Argus, noiembrie 1932 (Anul 23, nr. 5869-5893)
1932-11-02 / nr. 5869
I ANUL XXIII No. 5869 EXPOZIŢIA PERMANENTA a INDUSTRIEI ROMANESTI PALATUL CICLOP ABONAMENTE IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 » 3 luni 300 » IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 » 3 lei in tară, 6 lei în străinătate xl ORGAN ZILNIC AL COMERŢULU Fondatorii S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 24. AL INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON 30693 şi 32363 Mercuri 2 Noembrie 1932 EXPOZIŢIA PERMANENTA a INDUSTRIEI ROMANEŞTI PALATUL CICLOP PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Ajutorul Ligii Naţiunilor Suntem la 1 Noembrie, ziua când guvernul trebue să dea răspuns la Geneva dacă mai are sau nu, nevoie de concursul technic pe care l-a cerut Ligii Naţiunilor. După cum se ştie, amânarea până la 1 Noembrie a fost provocată de unele condiţii în care trebuiau să lucreze specialiştii Ligii di P© care guvernul nostru le credea cam nepotrivite. Privind problema concursului tehnic al Ligii Naţiunilor, în toată seriozitatea ei, trebue să ne întrebăm, mai întâi, dacă în adevăr avem neapărată nevoie de acest ajutor din afară. Căci dacă am ajunge la concluzia ca ajutorul este de prisos, nu ar mai Încăpea nici discuţia asupra condiţiilor In care să ni se dea acest ajutor. Când ceri cuiva un ajutor, nu Poţi să-i pui şi condiţii. Cel ce dă ajutorul trebuie lăsat liber să judece el condiţiile în care va putea ajunge la rezultatul dorit. Punând condiţii, dovedeşti că de fapt, nu ai nevoie de ajutor, ci numai de un simulacru, pentru a ajunge la un scop cu totul străin de cel pentru care s-a cerut ajutor. Suntem noi în această situaţie, că nu avem nevoie de ajutorul moral al Ugii, ci numai de o manevră, pentru a ascunde o situaţie bună, sub înfăţişarea de postulanţi la Geneva? Fără îndoială că nu. Avem nevoie de concursul efectiv al experţilor Ligii Naţiunilor în îndreptarea administrării finanţelor publice. Situaţia finanţelor noastre, nu numai că nu este bună, dar, dimpotrivă, e foarte rea. Dacă avem ceva de ascuns de ochii experţilor străini, nu sunt părţile bune, pe care n’am vrea să le dăm în vileag, ci, dimpotrivă, părţile rele. Aceste părţi rele sunt aşa de adânci, încât e sigur că îndreptare nu am putea afla, fără Indiscreţia ochiului străin care să ne oblige să nu mai trecem cu vederea ceiace nu trebuia făcut sau ceia ce trebuia îndreptat de mult. Experţii Ligii Naţiunilor nu ne vor aduce nici cunoştinţe noi, nici metode secrete sau necunoscute de specialiştii noştri. Ei ne vor aduce. Insă, ceva ce noi nu putem avea. Ne vor aduce nepărtinirea judecăţii în faţa greşelilor pe care noi românii cu toţii le-am făcut şi, printr-un consimţimânt tacit, tot suntem oarecum hotărâţi să le continuăm. Nu există guvern destul de tare, pentru a fi desbrăcat de solidaritatea de interese cu partizanii cari-l susţin. Nici un guvern nu ar putea rezista, prin propriile lui puteri, la protestele pe care le-ar ridica orice încercare de normalizare a finanţelor, prin economii la personal. Viaţa politică este aşa de legată de administraţia Statului, încât nu există slujbaş, cât de mărunt, care, atins întriun fel oarecare în interesele lui, să nu găsească mijlocul de a pune în mişcare influenţele cele mai puternice. Dacă Statul este astăzi, intr’o situaţie aşa de grea, e tocmai din pricină că guvernele — chiar şi cel Încercat