Argus, iulie 1932 (Anul 23, nr. 5763-5789)

1932-07-22 / nr. 5781

VNUL XXII­ No. 5781 Abonamente pentru Băi o lună LEI ÎOO AB­ONAMENTE: IN STRĂINATATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 • 3 lei In fără, 6 lei In streinctate IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 » 8 PAGINI ORIGAN ZILNIC AL COMERȚULUI­­ Fondatori: S. PAUKER «­ H. F. VALENTIN ,1/1 | I BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Uliu­ No. 24, al INDUSTRIEI şi FINANŢEI TELEFON: 3-0693 şi 3-2369 Vineri 22 Iulie 1932 Citiţi şi Răspândiţi ziarul nostru PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Ajutorarea ţărilor din Europa central-răsăriteană Criza economică născută din scăderea generală a preţurilor cu urmările ei • ruinarea producăto­rilor, reducerea consumaţiei pro­duselor de orice fel (agricole sau industriale) şi întinderea spăi­­mântătoare a şomajului, este ge­nerală- Ea se întinde nu numai în Europa, dar şi’n celelalte con­tinente. Până şi Statele Unite, după ce au cunoscut o perioadă de creş­tere a producţiei şi a câştigurilor aparent nelimitate, trec acuma printr’o criză mult mai violentă decât cea din cuprinsul vechiului continent. Toată lumea suferă şi rabdă. Conştiinţa despre întinderea şi violenţa crizei, ca şi despre ne­putinţa de a remedia răul prin măsuri oricât de chibzuite, spo­reşte puterea de răbdare a tu­turor. Când se abate asupra unei re­giuni grindina, inundaţiile, cutre­murul ori alt cataclism supra-e­­menesc, victimele nu pot face alt­ceva decât să rabde, să aştepte şi să spere în zile iarăşi bune ce trebue să vină după trecerea prăpădului­ Contra cui s’ar revolta lumea Şi la ce ar putea duce revolta? Criza economică mondială în care ne sbatem şi noi, fără a fi chiar printre cei mai nenorociţi din lume, se aseamănă perfect cu unul din acele prăpăduri naturale ce se abat din când în când asu­pra omenirii. Dar ceea ce face mai adânc simţite efectele crizei actuale în ţările Europei centrale şi sud-o­­rientale, e situaţia specială a a­­cestor ţări din punctul de vedere al organizaţiei lor financiare, e­­conomice şi până la un punct chiar sociale. ;­­ Lipsite de rezerve spre a pu­tea rezista şi aştepta revenirea vremurilor bune şi cu o alcătuire socială de quasi-nivelare econo­mică, pe care n’o întâlnim în An­glia sau în Franţa, s­căderea preţurilor şi şomajul muncitoresc pun aproape toată lumea, deopo­trivă, în neputinţă să ţină piept unor împrejurări defavorabile fără precedent Dacă adăugăm şi faptul că în multe din aceste ţări, deosebit în cele sud-orientale, lipsa sentimen­tului de siguranţă pentru ziua de mâine născut din dureroase ex­perienţe istorice, i-a făcut, pe oameni, neprevăzători şi chiar ri­sipitori, în zilele de belşug şi bună­stare, ne explicăm şi mai lesne situaţia specială a Europei central-răsăritene în faţa crizei. De aceea, când raportul com­i­tetului financiar, după ultima se­siune de lucrări, a fost adus îna­intea Consiliului Societăţii Naţiu­nilor, reprezentanţii marilor pu­teri au făcut rezerve exprese în privinţa acţiunei de ajutorare sub formă de împrumuturi sub garan­ţie internaţională. Era vorba de ajutorarea ime­diată a Austriei, Bulgariei, Unga­riei şi Greciei­ Asemenea avansuri ar avea, spunea raportul, mai curând „ca­racterul unui ajutor temporar“ ca să-şi poată prelungi rezistenţa până la ameliorarea situaţiei ge­nerale. Pentru