Argus, septembrie 1932 (Anul 23, nr. 5816-5841)

1932-09-01 / nr. 5816

ANUL XXIII No. 5816 ASCENSIUNEA COBORÂREA lui P ICC A R­O astăzi la CAPITOL In Jurnalul FOX AB­ONAMEN I­I­ IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 » 3 luni 300 » IN STRĂINĂTATE Un an 7200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 » 3 lai In ţară, 6 lei In streinatate ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: & PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin lidl? No. 24, AL INDUSTRIEI şi FINANŢEI TELEFON: 3­0693­21­3*2369 Joi 1 Septembrie 1930! Astăzi la Cinema CAPITOL Senzaţionala premieră PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Raportul Rist Lucrările experţilor financiari, cari l-au însoţit pe d. prof. Rist în ţară, cu prilejul invitaţiei cabinetu­lui Iorga, s’au încheiat şi ele au fost consemnate în rapoarte spe­ciale adresate guvernului. Aceste lucrări privesc structura aparatu­lui nostru fiscal cum şi funcţiona­rea lui (impozitele directe şi indi­recte). D-l prof. Rist a însoţit rapoar­tele speciale către guvern de o introducere cuprinzând observaţii de caracter general în legătură cu constatările specialiştilor. Ultimul raport Rist, sub forma aceasta introductivă la rapoartele speciale privind impozitele, aduce opiniei publice românești surpriza plăcută a concluziilor despre fisca­litatea noastră, care nu mai trebue exagerată pe viitor, ci reorgani­zată. Savantul consilier technic al sta­bilizării leului trage încheerea, pe care de mult am tras-o în coloanele ziarului nostru, că echilibrul bud­getar al României nu se poate ob­ţine fără o „adaptare a totalităţii cheltuelilor la capacitatea de plată actualmente redusă a contribua­bililor”. Cu alte cuvinte, în urma scăderii accentuate a tuturor veni­turilor din pricina deprecierii pre­țurilor la export, întregul nostru sistem fiscal impune o urgentă re­­vizuire și adaptare a sarcinelor la capacitatea contributivă actuală. Reducerea cheltuelilor minister cu minister, pe baza unui studiu temeinic al fiecărei administrati, constitue cea dintâi măsură pentru asigurarea echilibrului budgetar. Și cum această reducere ar fi de­parte de a da tot ce ne trebue pen­tru echilibrul budgetar, se cere reorganizarea aparatului fiscal de impunere, percepere și control spre a se combate, cu succes, sustrage­rile numeroase de la plata dărilor. Introducerea d-lui Rist spune, ca­tegoric, că nu este nevoe de o nouă ridicare a impozitelor spre a spori încasările Statului, ci se im­pune chiar o scădere a lor potrivită scăderii generale a veniturilor. Astfel, impozitul global pe veni­turile mijlocii, în special, e socotit prea ridicat,­­ de unde concluzia despre nevoia de a fi atenuat, dar cu compensaţia unei perceperi e­­fective şi bineînţeles cu înlătura­rea sustragerilor de la plata acestui impozit Categorii întregi de contribua­bili, spune mai departe raportul, se sustrag cu desăvârşire de la plata impozitelor, fie ele directe sau in­directe. Un sistem mai sever de control, o reţea fiscală mai vigi­lentă, char cu o reducere a cotei de impuneri, ar oferi budgetului a­­coperiri ce-i lipsesc astăzi. In sfârşit, se face observaţia că impozitele noastre directe sunt re­lativ urcate însumând, în sistemul actual, până la aproape o treime din totalitatea încasărilor, în vre­me ce unele impozite indirecte dau mult mai puţin decât ar fi de