Argus, iulie 1932 (Anul 23, nr. 5763-5789)
1932-07-01 / nr. 5763
ANUL XXIII No. 5763 Abonamente pentru Băi o lună lei top ABONAMENTE: IN ȚARA I IN STRĂINĂTATE (In an 1000 lei I Un an 2200 lei 6 luni 550 » I 6 luni 1300 » 3 luni 300 • I 3 luni 800 » 3 lei In țară, 6 lei In streinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER ŞI H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 24- EL PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢEI TELEFON: 3-0693 şi 3-2369 Experţii Ligii Naţiunilor Refacerea Experţii Ligei Naţiunilor vor îi curând între zidurile noastre şi se vor pune îndată pe lucru. Cum să se îndrepte situaţia financiară a României? Experţii au experienţă în această materie, nu sunt la primul lor raport. Totuşi în interesul ce ne separă chiar de anul trecut când unul din experţi a întocmit raportul pentru Brazilia, ideile au evoluat. Se admite că ţările debitoare nu sunt în stare, în împrejurările actuale, să achite datoria lor în aur. Un cunoscut economist suedez scrie: „Ţările cu mari solduri creditoare trebue să suprime restricţiunile speciale la import. O asemenea politică ar însemna schimbarea în sens favorabil a balanţei comerciale a ţărilor mai slabe şi creşterea posibilităţilor de rambursare a datoriilor lor externe”. Comentând această soluţie, L’Information declară că „statele creditoare, Franţa, Anglia, Olanda, Elveţia, America, vor trebui să accepte rambursarea în mărfuri, singura monedă internaţională, aurul nefiind decât o monedă internaţională de complectare. In mărfuri vor primi sumele însemnate ce li se datorează şi prin urmare, vor trebui să renunţe la apărarea sălbatecă a balanţei lor comerciale şi la lupta desperată împotriva acestor mărfuri prin neîncetata urcare a taxelor vamale, a contingentărilor, a reglementelor sanitare şi altele. Veţi răspunde nu se poate ? Atunci, in bună logică trebue să înceteze reclamaţia de rambursare, căci ele sunt împiedecate de a folosi singurul mijloc de regulare internaţională de care dispun. Este cu neputinţă să eşi din această dilemă: SAU RAMBURSARE IN MĂRFURI SAU NICI O RAMBURSARE”. : : Cu ce preţ vor fi cumpărate aceste mărfuri de statele creditoare ? Nu doară cu preţul de mizerie al târgului internaţional, rezultat al unei supra-producţiuni nebuneşti ce nu va putea dăinui, ci cu preţul de vânzare din interiorul ţărilor creditoare, căci pe acest preţ a contat debitorul când a contractat împrumutul său.Nu s’a gândit un moment că va trebui să-l achite integral în aur, întrucât nici nu există aur în lumea întreagă pentru achitarea tuturor datoriilor în metal galben. Ultimele depeşi din Geneva au arătat că Anglia nu e dispusă să participe la un împrumut nou pentru ţările dunărene. Este un reflex al părerilor exprimate de Sir Arthur Salter, în cartea sa „Recovery” marele succes actual de librărie în cercurile financiare britanice. D. Salter stabilește mai întâi deosebirea între un împrumut acordat unei întreprinderi particulare și unui Stat O companie particulară e conştienta de prestaţiile la care se angajează. E precaută, ştie că siguranţa ei depinde de resursele limitate şi calculate cu atenţie. Iar dacă tranzacţia se dovedeşte proastă, consecinţele se referă la un singur caz. Compania dă faliment şi insolventa ei nu distruge creditul celorlalte. Insă când împrumutul e un guvern, continuă d. Salter, atunci insolvenţa afectează creditul întregei naţiuni şi a fiecărui individ în parte. Afară de aceasta, prea des, ministrul