Argus, septembrie 1932 (Anul 23, nr. 5816-5841)
1932-09-01 / nr. 5816
ANUL XXIII No. 5816 ASCENSIUNEA COBORÂREA lui P ICC A RO astăzi la CAPITOL In Jurnalul FOX ABONAMEN II IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 » 3 luni 300 » IN STRĂINĂTATE Un an 7200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 » 3 lai In ţară, 6 lei In streinatate ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: & PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin lidl? No. 24, AL INDUSTRIEI şi FINANŢEI TELEFON: 30693213*2369 Joi 1 Septembrie 1930! Astăzi la Cinema CAPITOL Senzaţionala premieră PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Raportul Rist Lucrările experţilor financiari, cari l-au însoţit pe d. prof. Rist în ţară, cu prilejul invitaţiei cabinetului Iorga, s’au încheiat şi ele au fost consemnate în rapoarte speciale adresate guvernului. Aceste lucrări privesc structura aparatului nostru fiscal cum şi funcţionarea lui (impozitele directe şi indirecte). D-l prof. Rist a însoţit rapoartele speciale către guvern de o introducere cuprinzând observaţii de caracter general în legătură cu constatările specialiştilor. Ultimul raport Rist, sub forma aceasta introductivă la rapoartele speciale privind impozitele, aduce opiniei publice românești surpriza plăcută a concluziilor despre fiscalitatea noastră, care nu mai trebue exagerată pe viitor, ci reorganizată. Savantul consilier technic al stabilizării leului trage încheerea, pe care de mult am tras-o în coloanele ziarului nostru, că echilibrul budgetar al României nu se poate obţine fără o „adaptare a totalităţii cheltuelilor la capacitatea de plată actualmente redusă a contribuabililor”. Cu alte cuvinte, în urma scăderii accentuate a tuturor veniturilor din pricina deprecierii prețurilor la export, întregul nostru sistem fiscal impune o urgentă revizuire și adaptare a sarcinelor la capacitatea contributivă actuală. Reducerea cheltuelilor minister cu minister, pe baza unui studiu temeinic al fiecărei administrati, constitue cea dintâi măsură pentru asigurarea echilibrului budgetar. Și cum această reducere ar fi departe de a da tot ce ne trebue pentru echilibrul budgetar, se cere reorganizarea aparatului fiscal de impunere, percepere și control spre a se combate, cu succes, sustragerile numeroase de la plata dărilor. Introducerea d-lui Rist spune, categoric, că nu este nevoe de o nouă ridicare a impozitelor spre a spori încasările Statului, ci se impune chiar o scădere a lor potrivită scăderii generale a veniturilor. Astfel, impozitul global pe veniturile mijlocii, în special, e socotit prea ridicat, de unde concluzia despre nevoia de a fi atenuat, dar cu compensaţia unei perceperi efective şi bineînţeles cu înlăturarea sustragerilor de la plata acestui impozit Categorii întregi de contribuabili, spune mai departe raportul, se sustrag cu desăvârşire de la plata impozitelor, fie ele directe sau indirecte. Un sistem mai sever de control, o reţea fiscală mai vigilentă, char cu o reducere a cotei de impuneri, ar oferi budgetului acoperiri ce-i lipsesc astăzi. In sfârşit, se face observaţia că impozitele noastre directe sunt relativ urcate însumând, în sistemul actual, până la aproape o treime din totalitatea încasărilor, în vreme ce unele impozite indirecte dau mult mai puţin decât ar fi de aşteptat. Monopolul alcooului este prezentat ca un exemplu caracteristic in privinţa aceasta. De unde, până la 1927, taxele asupra alcoolului dădeau budgetului sume importante, de atunci „desvoltarea considerabilă a fraudei” a avut efecte dezastruoase pentru încasările Statului, deşi experienţa dovedeşte că nimic n’ar justifica situaţia aceasta Întrucât consumul n’a scăzut de loc. Revenirea la un regim de taxe rationale, pentru a regăsi veniturile aproximative de acum cinci ani, s’ar impune, astfel, în mod logic, sub presiunea necesitătilor