Argus, august 1932 (Anul 23, nr. 5791-5815)

1932-08-03 / nr. 5791

ANUL XXIII No. 5791 Abona­mente pentru Băi o lună LEI ÎOO AB­ONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 • IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 • 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER ȘI H. F. VALENTIN . 1 .• 3 lei in ţară, 6 lei In străinătate BIROURILE: București, str. Constantul Mills Ho. 24* Bl INDUSTRIEI şi MANTEI TELEFON: 3­0093­­1­3*2369 Miercuri 3 August 1932 Citiţi şi Răspândiţi ziarul nostru PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Un sfârşit şi au Început Criza de şefie din partidul naţio­­nal-ţărănesc a luat sfârşit. Declaraţiile categorice ale d-lui luliu Maniu, înaintea comitetului executiv central al acestui partid, au înlăturat, astfel, u­nul din moti­vele cele mai serioase de îngrijo­rare pentru situaţia ţării. Nu e nevoe să repetăm, acum, toate motivele de îngrijorare pen­tru situaţia actuală a ţarii- Le cu­noaşte toată lumea, le simte fie­care dintre noi1. Prin schimbarea directivelor po­litice generale, ce­ au urmat căde­rii guvernului Iorga, speranţele de o apropiată îndreptare a situaţiei se isbeau de criza şefiei în partidul guvernamental­ Opinia publică îşi da seama că o guvernare nouă, prcât de bine intenţionată, nu poa­te face tot ce ar dori în mod sincer să facă, dacă unitatea de directivă şi de acţiune a oamenilor puşi să conducă, nu este asigurată. Redobândită această unitate şi siguranţă în directive şi în acţiune, prin revenirea d-lui Maniu la con­ducerea partidului guvernamental, regimul cel nou va putea­ începe, de îndată, opera mare şi grea ca­­re-l aşteaptă.Nu ne mai despart decât puţine ceasuri până la alcătuirea guvernu­lui definitiv, pe baza consultaţiei e­­lectorale a ţării. Opinia publică aş­teaptă, cu nerăbdare, acest guvern pentru ca să intrăm, în perioada acţiunii de conducere şi legiferare, cerute de nevoile actuale.Trebue să se ştie, în sfârşit, cu precizie, ce rămâne şi trebue să rămână din conversiunea, agricolă, fiindcă nu se poate face altfel,­­ precum şi ce se va alege din lichi­darea indicii noastră şi a încrederii obşteşti în respectul contractelor şi angaja­mentelor de drept privat, constitue primul pas spre însănătoşirea situa­ţiei-Guvernarea cea nouă va­­avea să păşească, apoi, de indică la simplificarea aparatului de Stat, prin realizarea tuturor economiilor cu putinţă şi evitarea risipei în vii­tor. Statul nostru, cu veniturile lui scăzute, nu mai poate susţine chel­­tuelile aparatului prea luxos de astăzi şi, prin urmare, e o nevoe neînduplecată de urgente economii şi simplificări.Desigur, în vremuri de criză aşa de acută pentru activitatea econo­mică privată, simplificarea apara­tului de stat se isbeşte de uriaşe greutăţi. Dar acestea n’ar putea constitui justificarea şovăirilor de tot felul- Cu bunăvoinţă şi hotărâ­re, budgetul fiecărui minister oferă, în diferitele colţuri şi ascunzişuri­­nenumărate capitole de economie şi de modestie. Lumea sătulă de vorbăria şi de experienţele „tehnicienilor’’ aşteap­tă acte pozitive şi hotărâte- E ne­voe de asemenea acte care să fa­că dovada unui curs nou în gospo­daria şi avutul Statului pe de o par­te,­­ iar, pe de alta, de respect şi cruţare faţă de avutul particulari­lor şi libertatea contractelor. Cu aceste două condiţii absolut necesare în opera de guvernare a României, haosul intervenţionismu­­lui excesiv