contractant se gândeşte la vremea cât va fi el în slujbă, vreme mai scurtă decât durata împrumuturilor. Dacă viaţa politică e mai scurtă decât viaţa personală, naţiunea care poartă sarcina e nemuritoare şi sarcinele repede contractate se pot întinde peste generaţii întregi. Se mai poate întâmpla ca guvernul împrumutat să întrebuinţeze banii în cheltueli de risipă saude noi pregătiri militare. Cazuri de acestea sunt numeroase în istoria financiară a Europei. Prea des banii luaţi cu împrumut iau o altă destinaţie decât cea prevăzută. „Şiutez să susţin, conchide d. Arthur Salter că, exceptându-se împrumuturile recomandate de Liga Naţiunilor şi de Băncile Centrale, ar fi fost preferabil, ca cele mai multe împrumuturi făcute în ultimii ani guvernelor străine, să nu fi fost acordate”. Cum toate acestea, precum am trătata deunăzi, d. Arthur Salter «Sedtator nu e împotriva unui concurs efectiv de dat ţărilor debitoare silite astăzi ca Australia, Canada, România, Iugoslavia, etc., să dea de două şi de trei ori atâta grâu pentru respectarea obligaţiunilor contractate. „Trebuesc încheate aranjamente definitive şi lămurite, căci altfel ne putem aştepta la o perioadă de tulburări succesive cari vor fi distrugătoare pentru sistemul creditului mondial. Mai bine ar fi o scădere a dobânzilor In corelaţiune cu scăderea preţurilor”. In sensul de mai sus au evoluat ideile, atât în Franţa cât şi în Anglia. In constatările lor, experţii Ligei Naţiunilor cari sunt mosafirii noștri, vor tine fără îndoială seama de ele.. Noui contigentări de imnuri franceze Guvernul francez a contigentat un rând de mărfuri noui. Din ele face parte şi încălţămintea, cu toate că pentru aceasta, taxa vamală a fost majorată în mod considerabil abia în Noembrie anul trecut. Guvernul francez motivează măsura luată prin faptul că, cu toată această majorare, importul încălţămintei în Franţa ar fi crescut mult în cursul ultimelor luni, aşa că industria internă ar fi greu lovită. Afară de aceasta s-au stipulat taxe de import pentru stilouri, creioane cu mine, tocuri obişnuite şi asemănătoare, precum şi pentru bijuterii de argint şi diferite imitaţii de bijuterii. Deasemenea s-a limitat importul de kaolin. " Situaţia grea a băncilor din Chicago — Patru mari bănci din Chicago au închis ghişeele, intre ele, se numără şi Banca Comercială din Chicago. In ultima lună, nu mai puţin de 38 de bănci din Chicago au încetat plătite. Actualmente se mai găsesc la Chicago 70 de bănci, fată de 220 în 1929. V« . SUBIŢII ITENII Unde am ajuns S'a petrecut un fapt neobişnuit, pentru întâia oară un guvern românesc s’a văzut nevoit să cheme esperţi străini ca să cerceteze cum stau finanţele statului. Aceşti esperţi au făcut un raport al cărui cuprins, dat publicităţii a scăzut prestigiul politic al României, intr'un moment când atâtea primejdii se ridică ameninţătoare din toate pârţile. In acelaş timp, România a cerut ajutor de la Liga Naţiunilor. Pe cât ştim, asemenea cereri n- au făcut, până acum Ligei, decât ţările mici eşite învinse din război. Faptele acestea tulbură pe orice bun român şi ar trebui să îngrijească adânc pe conducători. Afară de d. Virgiliu Madgearu, care a declarat că răspunderile vor fi stabilite şi vinovaţii de gravele abaterii date pe faţă de raportul Rist, pedepsiţi, încolo, în ■ tabăra opoziţiei, nici o vorbă. Parcăriar exista raportul Rist şi parcă riam aştepta să sosească, peste câteva zile, esperţii Ligei Naţiunilor. In schimb, la ce se munceşte? La