împrumutători, în­să, avansurile ar apărea mai cu­rând ca o operaţie speculativă, un simplu joc asupra sorţilor vii­tori de ameliorare fiindcă resti­tuirea sumelor urma să fie subor­donată ameliorării situaţiei mon­diale într’un termen foarte scurt Dar dacă ameliorarea se face aşteptată mai mult, riscul nu-i prea mare? In asemenea împrejurări, ope­­raţia fiind prea riscată, ea ar cos­ta prea scump şi în loc să uşure­ze situaţia ţărilor, acum strâm­­torate, ar deveni, pentru ele, o pricină nouă de slăbiciune prin creşterea datoriilor lor externe. In vremuri atât de grele, când se trezesc speranţe uşuratece în spiritul public, nu-i rău să amin­tim părerile reprezentantului An­gliei, exprimate înaintea consiliu­lui de la Geneva, cu prilejul des­­baterii raportului pentru ajutora­rea celor patru ţări sus amintite. E mai bine, a spus reprezentan­tul englez, ca unele­­tari să nu fie încurajate ea-şi întemeia speranţa pe un ajutor financiar din afară­ Mai mult chiar în propriul lor interes e bine să fie îndemnate a nu se întemeia decât pe pro­pria lor sforţare,­­ oferindu-le bine înţeles sfaturile şi îndrumă­rile technice ale Societăţii Naţiu­nilor. Ajutorul acesta al institu­ţiei de la Geneva, singurul care li se poate da şi singurul care-i bine să li se dea în momentele actuale, deprinzându-le să se în­temeieze, înainte de orice, pe sfor­ţarea lor proprie de rezistenţă şi de echilibrare. Sunt sfaturi preţioase şi inte­resante pe care socotim de bine să Ie­amintim opiniei publice în clipa când ne apropiem de sfârși­tul frământărilor electorale. N. DASCOVICI Plăţile pentru * ■ Cehoslovacia COMUNICATUL OFICIULUI DE COMPcNSAŢie Oficiul de Compensaţie de pe lângă Banca Naţională ne trimete următorul comunicat: »Se aduce la cunoştinţa generală că, conform jur­nalului consiliului de mi­niştri No. 769 din 19 crt., plăţile directe sau indirec­te în Cehoslvacia nu se vor putea face decât prin intermediul Oficiului de compensaţie de p­e lângă Banca Naţională a Româ­niei. In acest scop se dă un termen până la 28 Iulie 1932 înlăuntrul căruia vor trebui să fie declarate toate obligaţiunile de pla­tă sau creanţele de recu­perat din această ţară, începând de la 20 iulie a. c., mărfurile expedia­te in Cehoslovacia nu se vor putea fi ridicate din vamă decât în baza unui certificat liberat de Ofi­ciul de compensaţie î­ara obligaţiunii importa­torului de a depune va­loarea mărfurilor con­form legii pentru aranja­rea plăţilor cu statele ca­ri au introdus restricţiuni de devize. RIUTII titlu­l Obligativitatea votului Reforma noastră electorală plănu­ită la 1914 şi înfăptuită la 19171 d­­oată cu introducerea votului obştesc proclamat şi obligativitatea vo­­tului. Era, de altfel, consecinţa logică a noului vot obştesc, funcţiune socială sau, mai mult, o datorie impusă ce­tăţeanului. Măsura se legitima nu numai teoretic, dar şi practic: in chipul acesta, mulţimea alegătorilor noui avea să-şi facă mai uşor edu­­ţia politică necesară, prea mult în­­târziată prin menţinerea regimului censitar. Decretul-lege electoral din 1918 ca şi legea electorală din 1926 au sancţionat obligativitatea votului prin amendă, bine­înţeles afară de cazurile de legiuită scuză. Legea în vigoare stabileşte o a­­mendă de cinci sute lei pentru abţi­nerea de la datoria civică în colegiile de vot universal şi de zece mii lei pentru alegătorii