Argus, aprilie 1932 (Anul 23, nr. 5691-5715)
1932-04-01 / nr. 5691
i ANUL XXIII No. 5691 Comercianţi. Industriaşi, Financiari! Nu faceţi nici o afacere până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitori ale clientelei d-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detailate, precise, bine controlate, de la I»A R G U S“ Secţia de informatiuni comerciale ABONAMENTE IN TARA Da an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 ■ in strainatate Un an 1.200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 • 1 lei in fart. 6 lei In streinfttate ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI Fondatori: & PAUKER » H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucuresti Str. Constantin UUle Ie. 24 al INDUSTRIEI şi FINANŢEI Directors GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3-0693 şi 3-2369 Vineri 1 Aprilie 1932 Comercianţi, Industriaşi, Financiari! Nu faceţi nici-o afacere până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei n-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detailate, precise, bine controlate, de la »» SecţiaARGUS“ de Information comerciala PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Restabilizarea leului Presa politică e plină, de câteva zile, de ecoul unui discurs al llui Grigore IunianIn acest discurs, fostul ministru de justiţie a atacat toate problemele politice şi economice, la ordinea zilei. Vom reţine din seria fertilă de soluţii propuse de d. Iunian, numai pe cele care privesc moneda şi creditul ţării. D. Grigore Iunian propune ca mijloc de combatere a crizei prin care trecem astăzi, o nouă stabilizare a leului, la un curs mai mic şi suspendarea plăţii cuponului datoriei publice-Preocuparea generală de a găsi o ieşire din situaţia de astăzi e foarte explicabilă. Nu numai la noi, ci în toate ţările din lume se făuresc planuri peste planuri, care de care mai indrăzneţe şi mai ingenioase, pentru lecuirea crizei Ce propune d- Iunian ? Deprecierea produselor ţării, ca o urmare a deprecierei bunurilor în toată lumea, a făcut ca atât Statul, cât şi particularii să piardă o mare parte din veniturile lor şi să rămâie săraci- Sărăcia poate avea două pricini- Una şi cea mai cunoscută este atunci când omul n are ce vinde, căci viaţa modernă, fiind toată aşezată pe schimb, cine n’are de dat ceva nu poate trăi. De la lucrătorul care-şi vinde munca braţelor lui, până la giuvaergiul carevinde cu milioane un bob de piatră scumpă, toţi trebue să puie ceva pe piaţă pentru a-şi câştiga existenţa. Avocatul trebue să puie talentul şi cunoştinţele lui, industriaşul mărfurile, agricultorul produsele, lucrătorul braţele lui şi aşa mai departe. Dacă lupra îlnji este infirm, dacă avocatul este nepregătit, dacă agricultorul este lovit de secetă şi dacă industriaşul este lovit de grevă, piaţa, neprimind nimic de la toţi aceştia, nu le poate da nimic in schimb, decât doar sub formă de asigurare contra riscurilor, sau de caritate. Viaţa exclude, deci în fiecare moment dela beneficiile ei pe toţi acei cari nu sunt în stare, dintr’o singură cauză sau alta, să pună ceva pe piaţa schimbului. Sărăcia prin lipsa de producţie e, deci, o lege fatală şi crudă, ca toate legile naturale- Când n’ai ce vinde, nai cu, ce trăi-Dar mai e o formă de sărăcie şi aceasta mai puţin cunoscută şi mai puţin studiată- E sărăcia când ai ce vinde, dar nu ai cui vinde. Din punctul de vedere al efectelor sociale, situaţia este aceeaş pentru vânzător şi in cazul când nu are ce vinde — şi in cazul când nu are cui vinde, căci