Argus, iunie 1932 (Anul 23, nr. 5739-5762)
1932-06-01 / nr. 5739
ANUL XXIII No. 5739 ^ru^-^■.v^.B^■■ap■^r■--v^fir^rac■■ mi' «m rr-i-rra Citiți si Răspândiţi ziarul nostru ABONAMENTE IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 » 3 luni 300 » IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 » 3 lei in țară, 6 lei în »«reinstate ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 24, INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 30693 şi 32369 Mercuri 1 Iunie 1932 Facefl. publicitate i ziarul nostru şi Întreprinderea tiv. va infiori. PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Bugetul de «mizerie» Se vorbeşte de comprimarea bugetului. Termenul nu e propriu- Nevoe nu e de a se „comprima”, — strânge, înghesui, — bugetul într’unul cu aceiaşi alcătuire, dar cu mai mică cheltuială. Bugetul trebuie DESUMFLAT să se scoată din el tot ce s'a vârât, cu nemiluita şi neomenie, fără nici o grije de banul public Pentru o mai bună lămurire, spicuind bugetul, să dăm câteva pilde. Toate ministerele şi Casele autonome au contenciosul lor. Ministerul agriculturei are, şi el, pe al lui, cu DOUA SUTE DOUA ZECI ŞI ŞAPTE AVOCAŢI ŞI FUNCŢIONARI, pentru care se cheltuiesc 18.775.000 LEI * Iată şi două Academii de „înalte—fireşte, înalte—studii agronomice” una la Bucureşti, alta la Cluj, pentru cari se cheltuiesc 28.098.000 LEI Academia din Bucureşti are: 1. — Personal administrativ: un rector, un director administrativ, un secretar bibliotecar, un castet principal, un contabil, un medic, cinci şefi de cultură, un arhivar, o dactilografă, un sufragiu, doi camerişti cu II, apoi maeştri „şefi” şi „principali”, mecanici, la fel, ecocomi, tot aşa. 2. — Personal didactic: profesor de anatomie şi fiziologie vegetală, profesor de sistematică şi patologie vegetală, profesor de anatomie şi fisiologie animală şi medicină veterinară, profesor de mineralogie, geologie şi agrogeologie, profesor de fisică generală şi meteorologie, profesor de chimie generală şi chimia solului, profesor de economie naţională şi politică agrară, profesor de matematici şi mecanică, profesor de agricultură generală, profesor de agricultură specială, profesor de ameliorarea plantelor agricole, profesor de zootehnie, profesor de tehnologie agricolă, profesor de construcţii rurale şi maşini agricole, profesor de topografie şi îmbunătăţiri funciare (inginer, consilier agronom), profesor de economie rurală şi estimaţii agricole, profesor de legislaţie agricolă şi industrială, un conferenţiar de viticultură şi oenologie (inginer, consilier agronom), conferenţiar de legumicultură, pomicultură şi horticultură, conferenţiar de silvicultură, conferenţiar de piscicultura, conferenţiar de entomologie (inginer agronom, Inspecor general), conferenţiar de contabilitate, conferenţiar de hirărirea animalelor fără gradaţii, conferenţiar de păşuni şi fâneţe fără gradaţii, conferenţiar de lăptărie şi avicultură fără gradaţii, conferenţiar de pedagogie, asistent la catedra de economie naţională şi politica agrară, asistent la catedra de anatomie şi fisiologie vegetală, asistent la GRADINA botanică, asistent la catedra de sistematică vegetală, (inginer-agronom-şef), asistent la catedra de anatomie şi medicina veterinară, asistent la catedra de fisică generală, doi asistenţi la catedra de chimie generală, asistent la catedra de agricultură generală, asistent la catedra de agricultură