Argus, iulie 1932 (Anul 23, nr. 5763-5789)
1932-07-22 / nr. 5781
VNUL XXII No. 5781 Abonamente pentru Băi o lună LEI ÎOO ABONAMENTE: IN STRĂINATATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 • 3 lei In fără, 6 lei In streinctate IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 » 8 PAGINI ORIGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER « H. F. VALENTIN ,1/1 | I BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Uliu No. 24, al INDUSTRIEI şi FINANŢEI TELEFON: 3-0693 şi 3-2369 Vineri 22 Iulie 1932 Citiţi şi Răspândiţi ziarul nostru PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Ajutorarea ţărilor din Europa central-răsăriteană Criza economică născută din scăderea generală a preţurilor cu urmările ei • ruinarea producătorilor, reducerea consumaţiei produselor de orice fel (agricole sau industriale) şi întinderea spăimântătoare a şomajului, este generală- Ea se întinde nu numai în Europa, dar şi’n celelalte continente. Până şi Statele Unite, după ce au cunoscut o perioadă de creştere a producţiei şi a câştigurilor aparent nelimitate, trec acuma printr’o criză mult mai violentă decât cea din cuprinsul vechiului continent. Toată lumea suferă şi rabdă. Conştiinţa despre întinderea şi violenţa crizei, ca şi despre neputinţa de a remedia răul prin măsuri oricât de chibzuite, sporeşte puterea de răbdare a tuturor. Când se abate asupra unei regiuni grindina, inundaţiile, cutremurul ori alt cataclism supra-emenesc, victimele nu pot face altceva decât să rabde, să aştepte şi să spere în zile iarăşi bune ce trebue să vină după trecerea prăpădului Contra cui s’ar revolta lumea Şi la ce ar putea duce revolta? Criza economică mondială în care ne sbatem şi noi, fără a fi chiar printre cei mai nenorociţi din lume, se aseamănă perfect cu unul din acele prăpăduri naturale ce se abat din când în când asupra omenirii. Dar ceea ce face mai adânc simţite efectele crizei actuale în ţările Europei centrale şi sud-orientale, e situaţia specială a acestor ţări din punctul de vedere al organizaţiei lor financiare, economice şi până la un punct chiar sociale. ; Lipsite de rezerve spre a putea rezista şi aştepta revenirea vremurilor bune şi cu o alcătuire socială de quasi-nivelare economică, pe care n’o întâlnim în Anglia sau în Franţa, scăderea preţurilor şi şomajul muncitoresc pun aproape toată lumea, deopotrivă, în neputinţă să ţină piept unor împrejurări defavorabile fără precedent Dacă adăugăm şi faptul că în multe din aceste ţări, deosebit în cele sud-orientale, lipsa sentimentului de siguranţă pentru ziua de mâine născut din dureroase experienţe istorice, i-a făcut, pe oameni, neprevăzători şi chiar risipitori, în zilele de belşug şi bunăstare, ne explicăm şi mai lesne situaţia specială a Europei central-răsăritene în faţa crizei. De aceea, când raportul comitetului financiar, după ultima sesiune de lucrări, a fost adus înaintea Consiliului Societăţii Naţiunilor, reprezentanţii marilor puteri au făcut rezerve exprese în privinţa acţiunei de ajutorare sub formă de împrumuturi sub garanţie internaţională. Era vorba de ajutorarea imediată a Austriei, Bulgariei, Ungariei şi Greciei Asemenea avansuri ar avea, spunea raportul, mai curând „caracterul unui ajutor temporar“ ca să-şi poată prelungi rezistenţa până la ameliorarea situaţiei generale. Pentru împrumutători, însă, avansurile ar apărea mai curând ca o operaţie speculativă, un simplu joc asupra sorţilor viitori de ameliorare fiindcă restituirea sumelor urma să fie subordonată ameliorării situaţiei mondiale într’un termen foarte scurt Dar dacă ameliorarea se face aşteptată mai mult, riscul nu-i prea mare? In asemenea împrejurări, operaţia fiind prea riscată, ea ar costa prea scump şi în loc să uşureze situaţia ţărilor, acum strâmtorate, ar deveni, pentru ele, o pricină nouă de slăbiciune prin creşterea datoriilor lor