Argus, august 1932 (Anul 23, nr. 5791-5815)
1932-08-03 / nr. 5791
ANUL XXIII No. 5791 Abonamente pentru Băi o lună LEI ÎOO ABONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 • IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 • 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER ȘI H. F. VALENTIN . 1 .• 3 lei in ţară, 6 lei In străinătate BIROURILE: București, str. Constantul Mills Ho. 24* Bl INDUSTRIEI şi MANTEI TELEFON: 3009313*2369 Miercuri 3 August 1932 Citiţi şi Răspândiţi ziarul nostru PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Un sfârşit şi au Început Criza de şefie din partidul naţional-ţărănesc a luat sfârşit. Declaraţiile categorice ale d-lui luliu Maniu, înaintea comitetului executiv central al acestui partid, au înlăturat, astfel, unul din motivele cele mai serioase de îngrijorare pentru situaţia ţării. Nu e nevoe să repetăm, acum, toate motivele de îngrijorare pentru situaţia actuală a ţarii- Le cunoaşte toată lumea, le simte fiecare dintre noi1. Prin schimbarea directivelor politice generale, ce au urmat căderii guvernului Iorga, speranţele de o apropiată îndreptare a situaţiei se isbeau de criza şefiei în partidul guvernamental Opinia publică îşi da seama că o guvernare nouă, prcât de bine intenţionată, nu poate face tot ce ar dori în mod sincer să facă, dacă unitatea de directivă şi de acţiune a oamenilor puşi să conducă, nu este asigurată. Redobândită această unitate şi siguranţă în directive şi în acţiune, prin revenirea d-lui Maniu la conducerea partidului guvernamental, regimul cel nou va putea începe, de îndată, opera mare şi grea care-l aşteaptă.Nu ne mai despart decât puţine ceasuri până la alcătuirea guvernului definitiv, pe baza consultaţiei electorale a ţării. Opinia publică aşteaptă, cu nerăbdare, acest guvern pentru ca să intrăm, în perioada acţiunii de conducere şi legiferare, cerute de nevoile actuale.Trebue să se ştie, în sfârşit, cu precizie, ce rămâne şi trebue să rămână din conversiunea, agricolă, fiindcă nu se poate face altfel, precum şi ce se va alege din lichidarea indicii noastră şi a încrederii obşteşti în respectul contractelor şi angajamentelor de drept privat, constitue primul pas spre însănătoşirea situaţiei-Guvernarea cea nouă vaavea să păşească, apoi, de indică la simplificarea aparatului de Stat, prin realizarea tuturor economiilor cu putinţă şi evitarea risipei în viitor. Statul nostru, cu veniturile lui scăzute, nu mai poate susţine cheltuelile aparatului prea luxos de astăzi şi, prin urmare, e o nevoe neînduplecată de urgente economii şi simplificări.Desigur, în vremuri de criză aşa de acută pentru activitatea economică privată, simplificarea aparatului de stat se isbeşte de uriaşe greutăţi. Dar acestea n’ar putea constitui justificarea şovăirilor de tot felul- Cu bunăvoinţă şi hotărâre, budgetul fiecărui minister oferă, în diferitele colţuri şi ascunzişurinenumărate capitole de economie şi de modestie. Lumea sătulă de vorbăria şi de experienţele „tehnicienilor’’ aşteaptă acte pozitive şi hotărâte- E nevoe de asemenea acte care să facă dovada unui curs nou în gospodaria şi avutul Statului pe de o parte, iar, pe de alta, de respect şi cruţare faţă de avutul particularilor şi libertatea contractelor. Cu aceste două condiţii absolut necesare în opera de guvernare a României, haosul intervenţionismului excesiv de stat