Argus, septembrie 1932 (Anul 23, nr. 5816-5841)

1932-09-01 / nr. 5816

Joi » Septembrie 1932. ULTIME INFORMAŢIUNI Buletin INTER , Regele s’a înapoiat eri In Capi­tală, venind dela Sinaia, prin iiuinstiu­­u. V­WU­I Voevod însoţit de d-nii V. V. Ti­led, subsecretar de stat la preşe­dinţie şi Gr. Gafencu, subsecretar de stat la Externe, a sosit eri di­mineaţă în Capitală, venind dela Constanţa.m Eri a sosit în Capitală d. Goods­­hell, expert al trezoreriei britanice trimis in ţară ca membru al dele­gaţiei Ligii Naţiunilor. * D. Virgil Madgeam, ministrul industriei şi comerţului a avut eri o întrevedere cu membrii de­legaţiei române care pleacă la conferinţa de la Stressa. • O comisiune compusă din d-nii Apostol Popa, preşedintele Came­rei de comerţ din Galaţi, V. Firică şi secretarul general al Sfatului Negustoresc, a prezintat ori d-lui Mihail Popovici, ministrul justiţiei, memoriul Uniunei Camerelor de comerţ în chestiunea modificărei legei concordatului preventiv. * Sfatul parlamentar că partidu­lui liberal s'a întrunit eri dimi­neață la club, sub președinția d-lui I. G. Duca. — Transporturile în comun, pe șosele, cu autobuzele joacă în Po­lonia un rol însemnat. In 1931 au fost, în Polonia, în serviciu 3.055 autobuze, dintr’un total de 36.717 vehicule automobile care deservesc 1410 linii având o lungime totală de 24.990 km. Par­cursul zilnic al autobuzelor, pe toate liniile, a fost de circa 287,3 mii km.* — Balanțele comerciale ale ce­lor mai importante cinci bănci ger­mane arată la 30 iulie, o scădere a devizelor de 84 milioane mărci. împrumuturile acordate arată o scădere de 60 milioane. Lombar­­dele au scăzut la 39 milioane mărci de la 56 mlioane, atingând prin aceasta nivelul cel mai scă­zut de până acum. D. V. Madgearu, ministrul indu­striei şi comerţului a avut ori la a­­miază o întrevedere cu d. von Schu­­lenbourg, ministrul Germaniei la Bu­cureşti. S-a examinat eventualitatea înce­perii tratativelor pentru aplicarea re­gimului perferenţial între România şi Germania. Dupe câte suntem infor­maţi aceste tratative nu vor incepa, insă de cât după inapoerea d-lui mi­nistru V. Madgearu de la Stressa. * Ministerul de Finanţe ne roagă să anunţăm că Banca Naţională va pri­mi, la plătit nu numai noua monedă de 100 lei, ci va continua a primi şi celelalte monede metalice, ca şi până acum.* D. V. Madgearu, ministru indus­triei şi comerţului va face mâine după amiază declaraţii reprezentan­ţilor presei in legătură cu partici­parea României la conferinţa dela Stressa.* Printr’un jurnal al consiliului de miniştri s’a aprobat amânarea achitării datoriilor în natură ala sătenilor basarabeni până la 1 octombrie 1932. La ministerul de agricultură se lucrează la extinderea acestei măsuri și în celelalte regiuni ale țării. EXTER­N Guvernul argentinian a însărci­nat pe ambasadorul său la Lon­dra să trateze cu guvernul brita­nic încheierea unui nou tratat de comerț* Un decret al guvernului olan­dez contingentează importul de ciorapi, covoare, fire, serviete pentru timpul de la 1 August 1932 până la 1 Martie 1933. » Banca Naţională a Belgiei arată la 4 August o proporţie de acope­rire de 68,05 la sută, lată de 67,26 la sută săptămâna trecută. Această diferență provine din reducerea cu 225.800.000 franci a angajamentelor la vedere, cari se ridicau la 19.312.906.649 franci. Impunerea firelor şi ţesăturilor de mătase, aflate în depozit instrucţiunile ministerului de