aş­teptat. Monopolul alcooului este prezen­tat ca un exemplu caracteristic in privinţa aceasta. De unde, până la 1927, taxele a­­supra alcoolului dădeau budgetu­lui sume importante, de atunci „des­­voltarea considerabilă a fraudei” a avut efecte dezastruoase pentru încasările Statului, deşi experienţa dovedeşte că nimic n’ar justifica situaţia aceasta Întrucât consumul n’a scăzut de loc. Revenirea la un regim de taxe rationale, pentru a regăsi veniturile aproximative de acum cinci ani, s’ar impune, astfel, în mod logic, sub presiunea nece­­sitătilor budgetare si fără a se tine seamă de alte interese particulare, eventual atinse printr’o revenire la vechiul sistem. Concluziile ultimului raport, fără a fi prea optimiste asupra situaţiei, cuprind, însă, constatări şi îndem­nuri îmbucurătoare despre situa­ţia noastră şi lasă să se întrevadă putinţa unei restabiliri a echilibru­lui budgetar, fără o nouă exagerare a fiscalității E partea cea mai îmbucurătoare pentru viața noastră economică atât de deprimată. A. Experţii şi-au început activitatea .Conferinţa de la ministerul de Finanţe Eri la amiază d-nii Pierre Denis şi Wiliam Goodhild, experţi ai Li­gii Naţiunilor, André Poisson, ex­pert francez pe lngă direcţia gene­rală a contabilităţii Statului şi R. Bolgert, ajutorul conslierului tehnic de pe lângă Banca Naţională, în­soţiţi de d. G. Crişan, subsecretar­­de Stat la ministerul de finanţe, au făcut o vizită d-lui G. G. Mirone­­scu, ministru de finanţe, acasă la d-sa. S-a făcut un schimb de vederi cu privire la începerea lucrărilor experţilor Ligii Naţiunilor. CONFERINŢA DE LA MINISTE­RUL DE FINANŢE . După amiază la orele cinci a atvut loc la ministerul de finanţe In cabinetul d-lui subsecretar de Stat­­G. G. CRIŞAN, o conferinţă prezi­dată de­ d-sa. Au participat d-nii Şt Stănescu, consilier technic al ministerului de finanţe, Pierre Denis şi Wiliam Goodhild, experţi ai Ligii Naţiuni­lor şi André Poisson, expert tehnic pe lângă direcţia generală a conta­bilităţii Statului. S’a examinat cadrul în care îşi vor începe lucrările experte Ligii Naţiunilor. S’a hotărât ca fiecare din experţi să se ocupe cu studie­rea unei singure probleme, urmând ca mai târziu să concentreze toate concluziile la care s-a ajuns şi să se redacteze raportul experţilor către consiliul Societăţii Naţiunilor care se va întruni pe ziua de 23 Septembrie la Geneva. D. Pierre Denis se va ocupa cu studierea problemelor privitoa­re la tezaur. D-sa va lua contact în acest scop cu conducătorii direc­ţiei generale a contabilităţii Statu­lui, ai mişcări fondurilor şi ai ca­sieriei centrale. D. William Goodhild se va ocupa cu chestiunile privitoare la întoc­mirea bugetului general al Statu­lui.­­ D-sa va lua contact cu condu­cătorii serviciului bugetului din ministerul de finanţe, şi cu direc­torii de contabilitate ai ministere­lor şi ai regiilor autonome. Atât d. Denis cât şi d. Goodhild Vta, avea şi concursul d-lui An­­dré Poisson, consilier technic pe lângă contabilitatea generală a Statului şi ei vor începe activitatea chiar azi.