de stat în câmpul acdi­vităţilor private va lua sfârşit şi o bună parte din efectele crizei eco­nomice vor putea fi învinse prin RENAŞTEREA ÎNCREDERII ŞI A CREDITULUI Barca Statului rătăcită pe valuri­­le crizei şi luată la vale de curen­tul intervenţionismului dezordonat, are nevoe să fie repusă în stare normală de plutire, prin câteva vâsliri puternice şi îndrăsneţe. Cu aceste sforţări apropierea de liman va fi simţitor uşurată-Restul va urma, va trebui să ur­­le la sire. de înda *­hîri fm “dere? p­blică în conducere şi tar» va înce­pe să se simtă condusă să mână sigură şi hotărâtă. Sfârşitul crizei de şefie din par­tidul guvernamental însemnează, pentru ţara care aşteaptă şi speră, un bun început de guvernare­ A. ni....................................... nr i 185 banci româneşti cer lichidarea judiciară Zina­tie 30 Iulie In Ardeal Băncile româneşti din Ardeal sunt In marea lor majoritate bănci popu­lare ţărăneşti. Dacă n’au forma coo­perativă e că n’au vrut să ajungă sub tutela Centrale! Cooperativelor dela Budapesta. Aceste bănci sunt greu lovite de legea pentru conver­­siunea datoriilor agricole. Sunt intre ele institutiuni, cari au şi 98 la sută portofoliu agricol. Pe de altă parte, deponenţii aces­tor bănci sunt iarăşi, în covârşitor număr, tot ţărani In faţa acestei situaţii, era firesc să se producă o reacţiune. Astfel, încă la 8 Mai a. c., s’a ho­­tă­rât în adunarea generală a băn­cilor cov­oca­rea unor adunări ge­nerale extraordinare, cari sa acorde consiliilor de administraţie autoriza­ţia pentru introducerea cererei de lichidare judiciară. Ziua de Iulie a. c. a dovedit cu prisosinţă, că acţiunea aceasta este cât se poate de hotărâtă şi, la ace­­laş timp, susţinută de TOATE băn­cile ardelene La această dată, toate instituţiunile de credit din Ardeal — mici şi mari, fără deosebire — în frun­te cu banca „Albina” din Sibiu, Banca Centrală din Cluj, Casa Noastră, Satu Mare, Banca Agrară din Cluj, etc., au ţinut adu­nări generale extraordi­nare şi au votat unanim acordarea autorizaţiei pentru introducerea li­chidării judiciare. Această solidaritate, Asociaţia băn­eilor româneşti din Ardeal are in­tenţia să o întindă şi la celelalte a­­sociaţiuni bancare. Piaţa Financiară Bursele străine au fost bine dis­puse. Cursurile, în uşoară urcare. Tendinţa bună de afară s-a obser­vat şi la noi. Bursa a fost i­eri, mai bine dispusă. Rentele de stabilizare şi desvoltare au înregistrat urcări apreciabile. Renta de stabilizare a cotat 40 lum. ex. cupon, adică o urcare de un punct şi jumătate, fată de cursul precedent, iar renta desvoltării a urcat dela 43 jum. la 44 şi 5 optimi. S’au încheiat transactiuni numeroa­se, cursurile au rămas ferme Şi la închiderea bursei s’a observat o lip­să mare d© vânzător. Aseară ulti­mele încheieri s’au făcut la 41 şi ju­mătate. In celelalte, au profitat Scrisurile Urbane Iaşi 5 la sută, cari s’au ur­­cat la 27 şi Reşiţa Expropriere la cursul de 26 şi 3 sferturi. In compartimentul bancar şi pe­trolifer nu s’a înregistrat nici o o­­peraţie. Acţiunile „Reşiţa“ sunt în urcare, s’au făcut tranzacţiuni numeroase în jurul cursului de 136. O delegaţie de bancheri ardeleni, în frunte cu d-nii dr. Aurel Vlad, dr. V. Bontescu şi dr. Beu s’a prezen­tat,­eri, la Cameră, d-lor Al. Vaida Voevod, G. Mironescu, precum şi şef­iilor de partide. Delegaţia a înain­tat un memoriu prin care arată si­tuaţia disperată creată băncilor