Argus, aprilie 1932 (Anul 23, nr. 5691-5715)

1932-04-01 / nr. 5691

i ANUL XXIII No. 5691 Comercianţi. Industriaşi, Financiari! Nu faceţi nici­ o afacere până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitori ale clientelei d-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detai­late, precise, bine controlate, de la I»A R G U S“ Secţia de informatiuni comerciale AB­ONAMENTE­ IN TARA Da an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 ■ in strainatate Un an 1.200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 • 1 lei in fart. 6 lei In streinfttate ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI Fondatori: & PAUKER »­ H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucuresti Str. Constantin UUle Ie. 24 al­­ INDUSTRIEI şi FINANŢEI Directors GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3-0693 şi 3-2369 Vineri 1 Aprilie 1932 Comercianţi, Industriaşi, Financiari! Nu faceţi nici-o afacere până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei n-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detai­late, precise, bine controlate, de la »» SecţiaARGUS“ de Information­ comerciala PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Restabilizarea leului Presa politică e plină, de câteva zile, de ecoul unui discurs al llui Grigore Iunian­­In acest discurs, fostul ministru de justiţie a atacat toate problemele politice şi econo­mice, la ordinea zilei. Vom reţine din seria fertilă de soluţii propuse de d. Iunian, numai pe cele­ care privesc moneda şi creditul ţării. D. Grigore Iunian propune ca mij­loc de combatere a crizei prin care trecem astăzi, o nouă stabilizare a leului, la un curs mai mic şi sus­pendarea plăţii cuponului datoriei publice-Preocuparea generală de a găsi o ieşire din situaţia de astăzi e foarte explicabilă. Nu numai la noi, ci în toate ţările din lume se fău­resc planuri peste planuri, care de care mai indrăzneţe şi mai ingeni­oase, pentru lecuirea crizei Ce propune d- Iunian ? Deprecierea produselor ţării, ca o urmare a deprecierei bunurilor în toată lumea, a făcut ca atât Sta­tul­, cât şi particularii să piardă o mare parte din veniturile lor şi să rămâie săraci- Sărăcia poate avea două pricini- Una şi cea mai cunos­cută este atunci când omul n are ce vinde, căci viaţa modernă, fiind toată aşezată pe schimb, cine n’are de dat ceva nu poate trăi. De la lucrătorul care-şi vinde munca bra­ţelor lui, până la giuvaergiul care­­vinde cu milioane un bob de piatră scumpă, toţi trebue să puie ceva pe piaţă pentru a-şi câştiga existenţa. Avocatul trebue să puie talentul şi cunoştinţele lui, industriaşul măr­furile, agricultorul produsele, lu­­crătorul braţele lui şi aşa mai de­parte. Dacă lupra îlnji este infirm­, dacă avocatul este nepregătit, dacă a­­gricultorul este lovit de secetă şi dacă industriaşul este lovit de gre­vă, piaţa, neprimind nimic de la toţi aceştia, nu le poate da nimic in schimb, decât doar sub formă de asigurare contra riscurilor, sau de caritate. Viaţa exclude, deci în fiecare moment dela beneficiile ei pe toţi acei cari nu sunt în stare, dintr’o singură cauză sau alta, să pună ceva pe piaţa schimbului. Să­răcia prin lipsa de producţie e, deci, o lege fatală şi crudă, ca toate legile naturale- Când n’ai ce vinde, nai cu, ce trăi-Dar mai e o formă de sărăcie şi aceasta mai puţin cunoscută şi mai puţin studiată- E sărăcia când ai ce vinde, dar nu ai cui vinde. Din punctul de vedere al efectelor so­ciale, situaţia este aceeaş pentru vânzător şi in cazul când nu are ce vinde — şi in cazul când nu are cui vinde, căci dreptul la viaţă