dreptul la viaţă se câştigă prin schimb şi este indiferent dacă schimbul incetează pentru că nu ai ce schimba, sau pentru că nu ai cu cine schimba. Rezultatul este acelaşi Psichologia vânzătorului sau a ofertantului este Insă cu totul deosebită în cazul al doilea, decât in cazul dintâiu. Când omul nu are ce da in schimb, el recunoaşte umilinţa situaţiei lui şi se mulţumeşte să tragă nădejde pe viitor când va putea produce ceva. Dacă are ce schimba şi nare cu cine schimba, el se revoltă şi caută să găsească neapărat mijloace artificiale de a forţa schimbul, de a trece printr’un artificiu oarecarî peste piedicile care opresc schimbul Să presupunem că In ultimii trei ani de când suferim de preturi mici, în foc să fi avut o recoltă abundentă, am fi avut o secetă cumplită care n’ar fi lăsat să crească nici măcar iarba trebuitoare pentru hrana vitelor şi cerealele destinate întreţinerii noastre proprii. Căderea preţurilor in toată lumea tot sar fi întâmplat, căci lipsa aportului nostru de pe piaţa mondială nu e aşa de simţitoare încât să determine cursul în bursă la articolele noastre de export- In acest caz dacă ar fi trebuit să importăm din afară măcar o sută de vagoane de cereale pentru a complecta trebuinţele noastre de hrană, am binecuvântat căderea preturilor, căci, graţie ei, lumea sărăcită din pricina secetei, ar fi putut totuş trăi cu bani puţini, cumpărând ieftin hrana chiar şi de la agricultorii noştri. Scumpetea leului, de care se plânge astăzi d. Grigore Iunian şi împreună cu d-sa mulţi adepţi ai soluţiilor eroice, ar fi fost atunci judecată nu numai ca un fenomen natural, dar şi ca o binefacere. Aşadar, teoria deprecierii leului nu are altă bază decât atitudinea sufletească a celui condamnat la sărăcie, pentru că având ce vinde, nu are cui vinde. Leul a crescut enorm în valoare, nu pentrucă ar fi fost stabilizat într'un fel sau în altul ci pentrucă s’au depreciat produsele* Dacă dela 1929 şi până astăzi, recoltele din toată lumea ar fi fost deficitare şi nouă ne-ar fi rezervat toate recoltele pe care le-am avut, cerealele noastre s'ar fi vândut cu preţuri fabuloase- Bolţile Băncii noastre Naţionale ar fi tixite astăzi de aur și supraevaluarea leului, la stabilizare n’ar mai ridica-o nimeni- S'ar pune poate tocmai dimpotrivă problema ridicării valorii leului, a revalorizării artificale, pentru a compensa excesiva creșștere în valoare a produselor noastre-D. Grigore Iunian, atacând problema stabilizării la un curs prea ridicat, atinge de fapt o problemă mult mai vastă şi mult mai grea decum îşi închipuie. Exemplele de restabilizare aduse din Belgia sau din Polonia sunt cu totul nepotrivite- In Belgia şi în Polonia s’a încercat stabilizarea împotriva cursului mărfurilor şi dacă s’a făcut o greşeală, ea a fost rectificată. Mărfurile mergeau atunci în continuă creştere de valoare şi moneda nu putea creşte şi ea. Belgienii şi Polonezii au încercat ceva contra naturii Au încercat să sporească valoarea monedei, într’o vreme când sporea valoarea mărfii-La noi situaţia este tocmai pe dos-Leul stabilizat a fost surprins de căderea universală a valorii mârfuiilor şi el a crescut în valoare Impreună cu toate monedele din lume. A încerca într’o epocă de scădere a valorii mărfurilor şi reducerea valorei monedei prin mijloace artificiale, ar însemna a repeta, în sens invers, greşeala pe care au făcut-o Belgienii şi Polonezii la prima, lor încercare de stabilizare. Moneda şi marfa nu pot nici creşte, nici scădea în valoare în acelaş timp- Când creşte una scade