Argus, mai 1932 (Anul 23, nr. 5716-5738)
1932-05-01 / nr. 5716
ANUL XXIII No. 5716 Comercianţi. Indastna$y Financiarii Nu faceţi nici o afacere prin ciad nu vă interesaţi despre situaţia prezenta si perspectivele de viitor ale clientelei E-voastrl. Luaţi informaţiuni comerciale detailate, precise, bine controlate, de la „ARGUS“ Secţia de informaţiuni comerciale ABONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 Iuni 300 . IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 » 3 lei in terA, 6 Iei în streinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER ŞI H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Miile No. 24, el INDUSTRIEI şi FINANŢEI Directori GRIGORE GAPENCU TELEFON: 30683 şi S-2S89 Duminică 1 Mai 1932 Comercianţi, Mostriali, Financiarii Nu faceţi nici-o afacere până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitori ale clientelei a-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detailate, precise, bine controlate, dsus „ARGUS“ Sectia de informaţiuni comerciale PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Urăm cititorilor noştri să petreacă in linişte şi loc bună Sfintele sărbători ale Paştelui. Ziua învierii Domnului să fie şi ziua învierii încrederii şi a tuturor nădejdilor noastre« . Şi fiindcă I Mai e şi sărbătoarea imnicei, ce altă urare mai bună putem face fiecăruia, decât să li se asigure, in sfârşit rodul muzicei lui? ! Mai e şi sărbătoarea Primăverei. Renaşte natura in iarbă şi în floare. Aşa să renască şi buna stare a tuturor. Patimele noastre da Sf. Paşte Vorba poetului, omul este mereu ucenic, gata să înveţe, iar durerea e maestrul desăvârşit cu ajutorul căruia el pricepe şi devine calfă în viaţă. Bine-i când îl apasă durerile din vreme ca să aibă când învăţa ceva, altfel rămâne ucenic şi ese din viaţă aşa cum a venit Dacă ne apucau pe noi nevoile mai de timpuriu, în cleştele lor neînduplecat, desigur că nu ajungeam unde suntem astăzi pentru că am fi înţeles, de mult, ceea ce începem a pricepe abia acuma. îndată după restabilirea păcii şi înfăptuirea unităţii naţionale, ne-am dat drumul la trai bun, fără grijă sau prevedere. Suferinţa războiului, cu ocupaţia duşmană deoparte şi refugiul de alta, nu ne-a învăţat nimic sau prea puţin. Cei cari au intrat în pământ nu mai aveau glas să vorbească, iar ceilalţi, scăpaţi cu zile, au fost buni bucuroşi să se răzbune din plin pentru suferinţele războiului scoţându-şi paguba, cu prisos, de îndată ce au apucat iar vremile de pace. Cât despre guvernanţi, vina lor n’a fost chiar aşa de mare, căci, pe ei, s’apucase să-i înveţe prea mult nevoia nici în vremea războiului şi a refugiului din Moldova. Că, pe urmă, ei n’au mai avut de unde şti ce-i nevoia şi lipsa cum prea puţini au ştiut-o de altfel, îndată după restabilirea păcii.« Ţară cu imense bogăţii pământene, subpământene şi aquatice, viitorul ni se aşternea înflorit, dinainte, aşa că nu ne rămânea decât să ne punem de îndată pe trai bun- fără nici o zăbavă-Şi ne-am pus, ca înfrigurare. Funcţiile s’au înmulţit la Stat, comună sau judeţ cât şi la instituţiile particulare. Mai mult încă 5 s'au sporit gradele, tot grade de cele mari, pompoase, răsunătoare. In funcţiile de Stat ne-au năvălit directorii şi inspectorii „superiori” sau „generali” de mai multe clase, după cum au sporit la nesfârşit, cu şi mai ales fără trebuinţă, tot felul de instituţii grave, cu titluri de asemenea răsunătoare. Marile demnităţi de Stat, de asemeni, s’au înmulţit şi pe lângă cele vechi, cunoscute dinainte