Argus, mai 1932 (Anul 23, nr. 5716-5738)

1932-05-01 / nr. 5716

ANUL XXIII No. 5716 Comercianţi. Indastna$y Financiarii Nu faceţi nici­ o afacere prin­ ciad nu vă interesaţi despre situaţia prezenta si perspectivele de viitor­ ale clientelei E-voastrl. Luaţi informaţiuni comerciale detail­­ate, precise, bine controlate, de la „A­R­G­US“ Secţia de informaţiuni comerciale ABONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 Iuni 300 . IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 » 3 lei in terA, 6 Ie­i în streinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER ŞI H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Miile No. 24, el­­ INDUSTRIEI şi FINANŢEI Directori GRIGORE GAPENCU TELEFON: 3­0683 şi S-2S89 Duminică 1 Mai 1932 Comercianţi, Mostriali, Financiarii Nu faceţi nici-o afacere până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitori ale clientelei a-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detai­late, precise, bine controlate, ds­us „A­R­G­US“ Sectia de informaţiuni comerciale­ PUBLICI­TATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Urăm cititorilor noştri să petreacă in linişte şi loc bună Sfintele sărbători ale Paştelui. Ziua învierii Domnului să fie şi ziua învierii încrederii şi a tuturor nădejdilor noastre« . Şi fiindcă I Mai e şi sărbătoarea imnicei, ce altă urare mai bună putem face fiecăruia, decât să li se asigure, in sfârşit rodul muzicei lui? ! Mai e şi sărbătoarea Primăverei. Renaşte na­tura in iarbă şi în floare. Aşa să renască şi buna stare a tuturor. Patimele noastre da Sf. Paşte Vorba poetului, omul este me­reu ucenic, gata să înveţe, iar du­rerea e maestrul desăvârşit cu ajutorul căruia el pricepe şi devine calfă în viaţă. Bine-i când îl apa­să durerile din vreme ca să aibă când învăţa ceva, altfel rămâne ucenic şi ese din viaţă aşa cum a venit Dacă ne apucau pe noi nevoile mai de timpuriu, în cleştele lor neînduplecat, desigur că nu ajun­geam unde suntem astăzi pentru că am fi înţeles, de mult, ceea ce începem a pricepe abia acuma. îndată după restabilirea păcii şi înfăptuirea unităţii naţionale, ne-am dat drumul la trai bun, fără grijă sau prevedere. Suferinţa războiului, cu ocupaţia duşmană deoparte şi refugiul de alta, nu ne-a învăţat nimic sau prea puţin. Cei cari au intrat în pământ nu mai aveau glas să vorbească, iar ceilalţi, scăpaţi cu zile, au fost buni bucuroşi să se răzbune din plin pentru suferinţele războiului scoţân­du-şi paguba, cu prisos, de îndată ce au apucat iar vremile de pace. Cât despre guvernanţi, vina lor n’a fost chiar aşa de mare, căci, pe ei, s’apucase să-i înveţe prea mult nevoia nici în vremea răz­boiului şi a refugiului din Mol­dova. Că, pe urmă, ei n’au mai avut de unde şti ce-i nevoia şi lipsa cum prea puţini au ştiut-o de altfel, îndată după restabilirea păcii.« Ţară cu imense bogăţii pămân­tene, subpământene şi­ aquatice, viitorul ni­ se aşternea înflorit, di­nainte, aşa că nu ne rămânea de­cât să ne punem de îndată pe trai bun- fără nici o zăbavă-Şi ne-am pus, ca înfrigurare. Funcţiile s’au înmulţit la Stat, co­mună sau judeţ cât şi la institu­ţiile particulare. Mai mult încă 5 s'au sporit gradele, tot grade de cele mari, pompoase, răsunătoare. In funcţiile de Stat ne-au năvălit directorii şi inspectorii „supe­riori” sau „generali” de mai mul­te clase, după cum au sporit la nesfârşit, cu şi mai ales fără tre­buinţă, tot felul de instituţii grave, cu titluri de asemenea răsună­toare. Marile demnităţi de Stat, de asemeni, s’au înmulţit şi pe lângă cele vechi, cunoscute dinain­te