Argus, iunie 1932 (Anul 23, nr. 5739-5762)

1932-06-01 / nr. 5739

ANUL XXIII No. 5739 ^ru^-^■.v^.B^■■ap■^r■--v^fir^rac■■ mi' «m rr-i-rra Citiți si Răspândiţi ziarul nostru­ ABONAMENTE IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 » 3 luni 300 » IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 » 3 lei in țară, 6 lei în »«reinstate ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 24,­ INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3­0693 şi 3­2369 Merc­uri 1 Iunie 1932 Facefl. publicitate i ziarul nostru şi Întreprinderea tiv. va infiori. PUBLICI­TATE­A se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Bugetul de «mizerie» Se vorbeşte de comprimarea bugetului. Termenul nu e propriu- Nevoe nu e de a se „comprima”, —­ strânge, înghesui, — bugetul în­tr’unul cu aceiaşi alcătuire, dar cu mai mică cheltuială. Bugetul trebuie DESUMFLAT să se scoată din el tot ce s'a vâ­­rât, cu nemiluita şi neomenie, fără nici o grije de banul public Pentru o mai bună lămurire, spicuind bugetul, să dăm câteva pilde. Toate ministerele şi Casele au­­tonome au contenciosul lor. Mi­nisterul agriculturei are, şi el, pe al lui, cu DOUA SUTE DOUA ZECI ŞI ŞAPTE AVOCAŢI ŞI FUNCŢIONARI, pentru care se cheltuiesc 18.775.000 LEI * Iată şi două Academii de „înal­­te—fireşte, înalte—studii agrono­mice” una la Bucureşti, alta la Cluj, pentru cari se cheltuiesc­­ 28.098.000 LEI Academia din Bucureşti are: 1. — Personal administrativ: un rector, un director­ administrativ, un secretar bibliotecar, un castet principal, un contabil, un medic, cinci şefi de cultură, un arhivar, o dactilografă, un sufragiu, doi ca­­merişti cu II, apoi maeştri „şefi” şi „principali”, mecanici, la fel, eco­­com­i, tot aşa. 2. — Personal didactic: profesor de anatomie şi fiziologie vegetală, profesor de sistematică şi patolo­gie vegetală, profesor de anatomie şi fisiologie animală şi medicină veterinară, profesor de mineralogie, geologie şi agrogeologie, profesor de fisică generală şi meteorologie, profesor de chimie generală şi chi­mia solului, profesor de economie naţională şi politică agrară, profe­­sor de matematici şi mecanică, pro­fesor de agricultură generală, pro­fesor de agricultură specială, pro­fesor de ameliorarea plantelor a­­gricole, profesor de zootehnie, pro­fesor de tehnologie agricolă, pro­fesor de construcţii rurale şi ma­şini agricole, profesor de topogra­fie şi îmbunătăţiri funciare (ingi­ner, consilier agronom), profesor de economie rurală şi estimaţii a­­gricole, profesor de legislaţie a­­gricolă şi industrială, un conferen­ţiar de viticultură şi oenologie (in­giner, consilier agronom), confe­renţiar de legumicultură, pomicul­tură şi horticultură, conferenţiar de silvicultură, conferenţiar de pi­scicultura, conferenţiar de ento­mologie (inginer agronom, Inspe­cor general), conferenţiar de conta­bilitate, conferenţiar de hirărirea animalelor fără gradaţii, conferen­ţiar de păşuni şi fâneţe fără grada­ţii, conferenţiar de lăptărie şi avi­­cultură fără gradaţii, conferenţiar de pedagogie, asistent la catedra de economie naţională şi politica agrară, asistent la catedra de ana­tomie şi fisiologie vegetală, asis­tent la GRADINA botanică, asis­tent la catedra de sistematică ve­getală, (inginer-agronom-şef), asis­­tent la catedra de anatomie şi me­dicina veterinară, asistent la cate­dra de fisică generală, doi asistenţi la catedra de chimie generală, asis­tent la catedra de agricultură gene­rală, asistent la