se câştigă prin schimb şi este indife­rent dacă schimbul incetează pen­tru că nu ai ce schimba, sau pen­tru că nu ai cu cine schimba. Re­zultatul este acelaşi Psichologia vânzătorului sau a ofertantului este Insă cu totul deosebită în cazul al doilea, decât in cazul dintâiu. Când omul nu are ce da in schimb, el recunoaşte umilinţa situaţiei lui şi se mulţumeşte să tragă nădejde pe viitor când va putea produce ceva. Dacă are ce schimba şi nare cu cine schimba, el se revoltă şi caută să găsească neapărat mijloace ar­tificiale de a forţa schimbul, de a trece printr’un artificiu oarecar­î peste piedicile care opresc schim­bul­ Să presupunem că In ultimii trei ani de când suferim de preturi mici, în foc să fi avut o recoltă a­­bundentă, am fi avut o secetă cum­plită care n’ar fi lăsat să crească nici măcar iarba trebuitoare pentru hrana vitelor şi cerealele destinate întreţinerii noastre proprii. Căde­rea preţurilor in toată lumea tot sar fi întâmplat, căci lipsa apor­tului nostru de pe piaţa mondială nu e aşa de simţitoare încât să de­termine cursul în bursă la artico­lele noastre de export- In acest caz dacă ar fi trebuit să importăm din afară măcar o sută de vagoane de cereale pentru a complecta tre­buinţele noastre de hrană, am­­ binecuvântat căderea preturilor, căci, graţie ei, lumea sărăcită din pricina secetei, ar fi putut totuş trăi cu bani puţini, cumpărând ief­tin hrana chiar şi de la agricultorii noştri. Scumpetea leului, de care se plânge astăzi d. Grigore Iunian şi împreună cu d-sa mulţi adepţi ai soluţiilor eroice, ar fi fost atunci judecată nu numai ca un fenomen natural, dar şi ca o binefacere.­­ Aşadar, teoria deprecierii leului nu are altă bază decât atitudinea sufletească a celui condamnat la sărăcie, pentru că având ce vinde, nu are cui vinde. Leul a crescut enorm în valoa­re, nu pent­rucă ar fi fost stabili­zat într'un fel sau în altul ci pen­­trucă s’au depreciat produsele* Dacă dela 1929 şi până astăzi, re­coltele din toată lumea ar fi fost deficitare şi nouă ne-ar fi rezervat toate recoltele pe care le-am avut, cerealele noastre s'ar fi vândut cu preţuri fabuloase- Bolţile Băncii noastre Naţionale ar fi tixite astăzi de aur și supraevaluarea leului, la stabilizare n’ar mai ridica-o ni­meni- S'ar pune poate tocmai dim­potrivă problema ridicării valorii leului, a revalorizării artificale, pentru a compensa excesiva creș­­ștere în valoare a produselor noa­stre-D. Grigore Iunian, atacând pro­blema stabilizării la un curs prea ridicat, atinge de fapt o problemă mult mai vastă şi mult mai grea decum îşi închipuie. Exemplele de restabilizare aduse din Belgia sau din Polonia sunt cu totul nepotrivi­te- In Belgia şi în Polonia s’a în­cercat stabilizarea împotriva cursu­lui mărfurilor şi dacă s’a făcut o greşeală, ea a fost rectificată. Măr­furile mergeau atunci în continuă creştere de valoare şi moneda nu putea creşte şi ea. Belgienii şi Po­lonezii au încercat ceva contra na­turii­ Au încercat să sporească va­loarea monedei, într’o vreme când sporea valoarea mărfii-La noi situaţia este tocmai pe dos-Leul stabilizat a fost surprins de căderea universală a valorii mâr­fuiilor şi el a crescut în valoare Im­preună cu toate monedele din lu­me. A încerca într’o epocă de scă­dere a valorii mărfurilor şi redu­cerea valorei monedei prin mij­loace artificiale, ar însemna a re­peta, în sens invers, greşeala pe care au făcut-o Belgienii şi Polo­nezii la prima, lor încercare de sta­bilizare. Moneda şi marfa nu pot nici cre­şte, nici scădea în valoare în a­­celaş timp- Când creşte una scade cealaltă şi invers. Teoria