* Azi şi mâine vor mai sosi în Capitală cu trenul Orient Expres d-nii: Azarera, profesor la univer­sitatea din Grenada, D. Nolla, pre­şedintele comitetului economic, sir Niemayer şi Loweday. Ceilalţi experţi ai Ligii Naţiuni­lor în frunte cu d. Aveno­, secre­tar general al Ligii vor sosi în Ca­pitală Luni 5 Septembrie c. cu tre­nul Orient Express. M. B. PIAŢA Din nou tendinţa fermă la bur­sele străine. Urcări însemnate de cursuri la Londra, Paris,­ New­ark, Milano şi Zurich. Bursa din Berlin a urmat tendinţa generală. La Paris, rentele româneşti s-au înregistrat la cursuri asemănătoa­re celor din ajun. Renta de stabi­lizare negociată la 1070. Renta de desvoltare 42. In compartimentul petrolifere­lor, buna dispoziţie a continuat. Astra Română, negociată în ajun la închidere cu 79—79 jumătate, a început ori, la deschidere, la cursul de 80 ca să ajungă, la închidere, 82. Tendinţa a rămas fermă. Cere­rea Întrece, cu mult, oferta, Steaua şi Concordia cerute, la cursul din ajun. La noi, bursa a fost ceva mai dezorientată. S-au încheiat tranzacţii nume­roase. In efecte, rentele cari cotează în străinătate au fost mai ferme, celelalte au rămas în jurul cursu­rilor precedente. In acţiuni, volumul de afaceri a fost foarte mare. Acţiunile Banca Naţională au ur­cat până la 4100, ca, apoi, să cede­ze până la 4025. Acţiunile Creditul Industrial au urcat la 190, acţiunile Reşiţa mult negociate la cursul de 146. In compartimentul petrolifer, cursurile au înregistrat urcări a­­preciabile în târgul liber. Sâmbă­tă şi Luni, când bursa a fost în­chisă, pe plajă. Astrele se nego­ciau la 580—590 iar Steaua la 190. Ori în bursă, hârtiile au pierdut câteva puncte din cauza unei ofer­te mai numeroase. Toate hârtiile oferite au fost absorbite cu uşurin­ţă. Totuş, cursurile au cedat faţă de cele din târgul liber. Faţă de cursurile obţinute în ul­tima şedinţă a bursei acţiunile au rămas totuşi la cote superioare. Astra Română de la 520 s-a urcat la 550, Steaua Română la 185, Cre­ditul Minier la 120, I. R. D. P. la 45, Petrol Block la 65. După amiază, sub impresia știri­lor din străinătate, plata a fost, din nou, mai fermă. Negocierile rom­âno-ungare Azi după amiază se vor relua la Sinaia tratativele economice cu Un­garia la vederea încheerei unei con­­venţiuni de clearing. Se crede că în această şedinţă se vor examina con­trapropunerile ungare, cari vor fi susţinute de d. dr. Szaz, director la Banca Naţională a Ungariei. D-sa s’a reîntors zilele acestea dela Buda­pesta, pentru a lua noui instrucţiuni din partea guvernului ungar. înscrierile în listele de naţionalitate română Termenul va fi prelungit D. ministru M. Popov­ici va de­pune în curând pe birourile parla­mentului, proectul de lege prin care se prelungeşte termenul de înscriere în listele de naţionali­tate. Publicăm mai jos expunerea de motive, împreună cu textul de lege respectiv. Legea pentru dobândirea şi pier­derea naţionaltăţei române din 24 Februarie 1924 dă posibilitatea înscrierii ulterioare în listele de naţionalitate română, a celor care având dobândită de drept această naţionalitate au fost absenţi de la domiciliu la epoca întocmirii liste­lor. Legea No. 92 din 2 Iunie 1928 a mărginit un nou termen pentru in­troducerea cererilor de către cei îndrituiţi a fi înscrişi în listele de naţionalitate şi care totuşi din cau­za absenţei de la domiciliu au ră­mas neînscrişi cu toţi cei cari având dobândită de drept naţionalitatea română au introdus cereri înainte de 31 De­cembrie 1928 — termenul fixat de lege — aşa încât sunt încă mulţi locuitori ai ţării a căror situaţiune din punct de vedere a naţionalită­ţii nu este complet elucidată. Pentru a face ca această situa­ţiune să ia