din Ardeal în urma aplicării legii de conversiune. Prin memoriu se cer măsuri grabnice pentru îndreptarea consecinţelor legilor excepţionale. Faţă de greutăţile pe care le în­tâmpină comerţul internaţional din cauza restricţiilor valutare, statele caută noul mijloace pentru desvol­­tarea relaţiilor lor. Astfel, între Franţa şi Iugoslavia se duc tratative cu scopul de a se da putinţa comercianţilor francezi să primească devizele pentru furni­turile pe cari le-au făcut la Iugosla­via. Aranjamentul va îngădui un Spor al cumpărărilor pe piaţa iugo­­slavă şi o îmbunătăţire a legăturilor comerciale între cele două ţări. S1T19TI9 I9TE919 Şuiul Nu ne-am sfiit să spunem limpede, că frământările din partidul naţional­­ţărănesc, păgubitoare lui însuşi, erau şi mai păgubitoare pentru ţară. In vremi­le de an­, ea cere devota­­mentul întreg al tuturora, să nu ingă­­due nici o altă preocupare în afară de ea. Acum, s'a sfârşit cu frământările. D. luliu Maniu a revenit la Şefia parti­dului naţional-ţărănesc. Citeam, zilele trecute, viaţa lui Bru­tus, descrisă de Plutarh. „Brutus, zice Plutarh, iubit de popor pentru virtu­tea sa, scump prietenilor săi, admi­rat de toţi oamenii cinstiţi, nici chiar de duşmani nu era urât. El datora a­­ceastă simpatie nemărginitei lui blândeţe, unei înălţări a spiritului pu­ţin obişnuite, unei tării sufleteşti, care îl ridica deasupra mâniei, a lăcomiei şi a plăcerei. Totdeauna cu bună ju­decată, neînfrânt în devotamentul lui pentru tot ce era drept şi cinstit, îşi atrăsese bunăvoinţa şi stima publică, prin încrederea ce aveau toţi în puri­tatea vederilor lui­. Cine nu recunoaşte, în această zu­grăvire, însuşirile bărbatului, stărui­tor rugat să reia conducerea partidu­lui naţional-ţărănesc, tocmai, fiindcă se bucură de „bunăvoinţa şi stima pu­blică, prin încrederea ce au toţi In puritatea vederilor lui­?. Să nu uităm, insă nici pe d. Ion Mihalache. Damţă a fost firea cu mintea şi sufletul lui. învăţător, deputat, minis­­tr, locţiitor de şef de partid — e împins din toate părţile la şefia celui mai puternic dintre partidele noastre politice. Ce "carieră" mai strălucită? Dar, d-lui Ion Mihalache, ajuns pe culme, nu ii vine ameţeală, îşi păs­trează cumpătul. Nu se lasă ademenit de otrava linguşirilor, nu îşi înjoseşte mândria. Ştie, cu bunul său simţ ro­mânesc şi glesul său suflet, c­ş nu poţi face fapte mari, când eşti călăuzit de porniri mici. Cu aceşti doi bărbaţi in fruntea ţării, toate nădejdile sunt îngăduite. ­. Rezultatul alegerilor germane Pronosticurile făcute in preajma alegerilor germane s’au adeverit în totul. Din rezultatele anunţate ori di­­mine­aţă se confirmă ca noul Reich­stag, la fel cu cel precedent, nu poate da nici o coaliţie care să ofere majo­ritate unui guvern, de dreapta sau de stânga. Aceasta est­e prima constatare, care determină caracterul viitoarei conduceri în Germania. Să menţionăm celelalte constatări ce se desprind din aceste alegeri. Partidul naţional socialist nu a obţinut majoritatea, nu va avea majoritate nici împreună cu aliaţii săi de dreapta. Ascensiunea observată in toate ale­­gerile de până acum, a ajuns la punc­tul culminant. D­e la alegerea preşiden­­ţială, când Hitler mobiliza forţele naţionaliste şi obţinea 13 milioane şi jumătate voturi, partidul său nu câş­tigă acum decât circa 200.000 voturi noui. Oricine va recunoaşte că rezul­tatul acesta înseamnă o dezamăgire pentru extremiştii