Finanţe Ministerul de finanţe a trimis un ordin circular administratorilor fi­nanciari prin care le face cunoscut că prin ordinul circular nr. 222.433 din 1931, ministerul a dispus să se facă depozitul gogoşilor, firelor şi ţe­săturilor de mătase aflate în depozit In seara zilei de 24 Iulie 1931. Cu ord. nr. 308.895 din 1931, mi­nisterul ca o favoare pentru cei ce vor plăti imediat noile taxe asupra firelor şi gogoşilor de mătase aflate In depozit a dispus să nu se mai per­ceapă impozitul pe lux de 16.50 la sută şi 11 la sută la ţesăturile aflate în depozit la seara zilei de 24 Iulie, întrucât ministerul este informat că nici până în prezent nu s’au a­­chitat taxele asupra gogoşilor şi fire­lor de mătase aflate în depozite, şi că unele din firmele interesate au făcut contestaţie şi apel contra ace­stor sume, vă facem cunoscut urmă­toarele : Până la 1 Septembrie cel mai târ­ziu, se va trimite ministerului o si­tuaţie In care se va arăta numele şi prenumele fiecărei firme la care s’au găsit fire şi gogoşi de mătase, taxa pe lux stabilită conf. ord. nr. 308.895 din 1932, suma achitată, suma ră­masă­ de plată. Cei ce au fost păsuiti se va arăta pe ce bază au fost pă­suiti. Se va mai arăta deasemenea dacă impunerea așa cum a fost stabilită de minister a fost contestată sau a­­pelată și In ce stadiu se găsește. Aceasta pentru a se putea da dele­găţii speciale Inspt. pentru dresarea contravenţii, conf. legii, atât asupra firelor cât şi asupra ţesăturilor de mătase aflate în depozit celor ce nu s-au mulţumit cu soluţia avantajoa­să acordată de minister cu ord. nr. 308.895 din 1231. Congresul agricultorilor din Moldova, Basarabia şi Bucovina Discursurile rostite la congresul de la Iaşi IAŞI, 30.­­ Duminică a avut loc în sala de şedinţe a Caiitorei de co­­merţ şi industrie un mare congres al producătorilor agricoli din toată Mol­­dova, Basarabia şi Bucovina. Au par­icipat reprezentanţi din toate jude­­ţetele acestor provincii, congresul fiind prezidat de către d. Mihai Ne­­gruzzi, preşedintele sindicatului agri­­col din Iaşi. D. NEGRUZZI deschide şedinţa, fă­când o expunere asupra demersurilor pe care agricultorii ieşeni le-au făcut timp de un an, pentru fixarea unui preţ la cereale şi pentru obţinerea inversiunii agricole. Arată că prin­cipalul punct din ordinea de zi, este modificarea conversiunii agricole. D. general GHERCULESCU, care a făcut parte din delegaţia de agricul­tori ce s’a prezentat guvernului, a expus modul în care au decurs au­dienţele la ministere şi la şefii de partide. D. TOPCIU, preşedintele sindicatu­lui agricol insistă asupra necesităţii menţinerei conversiunei agricole în forma votată anul trecut. D. VALJEAN spune că modificarea legii conversiunii agricole echiva­lează cu desfiinţarea ei. CONVERSIUNEA ŞI CREDITUL IN STRĂINĂTATE Sacrificarea agricultorilor, a conti­nuat d. Valjean, nu slujeşte nici cre­ditorilor. Institutul nostru de emisiune acor­dă credite agricultorilor, în aceleaşi condiţiuni ca şi comercianţilor, in­dustriaşilor, fără regulament spe­cial, existent de exemplu şu alte D. L C. TEODORESCU, delegatul Uniunei Sindicatelor Viticole din București, cere să se dea posibili­tatea agricultorilor să lichideze și propune organizarea lor pe judete, pentru eficacitatea acțiunei lor. D. DORI POPOVICI propune o ac­ţiune comună a agricultorilor din toată ţara şi Sfaturilor Negustoreşti, proprietarilor ipotecaţi, etc. D. Dori