fără partide — sunt în neputinţă de a se atinge de personal. Personalul formează substratul politic al Statului şi, aşa fiind, el este incapabil de a se automutila pentru a da finanţelor publice o înfăţişare sănătoasă. MAJORITATEA PARLAMENTARILOR SUNT FUNCŢIONARI DE STAT, MEMBRI AI CLERULUI ŞI AI CORPULUI DIDACTIC. Preoţii şi profesorii de diferitele grade formează cadrele principale ale tuturor organizaţiilor politice şi ei ocupă CELE MAI MULTE LOCURI IN PARLAMENT. Compoziţia majorităţilor parlamentare se răsfrânge şi asupra guvernelor. Mare parte din miniştri sunt funcţionari de Stat, în special profesori de diferite grade, ajunşi în fruntea Statului prin ierarchia dobândită în partide. Această compoziţie a lumii politice şi acest mod de recrutare a conducătorilor Statului nu îngăduie libertatea de hotărâre pe care şi-ar îngădui-o o pătură conducătoare fără legătură cu budgetul Statului. E o fatalitate ca lumea noastră politică şi conducătorii noştri să trăiască în mare parte din budgetul Statului şi să fie produşi ai budgetului Statului. Burghezia noastră intelectuală a luat locul vechilor boeri, dar nu a devenit o burghezie propriu zisă, în sens apusean, CI A RAMAS IN BUDGET SAU IN JURUL BUDGETULUI. Mulţimea şcolilor de toate gradele produce necontenit valuri de noi candidaţi la budget. Cei cari nu pot intra direct în slujbele Statului — şi au început a fi mulţi de aceştia — se organizează în formaţiuni politice extremiste, cu scopul de a pune mâna pe puterea în Stat, PENTRU A AJUNGE LA BUDGETUL STATULUI. In aceste condiţiini este vădit ca îndrumarea spre o viaţă normală, nu numai ca Stat, dar şi ca naţiune, nu o putem face noi înşine. Trebuie să vie o autoritate morală din afară care să ne oblige să apucăm pe calea dreaptă, oricât de dureroasă ar fi această abatere din calea rătăcirii pe care mergem astăzi. Se pune, fără îndoială, o chestiune de prestigiu. Umilinţa pe care ne-o vor aduce experţii străini odată cu luminile lor, nu o putem trece cu vederea. Ţinând, însă, socoteală că la adăpostul mândriei naţionale noi creştem buruiana otrăvitoare a şcolii superficiale, CARE FABRICA DIPLOME DE DESRADACINAŢI şi de revoltat! şi pregăteşte astfel O SITUAŢIA ASEMĂNĂTOARE CU CEA DIN RUSIA, mândria pe care o jertfim, astăzi, e un preţ destul de modest al asigurării pentru ziua de mâine. A. CORTEANU PIAȚA Din străinătate, nici o ştire. Mai toate bursele continentale au făcut punte, de Sâmbătă şi până Miercuri dimineaţa. Bursa din Paris n’a lucrat La noi. Bursa a fost mai susţinută, deşi volumul de afaceri e destul de redus. In compartimentul efectelor, cursurile au înregistrat mici modificări fată de cele precedente. In schimb, în compartimentul acţiunilor, s-au produs urcări apreciabile. Banca Naţională a urcat dela 4650 la 4800, S. T. B. dela 890 la 910, Reşiţa dela 200 la 215, Mica foarte susţinută la cursul de 595, S. R. D. dela 350 la 370, Letea de la 260 la 275. In compartimentul petrolifer cursurile au fost ceva mai slabe. Acţiunile „Astra Română” au rămas oferite la 600, „Steaua Română” la 240, „Creditul Minier” la 197. După amiază nu s’au făcut tranzactiuni. Negocierile româno-ruse vor fi dese prin intermediul Franţei D. N. Titulescu ministru de Externe a primit ori în audienţă pe d. Gabriel Puaux ministrul Franţei la Bucureşti. întrevederea a avut de obiect pactul de neagresiune româno-rus. Negocierile României cu Sovietele vor