cealaltă şi invers. Teoria d-lui Iunian este deci o recomandare de a face o greşeală pe care ar trebui s-o reparăm imediat cu pagube imense, cum au păţit Polonezii şi Belgienii. Cât despre cealaltă recomandare a d-lui Iunian, ca să refuzăm plata cuponului datoriei publice, ea este aşa de gravă şi aşa de puţin chibzuită, încât credem că e mai bine nici să nu o mai cercetăm-A. CORTEANU sii Bsiii mm Ciocoii boereşti ,,O casă boerească, spune Ion Ghica, era o adevărată cetate, tin stat în stat. Nici poliţia, nici justiţia domnească nu îndrăzneau să treacă pragul porţei unui ban sau unui vornic, deşi un asemenea drept nu era scris nicăeri. La trebuinţă, boerul putea să ineaegă porţile şi să trăiască luni întregi cu familia, cu slugile şi cu oamenii casei, optzeci şi o sută de suflete, fără să aibă cea mai mică trebuinţă de cei din afară. Avea mălai şi făină în amiare. Cămara lui gemea de tot felul de băcănii şi de săraturi. In ţigănie avea franzelari, croitori, cismari. La caz putea ca oamenii din curte să se apere in contra puterii domneşti, când ea nu era sprijinită pe vreo poruncă dela Ţarigrad Lângă odăile boerului erau odăi mai mici pentru grămătic, cafegiu, dubucciu şi fecior. Lângă odăile cucoanei şi ale cuconiţelor erau odăiţele jupineselor, ale fetelor din casă, ale cusutoreselor, vre-o cinci-şase, crescute de mici, fete de scutelnici sau de boernaşi”. Veneau, apoi, odăile băeţilor lângă acelea ale preotului, ale dascălului grec şi ale cântăreţului. Vătafii, chelăresele, bucătarii, ţiganiiaveau, şi ei, locuinţele lor.In unghi cu odăile vizitiilor şi ale rindaşilor, mai spune Ion Ghica, incepea un alt rând de odăi, unde trigea grămăticul (săi zicem), Iordache, vătaful Dinu, polcovnicul Ioniţi, şetrarul Grigore, logofătul Ştefanache, etc., când erau scoşi din slujbă. Aceştia îndată ce intra boerul in pâine, sburau cu toţi \n toate părţile ca sameşi (casieri), cohdicari, zapcii (subprefecţi), şi se întorceau iar la tainul boeresc îndată ce se mazilea stăpânul. Aceştia erau vestiţii ciocoi boereşti, din tată in fiu". r \ ' Sunt unele asemănări şi unele deosebiri intre ce se petrecea in vremea veche, când „intra boerul ia pâine” şi ce se petrece astăzi. Atunci, polcovnicul, vătaful, şetrarul, şi toţi ceilalţi „ciocoi boereşti” sburau in toate părţile, când intra boerul in pâine. Sboară şi acuma. Dar, ,,sboari’", mai alea, cind iese boerul din pâine. Când se mazilea stăpânul, cocoii se Întorceau iar la tainul boeresc. Acuma, nu se întorc. Unii trec la noul boer, care a intrat in pâine. Alţii se duc la boerul care, cred ei, că are si intre mai curând. Adevărul e că nici boerul nu mai are casă să dea adăpost, ori cămara să geamă de tot felul de băcănii şi de sărituri", din care să dea tain, „ pâine şi friptură. Ş’, de asta, nu mai sunt, acum, ciocoi boereşti ,,din tată in fiu’*. Sunt numai ciocoi, azi ici şi mâine colo. R. Nevoile comerţului In discuţia Uniunei Camerelor de comerţ Aranjarea plăţilor In străinătate.'—Datoriile comercianţilor.—Vadul comercial Comitetul de direcţie al Uniunei Camerelor de Comerţ şi Industrie s’a întrunit aseară la orele 7 sub preşedinţia d-lui ing. C. Osiceanu asistat de dl Gh. Cristodorescu director general. Au luat parte d-nii Th. V. Orghidan, Apostol Popa, I. F. Negruţiu, Otoiu, Stoicescu. LEGEA PENTRU ARANJAREA PLAŢILOR IN STRĂINĂTATE Intrându-se în ordinea de zi s’a luat In discuţie aplicarea legei pentru aranjarea plăţilor cu statele cari au introdus restricţiuni de devize. Pentru deslegarea acestei chestiuni au fost special