Popovici propune o întru­nire publică la Bucureşti, pentru Duminica viitoare şi în acelaş timp, întruniri in toate capitalele de judeţ d­in ţară. PARLAMENTARII ŞI AGRICULTORII D. VASILE GR. DIAMANDI spune că agricultorii sunt pregătiţi pentru o acţiune energică imediată. D. M. NEGRUZZI, preşedintele a­­dunării, citeşte apoi delegaţia com­pusă din d-nii : V. Iamandi, D. Tăcu, Săulescu, C. Rusovici, general Gher­­culescu, Gheorghiu-Huşi, I. C. Teo­­dorescu, care va redacta memoriul şi se va prezenta apoi la Bucureşti. D. I. ZIPPA spune că agricultorii tre­­bue să ceară parlamentarilor din fie­care judeţ, să susţină interesele lor în parlament. D. NEGRUZZI citeşte apoi o mo­ţiune în sensul celor vorbite. Imprumutul pentru plata prunelor de export Realizarea împrumutului pentru plata primelor de export la grâu, In valoare de 300 milioane întâmpină dificultăţi. Tratativele cu reprezen­tantul consorţiului german au fost întrerupta. Sa r.rpune că se va renunţa la acest împrumut deoarece expor­tatorii nu au căzut de acord asupra plății dobânzilor. Întrevederile d-lui colonel Deck Eri la amiază, d. col. Iosef Beck subsecretar de stat la ministerul de Externe al Poloniei, a fost primit în audientă de d. prim-ministru Al. Vaida-Voevod. La această audientă, au asistat d. Gr. Gafencu, subsecretar de stat la ministerul de externe și contele Szembeck, ministrul Poloniei la Bucureşti. După audienţă, d. col. Beck a luat dejunul la d. Gr. Gafencu. La dejun au luat parte şi d-nii: Ion Lugoşianu fost ministru, Iaco­­vache, secretarul general al minis­terului de externe; V. Cădere, mi­nistrul României la Varşovia şi Radu Crutescu, directorul secţiunei politice a ministerului de externe. Seara a avut loc un dineu la le­gaţia polonă. In afară de d. col. Beck şi de membri legaţiei polone au luat parte la acest dineu d-nui prim­-m­i­­nistru Al. Vaida Voevod, V. Mad­­gearu, ministrul industriei şi comer­ţului; general Samsonovicî, minis­trul armatei; V. Cădere, ministrul României la Varşovia; Zaborowski, consilier de legaţie şi director al cabinetului şi Vintilă Petala, de la direcţia protocolului din ministerul afacerilor straine. VIZITA LA CAMERA D. colonel I. Beck, subsecretar de stat al afacerilor străine în gu­vernul polon a vizitat ori după a­­miază la ora 6 Camera deputaţilor. Distinsul oaspete polonez însoţit de contele Szembeck, ministrul Poloniei la Bucureşti şi de d. Vic­tor Cădere, ministrul României la Varşovia, a fost condus în biblio­teca Palatului Adunării Deputaţilor de d. prim-ministru Al. Vaida Voe­vod şi de d. Gr. Gafencu, subsecre­tar de stat la externe. D. colonel Beck a făcut apoi o vizită d-lui Şt. C. Pop, preşedin­tele Adunării Deputaţilor. fietincerea serviciului militar in Franţa PARIS, 30 (Rador). — Ministrul de Războiu a luat hotărârea ca încă din Aprilie viitor să se reducă cu o lună termenul de serviciu al contin­gentului care va fi încorporat la a­­cea dată Pentru­P. T. T. Ni se atrage atenţia, de către mai mulţi cetăţeni asupra unui fapt foar­te grav. Din ce motive nu se ştie, cores­pondenţa pentru Bucureşti nu e di­stribuită destinatarului cu regulari­tatea de până acum. Ni s-au citat cazuri când dintr'o serie întreagă de scrisori trimisă din Constanţa nu s’a primit nici una. A­­celeaşi plângeri din alte oraşe. Direcţia P. T. T. e rugată să cer­ceteze de unde vine răul. Articolul de fond „Programul", din numărul de eri, al colegu­lui nostru