de război, am introdus altele noui, prin imitaţia ţărilor mari, demnităţi despre care nu s’a pomenit niciodată în trecut nostru şi nici în obiceiurile popoarelor modeste. Dar câte nu s'ar putea înşira din risipa şi fudulia noastră de Stat, pornite îndată după încheerea păcii. Când au început primele semne de criză şi de strâmtorare, nimeni nu vroia să creadă ochilor şi să recunoască nevoia economiilor. Chiar după ce am simţit nevoia să ne „împrumutăm”, tot nu ne-am dat învinşi în faţa dureroasei realităţi. Cu nici un preţ nu vroiam să pricepem că aşa nu poate merge înainte, că macazul trebuia schimbat S’a continuat luxul aparatului de Stat, risipa şi desmăţul. — cu bani de împrumut. Aşa cum fac copiii stricaţi din părinţi buni, dar cari şi-au lăsat odraslele să crească pe maidane. Luxul a mers alături cu fudulia care se revolta grav împotriva amestecului „streinilor” în trebile noastre. Povestea celui dintâi mare împrumut extern, prin mijlocirea Societăţii Naţiunilor, dar care nu s’a făcut decât sub forma deturnată a lipsei de control, din partea unor creditori fără patronajul Genevei, va rămâne de pomină ca să arate mentalitatea şi fudulia unor conducători politici neserioşi, dar mai ales neînţelegători. De rea credinţă n ar putea fi bănuiţi, în asemenea împrejurare. Fudulia omului fără socoteală, care ar vrea să trăiască pe datorie, dar să nu-l întrebe niciodată creditorul de unde şi cum are să plătească Ochiul creditorului nu poate finiciodată, supărător pentru un debitor cinstit, ale cărui afaceri sunt în regulă, dar merg prost Buna credinţă e aşa de uşor de dovedit când eşti într’adevăr de bună credinţă, iar între verificare şi fudulie nu poate fi nici o legătură supărătoare! Dimpotrivă, să ne vadă şi alţii gospodăria publică în toate amănuntele ei şi să-şi spună părc-p. Va fi chiar un bine. Părerea experţilor streini va avea, cu sigur , mai multă trecere şi crezămâiri decât părerile risipite zadarnic ale celor din ţară lipsiţi de autoritatea experienţei şi întemeiaţi, în critica lor, doar pe elementarul bun simţ. Ei vor constata cu siguranţă ceea ce s’a spus şi s’a repetat de atâţia dintre ai noştri: că avem un aparat de stat prea complicat şi prea luxos, în comparaţie cu nevoile şi capacitatea noastră de plată — şi chiar prin comparaţie cu alte ţări mari, bogate. Şi că, prin urmare, prima operaţie trebue să fie simplificarea, la proporţii modeste, cuviincioase, a acestui luxos aparat spre a-l pune în stare de funcţionare normală. Statul nu mai poate merge înainte cu un aparat prea încărcat, înăbuşitor, dar va merge bine, chiar foarte bine, cu o maşinărie potrivită nevoilor sale realein săptămâna Patimilor Sf- Paşte încercarea de acum nu va fi prea grea pentru mântuirea şi reînvierea dorită N. DAŞCOVICI Citiţi în pag. IlI-ai Săptămâna Financiară de VIATOR In pag. V-ai Săptămâna Cerealelor Din lae In puţ *Neamul românesc* adres.p_ Intr’un comunicat violent şi confuz, ca toate ideile şi actele guvernanţilor noştri, oficiosul d.lui preşedinte al Consiliului ne lămureşte că uimitorul atac împotriva „Europei materialiste“ nu ţinteşte interese legitime, ci numai IDEOLOGIA CARE INCEARCA A REFACE O AUSTRO.UNGARIE CU NOI SI CONTRA NOASTRA“. E o aluzie directă la planul Taraion, pe care guvernul nu l-a aprobat, nu l-a cercetat şi nu l-a priceput niciodată. Suntem lămuriţi, D. Iorga nu a înjurat pe d. Rist, care nu se ocupă decât de afaceri „pur băneşti“. A înjurat pe Tardieu, preşedintele de consiliu al Franţei. A înjurat Franţa. Şi