Argus, noiembrie 1932 (Anul 23, nr. 5869-5893)

1932-11-02 / nr. 5869

I ANUL XXIII No. 5869 EXPOZIŢIA PERMANENTA a INDUSTRIEI ROMANESTI PALATUL CICLOP AB­ONAMENTE IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 » 3 luni 300 » IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 » 3 lei in tară, 6 lei în străinătate xl ORGAN ZILNIC AL COMERŢULU Fondatorii S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 24. AL INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON 3­0693 şi 3­2363 Mercuri 2 Noembrie 1932 EXPOZIŢIA PERMANENTA a INDUSTRIEI ROMANEŞTI PALATUL CICLOP PUBLICITATE­A se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Ajutorul Ligii Naţiunilor Suntem la 1 Noembrie, ziua când guvernul trebue să dea răspuns la Geneva dacă mai are sau nu, ne­­voie de concursul technic pe care l-a cerut Ligii Naţiunilor. După cum se ştie, amânarea până la 1 Noembrie a fost provocată de unele condiţii în care trebuiau să lu­creze specialiştii Ligii di P© care guvernul nostru le credea cam ne­potrivite. Privind problema concursului tehnic al Ligii Naţiunilor, în toată seriozitatea ei, trebue să ne între­băm, mai întâi, dacă în adevăr a­­vem neapărată nevoie de acest a­­jutor din afară. Căci dacă am a­­junge la concluzia ca ajutorul este de prisos, nu ar mai Încăpea nici discuţia asupra condiţiilor In care să ni se dea acest ajutor. Când ceri cuiva un ajutor, nu Poţi să-i pui şi condiţii. Cel ce dă ajutorul trebuie lăsat liber să ju­dece el condiţiile în care va putea ajunge la rezultatul dorit. Punând condiţii, dovedeşti că de fapt, nu ai nevoie de ajutor, ci numai de un simulacru, pentru a ajunge la un scop cu totul străin de cel pentru care s-a cerut ajutor. Suntem noi în această situaţie, că nu avem nevoie de ajutorul mo­ral al Ugii, ci numai de o manevră, pentru a ascunde o situaţie bună, sub înfăţişarea de postulanţi la Ge­neva? Fără îndoială că nu. Avem ne­voie de concursul efectiv al exper­ţilor Ligii Naţiunilor în îndreptarea administrării finanţelor publice. Situaţia finanţelor noastre, nu numai că nu este bună, dar, dim­potrivă, e foarte rea. Dacă avem ceva de ascuns de ochii experţilor străini, nu sunt părţile bune, pe ca­re n’am vrea să le dăm în vileag, ci, dimpotrivă, părţile rele. Aceste părţi rele sunt aşa de adânci, încât e sigur că îndreptare nu am putea afla, fără Indiscreţia ochiului străin care să ne oblige să nu mai trecem cu vederea ceiace nu trebuia făcut sau ceia ce trebuia îndreptat de mult. Experţii Ligii Naţiunilor nu ne vor aduce nici cunoştinţe noi, nici metode secrete sau necunoscute de specialiştii noştri. Ei ne vor aduce. Insă, ceva ce noi nu putem avea. Ne vor aduce nepărtinirea jude­căţii în faţa greşelilor pe care noi românii cu toţii le-am făcut şi, prin­­tr-un consimţimânt tacit, tot sun­tem oarecum hotărâţi să le conti­nuăm. Nu există guvern destul de tare, pentru a fi desbrăcat de solidarita­tea de interese cu partizanii cari-l susţin. Nici un guvern nu ar putea re­zista, prin propriile lui puteri, la protestele pe care le-ar ridica ori­ce încercare de normalizare a fi­nanţelor, prin economii la perso­nal. Viaţa politică este aşa de le­gată de administraţia Statului, în­cât nu există slujbaş, cât de mă­runt, care, atins întriun fel oarecare în interesele lui, să nu găsească mij­locul de a pune în mişcare influen­ţele cele mai puternice. Dacă Statul este astăzi, intr’o si­tuaţie aşa de grea, e tocmai din pricină că guvernele — chiar şi cel Încercat fără partide — sunt în ne­putinţă de a se atinge de personal. Personalul formează substratul po­litic al Statului şi, aşa fiind, el este incapabil de a se automutila pen­tru a da finanţelor publice o înfă­­ţişare sănătoasă. MAJORITATEA PARLAMENTARILOR SUNT FUNCŢIONARI DE STAT, MEM­BRI AI CLERULUI ŞI AI COR­PULUI DIDACTIC. Preoţii şi pro­fesorii de diferitele grade formează cadrele principale ale tuturor or­ganizaţiilor politice şi ei ocupă CE­LE MAI MULTE LOCURI IN PARLAMENT. Compoziţia majori­tăţilor parlamentare se răsfrânge şi asupra guvernelor. Mare parte din miniştri sunt funcţionari de Stat, în special profesori de dife­rite grade, ajunşi în fruntea Sta­tului prin ierarchia dobândită în partide. Această compoziţie a lumii politice şi acest mod de recrutare a conducătorilor Statului nu îngă­­duie libertatea de hotărâre pe care şi-ar îngădui-o o pătură conducă­toare fără legătură cu budgetul Statului. E o fatalitate ca lumea noastră politică şi conducătorii noştri să trăiască în mare parte din budgetul Statului şi să fie produşi ai budge­­tului Statului. Burghezia noastră intelectuală a luat locul vechilor boeri, dar nu a devenit o burghezie propriu zisă, în sens