d-lui Iunian este deci o recomandare de a face o greşeală pe care ar trebui s-o reparăm ime­diat cu pagube imense, cum au pă­ţit Polonezii şi Belgienii. Cât despre cealaltă recomanda­re a d-lui Iunian, ca să refuzăm plata cuponului datoriei publice, ea este aşa de gravă şi aşa de puţin chibzuită, încât credem că e mai bine nici să nu o mai cercetăm-A. CORTEANU sii Bsiii mm Ciocoii boereşti ,,O casă boerească, spune Ion Ghica, era o adevărată cetate, tin stat în stat. Nici poliţia, nici justiţia dom­­nească nu îndrăzneau să treacă pra­gul porţei unui ban sau unui vornic, deşi un asemenea drept nu era scris nicăeri. La trebuinţă, boerul putea să ineae­gă porţile şi să trăiască luni întregi cu familia, cu slugile şi cu oamenii casei, optzeci şi o su­tă de suflete, fără să aibă cea mai mică tre­buinţă de cei din afară. Avea mălai şi făină în amiare. Cămara lui gemea de tot felul de băcănii şi de săraturi. In ţigănie avea franzelari, croitori, cismari. La caz putea ca oamenii din curte să se apere in contra puterii domneşti, când ea nu era sprijinită pe vre­o poruncă dela Ţarigrad Lângă odăile boerului erau odăi mai mici pentru grămătic, cafegiu, dubucciu şi fecior. Lângă odăile cucoanei şi ale cuconiţelor erau odă­­iţele jupineselor, ale fetelor din casă, ale cusutoreselor, vre-o cinci-şase, crescute de mici, fete de scutelnici sau de boernaşi”. Veneau, apoi, odă­ile băeţilor lângă acelea ale preotu­­lui, ale dascălului grec şi ale cântă­­reţului. Vătafii, chelăresele, bucăta­rii, ţiganii­­aveau, şi ei, locuinţele lor.­­In unghi cu odăile vizitiilor şi ale rindaşilor, mai spune Ion Ghica, in­­cepea un alt rând de odăi, unde tri­­gea grămăticul (săi zicem), Iorda­­che, vătaful Dinu, polcovnicul Ioni­­ţi, şetrarul Grigore, logofătul Ştefa­na­che, etc., când erau scoşi din sluj­­bă. Aceştia îndată ce intra boerul in pâine, sburau cu toţi \n toate părţile ca sameşi (casieri), cohdicari, zapcii (subprefecţi), şi se întorceau iar la tainul boeresc îndată ce se mazilea stăpânul. Aceştia erau vestiţii ciocoi boereşti, din tată in fiu". r \ ' Sunt unele asemănări şi unele deo­sebiri intre ce se petrecea in vremea veche, când „intra boerul ia pâine” şi ce se petrece astăzi. Atunci, polcovnicul, vătaful, şetra­­rul, şi toţi ceilalţi „ciocoi boereşti” sburau in toate părţile, când intra boerul in pâine. Sboară şi acuma. Dar, ,,sboari’", mai alea, cind iese boerul din pâine. Când se mazilea stăpânul, c­ocoii se Întorceau iar la tainul boeresc. A­­cuma, nu se întorc. Unii trec la noul boer, care a intrat in pâine. Alţii se duc la boerul care, cred ei, că are si intre mai curând. Adevărul e că nici boerul nu mai are casă să dea adăpost, ori cămara să geamă de tot felul de băcănii şi de sărituri", din care să dea tain, „ pâine şi friptură. Ş’, de asta, nu mai sunt, acum, cio­coi boereşti ,,din tată in fiu’*. Sunt numai ciocoi, azi ici şi mâine colo. R. Nevoile comerţului In discuţia Uniunei Camerelor de comerţ Aranjarea plăţilor In străinătate.'—Datoriile comer­cianţilor.—Vadul comercial Comitetul de direcţie al Uniu­­nei Camerelor de Comerţ şi In­dustrie s’a întrunit aseară la orele 7 sub preşedinţia d-lui ing. C. Osiceanu asistat de dl Gh. Cristodorescu director general. Au luat parte d-nii Th. V.