catedra de agri­cultură specială, încă doi asistenţi la catedra de agricultură specială, doi asistenţi la catedra de amelio­rare a plantelor agricole, (inginer agronom cl. I), asistent la catedra de zootehnie, asistent la catedra de tehnologie agricolă, asistent la catedra de constructi rurale, asis­tent la catedra de topografie, asis­tent la catedra de economie rurală, asistent pe lângă ferma Herăstrău (inginer agronom şef cl. I), asistent la conferinţa de viticultură, asistent la conferinţa de piscicultura, prepa­rator la catedra de mineralogie, doi laborant! cl. I, nouă laboranţi cu II, Uf!-, greu e să citeşti un bu­­get de „mizerie”... Minunaţi-vă de meşteşugi­rea cu care s’au scornit catedrele. Academia are până şi conferen­­ţiar de pedagogie, ca viitorii plugari să înveţe, de­sigur, cum să facă lecţia cu oile şi cu se­­minţeie. Doi până la trei pro­fesori la o singură catedră. Şi toţi se întrec în titluri şi în mă­rire, toţi profesori universitari, fie că sunt specialişti , păşune şi fâneţe, fie în hrănirea anima­lelor. E un scandal. O curată bătae de joc, dupe cum bătae de joc e să avem patru Conservatoare, trei facultăţi de teologie, cinci facultăţi juridice, cu DOUA RAN­DURI de profesori—unul pentru licenţă şi altul pentru doctorat, — o facultate de medicină, la Bu­cu­reşti, cu sute de profesori, — UN PROFESOR LA DOI STU­­DENŢI, — cu atâta sumedenie de profesori, încât dacă s’ar tine cursuri, în timpul unei săptă­mâni, în toate orele zilei şi ale noptei, UN STUDENT INCA N’AR PRIDIDI SA URMEZE TOATE PRELEGERILE. • Avem douăzeci şi cinci de le­gaţii, nouă consulate şi un sub­­secretariat al presei. Pentru a­ceste legaţii, consulate şi pentru acest subsecretariat, Statul în­treţine CINCI SUTE DE FUNC­ŢIONARI. Numai în administra­ţia centrală a ministerului afa­cerilor străine sunt: DOUĂZECI Şl OPT miniştri plenipotenţiari DOUĂZECI şi DOI consilieri de legaţie CINCIZECI Şl UNU secretari de legaţie CINCISPREZECE ataşaţi DOUĂZECI ŞI UNU consuli generali UNSPREZECE consuli DOUĂZECI vice consuli ŞAPTESPREZECE consilieri şi secretari de presă. Un întreg stat major de mi­niştri, de consilieri, de secretari, de ataşaţi, de consuli, de consuli generali, de vice consult, — UNA SUTA OPTZECI ŞI CINCI la nu­­măr, ca să poarte grija a numai 25 LEGAŢII ŞI 9 CONSULATE. * Poftim şi CASA DE ECONO­­MIE, mai bine zis de risipă şi de risipă, fără ruşine. Are un be­­get de 10.909-100 LEI, din cari 600.000 LEI se duc ca jetoane, în buzuna­rele membrilor consiliului de ad­ministraţie. Casa are trei sute milioane depozite, la cari dă cinci la sută dobândă, face cincisprezece mi­lioane pe an. Dar, ea n’are decât şase milioane excedent- Cine plăteşte restul? La mintea o­­mnului, birnicul. Ce, puţină cins­te e pentru el să aibă o coşco. geamul Casă autonomă da eco­nomie, cu un buget de unspre­zece milioane lei, în loc să aibă un pârlit de serviciu, cu nu mai mult de două milioane cheltueli, care să facă aceiași treabă? * Cu asemenea cheltueli nebu­­ne am ajuns la marginea pră­­păstiei, — la faliment. Să facem repede DESUMFLA­REA — desumflarea BUGETU­LUI, desumflarea TITLURILOR, desumflarea PRETENŢIILOR — repede, acum, în două-trei săp­tămâni. De nu. Dumnezeu ştie ce ne aşteaptă. T. PISANU Conversiunea în Ardeal Cum se simt în cercurile ardeleneşti, efectele legii de asanare a datoriilor agricole.—„Am ajuns să cerşesc după proprii mei bani!..“ Deponenţi cari nu-şi pot scoate banii.