ţine ca să se ştie. Se va şti fireşte. Cine are de câştigat sau de perdut de pe urma unei asemenea înştiinţări, de asta, e o altă chestiune. Un lucru e sigur. In mintea cârmuitorilor noştri, domneşte aceeaş dezordine ca in finanţele publice. Goluri şi deficit pretutindeni. Şi oricât am certa pe aliaţi, nu ei ne pot da mintea care ne lipseşte. Ajungem la scadenţa unor rătăciri. Dezechilibru bugetar. Dezechilibru politic. Sunt goluri care nu se împlinesc cu ameninţări şi comunicate. Neavând legături cu ţara, guvernul se sprijiniie pe nevoi şi pofte. Duce la luptă pe debitori împotriva creditorilor, şi, împins de un avânt rzboinic, întinde frontul, din domeniul intern in domeniul extern, INTERES, DEMNITATE, NEATARNARE. Înseamnă, în limbagiu oficial, dreptul de a cere bani, şi de a nu plăti datoriile. Şi, fireşte, cu cât tortul de protestare se ridică, cu atât înţelesul cuvintelor se lărgeşte. Convertim orice, de datoriile băneşti, ca şi cele de recunoştinţă. Nu ne pasă de prieteni, nici de siguranţa ţării, dupe cum nu ne pasă e le primejdia, care ameninţă gospodăria noastră. Sfidăm şi dăm lecţii. Lecţii de politică internaţională. Lecţii de istorie. Vorbim de Europa lui Napoleon III şi uităm că năzuinţele naţionale pe care le apăra, la Paris, cu atâta căldură şi pricepere, un Vasile Alecsandri, însemnau renaşterea unui popor şi întemeierea unui stat, din ambiţia unui guvern de a dovedi, cu orice preţ, că ţara e falită. De mai mergem aşa, ne dăm peste ctu D. Rist ne dă un sfat: să facem rânduială. Da, rânduială. O cere şi ţara întreagă. Dar nu în finanţe numai. Rânduială in gospodărie, Rânduială în politică. Și, mai ales, rânduială în capetele noastre. GRIGORE GAFENCU Şedinţa Băncilor Reglementelor Internaţionale BASEL, 28. (Rador). Banca Reglementelor Internaţionale anunţă că viitoarea şedinţă a consiliului de administraţie va avea loc în ziua de 9 Mai şi va fi urmată de a doua adunăre generală a acţionarilor în dimineaţa zilei de 10 Mai. Ambele adunări vor avea loc la sediul Bancii în Basel. CE CUPRINDE RAPORTUL ANUAL Raportul anual asupra operaţiilor Băncii dela 1 Aprilie 1931 până la 31 Martie 1932 va fi prezentat adunării generale a acţionarilor. Adunarea aceasta va fixa dividendul, va decide asupra afectărilor la rezerve şi se va ocupa de alte probleme privitoare la activitatea Băncii. După adunarea oficială reprezentanţii diferitelor bănci centrale se vor întruni, ca şi anul trecut, pentru a examina diferite probleme de interes actual, privind moneda şi creditul. La această întrunire, care se va deschide în după amiaza zilei de 10 Mai, se vor face expuneri şi vor fi tratate următoarele chestiuni: 1) „Rate statistice asupra capitalurilor străine pe termen scurt, modul de a strânge şi de a folosi aceste date". Referatul va fi făcut de d. prof. Sprague. 2) „Funcţionarea restricţiilor la comerţul de devize şi influenţa lor asupra situaţiei economice generale", de d. Kienboeck. 3) „Mişcarea preţurilor şi funcţionarea etalonului aur" de d. profesor Charles Rist. 4) „Probleme esenţiale studiate de către Banca, Reglementelor Internaţionale, în legătură cu restabilirea stabilităţii monetare" de d. Trip. Conferinţa dezarmării LUCRĂRILE COMISIEI VAMALE GENEVA, 29. (Rador). — Comisiunea navală a conferinţei dezarmărei, în şedinţa de azi dimineaţă a discutat asupra caracterului ofensiv al vaselor de războiu de linie și al submarinelor. Delegatul german a declarat că Germania este gata să sacrifice cuirasatul „Deutschland” al cărui tip i-a