de război, am introdus altele noui, prin imitaţia ţărilor mari, demnităţi despre care nu s’a po­menit niciodată în trecut nos­tru şi nici în obiceiurile popoarelor modeste. Dar câte nu s'ar putea înşira din risipa şi fudulia noastră de Stat, pornite îndată după închee­­rea păcii­. Când au început primele sem­ne de criză şi de strâmtorare, ni­meni nu vroia să creadă ochilor şi să recunoască nevoia econo­miilor. Chiar după ce am simţit nevoia să ne „împrumutăm”, tot nu ne-am dat învinşi în faţa dure­roasei realităţi. Cu nici un preţ nu vroiam să pricepem că aşa nu poate merge înainte, că macazul trebuia schimbat S’a continuat luxul aparatului de Stat, risipa şi desmăţul. — cu bani de împrumut. Aşa cum fac copiii stricaţi din părinţi buni, dar cari şi-au lăsat odraslele să crească pe maidane. Luxul a mers alături cu fudulia care se revolta grav împotriva amestecului „streinilor” în trebile noastre. Povestea celui dintâi mare împrumut extern, prin mij­locirea Societăţii Naţiunilor, dar care nu s’a făcut decât sub for­ma deturnată a lipsei de control, din partea unor creditori fără pa­tronajul Genevei, va rămâne de pomină ca să arate mentalitatea şi fudulia unor conducători poli­tici neserioşi, dar mai ales neîn­ţelegători. De rea credinţă n ar pu­tea fi bănuiţi, în asemenea împre­jurare. Fudulia omului fără socoteală, care ar vrea să trăiască pe datorie, dar să nu-l întrebe niciodată credi­torul de unde şi cum are să plă­tească­ Ochiul creditorului nu poate fi­­niciodată, supărător pentru un de­bitor cinstit, ale cărui afaceri sunt în regulă, dar merg prost Buna credinţă e aşa de uşor de dovedit când eşti într’adevăr de bună credinţă, iar între verificare şi fudulie nu poate fi nici o legă­tură supărătoare! Dimpotrivă, să ne vadă şi alţii gospodăria publică în toate amă­nuntele ei şi să-şi spună părc-p. Va fi chiar un bine. Părerea exper­ţilor streini va avea, cu sigu­r , mai multă trecere şi crezămâiri de­cât părerile risipite zadarnic ale celor din ţară­ lipsiţi de autoritatea experienţei şi întemeiaţi, în critica lor, doar pe elementarul bun simţ. Ei vor constata cu siguranţă ceea ce s’a spus şi s’a repetat de atâ­ţia dintre ai noştri: că avem un aparat de stat prea complicat şi prea luxos, în comparaţie cu ne­voile şi capacitatea noastră de pla­tă — şi chiar prin comparaţie cu alte ţări mari, bogate. Şi că, prin urmare, prima opera­ţie trebue să fie simplificarea, la proporţii modeste, cuviincioase, a­ acestui luxos aparat spre a-l pune în stare de funcţionare normală. Statul nu mai poate merge înain­te cu un aparat prea încărcat, înă­buşitor, dar va merge bine, chiar foarte bine, cu o maşinărie potri­vită nevoilor sale reale­in săptămâna Patimilor Sf- Paşte încercarea de acum nu va fi prea grea pentru mântuirea şi reînvie­rea dorită N. DAŞCOVICI Citiţi în pag. IlI-ai Săptămâna Financiară de VIATOR In pag. V-ai­­ Săptămâna Cerealelor Din lae In puţ *Neamul românesc* a­dres.p_ Intr’un comunicat violent şi con­fuz, ca toate ideile şi actele guver­nanţilor noştri, oficiosul d.lui pre­şedinte al Consiliului ne lămureşte că uimitorul atac împotriva „Europei materialiste“ nu ţinteşte interese legitime, ci numai­ IDEOLOGIA CARE INCEARCA A REFACE O AUSTRO.UNG­ARIE CU NOI SI CONTRA NOASTRA“. E o aluzie directă la planul Tar­aion, pe care guvernul nu l-a aprobat, nu l-a cercetat şi nu l-a priceput nici­odată. Suntem lămuriţi, D. Iorga nu a în­­jurat pe d. Rist, care nu se ocupă de­cât de afaceri „pur băneşti“. A înju­rat pe­­ Tardieu, preşedintele de consiliu al Franţei. A înjurat Franţa. Şi