în câmpul acdivităţilor private va lua sfârşit şi o bună parte din efectele crizei economice vor putea fi învinse prin RENAŞTEREA ÎNCREDERII ŞI A CREDITULUI Barca Statului rătăcită pe valurile crizei şi luată la vale de curentul intervenţionismului dezordonat, are nevoe să fie repusă în stare normală de plutire, prin câteva vâsliri puternice şi îndrăsneţe. Cu aceste sforţări apropierea de liman va fi simţitor uşurată-Restul va urma, va trebui să urle la sire. de înda *hîri fm “dere? pblică în conducere şi tar» va începe să se simtă condusă să mână sigură şi hotărâtă. Sfârşitul crizei de şefie din partidul guvernamental însemnează, pentru ţara care aşteaptă şi speră, un bun început de guvernare A. ni....................................... nr i 185 banci româneşti cer lichidarea judiciară Zinatie 30 Iulie In Ardeal Băncile româneşti din Ardeal sunt In marea lor majoritate bănci populare ţărăneşti. Dacă n’au forma cooperativă e că n’au vrut să ajungă sub tutela Centrale! Cooperativelor dela Budapesta. Aceste bănci sunt greu lovite de legea pentru conversiunea datoriilor agricole. Sunt intre ele institutiuni, cari au şi 98 la sută portofoliu agricol. Pe de altă parte, deponenţii acestor bănci sunt iarăşi, în covârşitor număr, tot ţărani In faţa acestei situaţii, era firesc să se producă o reacţiune. Astfel, încă la 8 Mai a. c., s’a hotărât în adunarea generală a băncilor covocarea unor adunări generale extraordinare, cari sa acorde consiliilor de administraţie autorizaţia pentru introducerea cererei de lichidare judiciară. Ziua de Iulie a. c. a dovedit cu prisosinţă, că acţiunea aceasta este cât se poate de hotărâtă şi, la acelaş timp, susţinută de TOATE băncile ardelene La această dată, toate instituţiunile de credit din Ardeal — mici şi mari, fără deosebire — în frunte cu banca „Albina” din Sibiu, Banca Centrală din Cluj, Casa Noastră, Satu Mare, Banca Agrară din Cluj, etc., au ţinut adunări generale extraordinare şi au votat unanim acordarea autorizaţiei pentru introducerea lichidării judiciare. Această solidaritate, Asociaţia băneilor româneşti din Ardeal are intenţia să o întindă şi la celelalte asociaţiuni bancare. Piaţa Financiară Bursele străine au fost bine dispuse. Cursurile, în uşoară urcare. Tendinţa bună de afară s-a observat şi la noi. Bursa a fost ieri, mai bine dispusă. Rentele de stabilizare şi desvoltare au înregistrat urcări apreciabile. Renta de stabilizare a cotat 40 lum. ex. cupon, adică o urcare de un punct şi jumătate, fată de cursul precedent, iar renta desvoltării a urcat dela 43 jum. la 44 şi 5 optimi. S’au încheiat transactiuni numeroase, cursurile au rămas ferme Şi la închiderea bursei s’a observat o lipsă mare d© vânzător. Aseară ultimele încheieri s’au făcut la 41 şi jumătate. In celelalte, au profitat Scrisurile Urbane Iaşi 5 la sută, cari s’au urcat la 27 şi Reşiţa Expropriere la cursul de 26 şi 3 sferturi. In compartimentul bancar şi petrolifer nu s’a înregistrat nici o operaţie. Acţiunile „Reşiţa“ sunt în urcare, s’au făcut tranzacţiuni numeroase în jurul cursului de 136. O delegaţie de bancheri ardeleni, în frunte cu d-nii dr. Aurel Vlad, dr. V. Bontescu şi dr. Beu s’a prezentat,eri, la Cameră, d-lor Al. Vaida Voevod, G. Mironescu, precum şi şefiilor de partide. Delegaţia a înaintat un memoriu prin care arată situaţia disperată creată băncilor din Ardeal în