externe. In vremuri atât de grele, când se trezesc speranţe uşuratece în spiritul public, nu-i rău să amintim părerile reprezentantului Angliei, exprimate înaintea consiliului de la Geneva, cu prilejul desbaterii raportului pentru ajutorarea celor patru ţări sus amintite. E mai bine, a spus reprezentantul englez, ca uneletari să nu fie încurajate ea-şi întemeia speranţa pe un ajutor financiar din afară Mai mult chiar în propriul lor interes e bine să fie îndemnate a nu se întemeia decât pe propria lor sforţare, oferindu-le bine înţeles sfaturile şi îndrumările technice ale Societăţii Naţiunilor. Ajutorul acesta al instituţiei de la Geneva, singurul care li se poate da şi singurul care-i bine să li se dea în momentele actuale, deprinzându-le să se întemeieze, înainte de orice, pe sforţarea lor proprie de rezistenţă şi de echilibrare. Sunt sfaturi preţioase şi interesante pe care socotim de bine să Ieamintim opiniei publice în clipa când ne apropiem de sfârșitul frământărilor electorale. N. DASCOVICI Plăţile pentru * ■ Cehoslovacia COMUNICATUL OFICIULUI DE COMPcNSAŢie Oficiul de Compensaţie de pe lângă Banca Naţională ne trimete următorul comunicat: »Se aduce la cunoştinţa generală că, conform jurnalului consiliului de miniştri No. 769 din 19 crt., plăţile directe sau indirecte în Cehoslvacia nu se vor putea face decât prin intermediul Oficiului de compensaţie de pe lângă Banca Naţională a României. In acest scop se dă un termen până la 28 Iulie 1932 înlăuntrul căruia vor trebui să fie declarate toate obligaţiunile de plată sau creanţele de recuperat din această ţară, începând de la 20 iulie a. c., mărfurile expediate in Cehoslovacia nu se vor putea fi ridicate din vamă decât în baza unui certificat liberat de Oficiul de compensaţie îara obligaţiunii importatorului de a depune valoarea mărfurilor conform legii pentru aranjarea plăţilor cu statele cari au introdus restricţiuni de devize. RIUTII titlul Obligativitatea votului Reforma noastră electorală plănuită la 1914 şi înfăptuită la 19171 doată cu introducerea votului obştesc proclamat şi obligativitatea votului. Era, de altfel, consecinţa logică a noului vot obştesc, funcţiune socială sau, mai mult, o datorie impusă cetăţeanului. Măsura se legitima nu numai teoretic, dar şi practic: in chipul acesta, mulţimea alegătorilor noui avea să-şi facă mai uşor eduţia politică necesară, prea mult întârziată prin menţinerea regimului censitar. Decretul-lege electoral din 1918 ca şi legea electorală din 1926 au sancţionat obligativitatea votului prin amendă, bineînţeles afară de cazurile de legiuită scuză. Legea în vigoare stabileşte o amendă de cinci sute lei pentru abţinerea de la datoria civică în colegiile de vot universal şi de zece mii lei pentru alegătorii infractori din colegiile restrânse profesionale. In practică, însă, amenda nu s’a aplicat niciodată Diferitele guverne, practicând falsificarea alegerilor prin teroare sau corupţie, ar fi fost o supreimă imoralitate ca alegătorii, împiedecaţi dela vot prin tot soiul de măsuri administrative, să fie, apoi amendaţi că n'au votat. Amnistia tacită sau formală a eratat sistematic de amendă pe abstinenţii electorali. Guvernul electoral prezidat de d. dr. Vaida Voevod, neavând ■ nici intenţia şi nici interesul să falsifice alegerile, înţelege să schimbe sistemul şi să aplice amenzile din legea electorală. Un comunicat dat de ministerul de interne, in ajunul alegerilor pentru Senat, a anunţat că amenzile se vor aplica acelor alegători cari, deşi au ridicat cărţile lor de vot, nu s’au dus la urnă să-şi facă datoria civică. Va fi un bun inceput, chiar așa de târziu, pentru ca legea electorală să-și poată produce efectele la materia educației politice a corpului nostru electoral. INT. D. Grigore Gafencu,subsecretar de Stat la Externe şi şeful organizaţiei naţional-ţărăniste din Caliacra, a