specială, încă doi asistenţi la catedra de agricultură specială, doi asistenţi la catedra de ameliorare a plantelor agricole, (inginer agronom cl. I), asistent la catedra de zootehnie, asistent la catedra de tehnologie agricolă, asistent la catedra de constructi rurale, asistent la catedra de topografie, asistent la catedra de economie rurală, asistent pe lângă ferma Herăstrău (inginer agronom şef cl. I), asistent la conferinţa de viticultură, asistent la conferinţa de piscicultura, preparator la catedra de mineralogie, doi laborant! cl. I, nouă laboranţi cu II, Uf!-, greu e să citeşti un buget de „mizerie”... Minunaţi-vă de meşteşugirea cu care s’au scornit catedrele. Academia are până şi conferenţiar de pedagogie, ca viitorii plugari să înveţe, desigur, cum să facă lecţia cu oile şi cu seminţeie. Doi până la trei profesori la o singură catedră. Şi toţi se întrec în titluri şi în mărire, toţi profesori universitari, fie că sunt specialişti , păşune şi fâneţe, fie în hrănirea animalelor. E un scandal. O curată bătae de joc, dupe cum bătae de joc e să avem patru Conservatoare, trei facultăţi de teologie, cinci facultăţi juridice, cu DOUA RANDURI de profesori—unul pentru licenţă şi altul pentru doctorat, — o facultate de medicină, la Bucureşti, cu sute de profesori, — UN PROFESOR LA DOI STUDENŢI, — cu atâta sumedenie de profesori, încât dacă s’ar tine cursuri, în timpul unei săptămâni, în toate orele zilei şi ale noptei, UN STUDENT INCA N’AR PRIDIDI SA URMEZE TOATE PRELEGERILE. • Avem douăzeci şi cinci de legaţii, nouă consulate şi un subsecretariat al presei. Pentru aceste legaţii, consulate şi pentru acest subsecretariat, Statul întreţine CINCI SUTE DE FUNCŢIONARI. Numai în administraţia centrală a ministerului afacerilor străine sunt: DOUĂZECI Şl OPT miniştri plenipotenţiari DOUĂZECI şi DOI consilieri de legaţie CINCIZECI Şl UNU secretari de legaţie CINCISPREZECE ataşaţi DOUĂZECI ŞI UNU consuli generali UNSPREZECE consuli DOUĂZECI vice consuli ŞAPTESPREZECE consilieri şi secretari de presă. Un întreg stat major de miniştri, de consilieri, de secretari, de ataşaţi, de consuli, de consuli generali, de vice consult, — UNA SUTA OPTZECI ŞI CINCI la număr, ca să poarte grija a numai 25 LEGAŢII ŞI 9 CONSULATE. * Poftim şi CASA DE ECONOMIE, mai bine zis de risipă şi de risipă, fără ruşine. Are un beget de 10.909-100 LEI, din cari 600.000 LEI se duc ca jetoane, în buzunarele membrilor consiliului de administraţie. Casa are trei sute milioane depozite, la cari dă cinci la sută dobândă, face cincisprezece milioane pe an. Dar, ea n’are decât şase milioane excedent- Cine plăteşte restul? La mintea omnului, birnicul. Ce, puţină cinste e pentru el să aibă o coşco. geamul Casă autonomă da economie, cu un buget de unsprezece milioane lei, în loc să aibă un pârlit de serviciu, cu nu mai mult de două milioane cheltueli, care să facă aceiași treabă? * Cu asemenea cheltueli nebune am ajuns la marginea prăpăstiei, — la faliment. Să facem repede DESUMFLAREA — desumflarea BUGETULUI, desumflarea TITLURILOR, desumflarea PRETENŢIILOR — repede, acum, în două-trei săptămâni. De nu. Dumnezeu ştie ce ne aşteaptă. T. PISANU Conversiunea în Ardeal Cum se simt în cercurile ardeleneşti, efectele legii de asanare a datoriilor agricole.—„Am ajuns să cerşesc după proprii mei bani!..“ Deponenţi cari nu-şi pot scoate banii.—Sforţările băncilor româneşti din Ardeal ca să nu ajungă la lichidare.