—Sforţările băncilor româ­neşti din Ardeal ca să nu ajungă la lichidare.—Cum se trans­formă proprietatea comunei în proprietatea Statului Hera, redacţia noastră din Ardeal t­­ mm ^1 ' CLUJ — De mult­ nu s'a mai văzut ca o lege nouă să aibe o putere de colosală dominare a între­gei vieţi publice, cum e acum cazul cu legea de asanare a datoriilor a- S­icole în Ardeal-Nu numai că legea acesta consti­­tue acum tema principală de discu­ţie la toate întrunirile publice, la toate adunările şi şedinţele con­vocate de diferitele instituţiuni fi­nanciare, dar efectele legei le simt şi acei cari nu au nimic comun cu această­­lege, cari nu sunt nici a­­gricultori, nici debitorii băncilor. Sunt o categorie întreagă de lo­cuitori ai oraşelor ardeleneşti, cam­ de ani de zile au fost călăuziţi de vechiul îndemn : „Să strângi bani albi pentru zile negre”. Şi aşa au făcut. Foarte mulţi din, el dispun de un „liber de depuneri” cum se zice în Ardeal, dovada banilor economi­siţi la diferite bănci Azi văd că au rămas în mână numai cu „do­vada”, dar de banii lor economisiţi nu mai pot dispune. Au strâns ei bani albi pentru zile negre. Zilele negre au venit, banii albi nu se văd însă. Câte plângeri nu-ţi es­te dat să auzi acum, zi de zi din partea a­­cestor deponenţi. Având de I“?Nu la o bancă Să-ă­sească, aud pe un bătrân intelec­tual, care aşteaptă de peste o oră să-i vie rândul, să fie primit de di­­rectorul băncii- Ţine în mână cu disperare „liberul” bănci şi se tân­­guieşte celor din jur .• „Vai de zilele mele ! Am a­­juns să cerşesc după proprii mei bani. Am la banca asta 80 mii lei depuneri Am cerut să-mi elibereze în fiecare săptămână din proprii mei bani câte 2.000 lei şi dumnea­lor nu pot să-mi dea decât 500 lei pe săptămână­ Cum să trăiesc din banii ăştia, când mai am să plă­tesc şi chiria 5 000 lei? La o altă bancă, un alt intelec­tual, vine şi cere pe un ton vehe­­ment să i se dea toţi banii depuşi, căci el începuse cu 6 luni înainte să-şi construiască o casă, şi acum nu o mai poate isprăvi, fiindcă ban­ca nu poate­­să-i dea banii ce-i a­­parţine, decât în infime porţiuni. Şi aşa dânsul rămâne în mijlocul drumului. Directorii de bancă încearcă şi ei să potolească vehemenţa a­­cestor deponenţi : — De ce ne faceţi nouă vină ? Am vrea să vă restituim toţi banii. Dar spuneţi-ne de când cu legea conversiunei, primim noi banii de­bitorilor noştri ? Invăţaţi ne dum­neavoastră cs nu! cum să ajungă băncile la încasarea creanţelor lor şi atunci şi deponenţii vor a­­­junge iară la banii lor­ In urma acestei situaţii create, se poate citi ,,Mica publicitate” a ziarelor din Ardeal, un anunciu ce înainte vreme părea imposibil . „Se caută cu preţ convenbil liber de depuneri cu economii mai mari la banca cutare din oraşul cutare. Informaţiuni la ziar sub ..acord”. Asemenea amineiuri evident că sunt date de debitorii băncilor, cari cred sosit momentul să-şi achite o creanţă mai mare la o bancă chiar cu carnet de depu­nere emis de acea bancă şi pe care şi-l pot procura în oraş cu o reducere de 20—30 la sută- Şi băncile sunt obligate să primească în joc de bani în numerar, ca com­pensaţie carnetul de depuneri al unui deponent al lor, care a căzut la învoială cu un debitor al băncii, obţinând de la acesta bani gata, chiar mai puţin decât e înscris în carnetul de depuneri & Băncile românești din­­Ardeal ca să nu ajungă la o lichidare for­­țată sub imperiul legii asanării (Citiți continuarea in pag.