­ Or­­ghidan, Apostol Popa, I. F. Ne­­gruţiu, Otoiu, Stoicescu. LEGEA PENTRU ARANJAREA PLAŢILOR IN STRĂINĂTATE Intrându-se în ordinea de zi s’a luat In discuţie aplicarea le­­gei pentru aranjarea plăţilor cu statele cari au introdus restric­­ţiuni de devize. Pentru deslega­­rea acestei chestiuni au fost special invitaţi d-nii: Costin Stoicescu, administrator la Ban­ca Naţională şi preşedintele Ofi­ciului de Compensaţiuni şi Otdiu membru în consiliul de adminis­traţie al Bancei Naţionale. S’a constatat şi cu acest pri­lej că legea pentru aranjarea plăţilor, are o importanţă mare pentru economia naţională şi că la alcătuirea ei am fost de­terminat­ de măsurile de res­­tricţiuni luate de alte state îm­potriva plăţilor mărfurilor ex­portate de noi In ce priveşte aplicarea acestei legi s’a convenit ca instituţia Camerelor de Comerţ şi industrie să dea co­­mercianţilor şi industriaşilor cit mai amănunţite explicaţiuni pentru ca importatorii da mărfuri, să produci dovezi cât mai sigure, pentru mărfuri­le importate, fie direct din acele ţări fie un tranzit prin ele. Dovezi cam­ odată făcute, vor in­­lesni eliberarea cât mai urgentă a autorizaţiilor de import. Autorizaţii pentru care oficiul de compensaţii de pe lângă Banca Naţonala­ desfă­şoară zilnic o activitate mare. DATORIILE COMERCIANŢI­LOR ŞI INDUSTRIAŞILOR Comitetul a luat act de unele mă­suri pe care guvernul are de gând să le ia pentru uşurarea situaţiei com­er­cianţilor şi industriaşilor, prin legifer­rarea lichidărei judiciare şi a hotă­­rât ca atât această chestiune, cât şi modificarea concordatului preventiv să fie aduse in discuţie într’o viitoa­re şedinţă. VADUL COMERCIAL S’a luat apoi in discuţie, le­gea chiriilor şi s’a aprobat in­tervenţiunea făcută de Uniune, pentru ca reducerea chiriilor cât şi prelungirea contractelor pe un an să se aplice tuturor comercianţilor. S’a validat apoi alegerea con­siliului de administraţie al Ca­merei de Comerţ şi Industrie din Bălţi» Şedinţa a luat sfârşit la orele 8. « Legăturile comerciale cu Grecia Declaraţiile­­»! Din cercuri comerciale am pri­mit plângeri de felul cum lucrează Oficiul de devize din Atenă» Ni s’au adus la cunoştinţă cazuri când pentru mărfuri comandate de firme greceşti înainte de decreta­rea măsurilor pentru devize, IN SPECIAL CHERESTEA DEBAR­CATA IN PORTURI GRECESTI, au a putut fi încasată contravaloa­rea, iar mărfurile, —■ pentru a se evita deteriorarea lor. — au tre­buit să fie eliberate contra unui de­pozit de drahme, CARE NU ESTE TNSA LA LIBERA DISPOZIȚIE A EXPORTATORILOR NOSTRI. SU­MELE AFERENTE SUNT A­CREDI­TATE LA BĂNCILE GRECEȘTI PE CONTURI BLOCATE, NEPI­­­TAND FI UTI UZATE NICI MA­­CAR IN INTERIORUL GRECIEI PENTRU SCOPURI COMERCIA­LE.. . . Am vrut sa avem unele lămuriri­ Ne-am adresat d-lui Collas, mi­nistrul Greciei la Bucureşti, care ne-a făcut următoarele declaraţii: — Re tot vorbeşte de greutăţile pe cari le Întâmpină exportul ro­mânesc in Grecia. Nu ştiu care e isvorul acestor plângeri, intr’ade­­văr surprinzătoare.­­ Grecia a Introdus restricţii la ex­portul devizelor- N a făcut-o cu bu­nă voie, ci silită de Împrejurările generale economice Criza mondia­lă are urmări^^i^supra Greciei In lupta de rezistentă pe care a or­ganizat-o. tine să păstreze, cu ori­ce preţ, buna situaţie a drahmei Toate restricţiile la exportul devi­zelor. n’au alt scop decât să păs­­treze neştirbită moneda naţională. Restricţiile nu privesc, însă­ ar­ticolele de primă necesitate, ci pe cele de lux. Pentru articolele de consum cu­rent oficiul de devize satisface toate cererile importatorilor. România exportă, în Grecia, ce­reale, produse petrolifere, cheres­tea și vite, adică numai articole de primă necesitate- Asta înseamnă că interesele exportului românesc nu sunt stânjenite prin activitatea ofi­ciului» -Dealtfel, exportul României în Grecia e în plină desvoltare. In luna Ianuarie 1932, ati exportat la noi­ mărfuri în valoarea a 55 