infractori din co­legiile restrânse profesionale. In practică, însă, amenda nu s’a aplicat niciodată Diferitele guverne, practicând falsificarea alegerilor prin teroare sau corupţie, ar fi fost o supreimă imoralitate ca alegătorii, împiedecaţi dela vot prin tot soiul de măsuri administrative, să fie, a­­poi amendaţi că n'au votat. Amnistia tacită sau formală a era­tat sistematic de amendă pe absti­nenţii electorali. Guvernul electoral prezidat de d. dr. Vaida­ Voevod, ne­având ■ nici in­tenţia şi nici interesul să falsifice alegerile, înţelege să schimbe siste­­mul şi să aplice amenzile din legea electorală. Un comunicat dat de ministerul de interne, in ajunul alegerilor pentru Senat, a anunţat că amenzile se vor aplica acelor alegători cari, deşi au ridicat cărţile lor de vot, nu s’au dus la urnă să-şi facă datoria civică. Va fi un bun inceput, chiar așa de târziu, pentru ca legea electorală să-și poată produce efectele la ma­teria educației politice a corpului nostru electoral. INT. D. Grigore Gafencu,­­subsecretar de Stat la Externe şi şeful organi­zaţiei naţional-ţărăniste din Calia­­cra, a obţinut un frumos succes la alegerile pentru Cameră. Judeţul Caliacra s-a clasat întâiul, pe în­treaga ţară, cu un coeficient de 59 la sută în favoarea listei în fruntea căreia candida d. Grigore Gafencu. Am rugat pe d. Gafencu­ să ne co­munice impresiile sale. Iată ce ne-a declarat: „Anuil trecut a bântuit in judeţul Caliacra războiul civil. Populaţia a fost bătută, terorizată,­­îndepărta­­tă cu sila de la urne. Toate urnele, din toate secţiile de votare au fost falsificate. Toţi prietenii mei au fost arestaţi. Personal, urmărit de poliţie şi de autorităţi, n'am putut pătrunde in nici o secţie de votare. ..In anul aresta, alegerile s'au des­făşurat nu numai în cea mai desă­vârşită libertate, dar şi in cea mai deplină linişte. Toţi asistenţii şi de­legaţii tuturor partidelor au fost la postul lor, niciun­ alegător n'a fost îndepărtat dela vot, despuierea urnelor s’a făcut sub controlul so­lidar al judecătorilor şi reprezen­tanţilor tuturor partidelor. Rezultatul? Anul trecut am ob­ţinut in întreg judeţul Caliacra două sute de voturi. Anul acesta 17.500. E o revanşă nu numai pen­tru mine şi pentru partidul naţional ţărănesc. Este o restabilire a bu­nului renume şi al deplinii autori­tăţi a Statului întrun judeţ de ho­tar. Şi ţin să subliniez că succe­sul obţinut se datoreşte unei poli­tici de sinceră şi hotărâtă afirma­re naţională, căreia toţi cetăţenii români din JiuriMer, fără deo­sebire de origine, de limbă şi de credinţă, i-au dat sprijinul cel mai neprecupeţit. Mai fericit decât de rezultatul obţinut, am fost de cuvintele pre­şedintelui Tribunalului din Bazar­gic, care mi-a mulţumit in numele tuturor colegilor săi, judecători la diferitele secţiuni de votare, pentru felul cu totul neobişnuit în care guvernul a înlesnit fiecăruia înde­plinirea datoriei sale după con­ştiinţă. . . V ! ALEGERI ŞI REZULTATE In ce priveşte rezultatul general al alegerilor, cred că se pot constata următoarele: O majoritate relativă, fie ea de 45 sau numai de 40 la sută, reprezintă în orice țară civilizată un sprijin sigur pentru o majoritate absolută în Parlament. Intri o țară înapoiată, unde guvernul își întregește voturile prin siluirea voinței alegătorilor şi prin siluirea urnelor, se cere o ma­joritate mai mare, pentru