budgetare si fără a se tine seamă de alte interese particulare, eventual atinse printr’o revenire la vechiul sistem. Concluziile ultimului raport, fără a fi prea optimiste asupra situaţiei, cuprind, însă, constatări şi îndemnuri îmbucurătoare despre situaţia noastră şi lasă să se întrevadă putinţa unei restabiliri a echilibrului budgetar, fără o nouă exagerare a fiscalității E partea cea mai îmbucurătoare pentru viața noastră economică atât de deprimată. A. Experţii şi-au început activitatea .Conferinţa de la ministerul de Finanţe Eri la amiază d-nii Pierre Denis şi Wiliam Goodhild, experţi ai Ligii Naţiunilor, André Poisson, expert francez pe lngă direcţia generală a contabilităţii Statului şi R. Bolgert, ajutorul conslierului tehnic de pe lângă Banca Naţională, însoţiţi de d. G. Crişan, subsecretarde Stat la ministerul de finanţe, au făcut o vizită d-lui G. G. Mironescu, ministru de finanţe, acasă la d-sa. S-a făcut un schimb de vederi cu privire la începerea lucrărilor experţilor Ligii Naţiunilor. CONFERINŢA DE LA MINISTERUL DE FINANŢE . După amiază la orele cinci a atvut loc la ministerul de finanţe In cabinetul d-lui subsecretar de StatG. G. CRIŞAN, o conferinţă prezidată de d-sa. Au participat d-nii Şt Stănescu, consilier technic al ministerului de finanţe, Pierre Denis şi Wiliam Goodhild, experţi ai Ligii Naţiunilor şi André Poisson, expert tehnic pe lângă direcţia generală a contabilităţii Statului. S’a examinat cadrul în care îşi vor începe lucrările experte Ligii Naţiunilor. S’a hotărât ca fiecare din experţi să se ocupe cu studierea unei singure probleme, urmând ca mai târziu să concentreze toate concluziile la care s-a ajuns şi să se redacteze raportul experţilor către consiliul Societăţii Naţiunilor care se va întruni pe ziua de 23 Septembrie la Geneva. D. Pierre Denis se va ocupa cu studierea problemelor privitoare la tezaur. D-sa va lua contact în acest scop cu conducătorii direcţiei generale a contabilităţii Statului, ai mişcări fondurilor şi ai casieriei centrale. D. William Goodhild se va ocupa cu chestiunile privitoare la întocmirea bugetului general al Statului. D-sa va lua contact cu conducătorii serviciului bugetului din ministerul de finanţe, şi cu directorii de contabilitate ai ministerelor şi ai regiilor autonome. Atât d. Denis cât şi d. Goodhild Vta, avea şi concursul d-lui André Poisson, consilier technic pe lângă contabilitatea generală a Statului şi ei vor începe activitatea chiar azi.* Azi şi mâine vor mai sosi în Capitală cu trenul Orient Expres d-nii: Azarera, profesor la universitatea din Grenada, D. Nolla, preşedintele comitetului economic, sir Niemayer şi Loweday. Ceilalţi experţi ai Ligii Naţiunilor în frunte cu d. Aveno, secretar general al Ligii vor sosi în Capitală Luni 5 Septembrie c. cu trenul Orient Express. M. B. PIAŢA Din nou tendinţa fermă la bursele străine. Urcări însemnate de cursuri la Londra, Paris, Newark, Milano şi Zurich. Bursa din Berlin a urmat tendinţa generală. La Paris, rentele româneşti s-au înregistrat la cursuri asemănătoare celor din ajun. Renta de stabilizare negociată la 1070. Renta de desvoltare 42. In compartimentul petroliferelor, buna dispoziţie a continuat. Astra Română, negociată în ajun la închidere cu 79—79 jumătate, a început ori, la deschidere, la cursul de 80 ca să ajungă, la închidere, 82. Tendinţa a rămas fermă. Cererea Întrece, cu mult, oferta, Steaua şi Concordia cerute, la cursul din ajun. La noi, bursa a fost ceva mai dezorientată. S-au încheiat tranzacţii numeroase. In efecte, rentele cari cotează în străinătate au fost mai ferme, celelalte au rămas în jurul cursurilor precedente. In acţiuni, volumul de afaceri a fost foarte mare. Acţiunile Banca Naţională au urcat până la 4100, ca, apoi, să cedeze până la 4025. Acţiunile Creditul Industrial au urcat la 190, acţiunile Reşiţa mult negociate la cursul de 146. In