fost impus prin tratatul de la Versailles, dacă și celelalte puteri maritime sunt gata să procedeze la fel cu marile lor vase de războiu. Delegatul japonez a declarat că vasele de linie nu sunt ofensive prin natura lor, ele fiind destinate să ducă o acţiune ofensivă cu întreg ansamblul unei flote. Delegatul american a arătat că flota Statelor Unite are un caracter strict defensiv, astfel că d-sa refuză să recunoască că vasele de războiu de linie și cuirasatele, au un caracter ofensiv. Export al Germaniei BERLIN, 29. (Rador). — Exportul german pe primul trimestru din anul acesta prezintă un excedent de 362 milioane mărci față de import Excedentul trimestrului precedent a fost de 908 milioane. 1 Să reînviem credinţa! Ziua de 1 Mai are anul acesta o semnificaţie deosebită. E ziua învierii şi sărbătoarea muncii E simbolul învierii prin muncă. Ne apasă greu durerile şi lipsurile de astăzi. Dar ce ne apasă şi mai greu încă, e că am pierdut speranţa şi încrederea în mai bine. Cine va ridica piatra de pe sufletul nostru, aşa cum, altădată, îngerul a ridicat piatra de pe mormântul lui Isus? O va ridica credinţa în zilele bune, cari vor veni, cari trebue să vină-O va ridica încrederea în forţele noastre şi în menirea neamului nostru. Când Maria Magdalena a venit să vadă mormântul Domnului o voce a întrebat-o: ,,Ce cauţi pe cel viu printre cei morţi”? Aşa să ne întrebăm fiecare, care simţim deprimare în sufletul nostru. Ce căutăm printre cei morţi, noi, cari mai avem atâta energie ascunsă, atâtea speranle, pe care le-am lăsat să amorţească, şi tot optimismul poporului nostru, pe care trebue să-l chemăm la viaţă- Simbolul învierii lui Isus să fie simbolul învierii noastre! Căci, sărbătoarea învierii ce este altceva decât triumful vieţii asupra morţii? Dar această sărbătoare ne mai dă şi un alt îndemn. Isus iubia pe cei săraci, pe cei simpli. Ciorani Papini, în cartea sa „Storia di Cristo”, într’o înfumoasă rugăciune, pe care o înalţă Domnului Nostru, spui : „Trăeşti, poate printre smeni pe pământ nevăzut, lora, care te caută, trăeşti te sub Înfăţişarea unui săra frecare, care îşi cumpără o ,cată de pâine pentru prânz şi nimeni nu se uită la el”. Dacă Hristos ar trăi printre noi, sub această înfăţişare ar trăi. Căci cei fără dorinţe prea mari sunt şi cei fericiţi. O viaţă simplă, închinată muncii, e o viaţă fericită. Ce altă mulţumire mai mare poate fi decât mulţumirea pe care ţi-o dă munca îndeplinită cu toată tragerea de inimă? Trebue să luptăm în contra tendinţei pe care Papini o caracterizează astfel: ,,Cine are puţin, vrea mult. Cine are mult, vrea mai mult. Şi cum totul e cu neputinţă de obţinut, oamenii de felul acestora, vor fi veşnic nenorociţi. ,,O singură religie domină acum, aceia care are de simbol Aurul şi de templu Bursa“. Eu vreau ca în locul acestei religii să reînviem religia bizuită pe credinţă. Simbolul ei să fie speranţa şi emplul ei: munca. I. GR. TRANCU-IASI Cum stăm cu creditul O mărturie a cifrelor Statistica Rudară, bine organizată şi binaondusă cum e de d. E. Decuittă. JLjfmit o interesantă statistică a poliţelor protestate în primul trimestru al anului 1932. E, în această statistică, mărturia cea mai crudă, a crizei de credit în care ne sbatem. Primul trimestru al anului in curs e o oglindă a măsurilor neschilzuite ii materie de credit. Creditul cambial in primul trimestru 1932, comparativ cu 1931 ((931, 109). Anul a început cu un regim neașteptat al datoriilor agricole. Legea pentru suspendarea executărilor silite, votată