continua cu concursul Franței. Modificarea impozitului pe cifra de afaceri Lucrările de la ministerul de finanţe La ministerul de finanţe se lucrează la unele modificări ce se vor introduce la aplicarea impozitului pe cifra de afaceri. Modificarea e de mare importanţă şi are de scop să sporească veniturile ce le-a avut statul din acest impozit. Modificarea impozitului pe cifra de afaceri e unul din dezideratele experţilor străini cari au recomandat tăcerea că veniturile cu impozitele indirecte şi în special cele din cifra de afaceri, trebuesc sporite. Aceasta au cerut d-nii Auboin şi Rist iar acum in urmă experţii străini, studiind mai profund chestiunea, au făcut propuneri concrete, la care articole noi, trebue să se introducă impozitul pe cifra de afaceri. Aşa, au cerut la producţia forestieră, la unele articole chimice, la îngrăşăminte chimice. Plecarea experţilor şi suspenda * 1) rea convenţiei cu Liga Raţiunilor au făcut ca această chestiune să fie lăsată deocamdată în părăsire. D. V. Madgearu ministru de finanţe a reluat problema. Aplicarea impozitului pe cifra de afaceri e acum revizuită de o comisiune specială numită anume. După informaţiile noastre d. ministru Madgearu e şi d-sa de părere că reorganizarea aplicării impozitului pe cifra de afaceri ar da noui venituri statului. D-sa nu este însă de acord cu recomandarea experţilor în ce priveşte articolele noi la care trebue aplicat impozitul. In orice caz reorganizarea, în aplicarea impozitului se va face. Comisiunea numită a şi început lucrările. Nu e exelus că noua aplicare impozitului să înceapă chiar înainte de 1 ianuarie adică în exerciţiul bugetului curent. Plăţile pentru Austria şi Ungaria Un comunicat al Băncii Naţionale Banca Naţională ne trimite spre publicare următorul comunicat: Se aduce la cunoştinţa generală următoarele : 1) Conform acordului încheiat între România şi Austria, importatorii şi toţi cei ce au de făcut plăţi în Austria, vor cere Băncii Naţionale a României, Serviciul Clearing, pe formular A. 3. C. autorizaţia de a efectua plata. Asemenea cereri în provincie se vor preda sediului Băncii Naţionale a României. Cererile se vor face pentru plăţi în silingi austriace şi vor fi însoţite de toate documentele: facturi vămuite, declaraţii vamale, scrisori, certificate de studii, medicale, chitanţe de impozit etc. 2) Cei ce au obţinut autorizaţia de a face plăţi sau remiteri în Austria vor depune la Banca Naţională a României, Serviciul Viramentelor, contravaloarea în lei a şilingilor datoraţi pe cursul de lei 2011 şiling austriac. Exportatorii români în Austria vor comunica şilingii proveniţi din export în Austria, Băncii Naţionale a României, care le va da ordine de plată în favoarea beneficiarilor austriaci, iar după efectuarea plăţii se va constata prin chitanţele certificate, în ce priveşte semnătura, de Camera de comerţ Româno - Austriacă din Viena, li se va plăti contravaloarea în Iei, din sumele depuse de importatori. Exportatorii în interesul lor şi conform prescripţiunilor in vigoare sunt invitaţi a comunica zilnic Băncii Naţionale a României disponibilul lor de şilingi austriaci ce-l au în Austria, cerând şi ordine de plată pentru a fi executate în această ţară. • Se aduce din nouă la cunoştinţa generală că sumele datorate în Ungaria urmează a fi depuse la Banca Naţională a României, care conform acordului intervenit între cele două ţări, remite neîntârziat