—Cum se transformă proprietatea comunei în proprietatea Statului Hera, redacţia noastră din Ardeal t mm ^1 ' CLUJ — De mult nu s'a mai văzut ca o lege nouă să aibe o putere de colosală dominare a întregei vieţi publice, cum e acum cazul cu legea de asanare a datoriilor a- Sicole în Ardeal-Nu numai că legea acesta constitue acum tema principală de discuţie la toate întrunirile publice, la toate adunările şi şedinţele convocate de diferitele instituţiuni financiare, dar efectele legei le simt şi acei cari nu au nimic comun cu aceastălege, cari nu sunt nici agricultori, nici debitorii băncilor. Sunt o categorie întreagă de locuitori ai oraşelor ardeleneşti, cam de ani de zile au fost călăuziţi de vechiul îndemn : „Să strângi bani albi pentru zile negre”. Şi aşa au făcut. Foarte mulţi din, el dispun de un „liber de depuneri” cum se zice în Ardeal, dovada banilor economisiţi la diferite bănci Azi văd că au rămas în mână numai cu „dovada”, dar de banii lor economisiţi nu mai pot dispune. Au strâns ei bani albi pentru zile negre. Zilele negre au venit, banii albi nu se văd însă. Câte plângeri nu-ţi este dat să auzi acum, zi de zi din partea acestor deponenţi. Având de I“?Nu la o bancă Să-ăsească, aud pe un bătrân intelectual, care aşteaptă de peste o oră să-i vie rândul, să fie primit de directorul băncii- Ţine în mână cu disperare „liberul” bănci şi se tânguieşte celor din jur .• „Vai de zilele mele ! Am ajuns să cerşesc după proprii mei bani. Am la banca asta 80 mii lei depuneri Am cerut să-mi elibereze în fiecare săptămână din proprii mei bani câte 2.000 lei şi dumnealor nu pot să-mi dea decât 500 lei pe săptămână Cum să trăiesc din banii ăştia, când mai am să plătesc şi chiria 5 000 lei? La o altă bancă, un alt intelectual, vine şi cere pe un ton vehement să i se dea toţi banii depuşi, căci el începuse cu 6 luni înainte să-şi construiască o casă, şi acum nu o mai poate isprăvi, fiindcă banca nu poatesă-i dea banii ce-i aparţine, decât în infime porţiuni. Şi aşa dânsul rămâne în mijlocul drumului. Directorii de bancă încearcă şi ei să potolească vehemenţa acestor deponenţi : — De ce ne faceţi nouă vină ? Am vrea să vă restituim toţi banii. Dar spuneţi-ne de când cu legea conversiunei, primim noi banii debitorilor noştri ? Invăţaţi ne dumneavoastră cs nu! cum să ajungă băncile la încasarea creanţelor lor şi atunci şi deponenţii vor ajunge iară la banii lor In urma acestei situaţii create, se poate citi ,,Mica publicitate” a ziarelor din Ardeal, un anunciu ce înainte vreme părea imposibil . „Se caută cu preţ convenbil liber de depuneri cu economii mai mari la banca cutare din oraşul cutare. Informaţiuni la ziar sub ..acord”. Asemenea amineiuri evident că sunt date de debitorii băncilor, cari cred sosit momentul să-şi achite o creanţă mai mare la o bancă chiar cu carnet de depunere emis de acea bancă şi pe care şi-l pot procura în oraş cu o reducere de 20—30 la sută- Şi băncile sunt obligate să primească în joc de bani în numerar, ca compensaţie carnetul de depuneri al unui deponent al lor, care a căzut la învoială cu un debitor al băncii, obţinând de la acesta bani gata, chiar mai puţin decât e înscris în carnetul de depuneri & Băncile românești dinArdeal ca să nu ajungă la o lichidare forțată sub imperiul legii asanării (Citiți continuarea in pag.ina. iiiisTiBmm Raportul Rist Sprijiniţi pe un isvor de informaţii, de toată