­in­a. iiiisTiBmm Raportul Rist Sprijiniţi pe un isvor de informa­ţii, de toată încrederea, am afirmat că raportul Rist se ocupă de gre­­şelile de concepţie financiari, de­ ad­­ministraţie şi de gospodărie ale gu­vernului şi arată că situaţia din Ro­mânia se datoreşte în mică parte im­­pre­jurărilor generale şi, în cea mai mare parte, uşurinţei şi neorânduelii oamenilor. Am mai afirmat că dupe raportul Rist reducerile bugetare, cu care se laudă guvernul nu sunt de fapt eco­nomii reale însemnate şi că toate greutăţile monetare­ prin care trece piaţa românească se datorase numai greşelilor politice şi administrative ale guvernului. Neamul Românesc răspunde: ,,Ra­­portul d.lui Rist, care va putea fi pu­blicat la vremea sa, nu­­ cuprinde ceea ce d. Pisani îi atribue în, Argus"'. Această desminţire spune prea mult şi prea puţin. ■ Prea mult, fiindcă tăgădueşte tot. Prea puţin, fiindcă, nu precizează ni­­mic. Nu vrem să facem polemici. E departe de noi gândul de a ataca gu­­vernul, aşa, numai din plăcerea de a-l ataca şi nici nu înţelegem să ser­vim alte interese decât ale ţării. E o mare durere pentru noi că suntem nevoiţi să vorbim de starea rea, în care se află ţara. Am fi fost fericiţi ca totul să meargă cât de bine şi să nu găsim cuvinte de laudă, îndeajuns de frumoase, dupe dorinţa noastră, pentru profesorul Iorga, în­făptuitorul acestui bine. Din nenorocire, situaţia ţării e gravă. Atât de gravă, ci nu mai e timp de tăcut şi de braţe încrucişate. Raportul d.lui Rist arată greşelile, cari s-au făcut. Aceste greşeli tre­­buesc repede îndreptate. De le va îndrepta guvernul acesta, sau altul, nouă ne e tot una. Dar, să mai mergem pe drumul pe care am mers până acuma, NU SE MAI POATE. Nu cu desminţiri ori cu acoperirea răului putem lua calea cea bună, ci cu HOT­ARAREA BAR­­BATEASCA DE A ÎNFRUNTA RAUL. Această hotărâre nu o vedem, însă, la acei cari cârmuesc. Şi dovadă sunt declaraţiile d.lui ministru al finanţe­­lor, făcute „Adevărului“­. D. Argetoianu se reizboeşte cu d. Rist, silindu-se să arate că, în ce pri­veşte finanţele, nu-i răpune nimeni. Credem, ca în evangelie, în tot ce spune d. ministru al finanţelor. Intre două mari şi mondiale competenţe fi­nanciare, d-nii Rist şi Argetoianu, nu stăm la îndoială: d. Argetoianu e mai tare. Dar, am vrea si judecăm şi prin noi înşi­ne. Să se publice, prin urmare, rapor­­tul d.lui Rist, nu „la vremea sa, că poate nu-i va veni vremea niciodată, ci cât de curând, mâine, că vremea lui e ASTAZI“. Se va vedea atunci, că tot ce am spus noi e mult prea blajin faţă de ce spune raportul. T PISANI Situaţia Băncilor Federala Bilanţul Băncilor Federale din New-York la 27 Mai arată urmă­toarea situaţie: Rezerva de aur se cifrează la suma de 2.857.081.000 dolari faţă de 2.019.032.000 dolari în săptămâna precedentă. Celelalte rezerve figurează cu 207.131.000 do­lari. Totalul efectelor reescontate e în uşoară urcare consumând 471 mi­lioane 267.000 dolari, faţă de 464 milioane 843.000 dolari săptămâna trecută­ Din suma de mai sus 190 milioane 168.000 dolari sunt gajaţi prin depozite de obligaţiuni ale gu­vernului. Portofoliul de accepte ban­care însumează 38373­ 000 dolari, iar portofoliul de obligaţiuni guver­namentale se urcă la 1.525.196.000 dolari, de la 1.466.403.000 dolari. Circulaţia de bancnote e în uşoară scădere, figurând cu 2.532.714.000 dolari. Conturile creditoare ale băn­cilor afiliate sunt trecute cu 2 mi­liarde 214.584­ 000 dolari iar acelea ale băncilor străine cu 40.706.000 dolari. Procentul rezervelor la