sumele credittorilor maghiari. (Citiţi continuarea în pag. 3) Organizarea noastră judecătorească „Economii se pot face şi încă mari“ — declară d. Eugen Fetit, consilier la Înalta Curte de Casaţie Articolele noastre „Nebunia bugetară” au stârnit vii emoţii. Multă lume taci nu-şi putea închipui cât de rea e gospodăria statului nostru. D. Eugen Petit, consilier la înalta Curte de Casaţie, a binevoit să ne facă declaraţiile de mai jos, pline de interes, declaraţii care complectează arătările noastre, cu privire la organizarea judecătorească şi la bugetul Ministerului de Justiţie. D. Eugen Petit ne spune: — Marea aglomeraţie de afaceri la Curtea de Casaţie se datoreşte în primul rând, dispoziţiei din Constituţie, care declară recursul de ordin Constituţional. Intr’o ţară, cu optsprezece milioane locuitori, cu conflicte de drept interprovincialese aplică legi deosebite în Bucovina în Ardeal şi Basarabia), grefate pe natura iubitoare de procese a românului, e firesc ca numărul afacerilor la Casaţie să fie peste măsură de mare. Dacă mai adăugăm afacerile de contencios administrativ, într’o ţară în care arbitrariul administrativ e atât de obişnuit, apoi recursurile în materie de pensii, care toate vin înaintea Curţei de Casaţie, se explică de ce, cu toate sforţările magistraţilor de la această înaltă instanţă, curtea a ajuns să fie blocată. Aceasta înseamnă că se dau termene zilnice mai multe decât e putinţa de judecată. De foarte multe ori, multe afaceri se amână din de timp. La secţia "1"^c de pildă, sunt fixate până la 18 afaceri de şedinţă, de unde înainte, în România mică erau 3—4 afaceri. Termenele se dau de acum tocmai în Februarie. In ce priveşte gradele de Casaţie pe loc, NU E MAGISTRAT DE LA ÎNALTA CURTE, CARE SA NU FIE INDIGNAT DE MODUL CUM S’AU ACORDAT ACESTE TITLURI. Ele sunt cu totul contra legii. Iată de ce: Colegul meu Victor Pop, eminentul fost preşedinte al Curţei de Apel din Cluj, mi-a afirmat că niciodată n’a putut înţelege cum prin aplicarea organizării judecătoreşti maghiare s-a dat gradul de consilier de Casaţie la nenumăraţi membrii ai Curţii de Apel din Transilvania. Pentru a debloca secţia III, ca ca şi secţia I civilă, aceste secţii au două complete. La secţia III nefiind local, unul judecă dimineaţa, celălalt după amiază. Din această cauză sunt unii consilieri, cari nici n’au vreme să-şi ia dejunul şi se mulţumesc cu câte un sandici, luat în grabă. Astfel, că reducerea numărului consilierilor, ar fi, pentru moment, o imposibilitate. Această reducere s’ar putea face prin scoaterea la pensie, încetul cu încetul a acelor cari ating vârsta de pensie. Miniştri n’au creat locuri din propria lor iniţiativă. Creaţiunile le-au fost stăruitor cerute de însăşi Curtea de Casaţie, care altfel nu putea eşi din greul impas în care se afla. Deocamdată, s’ar putea modifica legea în sensul ca completele de judecată să fie numai de câte cinci membri, care să judece în acelaş timp, în şapte sau opt complete. La aceasta se opune, însă, lipsa de local. Când era ministru d. Vaier Pop, d. prim preşedinte Volanschi obţinuse promisiunea să se evacueze localul ocupat de Administraţia financiară de Ilfov, spre a fi instalate acolo unele servicii. înfăptuirea acestei dorinţe, pentru care s’a stârnit foarte mult, nu s’a mai putut face, din cauza că ministerul de finanţe a refuzat să evacueze localul Administraţii financiare. Având, şapte-opt complete