încrederea, am afirmat că raportul Rist se ocupă de greşelile de concepţie financiari, de administraţie şi de gospodărie ale guvernului şi arată că situaţia din România se datoreşte în mică parte imprejurărilor generale şi, în cea mai mare parte, uşurinţei şi neorânduelii oamenilor. Am mai afirmat că dupe raportul Rist reducerile bugetare, cu care se laudă guvernul nu sunt de fapt economii reale însemnate şi că toate greutăţile monetare prin care trece piaţa românească se datorase numai greşelilor politice şi administrative ale guvernului. Neamul Românesc răspunde: ,,Raportul d.lui Rist, care va putea fi publicat la vremea sa, nu cuprinde ceea ce d. Pisani îi atribue în, Argus"'. Această desminţire spune prea mult şi prea puţin. ■ Prea mult, fiindcă tăgădueşte tot. Prea puţin, fiindcă, nu precizează nimic. Nu vrem să facem polemici. E departe de noi gândul de a ataca guvernul, aşa, numai din plăcerea de a-l ataca şi nici nu înţelegem să servim alte interese decât ale ţării. E o mare durere pentru noi că suntem nevoiţi să vorbim de starea rea, în care se află ţara. Am fi fost fericiţi ca totul să meargă cât de bine şi să nu găsim cuvinte de laudă, îndeajuns de frumoase, dupe dorinţa noastră, pentru profesorul Iorga, înfăptuitorul acestui bine. Din nenorocire, situaţia ţării e gravă. Atât de gravă, ci nu mai e timp de tăcut şi de braţe încrucişate. Raportul d.lui Rist arată greşelile, cari s-au făcut. Aceste greşeli trebuesc repede îndreptate. De le va îndrepta guvernul acesta, sau altul, nouă ne e tot una. Dar, să mai mergem pe drumul pe care am mers până acuma, NU SE MAI POATE. Nu cu desminţiri ori cu acoperirea răului putem lua calea cea bună, ci cu HOTARAREA BARBATEASCA DE A ÎNFRUNTA RAUL. Această hotărâre nu o vedem, însă, la acei cari cârmuesc. Şi dovadă sunt declaraţiile d.lui ministru al finanţelor, făcute „Adevărului“. D. Argetoianu se reizboeşte cu d. Rist, silindu-se să arate că, în ce priveşte finanţele, nu-i răpune nimeni. Credem, ca în evangelie, în tot ce spune d. ministru al finanţelor. Intre două mari şi mondiale competenţe financiare, d-nii Rist şi Argetoianu, nu stăm la îndoială: d. Argetoianu e mai tare. Dar, am vrea si judecăm şi prin noi înşine. Să se publice, prin urmare, raportul d.lui Rist, nu „la vremea sa, că poate nu-i va veni vremea niciodată, ci cât de curând, mâine, că vremea lui e ASTAZI“. Se va vedea atunci, că tot ce am spus noi e mult prea blajin faţă de ce spune raportul. T PISANI Situaţia Băncilor Federala Bilanţul Băncilor Federale din New-York la 27 Mai arată următoarea situaţie: Rezerva de aur se cifrează la suma de 2.857.081.000 dolari faţă de 2.019.032.000 dolari în săptămâna precedentă. Celelalte rezerve figurează cu 207.131.000 dolari. Totalul efectelor reescontate e în uşoară urcare consumând 471 milioane 267.000 dolari, faţă de 464 milioane 843.000 dolari săptămâna trecută Din suma de mai sus 190 milioane 168.000 dolari sunt gajaţi prin depozite de obligaţiuni ale guvernului. Portofoliul de accepte bancare însumează 38373 000 dolari, iar portofoliul de obligaţiuni guvernamentale se urcă la 1.525.196.000 dolari, de la 1.466.403.000 dolari. Circulaţia de bancnote e în uşoară scădere, figurând cu 2.532.714.000 dolari. Conturile creditoare ale băncilor afiliate sunt trecute cu 2 miliarde 214.584 000 dolari iar acelea ale băncilor străine cu 40.706.000 dolari. Procentul rezervelor la angajamente