de dreapta. *Spe­­ranţa cuceritei puterei un stat pe cale legală a dispărut pentru naţional­­socialişti. Se constată deasemenea întărirea social-democraţilor. Partidul acesta a tras în ultimii ani ponosul atitudiniei sale chibzuite, lipsită de demagogie şi inspirată din grija păstrării Constituţiei repu­blcane împotriva ameninţărilor partidelor extremiste. De data aceasta, o reacţiune s’a produs in opinia pu­blică şi este de prevăzut că partidul socal-democrat îşi va întări acum si­­tuaţia treptat. Caracteristică este desvoltarea co­muniştilor, cari de la scrutinul preşi­­denţial până ştrum câştigă peste jumă­,­tate milion voturi, iar in Reichstag, unsprezece locuri noui. Alegerile vor permite rămânerea la­ putere a guvernului von Papen. Dan evoluța politică pe care o ogli­ndesc și desfășurarea pe care o prevestesc simt cu deosebire semnificative. A- Hz. CONVERSIUNEA IN CIFRE Cererile de asanare ale de zece proprietarilor cu mai mult hectare REPARTIZATE PE PROVINCII AVEM: D. E. Deaisară, directorul sta­tisticei judiciare, a înaintat d-lui ministru Virgil Potârcă, următorul raport statistic, despre cererile de asanare înaintate de proprietarii cu mai mult de zece hectare. După datele preliminare comuni­cate de tribunale, conf. ord. No. 52.216 din 1 Iulie 1932, s’au înre-REPARTIZAREA CERERILOR DE ■ •' s-* CUANTUMUL Așa­dar, V. REGAT reprezintă ca număr 46.4% din totalul cererilor de asanare din întreaga tara și 70% ca valoare; TRANSILVANIA si BA­NATUL 33.6 % ca număr si 20 % ca Aşa­dar, cele mai mari datorii su­puse asanarii, având în vedere lo­calizarea lor pe regiuni, găsim în: MUNTENIA: 5.311.398.087 lsi sau 37.7 la sută. MOLDOVA: 2349.210.010 lei sau 16.7 la sută. OLTENIA: 1.787.710.055 lei sau 12.7 la sută. TRANSILVANIA: 794.859.832 Iei sau I0 la sută.­­ . BASARABIA: 908.756.059 Iei sau 6.4 la sută. CRISANA: 737.863.815 lei sau 5.2 la sută.­­­ . BUCOVINA: 509.530.005 Iei sau 3.6 la sută. Aşa­dar, aceste 25 de județe re­prezintă ca număr 46.8 la sută din to­talul cererilor de asanare din întrea­ga ţară şi ca valoare 70.3 la sută din totalul datoriilor supuse asanării, cu alte cuvinte sunt cele mai înglodate în datorii In fruntea lor stau» 1) Ilfovul care reprezintă ca nu­măr 3.1 la sută din totalul cererilor de asanare din întreaga tară şi 15.2 la sută ca valoare, din totalul pasi­vului.­gistrat la toată țara 15.894 cereri de asanare a datoriilor debitorilor a­­gricoli cu mai mult de 10 ha, cu un pasiv de 14.106.395.142 lei. Prin urmare, revine în medie 900 mii lei pe cap de debitor agricol, care a­ cerut conversiunea datoriilor sale. ASANARE PE PROVINCII ȘI A U­ DATORIILOR valoare. BASARABIA 17.8% ca nu­măr şi 6.4% ca valoare, iar BUCO­VINA 2.2% ca număr şi 3.6% ca va­loare. BANATUL: 485.761.619 lei sau 3.4 la sută. DOBROGEA: 421.314.660 lei sau 3.0 la sută. Faptul se explică pe deo parte din cauza marilor proprietari, iar pe de altă parte că aceste regiuni sunt foarte bogate în terenuri cultivable. DATORIILE PE JUDEŢE Este interesant a se arăta şi cum se localizează aceste datorii pe judeţe. In acest scop am ales judeţele care au mai mult de 200 milioane datorii supuse asanării, şi numărul lor este de 26 judeţe,­­din cele 72 de judeţe, în care este împărţită suprafaţa întregii ţări. 2) Dolj care reprezintă 3.4 la sută ca număr şi 5.2 la sută ca valoare. 