ca autori­tatea pierdută prin siluiri să fie compensată printrun coeficient gu­vernamental mai impunător. După alegerile civilizate cum s-au petrecut de data aceasta, partidul care a câştigat succesele electorale cele mai însemnate, a cucerit în a­­celaş timp, prin felul cum a dat lupta şi cum a dobândit isbânda, o deplină autoritate de guvernare. ‘ CRITICI NEDREPTE Ceea ce mă miră este că ziare care pretind să reprezinte ideea ce­lei mai curate democraţii, in loc să stărue asupra însemnătăţii politice şi morale a unor alegeri deplin li­bere, în aceste vremi de patimi deslănțuite şi de interese neînfrâ­­nate, în loc să preţuiască liniştea in care s’a desfăşurat această li­bertate, se leagă cu încăpăţânare de neajunsurile legii electorale. Nu mă gândesc să apăr această lege, care e nedreaptă și absurdă. Dar tot atât de nedreaptă și de ab­surdă este socoteala acelora cari înlăturând prima majoritară, jude­că rezultatele electorale de Dumini­că numai pe temeiul ipotezei repre­zentării proporționale desăvârşite. Se zice că la o majoritate elec­torală relativă de 40 sau 45 la sută ar trebui să corespundă o majori­tate parlamentară tot de 40 sau 45 la sută. In ce democraţie din lume s’a mai văzut o asemenea repar­tizare a rezultatelor electorale. In Anglia, majorităţi relative, de­seori foarte modeste, dau majori­tăţi parlamentare compacte. Aşa s-a petrecut sub fostul guvern con­servator Baldwin. Aşa se întâmplă şi azi, când majoritatea absolută a conservatorilor în parlament nu corespunde unei majorităţi abso­lute a acestui partid in corpul elec­toral. Acelaş lucru în Franţa. Acolo, scrutinul de arondisment, la care s’a revenit după o neishntită încer­care de a duce reprezentarea pro­porţională până la extremele­ ei li­mite, asigură o repartiţie a locuri­lor în parlament, care nu co­respunde aritmetic diferitelor cu­rente din corpul electoral. DEMOCRAŢIA NU ÎNSEAMNĂ ANARHIE Toate ţările sincer democratice se străduiesc să armonizeze pre­rogativele sufragiului universal cu cerinţele unei bune cârmuiri. Ce se cere, azi, regimului nostru politic? Să fie mai democrat ca re­gimurile politice din Anglia şi din Franţa? Să trecem dincolo de Elve­ţia şi de Statele­ Unite? Asta nu e democraţie. E anarhie. Prin alegeri libere s-a asigurat ţării un regim parlamentar normal şi civilizat. E firesc şi necesar, în cel mai bun şi sincer spirit demo­cratic, ca puternica majoritate re­­lativă obţinută de un partid în ale­geri să-i asigure în parlament o ma­­joritate compactă de guvernământ” 5rsMiasiB“ Rezultatul alegerilor legislative Declaraţiile clui Grigore Gafencu Piaţa Financiară Eri fiind sărbătoare bursa şi băn­cile n’au lucrat. Târgul liber era deasem­enea neactiv. Bursele din străinătate au fost bine dispuse. Petroliferele noastre cotate la Paris au rămas neschimbate. * Devizele au suferit foarte mici scăderi.­­ Dolarul s’a urcat la Paris la 25.53 şi un sfert, iar la Zurich 514-Lira sterlină e cotată, la Paris la 91.08, iar la Londra 90.96. Leul a rămas neschimbat. * înfiinţarea punctelor de vânzare a produselor de spirt a făcut ca in foarte scurt timp vânzarea să se urce surprinzător. Ca distribuţia spirtului să fie cât mai uşoară şi rapidă, Direcţia Mono­polului a încheiat un contract cu Sindicatul Spirtului. Prin acest con­tract se stabileşte ca Sindicatul spir­tului să efectueze transportul spir­tului, primind