de judecată cred că în cel mult un an, Casaţia s’ar putea debloca şi atunci, cu încetul, s’ar putea reduce prin pensionarei numărul mnsilipriTni E adevărat că sub dominaţia maghiară, în mod cu totul excepţional şi pentru merite deosebite, unii consilieri ai Curţei de Apel, puteau căpăta titlul de membrii a Curiei din Budapesta. Curia din Budapesta nu e însă, casaţia de la Bucureşti. Aşa că nu se poate înţelege cum o lege de organizare cu aplicare pur locală face asimilări cu consilierii Curţii noastre de Casaţie, cari sunt în afară de teritoriul arde-înfuriat, ese afară, urmat de clientul său — acesta din urmă plouat, cu nasul jos — și îl apostrofează: — Cine te-a pus, bre mode, atunci când te întrebai, să-i tot dai cu „da, domnule judecător!” sau „nu, domnule judecător!?”. — ... ?. — .Tu nu știi că trebuia să-i spui „da, domnule consilier, sau nu, domnule consilier?”. — Dar, de unde păcatele mele, să mai ştiu şi asta? Credeam că numai la Curtea de apel sunt consileri. Consilierii sunt cei cari judecă mai mulţi împreună. Aci judecă unul singur. Avocatul, enervat, îi taie vorba şi luându-şi clientul de mână, îl târăşte în faţa uşei camerei de consiliu. Pe ea o tăbliţă nouă, cu următoarea inscripţie: „Cabinetul consilierului?". Redăm întâmplarea aşa cum ne-a fost povestită. Nu-i garantăm conţinutul. Ceia ce garantăm, însă, e existenţa tăbliţei. ECONOMII SE POT FACE ŞI INCA MARI. Astfel, la Curţile de Apel de care se poate spune că unele din ele somează, se pot desfiinţa un mare număr de consilieri. Sunt de părere că inspectorii judecătorești, în principiu, sunt cu totul nefolositori, la rigoare cercetările putându-se face de un magistrat, anume delegat de ministru. Când s’a legiferat, după război, ca un consilier al Curţii de Apel să prezideze Curţile cu juri, s’au înfiinţat, special, un număr de consilieri. Prezidarea a trecut, în urmă, la preşedinţii de tribunale. Consilierii, însă, au rămas. Aceştia pot fi desfiinţaţi. Sunt secţii de tribunale, sunt judecătorii, cari aproape nu au nimic de lucru şi a căror desfiinţare se impune. Nu cere nimeni ca magistraţii să fie lăsaţi pe drumuri. Dar e un lucru foarte simplu ca locurile vacante să nu se mai complecteze. Avem, acum, un număr destul de mare de vacanţe, chiar la Curţile de Apel, cari ar putea fi suprimate, fără nici un prejudiciu pentru mersul justiţiei. In loc de aceasta, mi s’a afirmat că legea recentă pentru controlul averilor — de care n’am luat incă cunoştinţă — înfiinţează noui locuri de consilieri la unele Curţi, cu o singură secţie. Cred, că la o necesitate de control, care nu se iveşte în fiecare zi, se pot delega la acele Curţi, consilieri de la alte Curţi unde sunt mai numeroşi. Judecătoriile de ocol iar ar putea fi reduse. Ambulanţa defunctului Toma Stelian a pus la dispoziţia săteanului, pe judecătorul de ocol, care venea în comună. In schimb a avut drept urmare, marele rău că a învăţat pe ţăran să se judece pentru toate nimicurile. PROCESE PENTRU DISTRACŢIE Eu însumi am fost judecător de ocol la Brăila, la înfiinţarea legii şi am constatat că unii locuitori — iarna, când nu aveau de lucru — FACEAU PROCESE CA SA SE DISTREZE. Astfel, am avut un proces în care un locuitor dăduse în judecată pe un altul, pentru că îi bătuse o gâscă. Si, notarii cari erau obligaţi la asistenţa judecătorească gratuită, îi sfătuiau să se judece ca să le ia bani. Deasemeni cred că s’ar putea suprima