invitaţi d-nii: Costin Stoicescu, administrator la Banca Naţională şi preşedintele Oficiului de Compensaţiuni şi Otdiu membru în consiliul de administraţie al Bancei Naţionale. S’a constatat şi cu acest prilej că legea pentru aranjarea plăţilor, are o importanţă mare pentru economia naţională şi că la alcătuirea ei am fost determinat de măsurile de restricţiuni luate de alte state împotriva plăţilor mărfurilor exportate de noi In ce priveşte aplicarea acestei legi s’a convenit ca instituţia Camerelor de Comerţ şi industrie să dea comercianţilor şi industriaşilor cit mai amănunţite explicaţiuni pentru ca importatorii da mărfuri, să produci dovezi cât mai sigure, pentru mărfurile importate, fie direct din acele ţări fie un tranzit prin ele. Dovezi cam odată făcute, vor inlesni eliberarea cât mai urgentă a autorizaţiilor de import. Autorizaţii pentru care oficiul de compensaţii de pe lângă Banca Naţonala desfăşoară zilnic o activitate mare. DATORIILE COMERCIANŢILOR ŞI INDUSTRIAŞILOR Comitetul a luat act de unele măsuri pe care guvernul are de gând să le ia pentru uşurarea situaţiei comercianţilor şi industriaşilor, prin legiferrarea lichidărei judiciare şi a hotărât ca atât această chestiune, cât şi modificarea concordatului preventiv să fie aduse in discuţie într’o viitoare şedinţă. VADUL COMERCIAL S’a luat apoi in discuţie, legea chiriilor şi s’a aprobat intervenţiunea făcută de Uniune, pentru ca reducerea chiriilor cât şi prelungirea contractelor pe un an să se aplice tuturor comercianţilor. S’a validat apoi alegerea consiliului de administraţie al Camerei de Comerţ şi Industrie din Bălţi» Şedinţa a luat sfârşit la orele 8. « Legăturile comerciale cu Grecia Declaraţiile»! Din cercuri comerciale am primit plângeri de felul cum lucrează Oficiul de devize din Atenă» Ni s’au adus la cunoştinţă cazuri când pentru mărfuri comandate de firme greceşti înainte de decretarea măsurilor pentru devize, IN SPECIAL CHERESTEA DEBARCATA IN PORTURI GRECESTI, au a putut fi încasată contravaloarea, iar mărfurile, —■ pentru a se evita deteriorarea lor. — au trebuit să fie eliberate contra unui depozit de drahme, CARE NU ESTE TNSA LA LIBERA DISPOZIȚIE A EXPORTATORILOR NOSTRI. SUMELE AFERENTE SUNT ACREDITATE LA BĂNCILE GRECEȘTI PE CONTURI BLOCATE, NEPITAND FI UTI UZATE NICI MACAR IN INTERIORUL GRECIEI PENTRU SCOPURI COMERCIALE.. . . Am vrut sa avem unele lămuriri Ne-am adresat d-lui Collas, ministrul Greciei la Bucureşti, care ne-a făcut următoarele declaraţii: — Re tot vorbeşte de greutăţile pe cari le Întâmpină exportul românesc in Grecia. Nu ştiu care e isvorul acestor plângeri, intr’adevăr surprinzătoare. Grecia a Introdus restricţii la exportul devizelor- N a făcut-o cu bună voie, ci silită de Împrejurările generale economice Criza mondială are urmări^^i^supra Greciei In lupta de rezistentă pe care a organizat-o. tine să păstreze, cu orice preţ, buna situaţie a drahmei Toate restricţiile la exportul devizelor. n’au alt scop decât să păstreze neştirbită moneda naţională. Restricţiile nu privesc, însă articolele de primă necesitate, ci pe cele de lux. Pentru articolele de consum curent oficiul de devize satisface toate cererile importatorilor. România exportă, în Grecia, cereale, produse petrolifere, cherestea și vite, adică numai articole de primă necesitate- Asta înseamnă că interesele exportului românesc nu sunt stânjenite prin activitatea oficiului» -Dealtfel, exportul României în Grecia e în plină desvoltare. In luna Ianuarie 1932, ati exportat la noi mărfuri în valoarea