angaja­mente e următorul: 63,1 la sută pentru totalitatea băncilor și 58,6 la sută pentru Banca Federală de Rezervă din New-York. Piaţa Financiară Circulă tot felul de zvonuri. Viaţa economică nu se poate desfăşura într'o astfel de atmos­feră. Suntem in plin sezon al exportului. Din cauza zvonurilor lumea îşi ţine marfa pe care­ o are şi de aceea exportul lânce­zeşte. * Tratativele pentru incheerea u­nei convenţii de clearing cu Austria au ajuns la un­ punct mort. Guvernul nostru a căutat să facă toate sacrificiile ca să păstreze piaţa austriacă pentru produsele noastre, dar delegaţii austriaci rămân la vechiul lor punct de vedere. Nu pot fixa termenul când vor plăti produ­sele noastre exportate în Aus­­tria-Azi va mai avea loc o şedinţă cu delegaţii austriaci. * D. C. Anghelescu, guvernato­rul Băncei Naţionale, a fost ori după amiază la ora 3 luni, în au­dienţă la Rege. Obiectul audienţei a fost: Po­ziţia Băncei Naţionale în ches­tiunea sumelor încasate de Ban­ca Naţională de la Casa Autono­mă a Statului pentru acoperirea plăţilor ce sunt de făcut în afa­ră. Audienţa a durat o oră, după aceea d- guvernator C. Angeles­­cu a fost la Banca Naţională un­de a lucrat până la ora 7. luni. * Tratativele dintre băncile din Capitală şi Banca Naţională vor continua:’ Banca Naţională a şi făcut unele înlesniri technice la cecuri şi a cerut instituţiilor fi­nanciare să arate la sfârşitul fiecărei săptămâni greutăţile ce se ivesc in calea comerţului de devize. Bursa noastră a fost ori acti­vă. Rentele de stat şi acele cu dobândă fixă au fost căutate şi s'au urcat cu câteva puncte-Renta de stabilizare a fost ne­gociată la 380 iar până seara s'a mai urcat cu un sfert de punct. Din străinătate cursurile ren­­telor româneşti au venit mai susţinute. La Paris renta de stabilizare a fost cotată la 850 ceea ce face la noi circa 33.90. Renta de des­­voltare a cotat 35. * Devizele în străinătate» s’au menţinut la cursurile anterioa­re. Marca germană înregistrează o mică urcare. A ajuns la Zu­rich la 121-20. Cotaţiunea leului neschimba­tă. * Piaţa cerealelor e ceva mai fermă. Cumpărările pentru spe­culaţiuni au determinat unele urcări de preţuri. Ştiri sosite la Constanţa din Hamburg anunţă că convenţia preferenţială româno-germană a fost definitiv tranşată şi că va intra, în curând, în vigoare. In urma acestui svon cereale­le au înregistrat urcări. Deten­­torii mai rezervaţi, se abţin de la vânzări. * Preţul spirtului de vin nu a pu­tut fi încă fixat. Direcţia Monopolului oferă ca preţ de cumpărare 52 la spirt de vin de 100 grade. Podgorenii şi fabricanţii acceptă acest preţ cu condiţia ca taxa de consuma­ţie ce plătesc pentru vinul în­­trebuinţat la fabricarea spirtu­lui să li se restitue. Se duc tra­tative pentru aceasta. B- Bd. Consiliul de miniştri examinează raportul­­Mai Rist Un important consiliu la Palat.—Situaţia finanţelor publice.—Aplicarea convenţiei cu Germania La Palat se ţine astăzi um con­siliu de miniştri, sub preşedinţia M. S. Regelui­ Consiliul a fost convo­cat din iniţiativa d-lui Iorga şi va avea să se ocupe numai de pro­­bleme financiare­ In primul rând, se vor examina concluzile raportului Rist şi după câte ni s'a afirmat, din cercuri guvernamentale se va hotără pu­blicarea lui. Raportul va fi însoţit de o expunere a guvernului des­pre situaţia generală financiară. In această expunere, se vor ară­ta proporţiile luate de criză la noi în ţară şi urmările pe cari le-a avut asupra visteriei publice. Ministerul de finanţe va propune consiliului măsurile pe cari le crede necesare pentru îmbunătă­ţirea situaţiei. Aceste măsuri pot îi împărţite în două cateoorii : 1- Reducerea cheltuelilor până la ultima limită. 