e următorul: 63,1 la sută pentru totalitatea băncilor și 58,6 la sută pentru Banca Federală de Rezervă din New-York. Piaţa Financiară Circulă tot felul de zvonuri. Viaţa economică nu se poate desfăşura într'o astfel de atmosferă. Suntem in plin sezon al exportului. Din cauza zvonurilor lumea îşi ţine marfa pe care o are şi de aceea exportul lâncezeşte. * Tratativele pentru incheerea unei convenţii de clearing cu Austria au ajuns la un punct mort. Guvernul nostru a căutat să facă toate sacrificiile ca să păstreze piaţa austriacă pentru produsele noastre, dar delegaţii austriaci rămân la vechiul lor punct de vedere. Nu pot fixa termenul când vor plăti produsele noastre exportate în Austria-Azi va mai avea loc o şedinţă cu delegaţii austriaci. * D. C. Anghelescu, guvernatorul Băncei Naţionale, a fost ori după amiază la ora 3 luni, în audienţă la Rege. Obiectul audienţei a fost: Poziţia Băncei Naţionale în chestiunea sumelor încasate de Banca Naţională de la Casa Autonomă a Statului pentru acoperirea plăţilor ce sunt de făcut în afară. Audienţa a durat o oră, după aceea d- guvernator C. Angelescu a fost la Banca Naţională unde a lucrat până la ora 7. luni. * Tratativele dintre băncile din Capitală şi Banca Naţională vor continua:’ Banca Naţională a şi făcut unele înlesniri technice la cecuri şi a cerut instituţiilor financiare să arate la sfârşitul fiecărei săptămâni greutăţile ce se ivesc in calea comerţului de devize. Bursa noastră a fost ori activă. Rentele de stat şi acele cu dobândă fixă au fost căutate şi s'au urcat cu câteva puncte-Renta de stabilizare a fost negociată la 380 iar până seara s'a mai urcat cu un sfert de punct. Din străinătate cursurile rentelor româneşti au venit mai susţinute. La Paris renta de stabilizare a fost cotată la 850 ceea ce face la noi circa 33.90. Renta de desvoltare a cotat 35. * Devizele în străinătate» s’au menţinut la cursurile anterioare. Marca germană înregistrează o mică urcare. A ajuns la Zurich la 121-20. Cotaţiunea leului neschimbată. * Piaţa cerealelor e ceva mai fermă. Cumpărările pentru speculaţiuni au determinat unele urcări de preţuri. Ştiri sosite la Constanţa din Hamburg anunţă că convenţia preferenţială româno-germană a fost definitiv tranşată şi că va intra, în curând, în vigoare. In urma acestui svon cerealele au înregistrat urcări. Detentorii mai rezervaţi, se abţin de la vânzări. * Preţul spirtului de vin nu a putut fi încă fixat. Direcţia Monopolului oferă ca preţ de cumpărare 52 la spirt de vin de 100 grade. Podgorenii şi fabricanţii acceptă acest preţ cu condiţia ca taxa de consumaţie ce plătesc pentru vinul întrebuinţat la fabricarea spirtului să li se restitue. Se duc tratative pentru aceasta. B- Bd. Consiliul de miniştri examinează raportulMai Rist Un important consiliu la Palat.—Situaţia finanţelor publice.—Aplicarea convenţiei cu Germania La Palat se ţine astăzi um consiliu de miniştri, sub preşedinţia M. S. Regelui Consiliul a fost convocat din iniţiativa d-lui Iorga şi va avea să se ocupe numai de probleme financiare In primul rând, se vor examina concluzile raportului Rist şi după câte ni s'a afirmat, din cercuri guvernamentale se va hotără publicarea lui. Raportul va fi însoţit de o expunere a guvernului despre situaţia generală financiară. In această expunere, se vor arăta proporţiile luate de criză la noi în ţară şi urmările pe cari le-a avut asupra visteriei publice. Ministerul de finanţe va propune consiliului măsurile pe cari le crede necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei. Aceste măsuri pot îi împărţite în două cateoorii : 1- Reducerea cheltuelilor până la ultima limită. 