înjurături şi ponegriri împotriva adversarilor, câte voiţi cu duiumul, peste orice aşteptare şi ca la uşa cor-LUI U**. Am lăsat, se pare, grija ţării pe seama străinilor. Profesorul Rist a aratat relele. Esperţii Ligei ne vor arata mijloacele de îndreptare. Vor veni, apoi, alţii, cari să aplice măsurile de îndreptare. Şi noi? Timpul nostru e prins. Abia ne ajunge să ne răfuim între noi, să ne dăm în tărbacă, tot cu mai multă învierşunare, să ne ponegrim cu tot mai multă patimă. Fiindcă noi trebue să încredinţăm lumea că toţi conducătorii acestei ţări au grelele lor păcate: unul e „străin", altul e „nebun”, altul ,,slugoi fanariot?"( altul „trădător", iar toţi, laolaltă, ,,o bandă de hoţi". Să ne mai mirăm că lumea, frântă de griji şi de nevoi, desgustată de tot ce vede şi de tot ce aude, îşi pune nădejdea in străini şi zice: DE-AR VENI MAI REPEDE ESPERŢII SA FACA RANDUIALA.„ Iată unde ne-au adus ura şi invidia. Iată unde ajungi când, stăpânit de lăcomie, crezi că ţara trebue numai săţi dea şi tu altă îndatorire n'ai decât numai să iei ■\- a. Piaţa Financiară Eri fiind sărbătoare bursa şi băncile au fost închise. In timpul verii fiind închisă şi Sâmbătă, bursa de valori lucrează de vreo trei săptămâni încoace numai câte 3 zile pe săptămână. Incheerile sunt neînsemnate şi la cursuri foarte mici. In afară de acţiunile Băncii Naţionale nu mai există valoare care să coteze peste cursul de emisiune. Şi avem doară atâtea întreprinderi mari, bine utilate şi bine organizate, cari reprezintă o bogăţie cu mult mai mare decât capitalul subscris de acţionari... Ştirea că din cauza lipsei de încasări, Creditul Rural nu va plăti cuponul, n’a surprins pe nimeni. Ea a fost cunoscută în cercurile bancare şi ale bursei încă de acum câteva zile. Legea de conversiune şi măsurile nefireşti în materie de credit îşi arată roadele. . . . Bursele străine sunt dezorientate. Cursurile se menţin în jurul acelora din ajun. Marca germană a fost la Londra mai slabă. Francul francez staţionar. Leul a fost negociat la cursurile de eri. ^ ^ . Comerţul de piei brute suferă azi foarte mult din cauză că industriile din ţară care se alimentau altădată cu material de fabricațiune indigenă îşi procură acest material din străinătate. In special fabricile de mănuşi şi tăbăcării, deşi găsesc material atât de bun în ţară, în urma concurenţii făcute de producătorii bulgari, care spre a cuceri piaţa noastră vând sub cost, importă piei de peste graniţă plătind în valută forte. Chiar la aceste preţuri, adăugându-se taxele de vamă şi cheltuelile de transport, marfa revine mai scump decât cea produsă in ţară-Cum de sa putut admite eşirea din ţară a unei cantităţi atât de mari de devize pentru acoperirea unui transport important de piei care trebue să sosească din Bulgaria. Nu trebue să se admită introducerea in ţară a pieilor de miel pentru tăbăcărie, când noi avem o producţie atât de mare, pe care n’o putem exporta, căci azi nu mai avem nici un debuşeu în străinătate şi de unde — chiar dacă am putea plasa ceva mărfuri — nu putem primi contravaloarea lor din cauza restricţiuniior de devize Ar trebui împiedicată introducerea în ţară a pieilor de miel pentru tăbăcărie. Ne vom apăra stocul de devize şi vom apăra pe producătorii autohtoni. p . Criza din industria cehoslovacă de celuloză — Industria cehoslovacă de celuloză, care produce 90 la sută pentru export, se găseşte într’o criză extrem de grea. Fabricile au trebuit să înceteze în parte lucrul, iar