2- Stimularea Încasărilor, prin pedepsirea acelora cari fie prin funcţiunea pe care o ocupă, fie prin reaua voinţă pe care o arată, fac ca statul să nu-şi recupereze toate drep­turile. In prima categorie intră revizui­rea situaţi®­ regiilor autonome. Se va vedea care din ele pot fi reali­pite la serviciile publice de origi­nă. La celelalte, bugetul va fi po­trivit cu situaţia generală a finan­ţelor publice.Tot la această categorie intră şi revizuirea capitolului de personal al ministerelor. Se va propune desfiinţarea unui mare număr de posturi, înlăturân­­du-se şî restul de diurnîşti care a mai rămas- In locul acestora, a­­­colo unde nevoile ar putea să su­fere, vor fi trecuţi funcţionari ina­movibili- Deasemeni, se va pro­pune simplificarea unora din servi­ciile noastre publice­ în aşa fel, în­cât să se poată realiza economii, în cea de a doua catego­rie» întră reaplicarea dra­stică a legii de evaziune fiscală şi decretarea unor pedepse severe pentru toţi acei cari» interesaţi sau nu» înlesnesc frauda în paguba statului. Ministrul de finanţe va mai pro­pune măsuri care să-i îngădue să facă faţă situaţiei până când dis­­poziţiile de mai sus şi-ar da roa­dele. Din socotelile făcute şi din examinarea faptelor reese că în situaţia actuală, visteria publică nu poate conta PE INCAS­ARI MAI MARI DE UN MILIARD PE LUNA. încasările din primele luni ale anului au dat chiar mai puţin. Din această cauză au rămas o serie întreagă de obligaţii fi­nanciare care n’au putut fi respec­tate. Consiliul de miniştri va examina propunerile pentru îndreptarea a­­cestei situaţii şi va autoriza minis­terul de finanţe să ia dispoziţiile ce le va crede de cuviinţă. Acesta e punctul cel mai de seamă al consiliului de miniştri de astăzi. I* Consiliul de miniştri va mai exa­mina chestiunea aplicărei conven­ţiei de preferinţă vamală cu Ger­mania­ In această chestiune, a sur­venit un fapt nou : refuzul Statelor Unite de a-şi da încuviinţarea la aplicarea ei. Până acum, Statele Unite, deşi fuseseră avizate de opt luni de încheerea convenţiei, n’au făcut noi o obiecţiune Acum, însă au notificat că faţă de situaţia grea a agriculturii americane, vor cere să li se aplice clauza naţiunei celei mai favorizate, la orice pre­ferinţă acordată altei ţări. Această notificare a căzut ca o bombă, toc­mai în ajunul aplicării conven­ţiilor de preferinţă. Din câte sun­­­tem informaţi, Germania a trimis o notă de răspuns Statelor Unite, a­­râtând că tratatele au fost în­cheiate pe temeiul recomandaţiilor făcute de Societatea Naţiunilor şi că ele nu pot stânjeni, în nici un caz, celelalte ţări exportatoare de cereale. Deasemeni, a notificat guvernu­lui român, că e dispusă să ne a­­corde preferinţă, chiar fără de a­­deziunea Statelor Unite. Consiliul de miniştri de azi va examina ș­ această chestiune. imuni Criza germană Demisia cancelarului Bruening în­­chide un capitol hotărâtor din istoria politică a Germaniei. De mult era sdruncinată situaţia acestui guvern, in care figurau membri din diferite par­­tide, fără ca partidele înşişi să fie coalizate, în care sprijinul principal, aproape singurul sprijin, venea din încrederea preşedintelui Reichului în cancelarul său şi căruia o majoritate de douăzeci voturi în parlament îi a­­sigura