sfârşit, am întocmit ală­turatul proect de lege care prelun­geşte până la 1 Septembrie 1933 termenul pentru introducerea ce­rerilor de înscriere în registrul de naţionalitate, proect de lege de su­pus deliberaţiunei dv. PROECT DE LEGE pentru Prelungirea termenului de În­scriere ulterioară în listele de na­ţionalitate română. Art. unic. — Termenul 31 De­cembrie 1928 fixat de art. 67 al le­gei pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţei române se prelunge­şte până la 1 Septembrie 1933. Un armistiţiu bolivio-paraguyan? NEW-YORK, 30. (Rador).­­ Membrii neutri ai comisiunii care examinează conflictul dintre Boli­via şi Paraguay, au cerut celor două ţări să semneze un armistiţiu de 60 zile, care să intre în vigoare la 1 Septembrie. Noua convenţie comercială între România şi Italia Am obţinut Înlesniri la exportul vitelor. — Scade la produsele petrolifere La 1 Septembrie Intră în vigoa­re noul tarif comercial între Italia şi ţara noastră. Tratativele au fost duse la Ro­ma, de d-l prof. Eugen Pora, con­silierul economic al Legaţiei româ­ne. Negocierile au urmărit modifi­carea unor art­i­le din tarif, con­solidarea unor­rticole ale căror avantagii au ess­irat la 30 August 1932 precum şi, desconsolidarea altor articole, în luna cererii Ita­liei. Dupe cum se ştie, convenţia comercială cu Itali­a expiră deabia în anul trecut. Totuş, consolidarea unor articole expira acum. Din cau­za asta s’au şi început negocierile. CE AM OBŢINUT Tratativele economice cu Italia au o mare însemnătate pentru ex­portul nostru. Asta reese din cere­rile noastre. In primul rând am ob­ţinut înlesnirea exportului nostru de vite in Italia. , Regim­ul­­actual al importului de carne in Italia e foarte drastic. O recentă dispoziţie administrativă impune negustorilor să vândă in măcelăriile lor, cel puţin opt­zeci şi cinci la sută carne indigenă. Acea­stă măsură luată pentru încurajarea crescătoriei ofti­vite stânjeneşte mult ţările exportatoare, cari pierd ast­fel un impor­ent debuşeu. Tratativele­­ economice italo ro­mâne au tins­t să micşoreze cota de opt zeci şi crci la sută rezervată producţiei flamm. Deosebit de­­delegaţia română a cerut să se t­r­gădue importul vitelor şi la cele­lalte frontiere decât acelea admise până acum. A doua cerere a delega­ţiei române a fost să se scadă taxa de consum l­a petrol. In situaţia de până acum importul petrolului a fost în continuă scădere din cauza regimului de favoare acordat soviete­lor. Succesul delegaţiei române în chestia redu­­cerei taxei de consumaţie e desăvârşit, căci a fost redusă de la 20 lire suta de kgr. la 8 lire. De altfel, problema exportului de produse petrolifere în Italia are un caracter mult mai însemnat. Piaţa italiană e stăpânită de ex­portul sovietic, graţie contractelor importante pe care le-a obţinut Tratativele duse ne asigură un debuşeu convenabil pe piaţa ita­liană. Cam la fel se pune chestiunea la lemn. Sovietele au încheiat con­tracte însemnate de vânzare în Italia, care au lovit greu exportul nostru. Odată cu aceste tratative eco­nomice, se urmează discute cu ca­racter financiar. Am pretins să ni se acorde aceleaşi avantaje ban­care şi de transport pe cari Italia le-a acordat Austriei şi Ungariei. Pentru împlinirea acestei cereri, ruhaturat îastigarea unor­­corni­şii mixte româno-italiene cari să desvolte relațiile financiare intre ea taxei dreonsumație