mulţi funcţionari judecătoreşti, tot prin scoaterea la pensie, precum şi personalul de serviciu — servitori, aprozi, curieri, — cari sunt cu mult peste nevoile serviciului şi cari trebuesc întorşi la ţară, să ia coarnele plugului, pe cari l-au părăsit ca să se facă slujbași la stat. Tr. H. Cum se fac „Consilieri" Înaintările „pe loc“ Cât despre celelalte înaintări pe loc, părerea mea e bine cunoscută. Ani dea rândul am combătut acest sistem cu adânca convingere că prin el se depreciază gradele în magistratură și se distruge disciplina și erarhia judecătorească. Mi s’a întâmplat, personal, când eram membru al Curţii de apel din Iaşi, ca trebuind să prezidez Curtea cu juri, dintr’un oraş de provincie, cei doi judecători de ocol să refuze de a avea faţă de mine deferenţa impusă de lege, pe motivul că ei fiind cu gradul de consilieri de Curte de apel, au acelaş grad ca şi mine şi că, fiind şi mai bătrâni, ei ar trebui consideraţi ca superiori mie. Nu e un secret pentru nimeni că nu s’au acordat gradele pe loc dupe merit. Viaţa scumpă şi salariul redus, sunt împrejurări cari au făcut pe miniştri, în neputinţă de a mări salariile, pe cale bugetară, să facă aceasta, indirect acordându-le grade pe loc. Numai cine nu cunoaşte atmosfera intimă a camerelor de consiliu, nu-şi poate da seama la câte fricţiuni şi câte jigniri dau loc între colegii aceleaşi instanţe. Sunt lupte sterpe, ridicole, cari distrug caracterele şi înăspresc raporturile. Unde a ajuns prestigiul gradului, când vezi pe judecătorul unui ocol perdut şi obscur, care de ani de zile a perdut contactul cu lumea (nu mai vorbesc de cea juridică pe care poate nu l-a avut niciodată) şi a cărui supremă sforţare intelectuală consistă, de o viaţă întreagă, a împăca ţăranii cari se ceartă dela un pui de găină sau ceva asemănător, umflându-se în pene cu titlul lui de consilier, acelaş pe care îl are şi un strălucit magistrat de pildă de la Curtea de Apel din Bucureşti, care pentru a ajunge acolo, a trecut prin întreaga erarhie judecătorească, studiind într’una, ascultând pledoariile celebrităţilor baroului şi redactând decizii cunoscute şi comentate, cari fac epocă, provocând revirimente de jurisprudenţă. După ultimele înaintări, au ajuns tribunale în CARI TOŢI JUDECĂTORII SUNT PREŞEDINŢI ŞI SE POT PREVEDE CAZURI IN CARI TOŢI JUDECĂTORII AR FI CONSILIERI DE CURTE DE APEL, numai capul instanţei să fi rămas la gradul de preşedinte. Acolo, pe cei mari îi va prezida unul mai mic în grad decât dânşii. Aceasta se cheamă ierahie judecătorească? Apoi, apelul contra curţii de judecată dată de un consiler, îl pot judeca doi judecători de şedinţă? In acest sens, să fie oare principiul celor două grade de jurisdicţie? Un astfel de paradox ridicol trebue să înceteze şi pentru asta e destul un singur text de lege. 0 Întâmplare care spune melt Căci, situaţia actuală nu mai poate dăinui. Am citat, deunăzi, un caz, într’una de revistele de specialitate. Scena s’ar fi petrecut la o judecătorie de ocol, dintr’un judeţ aflat în circumsc'1"-^- rtjjr+u de Apel din Galaţi. După reuşita pledoarie a unui cunoscut avocat, când toată lumea se aştepta la soluţie în favoarea clientului acestuia, judecătorul posomorât, fără a se scula de la locul lui, pronunţă respingerea reclamaţiei. Avocatul Comerţul exterior al Argentinei — Comerţul exterior al Argentinei arată in pernele nouă luni ale anului curent un excedent al exportului de 180.291.000 pesos, ţaţă de 60. 