in pripă înainte de sărbătorile Crăciunului, nu-şi trăise încă veleatul. In aşteptarea unei legi pentru asanarea datoriilor agricole, debitorii, chiar acei cu dare de mână, nu-şi plăteau datoriile. Creditorii nu puteau face nimic. Legea de suspendare a executărilor ţi ţinea cu mâinile legate. Mai târziu, a venit legea de conversiune. Lipsită de bază juridică şi fără de mijloacele de finanţare absolut trebuincioase operaţiei, singura ei urmare a fost că a răpit, pentru vreme îndelungată, creditul populaţiei agricole. Pofta vine mâncând. Debitorii au cerut întinderea conversiunei la datoriile comerciale, industriale şi ipotecare. Comisia Camerei de o nelămurită bunăvoinţă lată, de datornici, a admis cererea. Proectul întocmit nu a devenit lege. A fost îngropat în dosarele comisiei Camerei. Nu e mm puţin adevărat, însă, că simpla anunţare a proectului, a distrus şi umbra de credit, care se mai obţinea. Care e situaţia creditului la întcheerea primului trimestru al anului? Agricultorul, lipsit de mijloacele financiare absolut trebuincioase cultivării ogorului, se roagă de creditorul său să-i dea un credit cât de mic și se leapădă, ca de Satana, de legea de conversiune. Deabia, douăzeci la sută din debitori au cerut să li se aplice legea. 'Comerim suierd. Nu! 'negustor sau industriaș care să mai poată găsi un ban cu împrumut, pentru nevoile lui. Stivele de lemne putrezesc în pădure, vaporul aşteaptă la Galaţi să fe încărcat şi exportatorul nu găseşte, de nicăieri, sumele de care are nevoe, ca să ducă lemnul din pădure, pe vapor. O stare mult păgubitoare pentru economia naţională. Statistica întocmită de direcţia statisticei judicare, dă încă o dovadă, de marea scădere a operaţiilor de credit. In cursul trimestrului ianuarie. Martie 1932, s’au protestat în Vechiul Regat şi Basarabia- 42-344 poliţe In valoare de lei 645.617.284, faţă de 91.849 notiţe în valoare de lei 1257-882-196, cit s’au protestat In acelaş trimesru al anului 1931 faţă de anul trecut, constatăm deci o scădere de 46 la sută ca număr şi 51 la Sută ca valoare. Dacă căutăm să repartizăm numărul şi valoarea poliţelor protestate pe regiuni, spre a vedea mai bine cum se localizează creditul cambial pe trimestrul Ianuare-Martie 1932, faţă de trimestrul anului 1931, constatăm că au Scăzut In : Muntenia cu 45 a sută ca număr şi 30 la sută ca valoare. Moldova cu 58 la sută ca număr şi 61 la sută ca valoare. Oltenia cu 70 la sută ca număr şi 77 la sută ca valoare. Dobrogea cu 54 la sută ca număr şi 60 la sută ca valoare; Basarabia cu 55 la sută ca număr şi 57 la sută ca valoare. Prin urmare, se observă o simţitoare restrângere a creditului cambial In: Oltenia 77 la sută; Moldova 61 la sută; Dobrogea 60 la sută; Basarabia 57 la sută, faţă de anul trecut (vezi diagrama No. 1). Acest fapt ne învederează, cum am mai spus, efectele şi întinderea crizei actuale, datorite pe de o parte restrângerea creditului cambial, iar pe de altă parte măsurilor excepţionale luate în ultimul timp Dacă căutăm să repartizăm numărul şi valoarea poliţelor protest sa vedem în care categorie se observă o mai mare neputință de a de GEORGE STROE Protestele pe categoria de debitori Cititi continuarea în pag. II-a 1 silfii iilEISi Abprile in Franţa Mâine votează Franţa, după o canpanie electorală dusă în cele mai neprielnice Împrejurări, interne ţi externe. Perioada electorală a căzut in toiul unei crize economice, de care prosperitatea franceză se credea cruţată în totul mai tulburări în politica externă, care