urma aplicării legii de conversiune. Prin memoriu se cer măsuri grabnice pentru îndreptarea consecinţelor legilor excepţionale. Faţă de greutăţile pe care le întâmpină comerţul internaţional din cauza restricţiilor valutare, statele caută noul mijloace pentru desvoltarea relaţiilor lor. Astfel, între Franţa şi Iugoslavia se duc tratative cu scopul de a se da putinţa comercianţilor francezi să primească devizele pentru furniturile pe cari le-au făcut la Iugoslavia. Aranjamentul va îngădui un Spor al cumpărărilor pe piaţa iugoslavă şi o îmbunătăţire a legăturilor comerciale între cele două ţări. S1T19TI9 I9TE919 Şuiul Nu ne-am sfiit să spunem limpede, că frământările din partidul naţionalţărănesc, păgubitoare lui însuşi, erau şi mai păgubitoare pentru ţară. In vremile de an, ea cere devotamentul întreg al tuturora, să nu ingădue nici o altă preocupare în afară de ea. Acum, s'a sfârşit cu frământările. D. luliu Maniu a revenit la Şefia partidului naţional-ţărănesc. Citeam, zilele trecute, viaţa lui Brutus, descrisă de Plutarh. „Brutus, zice Plutarh, iubit de popor pentru virtutea sa, scump prietenilor săi, admirat de toţi oamenii cinstiţi, nici chiar de duşmani nu era urât. El datora această simpatie nemărginitei lui blândeţe, unei înălţări a spiritului puţin obişnuite, unei tării sufleteşti, care îl ridica deasupra mâniei, a lăcomiei şi a plăcerei. Totdeauna cu bună judecată, neînfrânt în devotamentul lui pentru tot ce era drept şi cinstit, îşi atrăsese bunăvoinţa şi stima publică, prin încrederea ce aveau toţi în puritatea vederilor lui. Cine nu recunoaşte, în această zugrăvire, însuşirile bărbatului, stăruitor rugat să reia conducerea partidului naţional-ţărănesc, tocmai, fiindcă se bucură de „bunăvoinţa şi stima publică, prin încrederea ce au toţi In puritatea vederilor lui?. Să nu uităm, insă nici pe d. Ion Mihalache. Damţă a fost firea cu mintea şi sufletul lui. învăţător, deputat, ministr, locţiitor de şef de partid — e împins din toate părţile la şefia celui mai puternic dintre partidele noastre politice. Ce "carieră" mai strălucită? Dar, d-lui Ion Mihalache, ajuns pe culme, nu ii vine ameţeală, îşi păstrează cumpătul. Nu se lasă ademenit de otrava linguşirilor, nu îşi înjoseşte mândria. Ştie, cu bunul său simţ românesc şi glesul său suflet, cş nu poţi face fapte mari, când eşti călăuzit de porniri mici. Cu aceşti doi bărbaţi in fruntea ţării, toate nădejdile sunt îngăduite. . Rezultatul alegerilor germane Pronosticurile făcute in preajma alegerilor germane s’au adeverit în totul. Din rezultatele anunţate ori dimineaţă se confirmă ca noul Reichstag, la fel cu cel precedent, nu poate da nici o coaliţie care să ofere majoritate unui guvern, de dreapta sau de stânga. Aceasta este prima constatare, care determină caracterul viitoarei conduceri în Germania. Să menţionăm celelalte constatări ce se desprind din aceste alegeri. Partidul naţional socialist nu a obţinut majoritatea, nu va avea majoritate nici împreună cu aliaţii săi de dreapta. Ascensiunea observată in toate alegerile de până acum, a ajuns la punctul culminant. De la alegerea preşidenţială, când Hitler mobiliza forţele naţionaliste şi obţinea 13 milioane şi jumătate voturi, partidul său nu câştigă acum decât circa 200.000 voturi noui. Oricine va recunoaşte că rezultatul acesta înseamnă o dezamăgire pentru extremiştii de