Viator, « apărat cu unele regretabile erori tipografice Citi­torii noştri le-au îndreptat, desigur. Ministerul Industrei şi Comerţului (Institutul National de Export) prin decizia ministerială nr. 73 412/932 a hotărât ca fructele din Basarabia, destinate exportului pot fi controlate la locul de încărcare. In acest, scop, In afară de contro­lorii delegaţi de la frontieră, mini­sterul a numit următorii controlori : d. Mihai Momcei, pentru staţiunile C. F. R. Bucovăţ, Străşeni şi Vasile Stroescu; d Iosif Ractaelovski pen­tru Chişinău şi Ghidiceni; d. V. Ef­­stifiev pentru Tighina. Scandal financiar la statele unite NEW-YORK, 30 AUGUST. (Ra­dor). —„Erving Trust’* a cerut în ca­­litate de reprezentantă a intereselor societăţii „International Match Co.’’, urmărirea împotriva a opt dintre ad­ministratorii ultimei societăţi, cerând revizuirea conturilor. Aceştia din din urmă sunt acuzaţi a fi pierdut prin neglijenţa lor o sumă de 100 mi­lioane dolari. Intre altele, administratorii sunt învinuiţi de o mare neglijenţă pentru faptul că au încredinţat lui Kreuger gestiunea societăţii lor. Producţia siderurgică poloneză în creştere Producţia industriei siderurgice poloneze a sporit considerabil in cursul lunii iulie trecut. Producţia furnalelor indite a atins, în adevăr, 15.212 tone, cu 2,4 la sută mai mult decât în iu­nie; producţia oţelăriilor a atins 47.040 tone, ceiace reprezintă un spor de 8.3 la sută iar aceia a laminăriilor, 37.759 tone,­­ cu 25.1 la sută mai mult decât în iunie trecut. Reclama este sufletul comerţului Va­n U­V 9 ­ Ziarul „ARGUS“ organizează EXPOZIŢIA PERMANENTA INDUSTRIEI ROMANESTI nQoo­aiHuvQo la t nptnmhrîp 10^9 i-'VuWiiuui­iuu iu VLlUIIiUN­C Ivîsiâ în Palatul Ciclop Durata: 15 Octombrie 1932-15 Septembrie 1933 Informatiuni: la Direcţiunea E. P. A. I. R. Bucureşti, Palatul Ciclop B-dul Tache Ionescu 8-10 Etaj L precum și la Ziarul „Argus“ Str. Const. Miile 24 Dezbaterile parlamentare Grama va pune in circulaţie „bonuri de tezaur Şedinţele din 30 August Dimineaţa Se deschide la orele 11 sub pre­şedinţia d-lui Cicio Pop. Pe banca ministerială d-nii D. R. Ioaniţescu şi Em. Haţiegan. D. ADONIS POPOV (lupist) a­­nunţă o interpelare în chestiunea experţilor Ligii Naţiunilor. D. A. IONESCU (lupist) spune că acreditivele pentru invalizi şi vă­duve, în unele judeţe sunt întrebu­inţate în alte scopuri. Cere sancţi­uni. D. GHIMBAŞEANU (lupist) cere dosarul licitaţiilor de pavaje din jurul Clujului. D. ROŞEŢEANU (averesc.) cere un tablou de numele membri­lor consiliilor de administraţie a caselor autonome şi un tablou al tuturor misiunilor trimise în străi­nătate dela 1928 şi până azi. Se intră în ordinea de zi. D. C. GIURESCU (Georgist) a­­­duce omagiile partidului său M. S. Regelui. Ţara se găseşte într'un moment greu de criză morală şi materială. Criza economică la noi e datorită mai mult relei gospodării. Guver­nul de technicieni a adus mizeria la punctul culminant. Se declară pentru concursul teh­nic al Ligii Naţiunilor dar spune că trebue să ştim în ce condiţii se a­­cordă.