2- Stimularea Încasărilor, prin pedepsirea acelora cari fie prin funcţiunea pe care o ocupă, fie prin reaua voinţă pe care o arată, fac ca statul să nu-şi recupereze toate drepturile. In prima categorie intră revizuirea situaţi® regiilor autonome. Se va vedea care din ele pot fi realipite la serviciile publice de origină. La celelalte, bugetul va fi potrivit cu situaţia generală a finanţelor publice.Tot la această categorie intră şi revizuirea capitolului de personal al ministerelor. Se va propune desfiinţarea unui mare număr de posturi, înlăturându-se şî restul de diurnîşti care a mai rămas- In locul acestora, acolo unde nevoile ar putea să sufere, vor fi trecuţi funcţionari inamovibili- Deasemeni, se va propune simplificarea unora din serviciile noastre publice în aşa fel, încât să se poată realiza economii, în cea de a doua categorie» întră reaplicarea drastică a legii de evaziune fiscală şi decretarea unor pedepse severe pentru toţi acei cari» interesaţi sau nu» înlesnesc frauda în paguba statului. Ministrul de finanţe va mai propune măsuri care să-i îngădue să facă faţă situaţiei până când dispoziţiile de mai sus şi-ar da roadele. Din socotelile făcute şi din examinarea faptelor reese că în situaţia actuală, visteria publică nu poate conta PE INCASARI MAI MARI DE UN MILIARD PE LUNA. încasările din primele luni ale anului au dat chiar mai puţin. Din această cauză au rămas o serie întreagă de obligaţii financiare care n’au putut fi respectate. Consiliul de miniştri va examina propunerile pentru îndreptarea acestei situaţii şi va autoriza ministerul de finanţe să ia dispoziţiile ce le va crede de cuviinţă. Acesta e punctul cel mai de seamă al consiliului de miniştri de astăzi. I* Consiliul de miniştri va mai examina chestiunea aplicărei convenţiei de preferinţă vamală cu Germania In această chestiune, a survenit un fapt nou : refuzul Statelor Unite de a-şi da încuviinţarea la aplicarea ei. Până acum, Statele Unite, deşi fuseseră avizate de opt luni de încheerea convenţiei, n’au făcut noi o obiecţiune Acum, însă au notificat că faţă de situaţia grea a agriculturii americane, vor cere să li se aplice clauza naţiunei celei mai favorizate, la orice preferinţă acordată altei ţări. Această notificare a căzut ca o bombă, tocmai în ajunul aplicării convenţiilor de preferinţă. Din câte suntem informaţi, Germania a trimis o notă de răspuns Statelor Unite, arâtând că tratatele au fost încheiate pe temeiul recomandaţiilor făcute de Societatea Naţiunilor şi că ele nu pot stânjeni, în nici un caz, celelalte ţări exportatoare de cereale. Deasemeni, a notificat guvernului român, că e dispusă să ne acorde preferinţă, chiar fără de adeziunea Statelor Unite. Consiliul de miniştri de azi va examina ș această chestiune. imuni Criza germană Demisia cancelarului Bruening închide un capitol hotărâtor din istoria politică a Germaniei. De mult era sdruncinată situaţia acestui guvern, in care figurau membri din diferite partide, fără ca partidele înşişi să fie coalizate, în care sprijinul principal, aproape singurul sprijin, venea din încrederea preşedintelui Reichului în cancelarul său şi căruia o majoritate de douăzeci voturi în