dreapta. *Speranţa cuceritei puterei un stat pe cale legală a dispărut pentru naţionalsocialişti. Se constată deasemenea întărirea social-democraţilor. Partidul acesta a tras în ultimii ani ponosul atitudiniei sale chibzuite, lipsită de demagogie şi inspirată din grija păstrării Constituţiei republcane împotriva ameninţărilor partidelor extremiste. De data aceasta, o reacţiune s’a produs in opinia publică şi este de prevăzut că partidul socal-democrat îşi va întări acum situaţia treptat. Caracteristică este desvoltarea comuniştilor, cari de la scrutinul preşidenţial până ştrum câştigă peste jumă,tate milion voturi, iar in Reichstag, unsprezece locuri noui. Alegerile vor permite rămânerea la putere a guvernului von Papen. Dan evoluța politică pe care o oglindesc și desfășurarea pe care o prevestesc simt cu deosebire semnificative. A- Hz. CONVERSIUNEA IN CIFRE Cererile de asanare ale de zece proprietarilor cu mai mult hectare REPARTIZATE PE PROVINCII AVEM: D. E. Deaisară, directorul statisticei judiciare, a înaintat d-lui ministru Virgil Potârcă, următorul raport statistic, despre cererile de asanare înaintate de proprietarii cu mai mult de zece hectare. După datele preliminare comunicate de tribunale, conf. ord. No. 52.216 din 1 Iulie 1932, s’au înre-REPARTIZAREA CERERILOR DE ■ •' s-* CUANTUMUL Așadar, V. REGAT reprezintă ca număr 46.4% din totalul cererilor de asanare din întreaga tara și 70% ca valoare; TRANSILVANIA si BANATUL 33.6 % ca număr si 20 % ca Aşadar, cele mai mari datorii supuse asanarii, având în vedere localizarea lor pe regiuni, găsim în: MUNTENIA: 5.311.398.087 lsi sau 37.7 la sută. MOLDOVA: 2349.210.010 lei sau 16.7 la sută. OLTENIA: 1.787.710.055 lei sau 12.7 la sută. TRANSILVANIA: 794.859.832 Iei sau I0 la sută. . BASARABIA: 908.756.059 Iei sau 6.4 la sută. CRISANA: 737.863.815 lei sau 5.2 la sută. . BUCOVINA: 509.530.005 Iei sau 3.6 la sută. Aşadar, aceste 25 de județe reprezintă ca număr 46.8 la sută din totalul cererilor de asanare din întreaga ţară şi ca valoare 70.3 la sută din totalul datoriilor supuse asanării, cu alte cuvinte sunt cele mai înglodate în datorii In fruntea lor stau» 1) Ilfovul care reprezintă ca număr 3.1 la sută din totalul cererilor de asanare din întreaga tară şi 15.2 la sută ca valoare, din totalul pasivului.gistrat la toată țara 15.894 cereri de asanare a datoriilor debitorilor agricoli cu mai mult de 10 ha, cu un pasiv de 14.106.395.142 lei. Prin urmare, revine în medie 900 mii lei pe cap de debitor agricol, care a cerut conversiunea datoriilor sale. ASANARE PE PROVINCII ȘI A U DATORIILOR valoare. BASARABIA 17.8% ca număr şi 6.4% ca valoare, iar BUCOVINA 2.2% ca număr şi 3.6% ca valoare. BANATUL: 485.761.619 lei sau 3.4 la sută. DOBROGEA: 421.314.660 lei sau 3.0 la sută. Faptul se explică pe deo parte din cauza marilor proprietari, iar pe de altă parte că aceste regiuni sunt foarte bogate în terenuri cultivable. DATORIILE PE JUDEŢE Este interesant a se arăta şi cum se localizează aceste datorii pe judeţe. In acest scop am ales judeţele care au mai mult de 200 milioane datorii supuse asanării, şi numărul lor este de 26 judeţe,din cele 72 de judeţe, în care este împărţită suprafaţa întregii ţări. 2) Dolj care reprezintă 3.4 la sută ca număr şi 5.2 la sută ca valoare. 3) Ialomiţa care reprezintă 1.5 la sută ca număr şi 5 la sută ca valoare 4) Prahova care reprezintă 1.3 la sută ca număr şi 3.1 la sută ca valoare. 