a 55 milioane drahme, pe când anul trecut in luna Ianuarie, n’a fi vândut decât Ştiri sosite din Viena anunţă că tratativele pentru înfiinţarea Oficiului de compensaţii intre România şi Austria sunt foarte înaintate. Sunt speranţe că, în puţine zile, înţelegerea intre cele două ţări va fi fapt îndeplinit. .. * * ........................... D. ing. Cezar Popescu, secretand general al Ministerului de industrie, care duce tratativele în numele guvernului român, a trimis un raport amănunţit despre nouile propuneri austriace. Raportul a fost trimis şi Băncii Naţionale care şi-a făcut observaţiile ei. Nouile condiţii austriace sunt considerate ca un pas însemnat in calea înfăptuirei înţelegerii. Se ştie că, până acum, ni se oferea compensarea sade 45 milioane- Balanţa schimburilor intre cele două ţări e mult in favoarea tării d-voastră. Importăm din România de douăzeci de ori mai mult decât exportăm in ea. "Regimul pe care-l acordăm mărfurilor de primă necesitate, reese lămurit din situaţia specială pe care am creat-o la importul porumbului. Deşi convenţia comercială dintre Grecia şi România prevede o taxă de import la porumb, totuş, pentru o cantitate foate Însemnată am acordat scutirea oricărei taxe- Oficiul de compensaţii din Atena, atât de necesar pentru consolidarea situaţiei drahmei, nu atinge, deci, cu nimic interesele exportului românesc-cnelor provenite din schimbul de mărfuri dintre cele două ţări, într'o proporţie de unu la unu. Acum ni se oferă un alt regim, mult mai favorabil. Banca Naţională Austriacă va pune, în fiecare lună, la dispoziţia importatorilor de mărfuri româneşti, o sumă dinainte stabilită. Pentru mărfurile ce se vor importa peste această sumă Banca Naţională Austriacă nu-şi ia nici o răspundere. După cum se vede, nu mai e vorba de o restrângere a exportului nostru in Austria până la nivelul importului din această tară. Tr. Ii si Collas, ministrul Greciei la Bucureşti Infiinţarea Oficiulei de compensaţii cu Austria Piaţa Financiară Bursa noastră a fost slabă. In schimb, rentele româneşti sunt şi mai departe susţinute la bursele din afară. Mai ales bursa din New- York cota ferm renta noastră de stabilizare. Lupta intre oficialitatea engleză şi speculatorii lirei sterline continuă. In urma intervenţiei Bancei Angliei lira sterlină a scăzut ori la 94.64, faţă de cursul de aproape 90 cât era in ziua precedentă. Paritatea e 625. La noi cursul a fost in turul 630. Dolarul s’a urcat la 2543 şi trei sferturi la Paris. Informaţiile cu Statele Unite renunţă la etalonul aur, cari au provocat slăbirea cursului dolarului, n’au fost decât jocuri de bursă. Paritatea din Paris a dolarului cablu e circa 167-90. A fost mai ferm şi francul elveţian. Ultimul curs venit din Paris arată paritatea la 32.50. Plata devizelor la noi a fost mai calmă. Porturile au vândut importante stocuri de devize. Schimbat efectiv e neschimbat * Ministerul de industrie și comerț a depus ori la Consiliul Legislativ proectul de lege pentru fuzionarea societățior petrolifere. * Proectul de lege pentru amortizarea datoriilor particulare se află la Consiliul Legislativ. * Noul cod de comerț a fost definitiv întocmit Să fac ultimele retușeri. Noul cod va apare In luna Aprilie. » Noul cod civil se află sub tipar. E vorba ca, codul să fie depus in Parlament iacă nu această sesiune. • Proectul de lege pentru asigurarea pensiilor muncitorilor a fost modificat in sensul că deocamdată nu se vor urca taxele. Rămân şi mai departe trei lei din care patronii plătesc 1.50 şi muncitori la fel. In