de la fabricanţi cât 1,50 lei la gradul de spirt. Rezolvându-se astfel chestiuni s’a stabilit şi rolul Sindicatului de spirt în desfacerea produselor spir­toase. S’a desfiinţat astfel taxa de zece la sută ce fabricanţii plăteau până acum sindicatului la gradul de spirt Închiderea conferinţei internationale a zahrulu. Desbaterile conferinţei interna­ţionale a zahărului, care au avut loc zilele trecute la Ostende, s’au terminat­ CERERILE CUBEI Punctul principal al tratativelor l-a format cererea statului Cuba cu privire la mărirea cotelor de ex­port- Această cerere e datorită în­răutăţirii încă din anul trecut a po­sibilităţilor pe care le suferă pro­ducătorii de zahăr din Cuba, din cauza restrângerii debuşeului in Statele­ Unite ale Americei de Nord şi în creşterea producţiei zahărului în Filipino, Hawai şi Portorico. In loc de cantitatea prevăzută pentru export de 2­8 milioane tone, nu s’au putut desface în anul tre­cut decât 2 milioane tone zahăr cuban, în America de Nord­ Redu­cerea impusă producţiei s’a dove­dit insuficientă. In consecinţă delegaţii Cubei au hărului să mărească cota de ex­port cubană pentru ţările în afara Statelor­ Unite şi an--”1», în măsura cantităţilor nefolosite de statele eu­ropene în propriul lor export. Ţările europene, precum şi Jara, au arătat înţelegere pentru situaţia Cubei şi au dat delegaţiei cubane tot concursul. Se ajunsese chiar la un moment dat la o tranzacţie de­finitivă, deoarece însă Institutul Cuban nu dăduse delegaţilor de­plină împuternicire, considerând necesară încă o discutare internă a propunerilor, chestiunea a tre­buit să fie amânată pentru seziu­­nea de toamnă a consiliului, care va avea loc la 12 Septembrie, la Paris. Se crede că Cuba îşi va da consimţământul-Deocamdată rămân în vigoare contingentele de până acum-Situaţia statistică internaţională continuă să se îmbunătăţească. Evenimentele grava din Germania Demiterea guvernului Prusiei.Myniştrii prusian! cari nu se vor supune nouălor decrete univer­n arestaţi.—Măsurile acepţionale ale preşedinteluiHindenburg BERLIN, 20. (Rador). — Conflictul care dăinueşte dela alegerile pentru pie­ta Prusiei între guvernul Prusiei şi guvernul Rei­­chului, a dus astăzi la o soluţie în sensul dorit de partidele­­naţionaliste. Du­pă propunerea cancela­rului von Papen, preşe­­dinele Hindenburg a de­mis pe d-l Braun, preşe­dintele de consiliu al Pru­siei, Severing, ministrul Internelor şi pe d. Grzesin­ski, prefectul de poliţie al Berlinului. Pe baza pu­terilor excepţionale con­­venite prin art. 48 din Constituţia Reichului, pre­şedintele Hindenburg a numit pe d. von Papén emisar extraordinar al Reichului pentru Prusia. D. von Papen va putea tre­ce atrib­uţiunile sale prin delegaţiune unei alte per soante­ Comisar delegat a fost numit di Bracht, fost primar al oraşului Essen. Un al doilea decret îm­puterniceşte pe comisa­rul Reichului să­ îndepăr­teze din funcţiunile lor pe toţi membrii guvernului nrusian, numind înlocui­tori. Un al treilea decret pro­clamă sfp*eî» excenţîona’ lă asupra Berlinului şi pro­vinciei Brandenburg. Sunt interzise orice întrunirii Libertatea presei este sus­pendată. Comisarul Reichului a trecut P'i ferea executivă asupra generalul­u von Rundstedt, care dispune în mod direct de întreaga forţă arma­tă cum şi de toate forţele poliţie­neşti. Măsurile guvernului Reichului ai provocat