ţine ca să se ştie. Se va şti fireşte. Cine are de câştigat sau de perdut de pe urma unei asemenea înştiinţări, de asta, e o altă chestiune. Un lucru e sigur. In mintea câ­rmu­­itorilor noştri, domneşte aceeaş de­­zordine ca in finanţele publice. Go­­luri şi deficit pretutindeni. Şi ori­cât am certa pe aliaţi, nu ei ne pot da mintea care ne lipseşte. Ajungem la scadenţa unor rătăciri. Dezechilibru bugetar. Dezechilibru politic. Sunt goluri care nu se împli­­nesc cu ameninţări şi comunicate. Neavând legături cu ţara, guvernul se sprijinii­e pe nevoi şi pofte. Duce la luptă pe debitori împotriva credi­torilor, şi, împins de un avânt r­z­­boinic, întinde frontul, din domeniul intern in domeniul extern, INTERES, DEMNITATE, NE­­ATARNARE. Înseamnă, în limbagiu oficial, dreptul de a cere bani, şi de a nu plăti datoriile. Şi, fireşte, cu cât tortul de protestare se ridică, cu a­­tât înţelesul cuvintelor se lărgeşte. Convertim orice, de datoriile băneşti, ca şi cele de recunoştinţă. Nu ne pasă de prieteni, nici de si­guranţa ţării, dupe cum nu ne pasă e le primejdia, care ameninţă gospo­dăria noastră. Sfidăm şi dăm lecţii. Lecţii de po­­litică internaţională. Lecţii de isto­­rie. Vorbim de Europa lui Napoleon III şi uităm că năzuinţele naţionale pe care le apăra, la Paris, cu atâta căldură şi pricepere, un Vasile A­­lecsandri, însemnau renaşterea unui popor şi întemeierea unui stat, d­in ambiţia unui guvern de a dovedi, cu orice preţ, că ţara e falită. De mai mergem aşa, ne dăm peste ctu­ D. Rist ne dă un sfat: să facem rânduială. Da, rânduială. O cere şi ţara în­treagă. Dar nu în finanţe numai. Rânduială in gospodărie, Rânduială în politică. Și, mai ales, rânduială în capetele noastre. GRIGORE GAFENCU Şedinţa Băncilor Reglementelor Internaţionale BASEL, 28. (Rador).­­ Banca Re­­glementelor Internaţionale anunţă că viitoarea şedinţă a consiliului de administraţie va avea loc în ziua de 9 Mai şi va fi urmată de a doua a­­dunăre generală a acţionarilor în dimineaţa zilei de 10 Mai. Ambele adunări vor avea loc la sediul Ban­­cii în Basel. CE CUPRINDE RAPORTUL ANUAL Raportul anual asupra operaţiilor Băncii dela 1 Aprilie 1931 până la 31 Martie 1932 va fi prezentat a­­dunării generale a acţionarilor. A­dunarea aceasta va fixa dividendul, va decide asupra afectărilor la re­zerve şi se va ocupa de alte proble­me privitoare la activitatea Băncii. După adunarea oficială reprezen­tanţii diferitelor bănci centrale se vor întruni, ca şi anul trecut, pen­tru a examina diferite probleme de interes actual, privind moneda şi creditul. La această întrunire, care se va deschide în după amiaza zi­lei de 10 Mai, se vor face expuneri şi vor fi tratate următoarele ches­tiuni: 1) „Rate statistice asupra ca­pitalurilor străine pe termen scurt, modul de a strânge şi de a folosi a­­ceste date". Referatul va fi făcut de d. prof. Sprague. 2) „Funcţionarea restricţiilor la comerţul de devize şi influenţa lor asupra situaţiei e­­conomice generale", de d. Kien­­boeck. 3) „Mişcarea preţurilor şi funcţionarea etalonului aur" de d. profesor Charles Rist. 4) „Probleme esenţiale studiate de către Banca, Reglementelor Internaţionale, în legătură cu restabilirea stabilităţii monetare" de d. Trip. Conferinţa dezarmării LUCRĂRILE COMISIEI VAMALE GENEVA, 29. (Rador). — Comisiu­nea navală a conferinţei dezarmă­­rei, în şedinţa de azi dimineaţă a discutat asupra caracterului ofensiv al vaselor de războiu de linie și al submarinelor. Delegatul german a declarat că Germania este gata să sacrifice cui­­rasatul „Deutschland” al cărui tip