două au fost definitiv închise. Exportul de hârtie trece asemenea prin mari greutăţi. Consumul intern a scăzut fată de anul trecut cu 13 la sută. Activitatea fabricilor de mucava s’a redus la 35 la sută. Preturile sunt cu 14—22 la sută mai joase decât în 1930. In general concurenta nordică prin valuta sa scăzută, pune industria cehoslovacă de hârtie ,într’o foarte grea situaţie. • Mari scăderi pe piaţa mondială a naviunii Piaţa mondială a navlului a înregistrat mereu scăderi în ultimul timp din cauza aglomerării de oferte- La Montreal, naviril pentru cereale a atins recordul minimal de 65 cents la 100 de livre engleze (greutate), pentru Anvers sau Rotterdam- La La Plata, transacţitunile au fost tărăgănate, asemenea şi în America de Nord- Tonajul înregistrat de vapoare la La Plata a fost de 765 000 tone în Mai, faţă de 979 350 tone In Aprilie, anul curent I Vineri 1 Iulie 1932 Faceţi pulslicitate in ziarul nostru şi Întreprinderea dv. va Miori. PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Numărul protestelor In creştere*r* a I— iK+3» mtmii ■ Ce arată cifrele oficiale Am arătat cu alt prilej, că numărul poliţelor protestate scade într’una. Operaţii pe credit nu se mai fac. Poliţele aproape că au ieşit din obiceiurile comerciale. Iar cele vechi, din cauza măsurilor excepţionale, umplu casele de fier ale băncilor şi particularilor. Nu pot fi urmărite, iar puţinele cari pot, nu merită atât, cât trebue să coste acţiunea judiciară. Suferim în plin de pe urma regimului nefiresc pe care l’am creiat creditului. Dintr'o statistică întocmită de statistica judiciară, de sub conducerea dlui E. Decuseară, reese că , dela 1 Ianuarie până la 1 Mai 1932, s’au protestat, in: Muntenia dură Dâmboviţa): 22.227 poliţe in valoare a 505 milioane 351 mii lei. Moldova (fără Dorohoişi Tecuci): 11.101 poliţe în valoare a 117 milioane 42.251 lei. Oltenia: 3751 poliţe valorând .52 milioane 767 000 lei. Dobrogea: 2486 poliţe, valorând 30 milioane 536 mii lei. Basarabia: 31.758 poliţe valorând 90 milioane 441.872 lei. După cum se vede, în primele patru luni ale anului s-au protestat 51 de mii 223 poliţe in valoare de 795 milioane 137 mii lei. In primele patru luni din anul trecut situaţia a fost: Muntenia: 41 826 poliţe in valoare a 712 milioane 25.959 lei. Moldova: 3.783 poliţe în valoare a 393 milioane. 167.167 lei. Oltenia: în valoare a 219 milioane 125.167 lei. Dobrogea: 5.451 poliţe in valoare a 74 milioane 83.785 lei. Basarabia: 26155 poliţe în valoare a 380 milioane 62.581 lei. In total, 120 mii 038 polite in valoare a un miliard 780 milioane 419 659 Iei. Bineînţeles că, din aceste cifre au scos judeţele: Dâmboviţa, Dorohoi şi Tecuci, cari lipsesc din statistica pe anul acesta. Incuderea pe care o putem trage din cifrele de mai sus e următoarea: Din cauza paraliziei creditului, numărul polițelor protestate a scăzut, în patru luni, dela 120.038 cât a fost anul trecut, la 51.223- iar valoarea dela un miliard 780 milioane "şi jumătate lei la 796 mi-Ţinem să precizăm că cifrele din tablou se referă numai la Vechiul Regat şi Basarabia. Statistica protestelor în Ardeal nu se poate întocmi decât cu întârziere, deoarece cifrele nu sunt furnizate, ca în restul ţării, de instanţele judecătoreşti ci de notarii publici. Numărul protestelor, în confirmă scădere de un an încoace a început icoane 137 mii leiProporţia scăderii, atât la număr cât şi a valoarei, e deci de pete şaizeci la sută. In luna Mai, tendinţa de scădere a