276.000 pesos &uim un atu Cerealele Piaţa cerealelor e rezervată. Se încheie tranzacţii puţine. Cercurile cerealiste aşteaptă decizia delegaţiei interministeriale a guvernului (delegaţia economică) care se întruneşte astăseară la orele şease, în chestiunea noului regim al păienei şi al faunei. In străinătate piaţa cerealelor calmă la porumb şi slabă la grâu. La Liverpool grâul cu livrarea Decembrie a cotat 5.02 şi trei optimi faţă de 5.04 cât era în ajun. Grâul livrarea Martie 5.00 jum. Porumbul cu livrarea în Octombrie a cotat la Liverpool 8.04 jum. La Chicago grâul cu livrarea Decembrie a cotat 43.50 față de 44.2 cât era în ajun. Porumbul a cotat 24.25. La Winipeg grâul cu livrarea ia Decembrie a cotat 46.12. Reichul nu acceptă prelungirea armistiţiului inamicitor BERLIN 31 (Rador). — Cercurile politic autorizate declară că Reichul nu va participa la prelungirea pe timp de 4 luni, cu începere de la 1 Noembrie, a armistiţiului înarmărilor, stabilit la 20 iulie de conferinţa de la Geneva. Cercurile autorizate declară că guvernul nu a răspuns la circu- lara trimisă in acest scop de So- cietatea Naţiunilor puterilor, fiindcă, Reichul nu poate să se asocieze la o măsură de aşa natură atât timp cât revendicarea sa relativă la egalitatea de drepturi în materie de armamente nu va fi fost satisfăcuta. Pregătirea conferinţei economice mondiale GENEVA, 31. (Rador). — Comisia nea pregătitoare a conferinţei monetare şi economice s’a întrunit azi lai Geneva. ! D. Trip (Olanda) a fost ales preşedinte al comisiunii. D. Avend, subsecretarul general al Societăţii Naţiunilor, deschizând şedinţa a arătat că misiunea comisiunii este de a stabili o ordine de zi şi de a alege chestiunile care oferă cele mai mari posibilităţi de a da rezultate practice. D. Avend crede că e posibil ca această comisiune să meargă chiar şi mai departe şi să pregătească un acord asupra unor anumite chestiuni reţinute de comisiune. Comisiunea a numit două subcomitete: un subcomitet economic şi un subcomitet monetar, care şi-au început imediat lucrările. Preşedinţii acestor două subcomitete, împreună cu preşedintele comisiunii pregătitoare, vor constitui biroul comisiunii. Şedinţele comisiunii vor fi private. Subcomitetul economic s-a întrunit azi după amiază şi a ales preşedinte pe d. de Langenhove (Belgia). Mâine, subcomitetul economic va începe examinarea problemei restricţiilor aduse comerţului. Subcomitetul monetar al comisiunii s’a întrunit deasemeni, azi după amiază şi a ales preşedinte pe d. Beneduce (Italia). Subcomitetul monetar a început discuţia asupra etalonului aur, şi a condiţiunilor realizării sale. Discuţiunea va continua mâine. Consumaţi produse româneşti Consumând produse româneşti contribuiţi la: îmbunătăţirea balanţei comerciale; activarea încasărilor statului; stăvilirea lipsei de lucru; creşterea stocului de devize; şi desvoltarea ramurilor de producţie. ti Această contribuţie se întoarce în folosul vostru, căci ea singură poate curma criza economică în care se sbate ţara. Produsele româneşti sunt tot atât de bune ca produsele străine. Sunt, însă, mult mai eftine şi mai potrivite gustului şi obiceiurilor noastre. Asta se va vedea la: EXPOZIŢIA PERMANENTA A INDUSTRIEI ROMANESTI PATRONATA DE „ARGUS” Atunci se va vedea că îndemnul: CONSUMAŢI PRODUSE ROMANEŞTI! nu e numai in folosul economiei naţionale, ci şi al consumatorilor. I