obţinut un frumos succes la alegerile pentru Cameră. Judeţul Caliacra s-a clasat întâiul, pe întreaga ţară, cu un coeficient de 59 la sută în favoarea listei în fruntea căreia candida d. Grigore Gafencu. Am rugat pe d. Gafencu să ne comunice impresiile sale. Iată ce ne-a declarat: „Anuil trecut a bântuit in judeţul Caliacra războiul civil. Populaţia a fost bătută, terorizată,îndepărtată cu sila de la urne. Toate urnele, din toate secţiile de votare au fost falsificate. Toţi prietenii mei au fost arestaţi. Personal, urmărit de poliţie şi de autorităţi, n'am putut pătrunde in nici o secţie de votare. ..In anul aresta, alegerile s'au desfăşurat nu numai în cea mai desăvârşită libertate, dar şi in cea mai deplină linişte. Toţi asistenţii şi delegaţii tuturor partidelor au fost la postul lor, niciun alegător n'a fost îndepărtat dela vot, despuierea urnelor s’a făcut sub controlul solidar al judecătorilor şi reprezentanţilor tuturor partidelor. Rezultatul? Anul trecut am obţinut in întreg judeţul Caliacra două sute de voturi. Anul acesta 17.500. E o revanşă nu numai pentru mine şi pentru partidul naţional ţărănesc. Este o restabilire a bunului renume şi al deplinii autorităţi a Statului întrun judeţ de hotar. Şi ţin să subliniez că succesul obţinut se datoreşte unei politici de sinceră şi hotărâtă afirmare naţională, căreia toţi cetăţenii români din JiuriMer, fără deosebire de origine, de limbă şi de credinţă, i-au dat sprijinul cel mai neprecupeţit. Mai fericit decât de rezultatul obţinut, am fost de cuvintele preşedintelui Tribunalului din Bazargic, care mi-a mulţumit in numele tuturor colegilor săi, judecători la diferitele secţiuni de votare, pentru felul cu totul neobişnuit în care guvernul a înlesnit fiecăruia îndeplinirea datoriei sale după conştiinţă. . . V ! ALEGERI ŞI REZULTATE In ce priveşte rezultatul general al alegerilor, cred că se pot constata următoarele: O majoritate relativă, fie ea de 45 sau numai de 40 la sută, reprezintă în orice țară civilizată un sprijin sigur pentru o majoritate absolută în Parlament. Intri o țară înapoiată, unde guvernul își întregește voturile prin siluirea voinței alegătorilor şi prin siluirea urnelor, se cere o majoritate mai mare, pentru ca autoritatea pierdută prin siluiri să fie compensată printrun coeficient guvernamental mai impunător. După alegerile civilizate cum s-au petrecut de data aceasta, partidul care a câştigat succesele electorale cele mai însemnate, a cucerit în acelaş timp, prin felul cum a dat lupta şi cum a dobândit isbânda, o deplină autoritate de guvernare. ‘ CRITICI NEDREPTE Ceea ce mă miră este că ziare care pretind să reprezinte ideea celei mai curate democraţii, in loc să stărue asupra însemnătăţii politice şi morale a unor alegeri deplin libere, în aceste vremi de patimi deslănțuite şi de interese neînfrânate, în loc să preţuiască liniştea in care s’a desfăşurat această libertate, se leagă cu încăpăţânare de neajunsurile legii electorale. Nu mă gândesc să apăr această lege, care e nedreaptă și absurdă. Dar tot atât de nedreaptă și de absurdă este socoteala acelora cari înlăturând prima majoritară, judecă rezultatele electorale de Duminică numai pe temeiul ipotezei reprezentării proporționale desăvârşite. Se zice că la o majoritate electorală relativă de 40 sau 45 la sută ar trebui să corespundă o majoritate parlamentară tot de 40 sau 45 la sută. In ce democraţie din lume s’a mai văzut o asemenea repartizare a rezultatelor electorale. In Anglia, majorităţi relative, deseori foarte modeste, dau majorităţi parlamentare compacte. Aşa s-a petrecut sub fostul guvern conservator Baldwin. Aşa se întâmplă şi azi, când majoritatea absolută a conservatorilor în parlament nu corespunde unei majorităţi absolute a acestui partid in corpul electoral. Acelaş lucru în Franţa. Acolo, scrutinul de arondisment, la care s’a revenit după