i-a fost impus prin tratatul de la Ver­sailles, dacă și celelalte puteri mari­time sunt gata să procedeze la fel cu marile lor vase de războiu. Delegatul japonez a declarat că va­sele de linie nu sunt ofensive prin natura lor, ele fiind destinate să du­că o acţiune ofensivă cu întreg an­samblul unei flote. Delegatul american a arătat că flo­ta Statelor Unite are un caracter strict defensiv, astfel că d-sa refuză să recunoască că vasele de războiu de linie și cuirasatele, au un carac­ter ofensiv. Export al Germaniei BERLIN, 29. (Rador). — Exportul german pe primul trimestru din anul acesta prezintă un excedent de 362 milioane mărci față de import Exce­dentul trimestrului precedent a fost de 908 milioane. 1 Să reînviem credinţa! Ziua de 1 Mai are anul acesta o semnificaţie deosebită. E ziua învierii şi sărbătoarea muncii­ E simbolul învierii prin muncă. Ne apasă greu durerile şi lip­surile de astăzi. Dar ce ne apasă şi mai greu încă, e că am pier­dut speranţa şi încrederea în mai bine. Cine va ridica piatra de pe su­fletul nostru, aşa cum, altădată, îngerul a ridicat piatra de pe mor­mântul lui Isus? O va ridica credinţa în zilele bune, cari vor veni, cari trebue să vină-O va ridica încrederea în for­ţele noastre şi în menirea nea­mului nostru. Când Maria Magdalena a venit să vadă mormântul Domnului o voce a întrebat-o:­ ,,Ce cauţi pe cel viu printre cei morţi”? Aşa să ne întrebăm fiecare, ca­re simţim deprimare în sufletul nostru. Ce căutăm­ printre cei morţi, noi, cari mai avem atâta energie ascunsă, atâtea speran­­le, pe care le-am lăsat să amor­ţească, şi tot optimismul poporu­lui nostru, pe care trebue să-l chemăm la viaţă- Simbolul învierii lui Isus să fie simbolul învierii noastre! Căci, sărbătoarea învierii ce este altceva decât triumful vieţii asupra morţii? Dar această sărbătoare ne mai dă şi un alt îndemn. Isus iubia pe cei săraci, pe cei simpli. Ciorani Papini, în cartea sa „Storia di Cristo”, într’o înfu­­moasă rugăciune, pe care o înalţă Domnului Nostru, spui : „Trăeşti, poate printre s­­meni pe pământ nevăzut, lora, care te caută, trăeşti te sub Înfăţişarea unui săra f­­recare, care îşi cumpără o ,­­cată de pâine pentru prânz şi nimeni nu se uită la el”. Dacă Hristos ar trăi printre noi, sub această înfăţişare ar trăi. Căci cei fără dorinţe prea mari sunt şi cei fericiţi. O viaţă simplă, închinată muncii, e o viaţă fericită. Ce altă mulţumire mai mare poate fi decât mulţumirea pe care ţi-o dă munca îndeplinită cu toată tragerea de inimă? Trebue să luptăm în contra tendinţei pe care Papini o ca­racterizează astfel: ,,Cine are puţin, vrea mult. Cine are mult, vrea mai mult. Şi cum totul e cu neputinţă de obţinut, oamenii de felul a­­cestora, vor fi veşnic nenorociţi. ,,O singură religie domină a­­cum, aceia care are de simbol Aurul şi de templu Bursa“. Eu vreau ca în locul acestei religii să reînviem religia bizuită pe credinţă. Simbolul ei să fie speranţa şi emplul ei: munca. I. GR. TRANCU-IASI Cum stăm cu creditul O mărturie a cifrelor Statistica R­udară, bine organi­zată şi bina­­­on­dusă cum e de d. E. Decu­ittă. JLjf­mit o intere­santă statistică a poliţelor protes­tate în primul trimestru al anului 1932. E, în această statistică, mărturia cea mai crudă, a crizei de credit în care ne sbatem. Primul trimestru al anului in curs e o oglindă a măsurilor ne­­schilzuite ii materie de credit. Creditul cambial in primul trimestru 1932, com­parativ cu 1931 ((931, 109). Anul a început cu un regim neaș­teptat al datoriilor agricole. Le­gea pentru suspendarea executări­lor