schimb această ramură de asigurare va fi extinsă in toată tara (până acum n’a existat decât in Vechiul Regat) aşa că va produce un plus de venituri din care se vor acoperi deficitele Casei Centrale. Rotul proectului a rămas remodificat așa cum am anuntat noi. He — In buletinul său lunar, Banqua nationale francaise du commerce exterieur, redă în câteva cifre paralizia deosebită de care se resimite astăzi comerţul mondial. Asistăm azi la o adevărată blocadă a schimbului, mişcarea liberă a capitalului găsindu-se de drept întreruptă în ultimii ani. Ne putem da uşor seama, ce vătămare aduce această situaţie schimbului Internaţional, atât de lovit de depresiunea economică mondială. Din tabloul de mai jos rezultă că in decursul celor mai aprige crize din secolul al 19-lea şi 20-lea, restrângerea tranzacţiunilor internaţionale nu a depăşit niciodată 5 la sută din valoarea globală, în timp ce de la 1929-1931, a atins 40 la sută. Restrângerea comerţului mondial in epocile de criză se prezintă astfel (in procente ale valorii globale a comerțului) dela 1873-1874 — 5 la sută B. Bd. dela 1883-1884 — 4 la sută dela 1890-1891 + la sută dela 1900-1901 — 1 la sută dela 1907-1908 — 7 la sută dela 1929-1931 —40 la sută. Situaţia sumară a Băncii Naţionale La 19 Martie c. — Situaţia sumară a Băncii Naţionale la 18 Martie c. se prezintă astfel: Stocul de aur al Băncii e In total de 8 miliarde 836 milioane 480.083 lei faţă de 8 miliarde 720 milioane 305.051 lei cât era la 12 Martie. Aur in România 5 miliarde 887 milioane 921.332 lei. Aur in străinătate 3 miliarde 443 milioane 841.238 lei. Devize 394 milioane 618.413 lei faţă de 211 milioane 052.487 lei la 12 Martie. Stocul total e în urcare cu 103 milioane 585.826 lei. Portofoliul comercial e de 12 miliarde 505 milioane 635.827 lei faţă de 12 miliarde 400 milioane 502.418 lei la 12 Martie. Totalul angajamentelor la vedere e de 27 miliarde 291 milioane 881.507 lei faţă de 26 miliarde 948 milioane 301.387 lei la 5 Martie. Circulaţia monetară e de 22 miliarde 664 milioane 971.250 lei faţă de 22 miliarde 530 milioane 660.750 lei la 12 Martie. Avansurile pe titluri 646 milioane 394.860 lei faţă de 647 milioane 729.287 lei la 12 Martie. Datoria Statului a rămas la 3 miliarde 767 milioane 101.489 lei. Avansurile făcute Tezaurului 2 miliarde. Raportul Intre stocul de aur şi angajamente e de 34,60 la sută faţă de 34,99 la sută cât era săptămâna trecută. Raportat intre stocul total şi angajamente e de 36,04 la sută faţă de 36,07 la 12 Martie. Scontul 7 la sută. Lombardul 8 la sută. Germania limitează exportul de devize BERLIN, 30. (Rador).— In conformitate cu cererea făcută de „Reichsbank” guvernul a decis să limiteze la 55 la sută sumele in devize străine pe care le acordase importatorilor. Intelegrile intre producători francezi şi german: PARIS 30 (Rador). — Subcomisiunea comercială a comitetului economic franco-german însărcinată să Înlesnească înţelegerile între producătorii francezi şi germani şi să examineze chestiunile contingentărilor, se va întruni la 11 Aprilie. Alegeri in Franţa Camera franceză îşi va închei« la»gislatura peste câteva zile. Votezi budgetului, această dată fatală fixată existenţii Camerei, este aproape terminată. Votat de Cameră, budgetul a fost adoptat de Senat, iar adunarea deputaţilor mai are să desira câteva mici modificări, aduse de marturul corp. Odată cu aceasta, mandatul deputaţilor va lua sfârşit. Când vor fi nouile alegerii D, Taidi eu se pare că a isbutt să împaci diferitelor tendinp, oprindu-se la o