5) Timiş-Torontal care reprezintă 4.3 la sută ca număr şi 3 la sută ca valoare 6) Iaşi care reprezintă 1.6 la sută ca număr şi 2.8 la sută ca valoare. Aşadar, cele mai multe cereri pentru asanarea judiciară a datoriilor agricole găsim în Basarabia (97.2 la sută), V. Regat (95.8 la sută) şi Transilvania şi Banat (95.3 la sută); cele mai multe cereri pentru scăderea dobinzilor în Bucovina (7.7 la sută); Transilvania şi Banat (4.5 la sută) şi V. Regat (3.8 la sută); iar cele mai multe cereri pentru amânarea executării în Bucovina (33 la sută). Insă fată cu numărul mare al cererilor cari au de obiect asanarea judiciară (96 la sută), acest fapt ne învederează că debitorii croesc reducerea cu 40 la sută a datoriilor ACESTE DATORII SE REPARTIZ Așadar, cele mai mari datorii personale supuse asânării găsim ui Bucovina (98 la sută), Basarabia (97.4 la sută) și V. Regat (96 la sută), iar cele mai mari datorii ca girant sau garant găsim în Transilvania și Banat (6.7 la sută) și.V.,Regat (4 la sută). CONCLUZIUNI Din datele preliminare cu privire la cererile de asaltare ale debitorilor agricoli mai mari de 10 ha, se pot desprinde totuşi unele concluziuni cu caracter general: 1) O infimă minoritate din debitorii agricoli (care reprezintă abia 1 la sută din masa celor care se ocupă cu agricultura), deţin datorii de peste 14 miliarde lei. 1) Populaţiunea agricolă este evaluată după ultimul recensământ din 1930 la 14.220.000 locuitori, cari reprezintă 79 la sută din populaţiunea totală a ţării de 18.157.000 locuitori, iar, în locul scăderii dobânzilor sau amânării executării. Pasivul datoriilor supuse asanării Acest pasiv pe întreaga ţară se cifrează, după cum am văzut, la 14.106.395.142 lei hârtie sau fr. elveţieni 4.248.580.000. Acest pasiv se compune astfel: 13.470.436.373 sau 95,4 la sută datorii directe şi personale. 635.958.769 sau 4.6 la sută datorii ca girant sau garant. Aşadar, majoritatea datoriilor supuse asanării (95,4 la sută) sunt datorii personale, iar restul (4,6 la sută) sunt datorii provenite din calitatea de girant sau garant. BAZA ASTFEL PE PROVINCII: 2) In aceste datorii este foarte probabil că se cuprind și multe datorii urbane, care au fost trecute ca accesoriu al celor agricole, spre a beneficia de asanarea judiciară 3) Majoritatea acestor datorii este mai mult ca probabil că nu au fost învestite în agricultură, fiindcă tocmai la proprietatea agricolă mai mare de 10 ha„ care ar fi avut putinţa să facă o cultură mai intensivă şi mai raţională, se observă un randement destul de mediocru al producţiunei agricole, după datele procurate de statistica agricolă. 4) La mărirea datoriilor a contribuit într’o largă măsură şi acumularea dobinzilor neachitate destul de oneroase D. C. DECUSARA Directorul Statisticei Judiciare PE REGIUNI SITUAȚIUNEA SE PREZINTĂ ASTFEL: MODALITATEA ASANARII Din cele 15.894 de cereri de asanare: 15.216 sau 95.8 la sută au de obiect asanarea judiciară; 624 sau 3.9 la sută au de obiect scăderea dobânzilor; 54 sau 11.3 la sută au de obiect amânarea executărei. Așadar, marea majoritatea a cererilor debitorilor agricoli mai mari de 10 ha. au de obiect asanarea judiciară (96 la sută). Denumirea Provinciei V. Regat ...... Transilvania și Banat Basarabia ...... Bucovina................... Total . , V. Regat ..... Transilvania şl Banat Basarabia ..... Bucovina ...... 