o neishntită încercare de a duce reprezentarea proporţională până la extremele ei limite, asigură o repartiţie a locurilor în parlament, care nu corespunde aritmetic diferitelor curente din corpul electoral. DEMOCRAŢIA NU ÎNSEAMNĂ ANARHIE Toate ţările sincer democratice se străduiesc să armonizeze prerogativele sufragiului universal cu cerinţele unei bune cârmuiri. Ce se cere, azi, regimului nostru politic? Să fie mai democrat ca regimurile politice din Anglia şi din Franţa? Să trecem dincolo de Elveţia şi de Statele Unite? Asta nu e democraţie. E anarhie. Prin alegeri libere s-a asigurat ţării un regim parlamentar normal şi civilizat. E firesc şi necesar, în cel mai bun şi sincer spirit democratic, ca puternica majoritate relativă obţinută de un partid în alegeri să-i asigure în parlament o majoritate compactă de guvernământ” 5rsMiasiB“ Rezultatul alegerilor legislative Declaraţiile clui Grigore Gafencu Piaţa Financiară Eri fiind sărbătoare bursa şi băncile n’au lucrat. Târgul liber era deasemenea neactiv. Bursele din străinătate au fost bine dispuse. Petroliferele noastre cotate la Paris au rămas neschimbate. * Devizele au suferit foarte mici scăderi. Dolarul s’a urcat la Paris la 25.53 şi un sfert, iar la Zurich 514-Lira sterlină e cotată, la Paris la 91.08, iar la Londra 90.96. Leul a rămas neschimbat. * înfiinţarea punctelor de vânzare a produselor de spirt a făcut ca in foarte scurt timp vânzarea să se urce surprinzător. Ca distribuţia spirtului să fie cât mai uşoară şi rapidă, Direcţia Monopolului a încheiat un contract cu Sindicatul Spirtului. Prin acest contract se stabileşte ca Sindicatul spirtului să efectueze transportul spirtului, primind de la fabricanţi cât 1,50 lei la gradul de spirt. Rezolvându-se astfel chestiuni s’a stabilit şi rolul Sindicatului de spirt în desfacerea produselor spirtoase. S’a desfiinţat astfel taxa de zece la sută ce fabricanţii plăteau până acum sindicatului la gradul de spirt Închiderea conferinţei internationale a zahrulu. Desbaterile conferinţei internaţionale a zahărului, care au avut loc zilele trecute la Ostende, s’au terminat CERERILE CUBEI Punctul principal al tratativelor l-a format cererea statului Cuba cu privire la mărirea cotelor de export- Această cerere e datorită înrăutăţirii încă din anul trecut a posibilităţilor pe care le suferă producătorii de zahăr din Cuba, din cauza restrângerii debuşeului in Statele Unite ale Americei de Nord şi în creşterea producţiei zahărului în Filipino, Hawai şi Portorico. In loc de cantitatea prevăzută pentru export de 28 milioane tone, nu s’au putut desface în anul trecut decât 2 milioane tone zahăr cuban, în America de Nord Reducerea impusă producţiei s’a dovedit insuficientă. In consecinţă delegaţii Cubei au hărului să mărească cota de export cubană pentru ţările în afara Statelor Unite şi an--”1», în măsura cantităţilor nefolosite de statele europene în propriul lor export. Ţările europene, precum şi Jara, au arătat înţelegere pentru situaţia Cubei şi au dat delegaţiei cubane tot concursul. Se ajunsese chiar la un moment dat la o tranzacţie definitivă, deoarece însă Institutul Cuban nu dăduse delegaţilor deplină împuternicire, considerând necesară încă o discutare internă a propunerilor, chestiunea a trebuit să fie amânată pentru seziunea de toamnă a consiliului, care va avea loc la 12 Septembrie, la Paris. Se crede că Cuba îşi va da consimţământul-Deocamdată rămân în vigoare contingentele de până acum-Situaţia statistică internaţională continuă să se îmbunătăţească. Evenimentele grava din Germania Demiterea guvernului Prusiei.Myniştrii prusian! cari nu se vor supune nouălor decrete univern arestaţi.