cele dosvjfl Bt cepe si|­Bpe încă to toam­na A l^ea clauzei na ti e^Ml^ffavorizate nu trebue să ^PBTtindă numai Ia forme și fo­loase comerciale, ci și la avanta­­giile de credit și de transport. Du­pă cum se vede, am pretins o în­tregire a clauzei naţiunea celei mai favorizate, a cărei aplicare schim­bă situaţia actuală a schimbului de mărfuri intre România şi Italia. TRATATIVELE CU UNGARIA Tratativele, de la Sinaia, pentru încheerea unei convenţii de clea­ring, înaintează greu, dar înain­tează. Cele două teze au fost mult conciliate. Totuşi e greu de spus dacă se va ajunge, curând, la în­cheerea convenţiei. Paralel cu încheerea convenţiei de clearing, se duc trataive şi pen­tru modificarea convenţiei comer­ciale între cele două ţări. CU CEHOSLOVACIA In ce priveşte modificarea con­venţiei comerciale de la Strbske Plesce dintre Cehoslovacia şi Ro­mânia, negocierile vor începe la Bucureşti, cam pe la 15 Septem­brie. Odată cu modificarea conven­ţiei comerciale se vor duce discu­ţii şi pentru înlesnirea operaţiilor financiare în legătură cu operațiile comerciale. Tr. H. : Monopolul alcoolului Cum îl judecă d. prof. Charles Rist Am publicat in numărul de ori prima parte a raportului pe care d-l prof. Charles Rist l-a înaintat guvernului. A. FUNCŢIONAREA DI­RECŢIEI GENERALE Direcţia generală a monopolului alcoolului şi a taxelor de consu­maţie este însărcinată cu gestiu­nea monopolului alcoolului şi cu impunerea băuturilor alcoolice şi a mărfurilor impozabile produse în ţară. Ea urmăreşte mersul încasă­rilor făcute de administraţiile fi­nanciare judeţene. Direcţiunea generală cuprinde o administraţie centrală şi servicii exterioare. Administraţia centrală se îm­parte în două Direcţiuni: a) Direcţiunea monopolului al­coolului; b) Direcţiunea taxelor de con­sumaţie şi a brevetelor. Această organizaţie se concepe greşit, deoarece ea întruneşte în aceiaşi mână un monopol de vânza­re, care trebue să fie stabilit pe baze comerciale şi impozitele ce privesc numai administraţia. BUGETUL DIRECŢIEI GENERALE De altă parte, legea din 22 A­­prilie 1932, prevede că direcţia generală işi stabileşte bugetul de venituri şi cheltueli pe care Mi­nisterul de Finanţe 11 supune Ca­merei Deputaţilor. Or, nu se poate concepe ca un buget special să fie stabilit de către această adminis­traţie, atunci când legea nu ii con­feră nici autonomia financiară, nici personalitatea civilă. In fine trebueşte stabilit un bi­lanţ anual pentru monopol şi chel­­tuelile generale de administraţie şi al taxelor de consumaţie care ar fi acoperite, în părţi egale, prin ve­niturile monopolului de o parte, şi prin taxele de consumaţie de altă parte, în timp ce cheltuelile pri­vind exclusiv monopolul ar fi ali­mentate prin propriile sale veni­turi. Dacă totuşi contra avizului net defavorabil exprimat prin prezen­tul raport, monopolul alcoolului ar trebui să subziste, Cassa Autono­mă a Monopolurilor ar fi singură desemnată pentru a asigura gestiu­nea în condiţionau cele mai econo Publicăm azi altă parte a rapor­tului în care se ocupă de monopo­lul alcoolului, uice, deoarece ea dispune de ser­viciile generale (comptabilitate, cumpărări, vânzări, material), ca­re ar putea primi acest supliment de atribuţii, fără a avea nevoe să fie special încadrat. Serviciul interior al administra­ţiei centrale este asigurat prin ser­vicii compuse din impiegaţi şi sub­­şefi