3) Ialomiţa care reprezintă 1.5 la sută ca număr şi 5 la sută ca va­loare 4) Prahova care reprezintă 1.3 la sută ca număr şi 3.1 la sută ca va­loare. 5) Timiş-Torontal care reprezintă 4.3 la sută ca număr şi 3 la sută ca valoare 6) Iaşi care reprezintă 1.6 la sută ca număr şi 2.8 la sută ca valoare. Aşa­dar, cele mai multe cereri pentru asanarea judiciară a datorii­lor agricole găsim în Basarabia (97.2 la sută), V. Regat (95.8 la sută) şi Transilvania şi Banat (95.3 la sută); cele mai multe cereri pentru scăde­rea dobinzilor în Bucovina (7.7 la sută); Transilvania şi Banat (4.5 la sută) şi V. Regat (3.8 la sută); iar cele mai multe cereri pentru amâ­narea executării în Bucovina (3­3 la sută). Insă fată cu numărul mare al ce­rerilor cari au de obiect asanarea judiciară (96 la sută), acest fapt ne învederează că debitorii croesc re­ducerea cu 40 la sută a datoriilor ACESTE DATORII SE REPARTIZ Așa­dar, cele mai mari datorii per­sonale­ supuse asânării găsim ui Bu­covina (98 la sută), Basarabia (97.4 la sută) și V. Regat (96 la sută), iar cele mai mari datorii ca girant sau garant găsim în Transilvania și Ba­nat (6.7 la sută) și.V.,Regat (4 la sută). CONCLUZIUNI Din datele preliminare cu privire la cererile de asaltare ale debitorilor agricoli mai mari de 10 ha, se pot desprinde totuşi unele concluziuni cu caracter general: 1) O infimă minoritate din debi­torii agricoli (care reprezintă abia 1 la sută din masa celor care se o­­cupă cu agricultura­­), deţin datorii de peste 14 miliarde lei. 1) Populaţiunea agricolă este eva­luată după ultimul recensământ din 1930 la 14.220.000 locuitori, cari re­prezintă 79 la sută din populaţiunea totală a ţării de 18.157.000 locuitori, iar, în locul scăderii dobânzilor sau amânării executării. Pasivul datoriilor supuse asanării Acest pasiv pe întreaga ţară se ci­frează, după cum am văzut, la 14.106.395.142 lei hârtie sau fr. el­veţieni 4.248.580.000. Acest pasiv se compune astfel: 13.470.436.373 sau 95,4 la sută da­torii directe şi personale. 635.958.769 sau 4.6 la sută datorii ca girant sau garant. Aşa­dar, majoritatea datoriilor supuse asanării (95,4 la sută) sunt datorii personale, iar restul (4,6 la sută) sunt datorii provenite din ca­litatea de girant sau garant. BAZA ASTFEL PE PROVINCII: 2) In aceste datorii este foarte probabil că se cuprind și multe da­torii urbane, care au fost trecute ca accesoriu al celor agricole, spre a beneficia de asanarea judiciară­ 3) Majoritatea acestor datorii este mai mult ca probabil că nu au fost învestite în agricultură, fiindcă toc­mai la proprietatea agricolă mai mare de 10 ha„ care ar fi avut pu­tinţa să facă o cultură mai intensivă şi mai raţională, se observă un ran­­dement destul de mediocru al pro­­ducţiunei agricole, după datele pro­curate de statistica agricolă. 4) La mărirea datoriilor a contri­buit într’o largă măsură şi acumula­rea dobinzilor neachitate destul de oneroase D. C. DECUSARA Directorul Statisticei Judiciare PE REGIUNI SITUAȚIUNEA SE PREZINTĂ ASTFEL: MODALITATEA ASANARII Din cele 15.894 de cereri de asa­nare: 15.216 sau 95.8 la sută au de o­­biect asanarea judiciară; 624 sau 3.9 la sută au de obiect scăderea dobânzilor; 54 sau 11.3 la sută au de obiect a­mânarea executărei.­­ Așa­dar, marea majoritatea a ce­­rerilor debitorilor agricoli mai mari de 10 ha. au de obiect asanarea judi­­ciară (96 la sută). Denumirea Provinciei V. Regat ...... Transilvania și Banat Basarabia ...... Bucovina................... Total . , V. Regat ..... Transilvania şl Banat Basarabia ..... Bucovina ...... 