­­ Expune punctul de vedere al par­tidului d-sale asupra situaţiei in­terne. După amiază Şedinţa s’a deschis la ora 4.50 sub preşedinţia d-lui Cicio Pop. Pe banca ministerială d-nii: M. Popovici, Haţiegan şi Ghelmegeanu. Se continuă discuţia la mesaj. D. prof. A. C. CUZA aminteşte luptele d-sale pe teren naţional, face critica partidelor naţional-ţă­­rănist şi liberal. Expune programul ligei naţionale creştine. Găseşte că numai liga are doctrină. Critică politica externă a ţării care ar fi abdicat de la suveranita­tea naţională. Cere modificarea Constituţiei. Se ocupă de problema evreiască, îşi exprimă încrederea în viitorul naţiunei. D. GEORGESCU-BARLAD cere intervertirea ordinei de zi spre a se lua în discuţie proectul pentru îndiguirile necesare oraşului Bârlad. D. IUCA (liberal) arată că proi­ectul n’a fost depus cu formele le­gale. D. VAIDA-VOEVOD cere sus­pendarea şedinţei spre a se con­stata dacă proectul a fost depus sau nu cu formele legale. Şedinţa se suspendă 5 minute. La redeschidere d. ŞT. CICIO POP constată că proectul nu înde­plineşte cerinţele regulamentare şi îl trimite la comisia fiscală. Se reia discuţia la Mesaj. D. C. ZELEA CODREANU ci­teşte o declaraţie în numele gărzei de fier prin care expune atitudinea acestei grupări faţă de criza ce bântue ţara. D. COL. STOICA se ocupă în special de nevoile armatei uvând întărirea ei. Şedinţa se ridică. Azi la ora 10 şedinţă. SENATUL Şedinţa din 30 August Şedinţa se deschide la orele 6 d. a., sub preşedinţia d-lui N. Cos­tăchescu. Pe banca ministerială: Emil Ha­­ţieganu şi Armand Călinescu. D-l preşedinte N. COSTACHE­­SCU citeşte o comunicare a mi­nistrului Apărărei Naţionale, prin care răspunde interpelării făcute de d. senator Farcasz, cu privire la reprimirea în cadre a maiorului Chirescu. Se ia în discuţie pe articole pro­­ectul de lege privitor la exproprie­rea unei porţiuni de teren din Is­lazul comunal al Casei Obşte­ Bâr­lad. Senatul admite acest proect cu 70 de voturi pentru şi 12 voturi contra.* Se pune apoi în discuție proec­tul de lege relativ la modificarea unor dispozitiuni din legea pentru organizarea administratiunei loca­le. D-I N. SAVEANU (lib. dacist) luând cuvântul la discuţia acestui proect de lege, arată neajunsurile pe care le are. D-l GYÁRFÁS (maghiar) se a­­sociază criticelor făcute de d-l Săveanu și declară că partidul ma­ghiar nu-l va vota. D-l A. CĂLINESCU subsecretar de Stat luând cuvântul, răspunde criticelor făcute actualului proect de lege. D-sa spune că utilitatea acestei legi constă în faptul că administrațiunea locală se găsește azi în afară de lege. Numeroase comune sunt conduse de comisii interimare, deci sunt necesare noui alegeri. Guvernul de technicieni a făgăduit alegeri comunale dar nu le-a făcut. Termenul prevăzut de lege a fost amânat printr’un jur­nal al consiliului de miniştri, jur­nal nevalabil. O lege se modifică prin altă lege. D-l Călinescu spune că criticile aduse faptului că prefectul are pu­terea de a face ordonarea satelor, sunt neîntemeiate. S’a fixat obli­gaţiunea de a se afişa la sate noua împărţire şi dreptul majorităţii de a contesta la ministerul de inter­ne Proectul de lege se pune la vot pe articole. Proectul in total cu bile va fi votat în şedinţa de azi. La art. 1 din legea administrati­vă, se adaugă, după al. 2 următoa­rele:­ „Deciziunea prefectului se va a­fişa în fiecare sat din judeţ, timp de zece zile, cu drept de contes­taţie în acest interval de timp la ministerul de interne, din partea majorităţii locuitorilor”. Polemică in jurul memo­riilor lui Jolie BERLIN, 30. (Rador). — Revista republicană „Das Tagebuch” se ri­dică împotriva interpretării ger­mane a părţii din memoriile lui Joffre, in care acesta tratează „pro­blema belgiană în 1912”. Presa germană lasă a se înţe­lege că Joffre