numărului efectelor protestate s-a oprit. Dimpotrivă, numărul a înregistrat o sensibilă urcare. ASTFEL, DELA î1.877 PROTESTE, IN VALOARE DE 196 MILIOANE LEI. CAT AU FOST IN LUNA APRILIE, IN LUNA MAI S’AU PROTESTAT 16.916 EFECTE VALORÂND 339 MILIOANE LEI. Iată cum se repartizează pe regiuni aceste cifre: să crească. Fenomenul nu se datorea. Să mnei îmbunătăţiri a situaţiei creditului şi a unei sporiri a activităţii financiare. In luna Mai a expirat legea pentru suspendarea executărilor silite şi această expirare a îngăduit unora din creditori să-şi urmărească creditorii Numai aşa se explică de ce numărul poliţelor a fost în creştere. Tr. H. Poliţele protestate in crism în noi Mai, comparativ cu luna Aprilie 1932 Săptămâna Forestieră Situaţia pe piaţa internaţională.—Dezastrul din industria lemnului din fromânia—Degringolada preţurilor.—Nevoia unei noni orientări in politica de export de H. Brauner , w» I m 1 — " Ne găsim în mijlocul anului, în acea vreme, când deobiceiu piaţa lemnului ştie ce o aşteaptă pentru tot restul anului, căci în primul semestru se fac incheerile mari cari sunt hotărâtoare pentru piaţa lemnului din tot anul. O privire retrospectivă asupra celor petrecute în primul semestru ne arată că piaţa internaţională a lemnului se caracterizează în anul curent printr’o debandadă complectă, prin concurenţa mare între furnizori pentru acapararea pieţelor de consum, indiferent unde se află ele, dacă formează centre naturale de debuşeuri către cari gravitează centrele de producţie ori nu. Urmarea acestei concurenţe este continua descreştere a preţurilor şi nestabilitatea pieţei Pe de altă parte factorii interesaţi, atât producători cât şi consumatori, dându-şi seamă că această stare de lucruri duce la ruină, depun toate străduinţele de a găsi mijlocul pentru restabilirea unui echilibru pe piaţa mondială a lemnului, prin crearea unei organizaţii de desfacere a produselor în aşa mod, ca interesele producătorilor şi consumatorilor să fie uniformizate, stăvilindu-se astfel procesul de defecţiune către care se îndreaptă piaţa lemnului.Cercetările de până acum au făcut să se ajungă la concluzia că asanarea industriei mondiale a lemnului nu se poate realiza decât printr-o colaborare comună între producători pe de o parte şi între producători şi consumatori pe de altă parte. Cum însă în cea mai mare parte dintre statele exportatoare încă nu există organizaţiuni, cari să prezinte garanţia că eventualele angajamente ce se vor lua de comun acord în interesul cauzei, vor fi respectate, problema unei organizaţii internaţionale a tuturor statelor sau aceia a unui grup de state producătoare, cari prin poziţia lor geografică sunt legate de interese comune — proiectul de la Vienna pentru sindicalizarea statelor Europei centrale — nu poate fi pusă la punct, decât după ce aceste organizaţiuni vor fi creiate în toate statele exportatoare. La această direcţiune se desfăşoară o activitate vie pretutindeni, pentru că primul pas pentru asanarea industriei lemnului este creiarea de sindicate a diferitelor ramuri de produse de lemn în fiecare stat. La noi deasemenea au început discuţiuni, deocamdată teoretice, în această direcţiune între, cei interesaţi în cauză şi ar fi de dorit ca aceste discuţiuni, cami de altfel datează de câţiva ani, să îmbrăţişeze latura practică a problemei a cărei rezolvare nu trebuie să mai întârzie. DEZASTRUL DIN INDUSTRIA LEMNULUI DIN ROMANIA Dacă de doi ani încoace industria cherestelei româneşti