de birou, ce se găsesc sub or­dinele şefilor de birou şi ale şefi­lor de serviciu. Şefii de serviciu şi şefii de birou aparţin cadrelor mijlocii, pe când subşefii de birou şi impiegati aparţin cadrelor in­ferioare. ORGANIZAREA SERVICIILOR EXTERIOARE Serviciile exterioare ale direc­ţiei generale cuprind: — un cadru de agenţi pentru fa­r­brici, agenţi subalterni, cu un e­­fectiv de circa 400 agenţi, însăr­cinaţi cu supravegherea stabili­mentelor industriale, care produc materii taxabile şi de ţinerea con­turilor în aceste stabilimente; — un cadru de controlori de fa­brici, în număr de 60, răspândiţi în judeţele unde există uzine su­puse controlului şi care sunt şefi direcţi ai agenţilor pentru fabrici; — un corp de inspectori şi de subinspectori de fabrici depinzând direct de direcţia generală şi exer­­citându-şi în principiu controlul a­­supra tuturor agenţilor şi controlo­rilor din circumscripţia lor. Fabricile sunt astfel inspectate regulat, situaţiile lor sunt urmă­rite cu atenţie. Centralizarea este operată săptămânal la administra­ţia financiară a judeţului, care devine în acelaş timp organ de constatare şi de încasare. Toate fabricatele taxabile, făcu­te în afară de uzine (rachiu de drojdie, vin, etc.) sunt în mod teo­retic supraveghiate de către per­ceptorii comunelor cari ar trebui să urmărească şi situaţiile fabri­­caţiunilor şi ale punerii lor în consumaţie. Supravegherea pe drumuri nu a fost întocmită şi nici un agent nu a fost însărcinat. Legea din 22­ A-­prrilie 1932, a prevăzut crearea vi­nei „gărzi financiare", dar legea n- a fost pusă încă în aplicare. DEFECTELE ORGANI­ZĂRII DIRECŢIUNEI GENERALE Direcţiunea generală aşa cum este ea organizată, nu poate să-şi indeplinească rolul de direcţie şi de control. Agenţii de biurou sunt recru­taţi in aceleaşi condiţiuni ca aceia din celelalte servicii ale adminis­traţiei finanţelor, adică in afară de personalul serviciilor exterioare. Ori­care ar fi lărgimea cunoştin­ţelor lor generale, ei nu pot avea, chiar după mai mulţi ani de func­ţiuni, decât o cunoştinţă destul de imperfectă a necesităţilor de or­din practic, a posibilităţilor de randament al personalului de exe­cuţie şi a trebuinţelor aceluiaş personal. Raportul arată apoi insuficienţa direcţiei generale de a-şi îndepli­ni funcţiunile prescrise prin lege şi ajungând apoi la următoarea con­cluzie: Excesiva centralizare, care strân­ge totul către administraţia cen­trală, nu poate decât să încetinea­scă normalizarea afacerilor, în de­trimentul Tezaurului şi al celor ce datoresc lui. Pe deasupra mai îm­piedică pe directori de a da o bu­nă impulsie totalităţii serviciilor lor şi de a asigura un control efi­cace asupra activităţii personalu­lui. INSUFICIENŢA SERVI­CIILOR EXTERNE Raportul se ocupă apoi de ser­viciile exterioare ale direcţiei ge­nerale ale monopolului spirtului a­­rătând defectele serviciilor de con­trol. Şi aci s’a comis o mare greşală în felul de a recruta funcţionarii superiori. Fără a pune la îndoială valoarea generală şi priceperea profesională a titularilor, trebue­şte să se recunoască totuşi că a­­ceştia nu posedă o cunoştinţă su­ficientă a serviciior pe care le­ au sub control, pentru a proceda cu folos­ia investigaţiunilor lor. M. BUCUR Direcţia Generală a monopolului alcOOlului şi a taxelor de consumaţie Acord comercial angarO'Cehovac Intre Ungaria şi Cehoslovacia