—Măsurile acepţionale ale preşedinteluiHindenburg BERLIN, 20. (Rador). — Conflictul care dăinueşte dela alegerile pentru pieta Prusiei între guvernul Prusiei şi guvernul Reichului, a dus astăzi la o soluţie în sensul dorit de partidelenaţionaliste. După propunerea cancelarului von Papen, preşedinele Hindenburg a demis pe d-l Braun, preşedintele de consiliu al Prusiei, Severing, ministrul Internelor şi pe d. Grzesinski, prefectul de poliţie al Berlinului. Pe baza puterilor excepţionale convenite prin art. 48 din Constituţia Reichului, preşedintele Hindenburg a numit pe d. von Papén emisar extraordinar al Reichului pentru Prusia. D. von Papen va putea trece atribuţiunile sale prin delegaţiune unei alte per soante Comisar delegat a fost numit di Bracht, fost primar al oraşului Essen. Un al doilea decret împuterniceşte pe comisarul Reichului să îndepărteze din funcţiunile lor pe toţi membrii guvernului nrusian, numind înlocuitori. Un al treilea decret proclamă sfp*eî» excenţîona’ lă asupra Berlinului şi provinciei Brandenburg. Sunt interzise orice întrunirii Libertatea presei este suspendată. Comisarul Reichului a trecut P'i ferea executivă asupra generalulu von Rundstedt, care dispune în mod direct de întreaga forţă armată cum şi de toate forţele poliţieneşti. Măsurile guvernului Reichului ai provocat o impresie imensă la Belin şi In toată Germania. GUVERNUL PRUSIAN NU SE SUPUNE DECRETELOR Membrii guvernului prusian s’ai întrunit imediat într’un consiliu extraordinar şi au examinat situaţi creată prin decretele preşedintelui Reichului -Guvernul prusian a constatat că măsurile luate sunt anti-constituţionale şi în consecinţă au hotărât să refuze a li se supune- Ei au declarat că nu vor ceda decât violenţei. In acelaş timp au înaintat un recurs Curţii de Justiţie constituţionale din Leipzig, care să se pronunţe asupra legalităţii dispoziţiunilor guvernului Reichului. Până la pronunţare, guvernul Prusiei cere luarea de măsuri provizorii care să împiedece realizarea de fapte împlinite. MINIŞTRII PRUSIENI VOR FI A RESTAŢI? BERLIN, 21 (Rador). — Membrii guvernului prusian sunt convocaţi pen- tru astă seară ca să pre- Inte comisarului Reichului declaraţiuni de supunere la măsurile excepţionale. Circulă svonul că miniştrii cari se vor împotrivi executării măsurilor excepţionale, vor fi arestaţi încă în cursul serii. y, y, y y La Berlin s’au luat măsuri extraordinare de pază. Palatul preşedintelui Reichului este păzit de armată, garda fiind dublată. CUM SUNT EXPLICATE MĂSURIIE LUATE Guvernul Reichului explică măsurile luate prin numirea comisarului Reichului în Prusia, prin slăbiciunea de care ar fi dat dovadă guvernul din Prusia faţă de tulburările sângeroase puse la cale şi ultima vreme de către organizaţiile comuniste. ARESTAREA PREFECTULUI DE POLIŢIE AL BERLINULUI BERLIN, 20 (Rador). — Prefectul poliţiei din Berlin, d. Grezinsky a adresat o scrisoare comandantului general von Rundstaedt. Prin această scrisoare, d. Grezinsky, se referă la o copie alăturată a une scrisori pe care a trimis-o d.Jutu Bardt, director ministerial la ministerul de interne al Prusiei și prin căit d-sa declară că nu trebue să se retragă din postul de prefect al Berlinului. In continuare, d. Grezinsky protestează împotriva preluării prefecturii de poliţie din Berlin de către d. Melcher, actual prefect de poliţie la ,Aachen, cum şi împotriva înlocuirei comandantului poliţiei berlineze, colonelul Haimanssberg prin colonelul de poliţie Poten. După amiază, prefectul poliţiei, I. Grezinsky , a fost arestat împreună cu dr. Weiss, vice-prefectul poliţiei şi colonelul Heim Swinsberg, comandantul din Berlin. Toţi cei arestaţi au fost transportaţi la închisoarea militară Moabit din Berlin. In momentul transportării lor la închisoare, funcţionarii poliţieneşti au făcut o manifestaţie strigând „ttăiscă Republicai’. Măsurile luate de guvern au fost puse în aplicare în cea mai deplină linişte, ordinea nefiind întru nimic tulburată. BERLIN, 20. (Rador). — In cursul serii au fost eliberaţi fostul prefect de poliţie al Berlinului, d. Grosîzinski şi vice-preşedintele poliţiei, d-rul Weiss. Comunicatul oficial BERLIN, 20. (Rador). — Un comunicat oficial declară că decretul preşedintelui Reichului nu are alt scop decât restabilirea ordinii in Prusia. Independenţa constituţională a Prusiei nu va fi atinsă. Deasemenea nu se vor lua măsuri speciale impotriva nici unei alte ţări unde domneşte ordinea pe baza autorităţii guvernului. 