3’2 u e* 7.074 5.087 2.754 3'1 15.210 95/' 95/' 97 f 89/8 95/8 2-9 Ci g o-g Denumirea ProvincieiDatorii directe și personale% 9.669.784.061 2.617.004.189 885.544.151 495.104.065 284 241 73 0/4 96/1 93/­ 97P 98P 95/ 3/8 4/5 2/8 7/7 Amânarea executării 399.848.751 201.472.077 23.212.001 11.425.940 25 12 6 11 '64 4/0 6/7 2 /• ,/0 % 20H 0/4 0/3 u/3 3.8 3/01 54 0/1 7.383 5.3 1 2.833 336 10.894 Datorii ca girant sau garant% Totalul dator­iilor 9.869.652.812 2.818.476.266 908.7­6.059 509.537.005 % 100 100 100 100 103 n •/. 100 100 le0 100 Total. . . 13.470.436­ 383 035.958.1694­14.106.395.142. 106 Credite n­e­ru finanţarea agricultorilor Conferinţa warantelor la ministerul agriculturii Eri s’a ţinut la ministerul agricul­turii şi domeniilor o importantă conferinţă în legătură cu problema valorificărei cerealelor, şi anume problema warantărei, prin care să se pună la dispoziţia agricultorilor şi în special a comerţului de cereale creditele necesare pentru finanţare. Conferinţa a fost prezidată de d. subsecretar de Stat dr. M. Şerban, cu participarea d-lor: ..profesor Em. Drancovici preşedintele asociaţiei cerealiştilor, d. M. Marian directo­rul oficiului national de import şi export, d. Cezar Partenie directorul Băncei centrale cooperative, Gh. Mladenatz directorul Oficiului na­tional al cooperaţiei române, St. Dumitrescu delegatul Băncei Natio­nale, I. Danabasse agricultor, dele­gatul Uniunei centrale a sindicate­lor agricole, Gh. Vârgolici directorul Centralei Cooperativei de import şi export, N. Dăscălescu, director ge­neral al contabilităţei din minister şi Theodor Mândru, directorul ge­neral al agriculturii, şi un delegat a Băncei Albina. MAGAZIILE PARTICULARE POT ELIBERA RECIPISE WARANTE Discuţiunile s’au dus în jurul pro­blemei de a se găsi posibilităţi pen­tru punerea în practică a Jurnalului Consiliului de miniştri care extind dreptul de a elibera recipise wa­­rante la magaziile particulare, la şlepuri, la vasele navigaţiei fluviale române, etc. S’a preconizat după cum rezultă din discuţiuni, că în a­­fară de silozurile dela Constanţa, Brăila şi Galaţi care după legea din 1881 şi din 1933 privitoare la wa­­rante au dreptul de a da recipise warante, acest drept extins şi asu­pra magaziilor C. F. R. dar care nu s’a putut până astăzi pune în prac­tică îl va putea utiliza cu mai bun sort de izbândă magaziile particu­lare. Aceste magazii trebue să fie or­ganizate intr’o instituţiune care să inspire toată încrederea producăto­rilor, comercianţilor dar mai cu seamă instituţiilor care vor acorda credite pe recipisele warante elibe­rate de această instituţiune a ma­gaziilor autorizate. S’a emis apoi ideia că această instituţiune ar putea să fie grefată pe alte instituţiuni de credit cum ar fi: Banca Centrală Cooperativă Centrala cooperativă de import şi export, Banca Românească, Banca Albina, etc., şi organizată astfel ar putea să inspire toată încrederea mai cu seamă Băncei Naţionale care va avea să finanţeze prin scontarea recipiselor warante toată operaţiunea warantărei cerealelor, înmagazinate, finanţarea warantarii Banca Naţională după statutul & poate să finanţeze operaţiunea ga­rantărei însă numai la Instîtutiunile creiate prin legi şi In acest scop este necesară transformarea dispozitiu­­nilor din Jurnalul Cons. de miniştri în lege. Citiiî continuarea în pag. IIi-a»

Next