parlament îi asigura fiinţa constituţională, nu din consideraţii de program, ci de teama unui rău mai mare. . Guvernul, Bruening, lucrând cu decrete legi, fialva, totuşi aparenţele parlamentare. Dar hotărât să apere regimul constituţional, luptând cu hotărâre pentru a învinge greutăţi financiare, economice, sociale cum n’a mai cunoscut Germania decât în anii de cumplită amintire a inflaţiei, acest guvern reprezenta ultimul element de încredere, internă şi internaţională. In ajunul conferinţei de la Lausanne, era de aşteptat, __dacă există in Germania dorinţa unei desfăşurări normale şi de bună înţelegere__menţinerea cu orice preţ a guvernului Bruening. Cancelarul intri un discurs ţinut nu mai departe decât acum două zile, vorbea despre proectele guvernului său. Ce s’a întâmplat pentru a îndreptăţi această demisie, care aruncă Ger* mania în vâltoarea unor prefaceri *cu urmări de neprevăzut? Lămurirea trebue căutată mai departe. Acum trei săptămâni, generalul Greener, ministrul armatei, era silit, să demisioneze, fiindcă politica sa, credincioasă Constituţiei, nu era pe placul generalilor. Hotărârea de a dizolva batalioanele hitleriste a mobilizat forţele dreptei naţionaliste împotriva lui Greener. Principalul colaborator al cancelarului Bruening era sacrificat, din dorinţa lui Hitler şi, cu consimţimântui preşedintelui Hindenburg. Preşedintele Reichului a părăsit Capitala imediat după ce ratificase debarcarea lui Groener. Explicaţia S-a produs de- abia ori, la întoarcerea la Berlin a/ preşedintelui. Dacă rezultatul ei este retragerea guvernului Bruening, viitoarea evoluţie politică in Germania, este fixată. Ce poate urma? In împrejurările de azi nu e loc pentru un guvern pară..lamentar, altul decât Bruening. Dacă această singură soluţie este înlăturată. _ziua de azi ne va lămuri, — nu rămâne decât primejdia pentru înlătu'rarea căreia era ţinut guvernul de pâ-j ră acum: dictatura, un regim al dreptei întemeiat pe conducerea Reichswehrului. Dar, această schimbare politică internă, care răspunde puterei hitlerismului, nu va rămâne fără influenţă în relaţiile internaţionale. La Geneva, la Lausanne, la Paris, răspunsul nu va întârzia. . O perioadă de grele frământări, fără nici onădejde în putinţă de îndreptare, se abate asupra Europei asupra lumii. A. Hg. Situaţia Băncii Naţionale a Olandei Acoperirea în aur a Băncii Naionale olandeze în ultima săptămână, a sporit la 9374 milioane florini iar acoperirea metalică s-a urcat la 969,7 milioane florini. La o circulatie de bancnote de 985,9 milioane florini, rezultă o acoperire in aur de 95,9 la sută. Situaţia Băncii Naţionale a Austriei Buletinul Băncii Naţionale Austriace la data de 23 Mai arată o scădere a rezervelor de aur şi devize cu 2,3 milioane, cifrându-se la 207,7 milioane shillingi. Portofoliul de efecte a scăzut cu 14,5 milioane, la 860,5 milioane shillingi, iar circulația de bancnote a scăzut la 1103,3 milioane schilling. Acoperirea rezultată e de 20,6 la sută. Expor mui de aur din America NEW-YORK. — Exportul de aur spre Europa continuă şi a fost cu deosebire însemnat, în cursul săptămânii trecute. Astfel, numai în ziua de 29 Mai, s-au expediat: 7 milioane 340.000 dolari în Franţa, 6.032.000 dolari în Elveţia, 3.500.000 dolari în Belgia, 1.850.000 dolari în Olanda, 1.188100 dolari în Anglia și 500.000 dolari în Germania. Importul de aur a fost aeinsecunat, in cursul săptămânii trecute.