compartimentul petrolifer, cursurile au înregistrat urcări apreciabile în târgul liber. Sâmbătă şi Luni, când bursa a fost închisă, pe plajă. Astrele se negociau la 580—590 iar Steaua la 190. Ori în bursă, hârtiile au pierdut câteva puncte din cauza unei oferte mai numeroase. Toate hârtiile oferite au fost absorbite cu uşurinţă. Totuş, cursurile au cedat faţă de cele din târgul liber. Faţă de cursurile obţinute în ultima şedinţă a bursei acţiunile au rămas totuşi la cote superioare. Astra Română de la 520 s-a urcat la 550, Steaua Română la 185, Creditul Minier la 120, I. R. D. P. la 45, Petrol Block la 65. După amiază, sub impresia știrilor din străinătate, plata a fost, din nou, mai fermă. Negocierile româno-ungare Azi după amiază se vor relua la Sinaia tratativele economice cu Ungaria la vederea încheerei unei convenţiuni de clearing. Se crede că în această şedinţă se vor examina contrapropunerile ungare, cari vor fi susţinute de d. dr. Szaz, director la Banca Naţională a Ungariei. D-sa s’a reîntors zilele acestea dela Budapesta, pentru a lua noui instrucţiuni din partea guvernului ungar. înscrierile în listele de naţionalitate română Termenul va fi prelungit D. ministru M. Popovici va depune în curând pe birourile parlamentului, proectul de lege prin care se prelungeşte termenul de înscriere în listele de naţionalitate. Publicăm mai jos expunerea de motive, împreună cu textul de lege respectiv. Legea pentru dobândirea şi pierderea naţionaltăţei române din 24 Februarie 1924 dă posibilitatea înscrierii ulterioare în listele de naţionalitate română, a celor care având dobândită de drept această naţionalitate au fost absenţi de la domiciliu la epoca întocmirii listelor. Legea No. 92 din 2 Iunie 1928 a mărginit un nou termen pentru introducerea cererilor de către cei îndrituiţi a fi înscrişi în listele de naţionalitate şi care totuşi din cauza absenţei de la domiciliu au rămas neînscrişi cu toţi cei cari având dobândită de drept naţionalitatea română au introdus cereri înainte de 31 Decembrie 1928 — termenul fixat de lege — aşa încât sunt încă mulţi locuitori ai ţării a căror situaţiune din punct de vedere a naţionalităţii nu este complet elucidată. Pentru a face ca această situaţiune să ia sfârşit, am întocmit alăturatul proect de lege care prelungeşte până la 1 Septembrie 1933 termenul pentru introducerea cererilor de înscriere în registrul de naţionalitate, proect de lege de supus deliberaţiunei dv. PROECT DE LEGE pentru Prelungirea termenului de Înscriere ulterioară în listele de naţionalitate română. Art. unic. — Termenul 31 Decembrie 1928 fixat de art. 67 al legei pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţei române se prelungeşte până la 1 Septembrie 1933. Un armistiţiu bolivio-paraguyan? NEW-YORK, 30. (Rador). Membrii neutri ai comisiunii care examinează conflictul dintre Bolivia şi Paraguay, au cerut celor două ţări să semneze un armistiţiu de 60 zile, care să intre în vigoare la 1 Septembrie. Noua convenţie comercială între România şi Italia Am obţinut Înlesniri la exportul vitelor. — Scade la produsele petrolifere La 1 Septembrie Intră în vigoare noul tarif comercial între Italia şi ţara noastră. Tratativele au fost duse la Roma, de d-l prof. Eugen Pora, consilierul economic al Legaţiei române. Negocierile au urmărit modificarea unor artile din tarif, consolidarea unorrticole ale căror avantagii au essirat la 30 August 1932 precum şi, desconsolidarea altor articole, în luna cererii Italiei. Dupe cum se ştie, convenţia comercială cu Italia expiră deabia în anul trecut. Totuş, consolidarea unor articole expira acum. Din cauza asta s’au şi început negocierile. CE AM OBŢINUT Tratativele economice cu Italia au o mare însemnătate pentru exportul nostru. Asta reese din cererile noastre. In primul rând am obţinut înlesnirea exportului nostru de vite in Italia. , Regimulactual al