s-a semnat un acord pentru schimbul de mărfuri pe cale de compensaţie. Cerealele Pe pieţele de consum ale Eu­ropei, continuă lupta pentru vân­zarea grâului între Canada şi Ru­sia, care se concurează crâncen, oferind grâul in cantităţi din ce in ce mai mari şi mai eftin. Pentru noi această concurenţă nu prezin­tă nici un interes căci nu avem grâu de exportat La Bucureşti piaţa grâului a fost cri mai plăcută. Vânzările ante­rioare din Cetatea (Dolj) şi din Cetatea Albă (Basarabia) se li­vrează cu mari diferenţe de preţ şi calitate. Unii stornează alţii nu livrează de loc. La orz situaţia neschimbată. Porumburile vechi s’au vândut la 19.000 Iei vagonul, iar porumburile noui s’au vândut cu 16.750 până la 17.000 lei vagonul schelele Dună­rei. . . Secara a fost vândută la Bucu­reşti cu­ iei­ 35.000—35.500 şi ovăzul cu 21.000 până la 23.000 lei vago-‘ nul.* In străinătate tendinţa la grâu şi porumb a fost susţinută. La Liverpool grâul livrat Martie 5.09 luni. Grâul Octombrie şi De­cembrie n’a fost cotat. Porumbul livrarea Septembrie a cotat 9.03. Tendinţa a fost susţinută. La Chicago, grâul livrat Octom­brie a cotat la 54. Porumbul livrat? Octombrie 31.37. Peste tot tendinţa bună. La Winnipeg, grâul s-a urcat la 57.50 față de 56.50 în ajun. Consumaţî gradase ro­mâneşti ! Consumând produse româneşti contribuiţi la: tritmgdtă firea balanţei ecomer­­ciale; activarea încasărilor statului; stăvilirea lipsei de lucru; creşterea stocului de devize; desvoltarea ramurilor de pro­ducţie. Această contribuţie se întoarce in folosul vostru, căci ea singură poate curma criza economică în­ care se sbate tara. Produsele româneşti sunt tot a­­ tât de bune ca produsele străine.­ Sunt, însă, mult mai eftine şi ma!­ potrivite gustului şi obiceiuritot] noastre. Asta se va vedea la: EXPOZIŢIA PERMANENTA A INDUSTRIEI ROMANESTI PA­TRONATA DE­­ARGUS” şi care se va deschide la 15 Oc­tombrie 1932, în Capitală. Atunci se va vedea că îndemnul a CONSUMAT! PRODUSE ROMA­NEŞTI! nu e numai în folosul economiei naţionale, ci şi al consumatorilor. Prețul benzinei la New-York . Dupe o telegramă din New- York, prețul benzinei s-a urcat cu 1,5 centi pe gallon. Prețul actual e de 15 centi pe gallon. Uzinele Junkers reîncep lucrul BERLIN, 30 (Rador). — Ziarele anunţă din Dessau că atelierele ae­ronautice Junkers, care au cerut concordat acum câteva luni, vor, putea reîncepe lucrul.­­• îmbunătăţirea situaţiei întreprin­derilor Junkers se datoreşte faptu­' lui că Hansa aeriană germană a cumpărat o serie de avioane, care, vor aduce întreprinderii un benefi­ciu de peste un milion mărci. Ate­lierele Junkers au mai obţinut dea­­semenea şi comenzi din străinătate. Greva din Anglia LONDRA, 30. (Rador). — Numă­rul greviştilor din industra textilă continuă să sporească în regiunea Lancashire. Acest fapt se datore­şte acţiunii grupurilor de grevişti care staţionează în apropiere de fabrici, îndemnând pe lucrători să adere la grevă. Cu toată această acțiune majo­ritatea fabricelor din sudul regiu­nii Lancashire continuă lucrul. Recolta de grâu record la Portugalia Ataşatul comercial român din Spa­nia, face cunoscut că după calculele autorităţilor portugheze, recolta grâu­lui în Portugalia, ar atinge,în acest an 628.653.700 litri, cifră care n’a mai fost obţinută până acum. Recolta din acest an, ar fi ca 178.555.800 litri, superioară celei din anul trecut

Next