nu poate rămâne fără urmări. Este deajuns să amintim că in discursurile lor politice, candidaţii au trebuit să se ocupe de probleme economice şi financiare, greu de dealigat şi cari vor domina activitatea viitoarei legislaturi. Iar in relaţiile externe, a trebuit să se ţină seama de succesul hitleriştilor în Germania şi de posibilitatea unei guvernări naţional-socialiste în Prusia, de negocierile internaţionale în curs pentru soluţii unor chestiuni esenţiale, ca dezarmarea, reparaţiile, datoriile interaliate. Partidele au avut deci materie pentru a-şi afirma programele. Şi totuşi, mai mult ca oricând, poate datorită tocmai caracterului complex al problemelor, angajamentele faţă de alegători n- au fost mai vagi şi niciodată candidaţii nu le-au Închis, mai mult ca acum, în formule generale. Lupta se desemnează astfel intri dreapta şi stânga, fără insă ca punţil să fie tăiate intre grupările din aceste lagăre. Astfel, tot timpul Ed Tardieu, şeful coaliţiei de dreapta, a făcut invitaţiuni de colaborare radicalilor socialişti. Iar aceştia excluzând putinţa unei colaborări cu extrema dreaptă, nu s-au legat nici di socialişti, cu cari sunt în alianţă pasivă electorală. Este greu de prevăzut rezultatul acestor alegeri, influenţate de atărei elemente interne şi externe. Se poat totuşi afirma că rădicat socialist,îai câştiga teren, întrucât atitudinea left în ultimul timp, le-a câştigat simpatii în cercurile naţionaliste, prin atitudinea intrasigentă de politică externă, după mm, caracterul de partid de stânga, le salvează sprijinul elementelor radicale. . In celelalte grupări, alegerile nu vor schimba mult raportul de forţe. Viitoarea coaliţie guvernamentală pare a se schiţa ca o apropiere intre partidele moderate, cari urmează pe d. Tardieu şi radicalii socialişti, cu excluderea grupului de dreapta Louit Marin. A- Hg- Piaţa Financiară Eri renta de stabilizare a scăzut în târgul liber la noi la 4214. In celorlalte rente n’au fost tranzacţiuni. La schimbul efectiv cursul a fost, la un moment dat, foarte ferm. S’a plătit pentru napoleonul de aur 085, mai târziu a scăzut la 679 iar seara a fost din nou ceva mai ferm. Devizele au rămas neschimbata Lira sterlină e la Paris 92,80, dolărul 2539 În florinul olandez a slăbit Ia 1029. Marca germană e susţinută. A fost cotată la Zorich Ia 122,70. Francul elveţian Înregistrează o uşoară scădere. A fost, la Paris, 492,75. Cursul leului a rămas neschimbat.* Imediat după sărbătorile Paştilor se va da publicităţii, noul proect al codului civil. Expunerea de motive cuprinde evoluţia codurilor in alta ţări şi arată că noul cod îşi a însuşit toate inovaţiile din străinătate. Mai sunt întocmite procedura civilă şi codul de comerţ. * Prefectura poliţiei Cluj a publicat o statistică a paşapoartelor ce a acordat in luna aceasta. S’au eliberat in total 160 de paşapoarte faţă de 3090 cât s’a elaborat in anul trecut in acea lună. E un efect al crizei. * Cercurile cerealiste sunt informate că Germania tratează In Ungaria o mare cantitate de grâu. Tranzacția se poate considera ca incheată. Negociarile s’au făcut prin Banca de Credit 6. Bd. Asistenţa medicală pentru militarii dia rep. c. f. r. Direcţia generală c. f. r. a decis ca militarii grade inferioare din regimentele de căi ferate, cari fac serviciul activ c. f. r- pe bază de convenţii, să se bucure de asistenţa medicală şi de medicamente, la nevoe gratuit, date de dispensarele medicale. Căutarea la domiciliu se va da numai personalului din stațiile izolate. 1