ar recunoaşte că încă din 1912, Franţa şi Anglia ar fi hotărât să năvălească în Belgia, considerând neutralitatea Belgiei „ca un petec de hârtie”. „Das Tagebuch” expune teza lui Joffre, din care rezultă că Franţa şi Anglia au refuzat în 1912 să ela­boreze un plan stategic, prevăzând intrarea trupelor in Belgia, când se știe că Germania a admis acea­sta încă din 1905 în planul Sch­liffen. BERLIN, 30 (Rador). — Cercu­rile politice cred că Germania se apropie de evenimente decisive. Proectele financiare preconizate de cancelarul Reichului, în discursul ţinut la Manchester, vor fi traduse în decrete-legi. Aceste decrete-legi vor însemna o experienţă îndrăzneaţă, fiindcă Reichul anticipează asupra încasă­rilor Statului pe care acesta le va face între anii 1934 şi 1938, punând în circulaţie „bonuri de impozite“, care vor fi remise contribuabililor în contul unei părţi din plata par­ţială a impozitelor, pe aceşti ani. Aceste bonuri vor putea să fie păstrate pentru plata impozitelor pe 1934 sau să fie scontate de Rei­chsbank, care ar cere rambursarea lor de către Stat în anul 1934. Scontarea acestor bo­nuri va determina un cre­dit important de un mi­liard și jumătate mărci, făcut asupra încasărilor, fiscale ale anului 1934. Guvernul speră astfel să amelioreze situaţia econo­mică, deoarece industria va dispune de noui fon­duri de rulment, ceea ce va diminua poate şoma­jul. Bursa din Berlin a sa­lutat aceste măsuri prin­­tr’o urcare a valorilor. Se subliniază că nimic nu poate fi considerat definitiv, mai înainte ca mareşalul Hindenburg să ia o hotărâre în ce priveşte dizolvarea Reichstagului. Negocierile dintre naţional-social­işti şi centru continuă. Toată Germania aşteaptă cu ne­răbdare rezultatele consiliului de miniştri ţinut la Neudeck, precum şi hotărârile consiliului de războiu al partidului hitlerist, care s-a ținut la Berlin. Don Pagen la Hinnenburg Preşedintele Reichului a aprobat pros­tele guvernului BERLIN, 30 (Rador).­­ Agenţia „Wolffbureau” publică următorul comunicat: Preşedintele Reichului a primit azi la reşedinţa sa din Neudeck pe cancelarul von Papen şi pe d-nii von Gayl, ministrul de Interne şi von Schleicher, ministrul Armatei. După ce s-a ascultat raportul asu­pra chestiunilor actuale de politi­că internă şi asupra chestiunilor economice, preşedintele Reichului a aprobat măsurile financiare şi economice anunţate de cancelarul Papen în discursul său de Dumi­nică. Preşedintele Reichului a rugat pe cancelar să poarte grijă în mod special ca aceste nouă măsuri să asigure condiţiunile de viaţă ale muncitorilor şi să garanteze ideea socială. In chestiunile de politică internă s’a constatat deplină conformitate de vederi între preşedintele Rei­chului și guvernul von Papen. * BERLIN, 30 (Rador).­­In cercurile bine infor­mate se declară că între­vederea de eri între can­celarul von Papen și Hit­ler n’a dus la nici o modi­ficare în situația politică. Național - socialiștii nu sunt nicidecum, dispuși să tolereze un guvern von Papen. Pe de altă parte, comunicatul publicat azi asupra rezultatelor în­trevedere­ din Neudeck, subliniind perfecta conformitate de vederi în­tre preşedintele Hindenburg şi can­celarul von Papen înseamnă că guvernul a obţinut dizolvarea Reichstagului şi că a primit garan­ţii asupra stabilităţii sale.