trăieşte timpuri foarte grele- atunci situaţia în care se găseşte azi este disperată-Deşi producţiunea este, drept urmare a lipsei de vânzări, în mod automat cu mult mai redusă ca mai înainte, pentru că în anul trecut nu s’a doborât în păduri nici 60 la sută din ceia ce s’a doborât în 1930 şi în anul acesta producţiunea este redusă cu 30 la sută în raport cu 1931, atunci stocurile de material de cherestea de toate esenţele (brad, molift, stejar şi fag) arlătoare în depozitele fabricilor şi porturilor se evaluează la circa 1 milion metri cubi, ceia ce reprezîntă o valoare de cel puţin 1 luni, miliard lei, capital imobilizat ce lipseşte din rulmentul financiar al ţarei. Preţul de cost al acestui enorm stoc de marfă se măreşte zi de zi prin cheltuelile de conservare, asigurare- dobânzi, etc-, etc. cu came este grevată marfa. Şi dacă am lua în considerare şi valoarea celorlalte produse de lemn: lemne de foc, traverse- stâlpi cioplitură, parchete, etc- cari- din lipsa de cumpărători, nu se pot vinde, am ajunge la cifre fantastice. Dacă toate aceste mărfuri ar putea lua calea exportului, el ar avea un efect binefăcător asupra balanţei noastre comerciale atât de mult secată în împrejurările de azi. Asistăm astfel la un spectacol dureros de distrugere a unei industrii care odinioară forma una din principalele noastre resurse financiare. PRĂBUŞIREA PREŢURILOR Prima urmare a lipsei de vânzări ■este concurenta ce şi-o fac exportatorii intre ei, pe pieţele de consum. Această concurentă, alimentată prin împrejurarea că lipseşte în ţară o organizaţie de raţionalizare a exportului în aşa mod ca o concurentă nelegală să fie împiedicată, face ca preţurile să de in continuă descreştere, producând o adevărată debandadă pe piaţa lemnului. Dovada ne-o prezintă recentele vânzări pentru Egipt, în dimensiuni late, cu 31 sh.—32 sh. fob Galaţi, ceia ce face la cursul de azi al lirei engleze circa 950 lei. Acest preţ redus la paritatea loco fabrică însemnează circa 600 lei mc- Nu trebue multă cunoştinţă de specialitate spre a vedea ce dezastru însemnează acest preţ, când se ştie că aceiaş marfă — însă in specificaţiuni mai convenabile pentru producători — se vindea înainte de război loco fabrica cu 40—45 lei aur sau circa lei 1300— 1400 lei de azi, iar pe de altă parte cheltuelile de producţie, impozitele, transportul, etc. sunt azi mult mai mari ca înainte de război. NEVOIA UNEI NOUI ORIENTĂRI IN POLITICA DE EXPORT In sinteză situaţia de azi pe piaţa lemnului din România se pezintă sub următorul aspect : Producţiunea este în continuă descreştere. Cantităţile de mărfuri confecţionate, în special de acei exploatator caii au învestite fonduri mari în instalaţiuni, nu corespund capacităţii instalaţiunilor şi organizaţiilor lor comerciale- deci ei lucrează în mod redus şi în acelaş timp cu pagube mari. Depozitele de mărfuri cresc mereu, pentru că nici producţiunea, în mod automat astfel redusă nu poate fi absorbită de export. Pentru puţinul ce se vinde, se obţin preţuri derizorii din cauza concurenţei provocate prin oferte abundente, preţuri, ce sunt cu mult sub nivelul costului. (Citifi continuarea In pag. ID-a). I immn mmm Alianţa româno-polonă Unele ziare se întreabă, cu prilejull cercetării perspectivelor deschise da o eventuală semnare a pactului da neagresiune polono-sovietic, fără in-i cheerea unui pact similar româno- sovietic, dacă alianţa dintre România şi Polonia mai există. Fireşte că da. In cazul când Polonia ar semna