1 ’ In capitală domneşte linişte. (Alte amănunte în pag. V al. múmia Evenimentele dîn Germania Cu totul pe neașteptate s’a produs demersurile guvernului Reichului împotriva guvernului Prusiei. Conflictul este de dată veche și rezolvarea lui, într’un’fel sau altul se impunea. Nimeni nu se gândet ’ însă că guvernul von Papen va proceda cu energia dovedită în înlăturarea unui guvern, pe care o consideră subaltern. Este incontestabil că guvernul Reichului a adus o atingere neconstituțională drepturilor de independenţă ale unui stat federal. Chiar, faptul că guvernul Reichului contestă tribunalului constituţional competinţa de a judeca valabilitatea juridică a decretului preşedinţial este semnificativ. Pe de altă parte, protestarea trimisă de şeful guvernului bavarez arată răsunetul măsurilor luate şi teama celorlalte state, că procedarea trimiterii de comisari aehkuhii împotriva guvernelor locale s’ar putea generaliza. Este greu să se judece din primele informaţiuni : dedesubturile şi consecinţele politice ale acţiunii pornite de guvernul von Papen. Situaţia din Prusia reclamă soluţie grabnică, deoarece guvernul Braun după ce pierduse majoritatea în Dietă, rămăsese uni simplu cabinet de giranţi ai afacerilor curente, fără autoritate suficientă. Partidele de dreapta cereau instituirea unui comisar al Reichului, care să asigure administraţia, până la rezolvarea crizei de guvern. In sfârşit, excesele din ultimele zile şi teama unei lovituri de stat din partea formaţiunilor, de dreapta par a fi grăbit acţiunea guvernului Reichului care însuşindu-şi puterea în Prusia, speră să asigure ordinea. Ar fi temerar să se vorbească de o lovitură de Stat Măsuratată de preşedintele Reichului, este prezentată ca având caracter provizoriu, şi nici nu poate fi altfel. Reacţiunea împotriva unei încercări de răpire a independenţi Prusiei ar fi prea puternică, pentru ca guvernul central să nu şovăie. De altfel, ceea ce a impresionat mult a fost desfăşurarea dramatică a evenimentelor, rezistenţa miniştrilor prusieni, arestarea prefectului de politie. O ultimă ştire anunţă că d. von Papen speră ca chiar mâine să constitue un nou guvern in Prusia şi să restabilească astfel situaţia normală. A- Hg. Scăderea comerţului exterior al Statelor Unite In primul semestru al anului curent, atât importul cât şi exportul american au scăzut sub un miliard dolari. Din 1915 nu s’a înregistrat la export o cifră atât de redisă, asemenea din 1915 în ce priveşte exportul Balanţa comercială pe luna Iunie e pasivă, exportul însumând 115 milioane dolari, iar importul 121 milioane dolari. Deschiderea conferinţei Uniunii Interparlamentare GENEVA, 20- CRador). — La secretariatul general al Societăţi Naţiunilor, şi-a început azi lucrările a 28-a conferinţă interparlamentară. In locul d-lui Bouisson, preşedintele Camerei franceze, care nu poate să participe la lucrări, a fost ales preşedinte al conferinţei d. Carton de Wiart (Belgia). D-sa a ţinut un mare discurs, ducând elogii marilor dispăruţi Doumer şi Albert Thomas- O. Henderson, preşedintele conferinţei de dezarmare a ţinut să asigure pe parlamentarii lumii întregi, adunaţi la Geneva, că cu toate ştirile contrare, conferinţa de dezarmare mai este în viaţă, după care a subliniat importanţa operei Uniunei interparlamentare în domeniul arbitrajului internaţional. Au fost aleşi apoi cei 6 vicepreşedinţi ai conferinţei. Printre vicepreşedinţi a fost ales șil profesor V. V. Pelta.