importului de carne in Italia e foarte drastic. O recentă dispoziţie administrativă impune negustorilor să vândă in măcelăriile lor, cel puţin optzeci şi cinci la sută carne indigenă. Această măsură luată pentru încurajarea crescătoriei oftivite stânjeneşte mult ţările exportatoare, cari pierd astfel un imporent debuşeu. Tratativele economice italo române au tinst să micşoreze cota de opt zeci şi crci la sută rezervată producţiei flamm. Deosebit dedelegaţia română a cerut să se trgădue importul vitelor şi la celelalte frontiere decât acelea admise până acum. A doua cerere a delegaţiei române a fost să se scadă taxa de consum la petrol. In situaţia de până acum importul petrolului a fost în continuă scădere din cauza regimului de favoare acordat sovietelor. Succesul delegaţiei române în chestia reducerei taxei de consumaţie e desăvârşit, căci a fost redusă de la 20 lire suta de kgr. la 8 lire. De altfel, problema exportului de produse petrolifere în Italia are un caracter mult mai însemnat. Piaţa italiană e stăpânită de exportul sovietic, graţie contractelor importante pe care le-a obţinut Tratativele duse ne asigură un debuşeu convenabil pe piaţa italiană. Cam la fel se pune chestiunea la lemn. Sovietele au încheiat contracte însemnate de vânzare în Italia, care au lovit greu exportul nostru. Odată cu aceste tratative economice, se urmează discute cu caracter financiar. Am pretins să ni se acorde aceleaşi avantaje bancare şi de transport pe cari Italia le-a acordat Austriei şi Ungariei. Pentru împlinirea acestei cereri, ruhaturat îastigarea unorcornişii mixte româno-italiene cari să desvolte relațiile financiare intre ea taxei dreonsumație cele dosvjfl Bt cepe si|Bpe încă to toamna A l^ea clauzei na ti e^Ml^ffavorizate nu trebue să ^PBTtindă numai Ia forme și foloase comerciale, ci și la avantagiile de credit și de transport. După cum se vede, am pretins o întregire a clauzei naţiunea celei mai favorizate, a cărei aplicare schimbă situaţia actuală a schimbului de mărfuri intre România şi Italia. TRATATIVELE CU UNGARIA Tratativele, de la Sinaia, pentru încheerea unei convenţii de clearing, înaintează greu, dar înaintează. Cele două teze au fost mult conciliate. Totuşi e greu de spus dacă se va ajunge, curând, la încheerea convenţiei. Paralel cu încheerea convenţiei de clearing, se duc trataive şi pentru modificarea convenţiei comerciale între cele două ţări. CU CEHOSLOVACIA In ce priveşte modificarea convenţiei comerciale de la Strbske Plesce dintre Cehoslovacia şi România, negocierile vor începe la Bucureşti, cam pe la 15 Septembrie. Odată cu modificarea convenţiei comerciale se vor duce discuţii şi pentru înlesnirea operaţiilor financiare în legătură cu operațiile comerciale. Tr. H. : Monopolul alcoolului Cum îl judecă d. prof. Charles Rist Am publicat in numărul de ori prima parte a raportului pe care d-l prof. Charles Rist l-a înaintat guvernului. A. FUNCŢIONAREA DIRECŢIEI GENERALE Direcţia generală a monopolului alcoolului şi a taxelor de consumaţie este însărcinată cu gestiunea monopolului alcoolului şi cu impunerea băuturilor alcoolice şi a mărfurilor impozabile produse în ţară. Ea urmăreşte mersul încasărilor făcute de administraţiile financiare judeţene. Direcţiunea generală cuprinde o administraţie centrală şi servicii exterioare. Administraţia centrală se împarte în două Direcţiuni: a) Direcţiunea monopolului alcoolului; b) Direcţiunea taxelor de consumaţie şi a brevetelor. Această organizaţie se concepe greşit, deoarece ea întruneşte în aceiaşi mână un monopol de vânzare, care trebue să fie stabilit pe baze comerciale şi impozitele ce privesc numai administraţia. BUGETUL DIRECŢIEI GENERALE De altă parte, legea din 22 Aprilie 1932, prevede că direcţia generală işi stabileşte bugetul de venituri şi cheltueli pe care Ministerul de Finanţe 11 supune Camerei Deputaţilor. Or, nu se poate