silite, votată in pripă înainte de sărbătorile Crăciunului, nu-şi trăise încă veleatul. In aşteptarea unei legi pentru asanarea datorii­lor agricole, debitorii, chiar acei cu dare de mână, nu-şi plăteau datoriile. Creditorii nu puteau face nimic. Legea de suspendare a executărilor ţi ţinea cu mâinile legate. Mai târziu, a venit legea de conversiune. Lipsită de bază juridică şi fără de mijloace­le de finanţare absolut trebuin­cioase operaţiei, singura ei ur­mare a fost că a răpit, pentru vre­me îndelungată, creditul popula­ţiei agricole. Pofta vine mâncând. Debitorii au cerut întinderea conversiunei la datoriile comerciale, industriale şi ipotecare. Comisia Camerei de o nelămurită bunăvoinţă lată, de datornici, a admis cererea. Proec­­tul întocmit nu a devenit lege. A fost îngropat în dosarele comi­siei Camerei. Nu e mm puţin ade­vărat, însă, că simpla anunţare a proectului, a distrus şi umbra de credit, care se mai obţinea. Care e situaţia creditului la înt­­cheerea primului trimestru al anu­lui? Agricultorul, lipsit de mijloacele financiare absolut trebuincioase cultivării ogorului, se roagă de creditorul său să-i dea un credit cât de mic și se leapădă, ca de Satana, de legea de conversiune. Deabia, două­zeci la sută din de­bitori au cerut să li se aplice le­gea. 'Comerim suierd. Nu­­! 'negus­tor sau industriaș care să mai poată găsi un ban cu împrumut, pentru nevoile lui. Stivele de lemne putrezesc în pădure, vaporul aşteaptă la Ga­laţi să fe încărcat şi exportatorul nu găseşte, de nicăieri, sumele de care are nevoe, ca să ducă lem­nul din pădure, pe vapor. O stare mult păgubitoare pentru econo­mia naţională. Statistica întocmită de direcţia statisticei judicare, dă încă o do­vadă, de marea scădere a opera­ţiilor de credit. In cursul trimestrului ianuarie. Martie 1932, s’au protestat în Ve­chiul Regat şi Basarabia- 42-344 po­liţe In valoare de lei 645.617.284, faţă de 91.849 notiţe în valoare de lei 1257-882-196, cit s’au protestat In acelaş trimesru al anului 1931­ faţă de anul trecut, constatăm deci o scădere de 46 la sută ca nu­măr şi 51 la Sută ca valoare. Dacă căutăm să repartizăm numă­rul şi valoarea poliţelor protestate pe regiuni, spre a vedea mai bine cum se localizează creditul cam­bial pe trimestrul Ianuare-Martie 1932, faţă de trimestrul anului 1931, constatăm că au Scăzut In : Muntenia cu 45 a sută ca număr şi 30 la sută ca valoare. Moldova cu 58 la sută ca număr şi 61 la sută ca valoare. Oltenia cu 70 la sută ca număr şi 77 la sută ca valo­are. Dobrogea cu 54 la sută ca număr şi 60 la sută ca valoare; Basarabia cu 55 la sută ca număr şi 57 la sută ca valoare. Prin urmare, se observă o simţi­toare restrângere a creditului cam­bial In: Oltenia 77 la sută; Moldova 61 la sută; Dobrogea 60 la sută; Basarabia 57 la sută, faţă de anul trecut (vezi diagrama No. 1). Acest fapt ne învederează, cum am mai spus, efectele şi întinderea crizei actuale, datorite pe de o parte restrângerea creditului cambial, iar pe de altă parte măsurilor excep­ţionale luate în ultimul timp Dacă căutăm să repartizăm nu­mărul şi valoarea poliţelor protest sa vedem în care categorie se ob­servă o mai mare neputință de a de GEORGE STROE Protestele pe cate­goria de debitori Cititi continua­rea în pag. II-a 1 silfii iilEISi Abprile in Franţa Mâine votează Franţa, după o can­panie electorală dusă în cele mai ne­prielnice Împrejurări, interne ţi exter­ne. Perioada electorală a căzut in to­­iul unei crize economice, de care pros­peritatea franceză se credea cruţată în totul mai tulburări în politica ex­ternă, care