin astăzi primii paşi ai Loteriei de Stat. Nu era nevoe ca succesul unei astfel de instituţii naţionale, să fie înte­meiat pe lichidarea unui aşa de crâncen şi nedrept război.- Acordul com­ercal franco­­italian ROMA, 29 (Rador). — Conver­saţiile comerciale dintre Ralia şi Franţa s’au terminat cu bine, sem­narea acordului fiind iminentă. imn Hinni Adunarea extraordinară a Societăţii naţiunilor La 3 Martie se întruneşte adu­­narea Societăţii Naţiunilor, con­vocată în sesiune extraordinară. Iniţiativa acestei convocări apar­ţine guvernului chinez. Iar gravi­tatea situaţiei din Extremul Orient, unde, fără declaraţie formală de răsboiu, Japonia şi China se află in plină luptă, îndreptăţeşte pe de­plin întrunirea Societăţii Naţiunilor. Consiliul Societăţii ar fi putut re­zolva acest conflict, li stăteau la dispoziţie prevederile precise ale pactului. Nu a făcut-o fiindcă ma­rile puteri nu erau înţelese aici a­­supra scopurilor intervenţiei, nici asupra mijloacelor. Aducerea con­flictului înaintea instanţei supreme a organismului de la Geneva va­ fi o încercare hotărâtoare pentru pres­tigiul şi forţa Societăţii Naţiunilor. Va reuşi Societatea Naţiunilor să pună capăt unui conflict care de luni de zile nu face decât să se a­­graveze? Răspunsul pare indoelnic cunoscătorilor situaţiei. Se subli­niază insă că discuţia amplă înain­tea tuturor statelor membre ale Societăţii Naţiunilor, asupra cau­zelor conflictului, asupra scopuri­lor urmărite şi asupra posibilită­ţilor de înţelegere va înlesni în­cercările de mediaţ­ian­e şi de lichi­dare a tensiunei actuale prin mij­loace paşnice. Eri la Shanghai, comandaţi­ fi celor, două armate duşmane­ s’au întâlnit pe bordul unui vapor britanic şi au discutat situaţia şi condiţiile păcii. N’au ajuns la o înţelegere, dar calea negocierilor este deschisă. Iar o te­legramă din Tokio adaogă că Ja­ponia s’ar mulţumi acum ca în locul trupelor chineze, a căror retragere dinSHangai o cere zona neutră, sa fie ocupată de armatele puterilor străine. E un pas importată spre armistiţiu, iar demersurile Socie­tăţii Naţiunilor­­ar fi, în acest caz, mult înlesnite. A. fîg. Criza de consumaţie PĂRERILE D-LUI DETERGIND Sir Henri Deterding, cunoscutul industriaş şi economist scrie în „United Press“: Fiecare industrie se sprijină pe doi factori de seamă: producătorul şi consumatorul. Dacă primul produce prea­ multă marfă, şi preţurile pe care le ob­ţine însemnează o pagubă, nu-i ră­mâne de făcut decât un singur lu­cru: să încerce să mărească consu­mul mărfurilor lui. Consumul de produse în massa se poate mări într’un grad mai înalt, numai prin lărgirea paterei mondiale de cumpărare. Optsute de milioane chinezi, indieni şi ruşi nu pot cumpăra, deoarece puterea lor de cumpărare este slăbită prin: a) devalorizarea argintului — care reprezintă unica lor bogăţie, — cu două treimi, b) prin revoluţii, cari distrug ne­goţul. Puterea mărită de cumpărare a 500 milioane chinezi ar urca in a­­celaş timp puterea de cumpărare a multor milioane. Aceasta este sin­gura eșire din criza actuală“. Kcal tant tanai egisz. a nard in vigoare LONDRA, 29 (Rador). — Proec­­tul de lege pentru stabilirea taxe­lor vamale la importul lor în An­glia, a fost definitiv, adoptat în şe­dinţa de azi a Camerei Lorzilor. Proectul de lege va fi promul­gat chiar astă noapte, astfel că e! in­tră in vigoare la miezul nriptei. — D. HERBERT SAMUÉI, DESPRE NOUL TARIF VAMAL — LONDRA, 29. (Rador).­­ Vor­bind la o il­tranire din Edinburg, d-1 Herbert Samuel, ministrul de inter­ne, a declarat că tariful de 19 la suta asupra mărfurilor importate în Marea Britanie va fi probabil ine­ficace ca mijloc de a asigura o ba­lanţă comerciala favorabilă. De alt­fel, a adăugat oratorul, balanţa co­mercială a fost lăsată pe an plan secundar, in cursul discuţiun­ilor. Oratorul a încheiat,, expriman­­du-şi convingerea că legea vamală nu va avea nici un efect asupra dumpingului şi că evenimentele vor pune tariful vamal la o grea încer­care. • ai

Next