concepe ca un buget special să fie stabilit de către această administraţie, atunci când legea nu ii conferă nici autonomia financiară, nici personalitatea civilă. In fine trebueşte stabilit un bilanţ anual pentru monopol şi cheltuelile generale de administraţie şi al taxelor de consumaţie care ar fi acoperite, în părţi egale, prin veniturile monopolului de o parte, şi prin taxele de consumaţie de altă parte, în timp ce cheltuelile privind exclusiv monopolul ar fi alimentate prin propriile sale venituri. Dacă totuşi contra avizului net defavorabil exprimat prin prezentul raport, monopolul alcoolului ar trebui să subziste, Cassa Autonomă a Monopolurilor ar fi singură desemnată pentru a asigura gestiunea în condiţionau cele mai econo Publicăm azi altă parte a raportului în care se ocupă de monopolul alcoolului, uice, deoarece ea dispune de serviciile generale (comptabilitate, cumpărări, vânzări, material), care ar putea primi acest supliment de atribuţii, fără a avea nevoe să fie special încadrat. Serviciul interior al administraţiei centrale este asigurat prin servicii compuse din impiegaţi şi subşefi de birou, ce se găsesc sub ordinele şefilor de birou şi ale şefilor de serviciu. Şefii de serviciu şi şefii de birou aparţin cadrelor mijlocii, pe când subşefii de birou şi impiegati aparţin cadrelor inferioare. ORGANIZAREA SERVICIILOR EXTERIOARE Serviciile exterioare ale direcţiei generale cuprind: — un cadru de agenţi pentru farbrici, agenţi subalterni, cu un efectiv de circa 400 agenţi, însărcinaţi cu supravegherea stabilimentelor industriale, care produc materii taxabile şi de ţinerea conturilor în aceste stabilimente; — un cadru de controlori de fabrici, în număr de 60, răspândiţi în judeţele unde există uzine supuse controlului şi care sunt şefi direcţi ai agenţilor pentru fabrici; — un corp de inspectori şi de subinspectori de fabrici depinzând direct de direcţia generală şi exercitându-şi în principiu controlul asupra tuturor agenţilor şi controlorilor din circumscripţia lor. Fabricile sunt astfel inspectate regulat, situaţiile lor sunt urmărite cu atenţie. Centralizarea este operată săptămânal la administraţia financiară a judeţului, care devine în acelaş timp organ de constatare şi de încasare. Toate fabricatele taxabile, făcute în afară de uzine (rachiu de drojdie, vin, etc.) sunt în mod teoretic supraveghiate de către perceptorii comunelor cari ar trebui să urmărească şi situaţiile fabricaţiunilor şi ale punerii lor în consumaţie. Supravegherea pe drumuri nu a fost întocmită şi nici un agent nu a fost însărcinat. Legea din 22 A-prrilie 1932, a prevăzut crearea vinei „gărzi financiare", dar legea n- a fost pusă încă în aplicare. DEFECTELE ORGANIZĂRII DIRECŢIUNEI GENERALE Direcţiunea generală aşa cum este ea organizată, nu poate să-şi indeplinească rolul de direcţie şi de control. Agenţii de biurou sunt recrutaţi in aceleaşi condiţiuni ca aceia din celelalte servicii ale administraţiei finanţelor, adică in afară de personalul serviciilor exterioare. Oricare ar fi lărgimea cunoştinţelor lor generale, ei nu pot avea, chiar după mai mulţi ani de funcţiuni, decât o cunoştinţă destul de imperfectă a necesităţilor de ordin practic, a posibilităţilor de randament al personalului de execuţie şi a trebuinţelor aceluiaş personal. Raportul arată apoi insuficienţa direcţiei generale de a-şi îndeplini funcţiunile prescrise prin lege şi ajungând apoi la următoarea concluzie: Excesiva centralizare, care strânge totul către administraţia centrală, nu poate decât să încetinească normalizarea afacerilor, în detrimentul Tezaurului şi al celor ce datoresc lui. Pe deasupra mai împiedică pe directori de a da o bună impulsie totalităţii serviciilor lor şi de a asigura un control eficace asupra activităţii personalului. INSUFICIENŢA SERVICIILOR EXTERNE Raportul se ocupă apoi de serviciile exterioare ale direcţiei