mi­lioane drahme, pe când anul trecut in luna Ianuarie, n’a fi­ vândut decât Ştiri sosite din Viena anunţă că tratativele pentru înfiinţarea Oficiu­lui de compensaţii intre România şi Austria sunt foarte înaintate. Sunt speranţe că, în puţine zile, înţelege­rea intre cele două ţări va fi fapt îndeplinit. .. * *­ ........................... D. ing. Cezar Popescu, secretand general al Ministerului de industrie, care duce tratativele în numele gu­vernului român, a trimis un raport amănunţit despre nouile propuneri austriace. Raportul a fost trimis şi Băncii Naţionale care şi-a făcut ob­servaţiile ei. Nouile condiţii austria­ce sunt considerate ca un­ pas însemnat in calea în­­făptuirei înţelegerii. Se ştie că, până acum, ni se oferea compensarea sa­de 45 milioane- Balanţa schimburi­lor intre cele două ţări e mult in favoarea tării d-voastră. Importăm din România de douăzeci de ori mai mult decât exportăm in ea. "Regimul pe care-l acordăm măr­furilor de primă necesitate, reese lămurit din situaţia specială pe ca­re am creat-o la importul porum­bului. Deşi convenţia comercială dintre Grecia şi România prevede o taxă de import la porumb, totuş, pentru o cantitate foate Însemnată am acordat scutirea oricărei taxe- Oficiul de compensaţii din Atena, atât de necesar pentru consolida­rea situaţiei drahmei, nu atinge, deci, cu nimic interesele exportu­lui românesc-cnelor provenite din schim­bul de mărfuri dintre cele două ţări, într'o proporţie de unu la unu. Acum ni se oferă un alt regim, mult mai favorabil. B­anca Na­ţională Austriacă va pune, în fiecare lună, la dispo­ziţia importatorilor de mărfuri româneşti, o su­mă dinainte stabilită. Pen­tru mărfurile ce se vor importa peste această su­mă Banca Naţională Aus­triacă nu-şi ia nici o răs­pundere. După cum se vede, nu mai e vor­ba de o restrângere a exportului nostru in Austria până la nivelul importului din această tară. Tr. Ii­­ si Collas, ministrul Greciei la Bucureşti Infiinţarea Oficiulei de compensaţii cu Austria Piaţa Financiară Bursa noastră a fost slabă. In schimb, rentele româneşti sunt şi mai departe susţinute la bursele din afară. Mai ales bursa din New- York cota ferm renta noastră de stabilizare. Lupta intre oficialitatea engleză şi speculatorii lirei sterline conti­nuă. In urma intervenţiei Bancei Angliei lira sterlină a scăzut ori la 94.64, faţă de cursul de aproape 90 cât era in ziua precedentă. Pari­tatea e 625. La noi cursul a fost in turul 630. Dolarul s’a urcat la 2543 şi trei sferturi la Paris. Informaţiile cu Statele Unite renunţă la etalonul aur, cari au provocat slăbirea cursului dolarului, n’au fost decât jocuri de bursă. Paritatea din Pa­ris a dolarului cablu e circa 167-90. A fost mai ferm şi francul elve­ţian. Ultimul curs venit din Paris a­­rată paritatea la 32.50. Plata devizelor la noi a fost mai calmă. Porturile au vândut impor­tante stocuri de devize. Schimbat efectiv e neschimbat * Ministerul de industrie și comerț a depus ori la Consiliul Legislativ proectul de lege pentru fuzionarea societățior petrolifere. * Proectul de lege pentru amorti­zarea datoriilor particulare se află la Consiliul Legislativ. * Noul cod de comerț a fost defini­tiv întocmit Să fac ultimele retu­­șeri. Noul cod va apare In luna A­­prilie. » Noul cod civil se află sub tipar. E vorba ca, codul să fie depus in Parlament iacă nu această sesiune. • Proectul de lege pentru asigura­rea pensiilor muncitorilor a fost modificat in sensul că deocamdată nu se vor urca taxele. Rămân şi mai departe trei lei din care pa­tronii plătesc 1.50 şi muncitori la fel. In schimb această