pactul de neagresiune cu Sovietele, tratatul nostru de alianţă nu suferă atingere. Şi nu noi vom fi aceia cari să încercăm a ştirbi valoarea unei alianţe precise şi de încerroată utilitate celor două ţări şi cauzei generale a păcii. Valoarea practică a tratatului de alianţă dintre România şi Polonia nu poate fi primejduită prin acordul de care se vorbeşte. Pactul polono rust parafat de multă vreme, prevede la art. 4 menţinerea in totul a tratatelelor semnate cu terţe puteri de către, statele contractante. Din acest punct] de vedere, este sigur că nu se poată deci vorbi de o ameninţare a legăturii noastre cu Polonia* Nu este însă mai puţin adevărat ci dacă s’ar adeveri svonurile despre semnarea separată de către guvernul polon a pactului cu Rusia, tăria mo* rală a alianţei noastre rîar fi în câşet. In acţiunile diplomatice internaiionale, opinia publică de la noi, opinia publică din Polonia ca şi opinia internaţională erau deprinse să vadă un front comun, mereu solidar, al Poloniei şi României. Iar această alianţă, ca şi întreg sistemul de alianţe pacifice al ţării noastre, înseamnă azi, în perioada de nesiguranţă şi de tulburare europeană, elementul real cel mai preţios în politica rusă.. teană. Sdruncinarea, in ochii lumii, a acestei realităţi.. Ar fi o greşeală greu de compensat cu un pact de neagresiune, adăugat pactului Kellogg şi protocolului Litvinow. Toate aceste sunt deocamdată simţite presupuneri, prilejuite de inforraţiunile din ziare. Precizarea, daţi ori din cercuri autorizate, aduce o lumină nouă în chestiunea aceastai atât de discutată. D. Zaleski, ministrul de Externe al Poloniei, a primit, cu toată realitatea, să apere punctul de vedere românesc faţă de d. Litvinov şi să încerce o înţelegere care corespunde politicei noastre de pace cu Rusia. Nu este deci de aşteptat ca în timpul cât d. Zaleski ne acordă bunele sale oficii, pentru a ajunge la incheerea unui pact de neagresiune, româno-rus, odată cu semnarea unui pact polono-rus, guvernul din Vazsom via să grăbească semnarea pactul^ fără România■ A. Hg. Statele Unite păstrează anunl Stagnarea mişcărilor aurului din Statele Unite, constatata in Ultimele zile, va fi dupe părerea experţilor financiari americani, de lungă durată, contribuind în acelaş timp la stabilitatea dolarului. Dupe calcule americane, fondurile pe termen scurt ale băncilor de emisiune şi particulare europene au scăzut la un minimum ireductibil care trebue reţinut mai departe la New-York In anul 1929, fondurile străine de dolari, aflate pe piaţa americanăînsumau aproape trei miliarde de dolari. Scăderea înregistrată până astăzi e de 2,25 miliarde dolari. Parte din acestea s-au acoperit prin decedentele curente ale balanţelor de plată americane- parte prin retragerile din Septembrie şi Octombrie 1931 şi Mai şi Iunie 1932- In toamna anului trecut, Statele Unite au pierdut peste 700 milioane dolari aur monetar, iar în ultimele săptămâni aproape 500 milioane d dolari-Buletinul Băncii Franţei pare să confirme părerea cercurilor financiar amerisite, dupe care nu mai pot surveni noui scurgeri de aur- Ultima situaţie a Băncilor Federale de Rezervă arată un stoc de aur de 2561 milioane dolari la o circulaţie de 2567 milioane. Deoarece nu există o Urnită în ce priveşte măsura în care împrumuturile de stat pot servi ca acoperire, Băncile de Rezervă mai au astăzi aproape 800 milioane aur disponibil Deabia dupe lichidarea acestei sume, marginea legală de 40 la sută va fi atinsă. I