generale ale monopolului spirtului arătând defectele serviciilor de control. Şi aci s’a comis o mare greşală în felul de a recruta funcţionarii superiori. Fără a pune la îndoială valoarea generală şi priceperea profesională a titularilor, trebueşte să se recunoască totuşi că aceştia nu posedă o cunoştinţă suficientă a serviciior pe care le au sub control, pentru a proceda cu folosia investigaţiunilor lor. M. BUCUR Direcţia Generală a monopolului alcOOlului şi a taxelor de consumaţie Acord comercial angarO'Cehovac Intre Ungaria şi Cehoslovacia s-a semnat un acord pentru schimbul de mărfuri pe cale de compensaţie. Cerealele Pe pieţele de consum ale Europei, continuă lupta pentru vânzarea grâului între Canada şi Rusia, care se concurează crâncen, oferind grâul in cantităţi din ce in ce mai mari şi mai eftin. Pentru noi această concurenţă nu prezintă nici un interes căci nu avem grâu de exportat La Bucureşti piaţa grâului a fost cri mai plăcută. Vânzările anterioare din Cetatea (Dolj) şi din Cetatea Albă (Basarabia) se livrează cu mari diferenţe de preţ şi calitate. Unii stornează alţii nu livrează de loc. La orz situaţia neschimbată. Porumburile vechi s’au vândut la 19.000 Iei vagonul, iar porumburile noui s’au vândut cu 16.750 până la 17.000 lei vagonul schelele Dunărei. . . Secara a fost vândută la Bucureşti cu iei 35.000—35.500 şi ovăzul cu 21.000 până la 23.000 lei vago-‘ nul.* In străinătate tendinţa la grâu şi porumb a fost susţinută. La Liverpool grâul livrat Martie 5.09 luni. Grâul Octombrie şi Decembrie n’a fost cotat. Porumbul livrarea Septembrie a cotat 9.03. Tendinţa a fost susţinută. La Chicago, grâul livrat Octombrie a cotat la 54. Porumbul livrat? Octombrie 31.37. Peste tot tendinţa bună. La Winnipeg, grâul s-a urcat la 57.50 față de 56.50 în ajun. Consumaţî gradase româneşti ! Consumând produse româneşti contribuiţi la: tritmgdtă firea balanţei ecomerciale; activarea încasărilor statului; stăvilirea lipsei de lucru; creşterea stocului de devize; desvoltarea ramurilor de producţie. Această contribuţie se întoarce in folosul vostru, căci ea singură poate curma criza economică în care se sbate tara. Produsele româneşti sunt tot a tât de bune ca produsele străine. Sunt, însă, mult mai eftine şi ma! potrivite gustului şi obiceiuritot] noastre. Asta se va vedea la: EXPOZIŢIA PERMANENTA A INDUSTRIEI ROMANESTI PATRONATA DEARGUS” şi care se va deschide la 15 Octombrie 1932, în Capitală. Atunci se va vedea că îndemnul a CONSUMAT! PRODUSE ROMANEŞTI! nu e numai în folosul economiei naţionale, ci şi al consumatorilor. Prețul benzinei la New-York . Dupe o telegramă din New- York, prețul benzinei s-a urcat cu 1,5 centi pe gallon. Prețul actual e de 15 centi pe gallon. Uzinele Junkers reîncep lucrul BERLIN, 30 (Rador). — Ziarele anunţă din Dessau că atelierele aeronautice Junkers, care au cerut concordat acum câteva luni, vor, putea reîncepe lucrul.• îmbunătăţirea situaţiei întreprinderilor Junkers se datoreşte faptu' lui că Hansa aeriană germană a cumpărat o serie de avioane, care, vor aduce întreprinderii un beneficiu de peste un milion mărci. Atelierele Junkers au mai obţinut deasemenea şi comenzi din străinătate. Greva din Anglia LONDRA, 30. (Rador). — Numărul greviştilor din industra textilă continuă să sporească în regiunea Lancashire. Acest fapt se datoreşte acţiunii grupurilor de grevişti care staţionează în apropiere de fabrici, îndemnând pe lucrători să adere la grevă. Cu toată această acțiune majoritatea fabricelor din sudul regiunii Lancashire continuă lucrul. Recolta de grâu record la Portugalia Ataşatul comercial român din Spania, face cunoscut că după calculele autorităţilor portugheze, recolta grâului în Portugalia, ar atinge,în acest an 628.653.700 litri, cifră care n’a mai fost obţinută până acum. Recolta din acest an, ar fi ca 178.555.800 litri, superioară celei din anul trecut