ramură de asigurare va fi extinsă in toată tara (până acum n’a existat decât in Vechiul Regat) aşa că va produce un plus de venituri din care se vor acoperi deficitele Casei Centrale. Rotu­l proectului a rămas r­emo­­dificat așa cum am an­­untat noi. He — In buletinul său lunar, Banqua nationale francaise du commerce exterieur, redă în câteva cifre pa­ralizia deosebită de care se resim­ite astăzi comerţul mondial. Asistăm azi la o adevărată blo­cadă a schimbului, mişcarea liberă a capitalului găsindu-se de drept întreruptă în ultimii ani. Ne putem da uşor seama, ce vă­tămare aduce această situaţie schimbului Internaţional, atât de lovit de depresiunea economică mondială. Din tabloul de mai jos rezultă că in decursul celor mai aprige crize din secolul al 19-lea şi 20-lea, restrângerea tranzacţiunilor inter­naţionale nu a depăşit niciodată 5 la sută din valoarea globală, în timp ce de la 1929-1931, a atins 40 la sută. Restrângerea comerţului mon­dial in epocile de criză se prezintă astfel (in procente ale valorii glo­bale a comerțului) dela 1873-1874 — 5 la sută B. Bd. dela 1883-1884 — 4 la sută dela 1890-1891 + la sută dela 1900-1901 — 1 la sută dela 1907-1908 — 7 la sută dela 1929-1931 —40 la sută. Situaţia sumară a Băncii Naţionale La 19 Martie c. — Situaţia sumară a Băncii Naţio­nale la 18 Martie c. se prezintă ast­fel: Stocul de aur al Băncii e In total de 8 miliarde 836 milioane 480.083 lei faţă­ de 8 miliarde 720 milioane 305.051 lei cât era la 12 Martie. Aur in România 5 miliarde 887 milioane 921.332 lei. Aur in străinătate 3 miliarde 443 milioane 841.238 lei. Devize 394 milioane 618.413 lei faţă de 211 milioane 052.487 lei la 12 Martie. Stocul total e în urcare cu 103 mi­lioane 585.826 lei. Portofoliul comercial e de 12 mi­liarde 505 milioane 635.827 lei faţă de 12 miliarde 400 milioane 502.418 lei la 12 Martie­­. Totalul angajamentelor la vedere e de 27 miliarde 291 milioane 881.507 lei faţă de 26 miliarde 948 milioane 301.387 lei la 5 Martie. Circulaţia monetară e de 22 mi­liarde 664 milioane 971.250 lei faţă de 22 miliarde 530 milioane 660.750 lei la 12 Martie. Avansurile pe titluri 646 milioane 394.860 lei faţă de 647­­ milioane 729.287 lei la 12 Martie. Datoria Statului a rămas la 3 mi­liarde 767 milioane 101.489 lei. Avansurile făcute Tezaurului 2 mi­liarde. Raportul Intre stocul de aur şi angajamente e de 34,60 la sută faţă de 34,99 la sută cât era săptămâna trecută. Raportat intre stocul total şi an­gajamente e de 36,04 la sută faţă de 36,07 la 12 Martie. Scontul 7 la sută. Lombardul 8 la sută. Germania limitează expor­tul de devize BERLIN, 30. (Rador).— In conformitate cu cere­rea făcută de „Reichs­­bank” guvernul a decis să limiteze la 55 la sută su­mele in devize străine pe care le acordase importa­torilor. Inteleg­rile intre produ­­­cători francezi şi german: PARIS 30 (Rador). — Subcomi­­siunea comercială a comitetului e­­conomic franco-german însărcinată să Înlesnească înţelegerile între producătorii francezi şi germani şi să examineze chestiunile contingen­­tărilor, se va întruni la 11 Aprilie. Alegeri in Franţa Camera franceză îşi va închei« la»­gislatura peste câteva zile. Votezi budgetului, această dată fatală fixa­tă existenţii Camerei, este aproape terminată. Votat de Cameră, budge­tul a fost adoptat de Senat, iar adu­narea deputaţilor mai are să desira câteva mici modificări, aduse de mar­turul corp. Odată cu aceasta, mandat­­ul deputaţilor va lua sfârşit. Când vor fi nouile alegerii D, Tai­di eu se pare că a isbutt să împaci diferitelor tendinp, oprindu-se la o at­enţie de mijloc. Dreapta