­­ Deschiderea ReichstanaSnl Eri s’a ţinut prima şedinţă a noului Reichstag. A prezidat comu­nista Clara Zetkin, ca preşedinta de vârstă. Deschizând sesiunea parlamentului german, Clara Zet­kin a ţinut un mare discurs în care a făcut apologia comunismului în­cheind cu speranţa că în curând va prezida, tot ca preşedinte de vârstă primul parlament sovietic german. A încheiat strigând „Trăiască­ Frontul Roşu”. După o scurtă suspendare a şe­dinţei s-a procedat la alegerea pre­şedintelui.­­ A fost ales social-naţionalistul Goehring. In discursul prin care mulţumeşte pentru alegerea sa noul preşedinte a asigurat pe de­putaţi că va prezida cu demnitate şi imparţialitate. (Rador). * BERLIN, 30 (Rador). — In cursul nopţii trecute un grup de patruzeci comunişti a atacat clubul din Char­lottenburg al naţional-socialiştilor. Comuniştii au tras vreo 20 focuri de revolver şi au rănit grav trei adversari. Un naţional-socialist transportat la spital a încetat din viaţă. Agresorii au reuşit să fugă. Rebelii învinşi în Equador BUENOS­ A­IRES, 30 (Rador). — Din Quito se a­­nunţă că, după o luptă corp la corp, care a ţinut şease ore, trupele fede­rale au reluat oraşul din mâinile rebelilor. Sunt numeroase victime. Gar­nizoana din Quito şi nu­meroşi civili înarmaţi, au luptat alături de rebeli. Ei au trebuit să se retragă spre nord, din cauza su­periorității numerice a­­ trupe­lor federale. IfiDIOAHF J WI/lVinilL parcha* S’A ADMIS LIBERAREA COMUNIŞTILOR TURBU­LENŢI Sunt cunoscute cititorilor acestei rubrici împrejurările în cari a fost arestat un numeros grup de comu­nişti, cari s’au dedat la manifestaţii sgomotoase imediat după depune­rea listei de candidaţi pentru Ca­meră a blocului muncitoresc. In­strucţia comuniştilor arestaţi cu a­­ceastă ocazie s-a făcut la cabinetul 7, care prin ordonanţa definitivă de urmărire dată în cauză, a trimis în judecata tribunalului corecţional pe următorii 5 comunişti: Segal Haim Leib, Simon Fischer, Julius Berger, Ilie Eskenazi şi Traian Garău, cari s’au mai făcut vinovaţi şi de faptul că au luat parte la încăerarea ce a avut loc în faţa sediului blocului muncitoresc din str. Smârdan între poliţ­işti şi un grup al manifestan­ţilor, ce se opusese la somaţiile fă­cute de organele poliţieneşti de a se împrăştia. Cei cinci inculpaţi au făcut cereri de liberare cari s’au ju­decat ori în faţa secţiei I a tribuna­lului corecţional format cu d-nii A. Boboc şi Al. Cristian Tell, fotoliul ministerului public fiind ocupat de d. procuror Alevra. Tribunalul în dezacord cu con­­cluziunile parchetului a admis ce­rerile de liberare ale preveniţilor­­ dispunând punerea lor în libertate­­. jude-instructor Zlatko a ares­tat ori pe Covaci Ianos, pentru vina că a călcat prevederile articolului 8 din legea paşapoartelor, trecând în mod clandestin în ţară din Un­garia. împotriva lui Ianoş se mai emisese un mandat de aresare pen­tru furt, căci descinzând în gara de Nord s’a oferit să servească pe o doamnă, transportându-i un gea­mantan până la restaurant. Trecând prin mulţime el a dispărut cu gea­mantan cu tot. ...­­ împotriva acestei hotărâri tul a declarat apel. DIVERSE Franţa nu duce tratative comerciale cu Rusia PARIS, 30 (Rador). — Ministerul agriculturii p­u­b­lică următorul comuni­cat : Anumite informa­­ţiuni au făcut aluzie la pretinse acorduri interve­nite între Franţa şi dife­rite alte ţări, în special Rusia Sovietică şi Statele Unite, cu privire la cum­­părăuri de grâu. Guvernul francez nici nu a angajat, nici nu are intenția să înceapă trata­tive în acest scop.

Next