3’2 u e* 7.074 5.087 2.754 3'1 15.210 95/' 95/' 97 f 89/8 95/8 2-9 Ci g o-g Denumirea ProvincieiDatorii directe și personale% 9.669.784.061 2.617.004.189 885.544.151 495.104.065 284 241 73 0/4 96/1 93/ 97P 98P 95/ 3/8 4/5 2/8 7/7 Amânarea executării 399.848.751 201.472.077 23.212.001 11.425.940 25 12 6 11 '64 4/0 6/7 2 /• ,/0 % 20H 0/4 0/3 u/3 3.8 3/01 54 0/1 7.383 5.3 1 2.833 336 10.894 Datorii ca girant sau garant% Totalul datoriilor 9.869.652.812 2.818.476.266 908.76.059 509.537.005 % 100 100 100 100 103 n •/. 100 100 le0 100 Total. . . 13.470.436 383 035.958.169414.106.395.142. 106 Credite neru finanţarea agricultorilor Conferinţa warantelor la ministerul agriculturii Eri s’a ţinut la ministerul agriculturii şi domeniilor o importantă conferinţă în legătură cu problema valorificărei cerealelor, şi anume problema warantărei, prin care să se pună la dispoziţia agricultorilor şi în special a comerţului de cereale creditele necesare pentru finanţare. Conferinţa a fost prezidată de d. subsecretar de Stat dr. M. Şerban, cu participarea d-lor: ..profesor Em. Drancovici preşedintele asociaţiei cerealiştilor, d. M. Marian directorul oficiului national de import şi export, d. Cezar Partenie directorul Băncei centrale cooperative, Gh. Mladenatz directorul Oficiului national al cooperaţiei române, St. Dumitrescu delegatul Băncei Nationale, I. Danabasse agricultor, delegatul Uniunei centrale a sindicatelor agricole, Gh. Vârgolici directorul Centralei Cooperativei de import şi export, N. Dăscălescu, director general al contabilităţei din minister şi Theodor Mândru, directorul general al agriculturii, şi un delegat a Băncei Albina. MAGAZIILE PARTICULARE POT ELIBERA RECIPISE WARANTE Discuţiunile s’au dus în jurul problemei de a se găsi posibilităţi pentru punerea în practică a Jurnalului Consiliului de miniştri care extind dreptul de a elibera recipise warante la magaziile particulare, la şlepuri, la vasele navigaţiei fluviale române, etc. S’a preconizat după cum rezultă din discuţiuni, că în afară de silozurile dela Constanţa, Brăila şi Galaţi care după legea din 1881 şi din 1933 privitoare la warante au dreptul de a da recipise warante, acest drept extins şi asupra magaziilor C. F. R. dar care nu s’a putut până astăzi pune în practică îl va putea utiliza cu mai bun sort de izbândă magaziile particulare. Aceste magazii trebue să fie organizate intr’o instituţiune care să inspire toată încrederea producătorilor, comercianţilor dar mai cu seamă instituţiilor care vor acorda credite pe recipisele warante eliberate de această instituţiune a magaziilor autorizate. S’a emis apoi ideia că această instituţiune ar putea să fie grefată pe alte instituţiuni de credit cum ar fi: Banca Centrală Cooperativă Centrala cooperativă de import şi export, Banca Românească, Banca Albina, etc., şi organizată astfel ar putea să inspire toată încrederea mai cu seamă Băncei Naţionale care va avea să finanţeze prin scontarea recipiselor warante toată operaţiunea warantărei cerealelor, înmagazinate, finanţarea warantarii Banca Naţională după statutul & poate să finanţeze operaţiunea garantărei însă numai la Instîtutiunile creiate prin legi şi In acest scop este necesară transformarea dispozitiunilor din Jurnalul Cons. de miniştri în lege. Citiiî continuarea în pag. IIi-a»