dona ca ale­­gerile să se facă după alegerile din Germania. Dorinţa ei este împlinită. La 10 Aprilie, poporul german va a­­lege in al doilea scrutin pe preşedin­­tele Reichului. La 24 Aprilie vor­­ alegeri de Dietă in Prusia, Bavana Anhalt, Hamburg. Importanţa acestei consultări electorale echivalează a­­proape cu alegeri de Reichstag. Se va putea vedea evoluţia politică a Germaniei după rezultatele acestea alegeri. Partidele de stânga cari au dat a­­jutor guvernului să treacă cu o oră , mai de­vreme budgetul, evitând ori­ce demagogie şi prea mari modificări, vor fi de asemenea mulţumite, căci a­­legerile franceze fixate la 1 Mai nu întârzie prea mult, aşa cum există teama, consultarea cetăţenească. De data aceasta, vor fi deosebit de interesante programele cu care partidele se vor prezenta in propar­ganda lor. Situaţia financiară a Fran­­ţe nu este uşoară. Raportorul bud­getului a arătat la Senat că un defi­­cit budgetar ameninţi anul aceşti Franţa, de­oarece criza generală din lume n’a cruţat nici economia fran­ceză. Partidele vor fi nevoite, în a­ceastă campan­e electorali, şi vini cu programe mai precise decât­ obiş­nuitele formule generale. Politica ex­ternă va fi probabil trecută pe planu­­l al doilea, acum când atâtea griji de ordin intern agită opinia publică. Uii­­­­torul guvern va trebui­ să găsească soluţii pentru a echilibra budgetul­­ pentru a stăvili sau uşura criza eco­nomică, ce se manifestă in toate do­­meni­le. Se vorbeşte de pe acum des­­pre nevoia unor reduceri de salarii și de pensiuni, despre reduceri însem­nate de cheltueli, despre o conversi­une a rentelor. Cele mai multe din aceste măsuri sunt neplăcute. Ele nu vor putea fi însă cv tate. Iar campania electorală, care începe in primele zile din Apri­lie cu un discurs program al dJU Taraien, va arăta m­jloacele diferi­telor partide, pentru a face față une situații destul de primejdioase. A. Hg. Stocurile mondiale disponibile de grâu Din raportul lunar al exportului Broomhall, cu data de 19 Martie a­­supra totalului stocurilor vizibile de grâu şi făină din Întreaga lume la 1 Martie, reiese că acestea sunt în scă­dere cu 19 milioane bushels, în Far­bruarie, faţă de creşterea de 28 pi­lioane bushels din aceiaşi epocă a anului trecut. Faptul diminuării asta normal, deoarece consumatorii ridici la această epocă din stocurile înma­gazinate şi scăderea compensează creşterea cantităţilor pe mare razuli­tate din augmentarea expediţiilor din emisfera de sud. Totalul la 1 Marţii 1932 se fixează la •» 612.080.000 bus­hels faţă de 630.300.000 la 1 Martie 1931, 550.900.000 în 1930,528.630.000 în 1929 şi 408.840.000 in 1928, la a­­ceiaşi epocă. Se menţionează că ne­voile de grâu ale Europei sunt fer creştere. No ni impozite io State!« Unite WASHINGTON 30 (Rador). — Comisiunea financiară a prezentat Camerei Reprezentanţilor un pro­iect prin care se institue impozita suplimentare în sumă de un miliard 293.000 000 dolari, pentru acope­rirea deficitului exerciţiului finaar­ciar in curs. Proectul prevede majorarea ta­xelor poştale, a taxelor pe opera­­ţiunile de bursă, a taxelor pe imo­bile, a taxelor pe unele articole de lux, cum şi asupra chibriturilor, gu­mei de mestecat, aparatelor de ra­dio, gramofoanelor, automobilelor, yachturilor. Preşedintele Camerei a subliniat nevoia absolută de a se vota fără întârziere nouile taxe, pentru a si evita prin aceasta un deficit bu­­getar formidabil şi primejdia celei mai grozave panici economice şi financiare din istoria Statelor Unite. Camera reprezentanţilor a adop­tat nouile taxe prin ridicare da mâini.

Next