o impresie imensă la Be­lin şi In toată Germania. GUVERNUL PRUSIAN NU SE SUPUNE DECRETELOR Membrii guvernului prusian s’ai întrunit imediat într’un consiliu ex­traordinar şi au examinat situaţi creată prin decretele preşedintelui Reichului­ -Guvernul prusian a constatat că măsurile luate sunt anti-constituţio­­nale şi în consecinţă au hotărât să refuze a li se supune- Ei au decla­rat că nu vor ceda decât violenţei. In acelaş timp au înaintat un re­curs Curţii de Justiţie constituţiona­le din Leipzig, care să se pronunţe asupra legalităţii dispoziţiunilor gu­vernului Reichului. Până la pronunţare, guvernul Pru­siei cere luarea de măsuri provizo­rii care să împiedece realizarea de fapte împlinite. MINIŞTRII PRUSIENI VOR FI A­­ RESTAŢI? BERLIN, 21 (Rador). — Membrii guvernului pru­sian sunt convocaţi pen- tru astă seară ca să pre- Inte comisarului Reichu­lui declaraţiuni de supu­nere la măsurile excepţio­nale. Circulă svonul că miniştrii cari se vor îm­potrivi executării măsuri­lor excepţionale, vor fi a­­restaţi încă în cursul se­rii. y, y, y y La Berlin s’au luat măsuri extra­ordinare de pază. Palatul preşedin­telui Reichu­lui este păzit de arma­tă, garda fiind dublată. CUM SUNT EXPLICATE MĂSURII­E LUATE Guvernul Reichului explică mă­surile luate prin numirea comisa­­­­rului Reichului în Prusia, prin slă­biciunea de care ar fi dat dovadă guvernul din Prusia faţă de tul­­burările sângeroase puse la cale şi ultima vreme de către organizaţii­le comuniste. ARESTAREA PREFECTULUI DE POLIŢIE AL BERLINULUI BERLIN, 20 (Rador). — Prefectul poliţiei din Berlin, d. Grezinsky a adresat o scrisoare comandantului general von Rundstaedt. Prin această scrisoare, d. Grezinsky, se referă la o copie alăturată a une scrisori pe care a trimis-o d.Jutu Bardt, director ministerial la ministe­rul de interne al Prusiei și prin căit d-sa declară că nu trebue să se re­tragă din postul de prefect al Berli­­nului. In continuare, d. Grezinsky protes­tează împotriva preluării prefecturii de poliţie din Berlin de către d. Melcher, actual prefect de poliţie la ,Aachen, cum şi împotriva înlocuirei comandantului poliţiei berlineze, co­lonelul Haimanssberg prin colonelul de poliţie Poten. După amiază, prefectul poliţiei, I. Grezinsky , a fost arestat împreună cu dr. Weiss, vice-prefectul poliţiei şi colonelul Heim Swinsberg, comandantul din Berlin. Toţi cei arestaţi au fost transportaţi la închisoa­rea militară Moabit din Berlin. In momentul transpor­tării lor la închisoare, funcţionarii poliţieneşti au făcut o manifestaţie strigând „ttăiscă Repu­blicai’. Măsurile luate de gu­vern au fost puse în apli­care în cea mai deplină linişte, ordinea nefiind întru nimic tulburată. BERLIN, 20. (Rador). — In cursul serii au fost eliberaţi fostul prefect de poliţie al Berlinului, d. Grosîzin­­ski şi vice-preşedintele poliţiei, d-rul Weiss. Comunicatul oficial BERLIN, 20. (Rador). — Un co­municat oficial declară că decretul preşedintelui Reichului nu are alt scop decât restabilirea ordinii in Prusia. Independenţa constituţională a Prusiei nu va fi atinsă. Deasemenea nu se vor lua măsuri speciale im­potriva nici unei alte ţări unde dom­neşte ordinea pe baza autorităţii gu­vernului. 