fiinţa constituţională, nu din consideraţii de program, ci de teama unui rău mai mare. . G­uvernul, Bruening, lucrând cu de­­crete legi, fialva, totuşi aparenţele par­­lamentare. Dar hotărât să apere regi­mul constituţional, luptând cu hotă­­râre pentru a învinge greutăţi finan­­ciare, economice, sociale cum n’a mai cunoscut Germania decât în anii de cumplită amintire a inflaţiei, acest guvern reprezenta ultimul element de încredere, internă şi internaţională. In ajunul conferinţei de la Lausanne, era de aşteptat, __dacă există in Ger­­mania dorinţa unei desfăşurări nor­­male şi de bună înţelegere__menţine­­rea cu orice preţ a guvernului Brue­­ning. Cancelarul intri un discurs ţi­nut nu mai departe decât­ acum două zile, vorbea despre proectele guver­nului său. Ce s’a întâmplat pentru a îndrept­­ăţi această demisie, care aruncă Ger*­­ mania în vâltoarea unor prefaceri *cu urmări de neprevăzut? Lămurirea trebue căutată mai de­­parte. Acum trei săptămâni, generalul Greener, ministrul armatei, era silit, să demisioneze, fiindcă politica sa, cre­dincioasă Constituţiei, nu era pe pla­cul generalilor. Hotărârea de a dizolva batalioanele hitleriste a mobilizat for­­ţele dreptei naţionaliste împotriva lui Greener. Principalul colaborator al cancelarului Bruening era sacrificat, din dorinţa lui Hitler şi, cu consimţi­­mântui preşedintelui Hindenburg. Pre­şedintele Reichului a părăsit Capitala imediat după ce ratificase debarcarea lui Groener. Explicaţia S-a produs de- abia ori, la întoarcerea la Berlin a/ preşedintelui. Dacă rezultatul ei este retragerea guvernului Bruening, vii­toarea evoluţie politică in Germania, este fixată. Ce poate urma? In împrejurările de azi nu e loc pentru un guvern pară..­lamentar, altul decât Bruening. Dacă această singură soluţie este înlăturată. _ziua de azi ne va lămuri, — nu ră­­mâne decât primejdia pentru înlătu­'­rarea căreia era ţinut guvernul de pâ-j r­ă acum: dictatura, un regim al drep­tei întemeiat pe conducerea Reichs­­wehrului. Dar, această schimbare po­litică internă, care răspunde puterei­­ hitlerismului, n­u va rămâne fără in­fluenţă în relaţiile internaţionale. La Geneva, la Lausanne, la Paris, răspun­­sul nu va întârzia. . O perioadă de grele frământări, fără nici o­­nădejde în putinţă de în­­dreptare, se abate asupra Europei asupra lumii. A. Hg. Situaţia Băncii Naţionale a Olandei Acoperirea în aur a Băncii Na­­ionale olandeze în ultima săptămâ­­nă, a sporit la 937­4 milioane florini iar acoperirea metalică s-a urcat la 969,7 milioane florini. La o circulatie de bancnote de 985,9 milioane florini, rezultă o a­­coperire in aur de 95,9 la sută. Situaţia Băncii Naţionale a Austriei Buletinul Băncii Naţionale Au­­striace la data de 23 Mai arată o scădere a rezervelor de aur şi de­­­vize cu 2,3 milioane, cifrându-se la 207,7 milioane shillingi. Portofoliul de efecte a scăzut cu 14,5 milioane, la 860,5 milioane shillingi, iar circulația de bancno­te a scăzut la 1103,3 milioane schil­ling­. Acoperirea rezultată e de 20,6 la sută. Expor mui de aur din Ame­rica NEW-YORK. — Exportul de aur spre Europa continuă şi a fost cu deosebire însemnat, în cursul săp­tămânii trecute. Astfel, numai în ziua de 29 Mai, s-au expediat: 7 mi­lioane 340.000 dolari în Franţa, 6.032.000 dolari în Elveţia, 3.500.000 dolari în Belgia, 1.850.000 dolari în Olanda, 1.188100 dolari în Anglia și 500.000 dolari în Germania. Importul de aur a fost aeinsecu­nat, in cursul săptămânii trecute.

Next