nu poate rămâne fără ur­mări. Este deajuns să amintim că in discursurile lor politice, candidaţii au trebuit să se ocupe de probleme eco­­nomice şi financiare, greu de deali­­gat şi cari vor domina activitatea vii­toarei legislaturi. Iar in relaţiile ex­terne, a trebuit să se ţină seama de succesul hitleriştilor în Germania şi de posibilitatea unei guvernări naţio­­nal-socialiste în Prusia, de negocierile internaţionale în curs pentru soluţii unor chestiuni esenţiale, ca dezarma­­rea, reparaţiile, datoriile interaliate. Partidele au avut deci materie pen­­­tru a-şi afirma programele. Şi totuşi, mai mult ca oricând, poate datorită tocmai caracterului complex al proble­melor, angajamentele faţă de alegă­tori n- au fost mai vagi şi niciodată candidaţii nu le-au Închis, mai mult ca acum, în formule generale. Lupta se desemnează astfel intri dreapta şi stânga, fără insă ca punţil să fie tăiate intre grupările din­ a­ceste lagăre. Astfel, tot timpul E­d Tardieu, şeful coaliţiei de dreapta, a­ făcut invitaţiuni de colaborare radi­calilor socialişti. Iar aceştia exclu­zând putinţa unei colaborări cu ex­trema dreaptă, nu s-au legat nici di socialişti, cu cari sunt în alianţă pa­sivă electorală. Este greu de prevăzut rezultatul a­cestor alegeri, influenţate de atărei elemente interne şi externe. Se poat totuşi afirma că rădicat socialist,î­­a­i câştiga teren, întrucât atitudinea left în ultimul timp, le-a câştigat simpatii în cercurile naţionaliste, prin atitudi­­nea intrasigentă de politică externă, după mm, caracterul de partid de stânga, le salvează sprijinul elemente­lor radicale. . In celelalte grupări, alegerile nu­ vor schimba mult raportul de forţe. Viitoarea coaliţie guvernamentală pare a se schiţa ca o apropiere intre partidele moderate, cari urmează pe d. Tardieu şi radicalii socialişti, cu excluderea grupului de dreapta Louit Marin. A- Hg- Piaţa Financiară Eri renta de stabilizare a scăzut în târgul liber la noi la 4214. In celor­lalte rente n’au fost tranzacţiuni. La schimbul efectiv cursul a fost, la un moment dat, foarte ferm. S’a plătit pentru napoleonul de aur 085, mai târziu a scăzut la 679 iar seara a fost din nou ceva mai ferm. Devizele au rămas neschimbata Lira sterlină e la Paris 92,80, dolă­­rul 2539 În florinul olandez a slăbit Ia 1029. Marca germană e susţinută. A fost cotată la Zorich Ia 122,70. Francul elveţian Înregistrează o uşoară scădere. A fost, la Paris, 492,75. Cursul leului a rămas neschim­bat.* Imediat după sărbătorile P­aş­tilor se va da publicităţii, noul proect al codului civil. Expunerea de motive cuprinde evoluţia codurilor in alta ţări şi arată că noul cod îşi a însuşit toate inovaţiile din străinătate. Mai sunt întocmite procedura civi­lă şi codul de comerţ. * Prefectura poliţiei Cluj a publicat o statistică a paşapoartelor ce a acor­dat in luna aceasta. S’au eliberat in total 160 de paşapoarte faţă de 3090 cât s’a elaborat in anul trecut in a­­ce­a­ lună. E un efect al crizei. * Cercurile cerealiste sunt informate că Germania tratează In Ungaria o mare cantitate de grâu. Tranzacția se poate considera ca incheată. Negocia­rile s’au făcut prin Banca de Credit 6. Bd. Asistenţa medicală pentru militarii dia rep. c. f. r. Direcţia generală c. f. r. a decis ca militarii grade inferioare din regimentele de căi ferate, cari fac serviciul activ c. f. r- pe bază de convenţii, să se bucure de asis­tenţa medicală şi de medicamente, la nevoe gratuit, date de dispen­sarele medicale. Căutarea la domiciliu se va da numai personalului din stațiile izo­late. 1

Next