1 ’ In capitală domneşte linişte. (Alte amănunte în pag. V­ al. múmia Evenimentele d­în Germania Cu totul pe neașteptate s’a pro­­dus demersurile guvernului Reichu­lui împotriva guvernului Prusiei. Conflictul este de dată veche și rezolvarea lui, într’un’fel sau altul se impunea. Nimeni nu se gândet ’ însă că guvernul von Papen va proceda cu energia dovedită în în­lăturarea unui guvern, pe care o consideră subaltern. Este incontestabil că guvernul­ Reichului a adus o atingere necon­­stituțională drepturilor de indepen­denţă ale unui stat federal. Chiar, faptul că guvernul Reichului con­­­testă tribunalului constituţional com­petinţa de a judeca valabilitatea ju­ridică a decretului preşedinţial este­ semnificativ. Pe de altă parte, pro­testarea trimisă de şeful guvernu­lui bavarez arată răsunetul măsuri­­lor luate şi teama celorlalte state, că procedarea trimiterii de comisari a­eh­kuhii împotriva guvernelor locale s’ar putea generaliza. Este greu să se judece din pri­mele informaţiuni : dedesubturile şi consecinţele politice ale ac­­ţiunii pornite de guvernul von Papen. Situaţia din Prusia recla­­mă soluţie grabnică, deoarece gu­vernul Braun după ce pierduse majoritatea în Dietă, rămăsese uni simplu cabinet de giranţi ai afa­cerilor curente, fără autoritate su­ficientă. Partidele de dreapta cereau in­stituirea unui comisar al Reichu­lui, care să asigure administraţia, până la rezolvarea crizei de gu­vern. In sfârşit, excesele din ulti­mele zile şi teama unei lovituri de stat din partea formaţiunilor, de dreapta par a fi grăbit acţiu­nea guvernului Reichului care în­­suşindu-şi puterea în Prusia, sper­­ă să asigure ordinea.­­ Ar fi temerar să se vorbească de o lovitură de Stat­ Măsura­­t­ată de preşedintele Reichului, este prezentată ca având caracter pro­vizoriu, şi nici nu poate fi altfel. Reacţiunea împotriva unei încer­cări de răpire a independenţi Prusiei ar fi prea puternică, pen­tru ca guvernul central să nu şo­văie. De altfel, ceea ce a impresio­­nat mult a fost desfăşurarea dra­matică a evenimentelor, rezisten­ţa miniştrilor prusieni, arestarea prefectului de politie. O ultimă ştire anunţă că d. von Papen speră ca chiar mâine să constitue un nou guvern in Prusia şi să restabilească astfel situaţia normală. A- Hg. Scăderea comerţului exte­rior al Statelor Unite In primul semestru al anului cu­rent, atât importul cât şi exportul american au scăzut sub un miliard dolari. Din 1915 nu s’a înregistrat la export o cifră atât de redisă, ase­menea din 1915 în ce priveşte ex­portul­ Balanţa comercială pe luna Iu­nie e pasivă, exportul însumând 115 milioane dolari, iar importul 121 milioane dolari. Deschiderea conferinţei Uniunii Interparlamentare GENEVA, 20- CRador). — La secretariatul general al Societăţi Naţiunilor, şi-a început azi lucră­­rile a 28-a conferinţă interparla­mentară. In locul d-lui Bouisson, preşe­dintele Camerei franceze, care nu poate să participe la lucrări, a fost ales preşedinte al conferin­ţei d. Carton de Wiart (Belgia). D-sa a ţinut un mare discurs, ducând elogii marilor dispăruţi Doumer şi Albert Thomas- O. Henderson, preşedintele con­ferinţei de dezarmare a ţinut să asi­gure pe parlamentarii lumii în­tregi, adunaţi la Geneva, că cu toate ştirile contrare, conferinţa de dezarmare mai este în viaţă, după care a subliniat importanţa operei Uniunei interparlamentare în domeniul arbitrajului interna­­ţional. Au fost aleşi apoi cei 6 vice­preşedinţi ai conferinţei. Printre vice­preşedinţi a fost ales și­­l profesor V. V. Pelta.

Next