atenţie de mijloc. Dreapta dona ca alegerile să se facă după alegerile din Germania. Dorinţa ei este împlinită. La 10 Aprilie, poporul german va alege in al doilea scrutin pe preşedintele Reichului. La 24 Aprilie vor alegeri de Dietă in Prusia, Bavana Anhalt, Hamburg. Importanţa acestei consultări electorale echivalează aproape cu alegeri de Reichstag. Se va putea vedea evoluţia politică a Germaniei după rezultatele acestea alegeri. Partidele de stânga cari au dat ajutor guvernului să treacă cu o oră , mai devreme budgetul, evitând orice demagogie şi prea mari modificări, vor fi de asemenea mulţumite, căci alegerile franceze fixate la 1 Mai nu întârzie prea mult, aşa cum există teama, consultarea cetăţenească. De data aceasta, vor fi deosebit de interesante programele cu care partidele se vor prezenta in proparganda lor. Situaţia financiară a Franţe nu este uşoară. Raportorul budgetului a arătat la Senat că un deficit budgetar ameninţi anul aceşti Franţa, deoarece criza generală din lume n’a cruţat nici economia franceză. Partidele vor fi nevoite, în această campane electorali, şi vini cu programe mai precise decât obişnuitele formule generale. Politica externă va fi probabil trecută pe planul al doilea, acum când atâtea griji de ordin intern agită opinia publică. Uiitorul guvern va trebui să găsească soluţii pentru a echilibra budgetul pentru a stăvili sau uşura criza economică, ce se manifestă in toate domenile. Se vorbeşte de pe acum despre nevoia unor reduceri de salarii și de pensiuni, despre reduceri însemnate de cheltueli, despre o conversiune a rentelor. Cele mai multe din aceste măsuri sunt neplăcute. Ele nu vor putea fi însă cv tate. Iar campania electorală, care începe in primele zile din Aprilie cu un discurs program al dJU Taraien, va arăta mjloacele diferitelor partide, pentru a face față une situații destul de primejdioase. A. Hg. Stocurile mondiale disponibile de grâu Din raportul lunar al exportului Broomhall, cu data de 19 Martie asupra totalului stocurilor vizibile de grâu şi făină din Întreaga lume la 1 Martie, reiese că acestea sunt în scădere cu 19 milioane bushels, în Farbruarie, faţă de creşterea de 28 pilioane bushels din aceiaşi epocă a anului trecut. Faptul diminuării asta normal, deoarece consumatorii ridici la această epocă din stocurile înmagazinate şi scăderea compensează creşterea cantităţilor pe mare razulitate din augmentarea expediţiilor din emisfera de sud. Totalul la 1 Marţii 1932 se fixează la •» 612.080.000 bushels faţă de 630.300.000 la 1 Martie 1931, 550.900.000 în 1930,528.630.000 în 1929 şi 408.840.000 in 1928, la aceiaşi epocă. Se menţionează că nevoile de grâu ale Europei sunt fer creştere. No ni impozite io State!« Unite WASHINGTON 30 (Rador). — Comisiunea financiară a prezentat Camerei Reprezentanţilor un proiect prin care se institue impozita suplimentare în sumă de un miliard 293.000 000 dolari, pentru acoperirea deficitului exerciţiului finaarciar in curs. Proectul prevede majorarea taxelor poştale, a taxelor pe operaţiunile de bursă, a taxelor pe imobile, a taxelor pe unele articole de lux, cum şi asupra chibriturilor, gumei de mestecat, aparatelor de radio, gramofoanelor, automobilelor, yachturilor. Preşedintele Camerei a subliniat nevoia absolută de a se vota fără întârziere nouile taxe, pentru a si evita prin aceasta un deficit bugetar formidabil şi primejdia celei mai grozave panici economice şi financiare din istoria Statelor Unite. Camera reprezentanţilor a adoptat nouile taxe prin ridicare da mâini.