apusean, CI A RAMAS IN BUDGET SAU IN JURUL BUDGETULUI. Mulţimea şcolilor de toate gradele produce necontenit valuri de noi candidaţi la budget. Cei cari nu pot intra di­rect în slujbele Statului — şi au început a fi mulţi de aceştia — se organizează în formaţiuni politice extremiste, cu scopul de a pune mâna pe puterea în Stat, PENTRU A AJUNGE LA BUDGETUL STA­TULUI. In aceste condiţiini este vădit ca îndrumarea spre o viaţă nor­mală, nu numai ca Stat, dar şi ca naţiune, nu o putem face noi înşi­ne. Trebuie să vie o autoritate mo­rală din afară care să ne oblige să apucăm pe calea dreaptă, oricât de dureroasă ar fi această abatere din calea rătăcirii pe care mergem as­tăzi. Se pune, fără îndoială, o ches­tiune de prestigiu. Umilinţa pe care ne-o vor aduce experţii străini o­­dată cu luminile lor, nu o putem trece cu vederea. Ţinând, însă, so­coteală că la adăpostul mândriei naţionale noi creştem buruiana o­­trăvitoare a şcolii superficiale, CA­RE FABRICA DIPLOME DE DES­­RADACINAŢI şi de revoltat! şi pregăteşte astfel O SITUAŢIA A­­SEMĂNĂTOARE CU CEA DIN RUSIA, mândria pe care o jertfim, astăzi, e un preţ destul de modest al asigurării pentru ziua de mâine. A. CORTEANU P­I­AȚ­A Din străinătate, nici o ştire. Mai toate bursele continentale au făcut punte, de Sâmbătă şi până Miercuri dimineaţa. Bursa din Paris n’a lu­crat La noi. Bursa a fost mai susţi­nută, deşi volumul de afaceri e destul de redus. In compartimentul efectelor, cursurile au înregistrat mici modificări fată de cele prece­dente. In schimb, în compartimentul acţiunilor, s-au produs urcări apre­ciabile. Banca Naţională a urcat dela 4650 la 4800, S. T. B. dela 890 la 910, Reşiţa dela 200 la 215, Mica foarte susţinută la cursul de 595, S. R. D. dela 350 la 370, Letea de la 260 la 275. In compartimentul petrolifer cursurile au fost ceva mai slabe. Acţiunile „Astra Română” au ră­mas oferite la 600, „Steaua Româ­nă” la 240, „Creditul Minier” la 197. După amiază nu s’au făcut tran­­zactiuni. Negocierile româno-ruse vor fi dese prin inter­mediul Franţei D. N. Titulescu ministru de Externe a primit ori în audienţă pe d. Gabriel Puaux ministrul Franţei la Bucureşti. întrevederea a avut de obiect pactul de neagre­siune româno-rus. Nego­cierile României cu Sovie­tele vor continua cu con­cursul Franței. Modificarea impozitului pe cifra de afaceri Lucrările de la ministerul de finanţe La ministerul de finanţe se lucrea­ză la unele modificări ce se vor in­troduce la aplicarea impozitului pe cifra de afaceri. Modificarea e de mare importanţă şi are de scop să sporească venitu­rile ce le-a avut statul din acest im­pozit. Modificarea impozitului pe cifra de afaceri e unul din dezideratele experţilor străini cari au recoman­dat tăcerea că veniturile cu impozite­le indirecte şi în special cele din ci­fra de afaceri, trebuesc sporite. A­­ceasta au cerut d-nii Auboin şi Rist iar acum in urmă experţii străini, studiind mai profund chestiunea, au făcut propuneri concrete, la care ar­ticole noi, trebue să se introducă impozitul pe cifra de afaceri. Aşa, au cerut la producţia fores­tieră, la unele articole chimice, la îngrăşăminte chimice. Plecarea experţilor şi suspenda­ * 1)­­ rea convenţiei cu Liga Raţiunilor au făcut ca această chestiune să fie lă­sată deocamdată în părăsire. D. V. Madgearu ministru de fi­nanţe a reluat problema. Aplicarea impozitului pe cifra de afaceri e acum revizuită de o comisiune spe­cială numită anume. După informaţiile noastre d. mi­nistru Madgearu e şi d-sa de părere că reorganizarea aplicării impozi­tului pe cifra de afaceri ar da noui venituri statului. D-sa nu este însă de acord cu recomandarea experţi­lor în ce priveşte articolele noi la care trebue aplicat impozitul. In orice caz reorganizarea, în apli­carea impozitului se va face. Com­i­­siunea numită a şi început lucrările. Nu e exel­us că noua aplicare impozitului să înceapă chiar înainte de 1 ianuarie adică în exerciţiul bu­getului curent. Plăţile pentru Austria şi Ungaria Un comunicat al Băncii Naţionale Banca Naţională ne trimite spre publicare următorul comunicat: Se aduce la cunoştinţa generală următoarele : 1) Conform acordului încheiat între România şi Austria, importatorii şi toţi cei ce au de făcut plăţi în Austria, vor cere Băncii Naţionale a Româ­niei, Serviciul Clearing, pe formular A. 3. C. auto­rizaţia de a efectua plata. Asemenea cereri în pro­vincie se vor preda sediu­lui Băncii Naţionale a Ro­mâniei. Cererile se vor face pen­tru plăţi în silingi aus­triace şi vor fi însoţite de toate documentele: fac­turi vămuite, declaraţii vamale, scrisori, certifi­cate de studii, medicale, chitanţe de impozit etc. 2) Cei ce au obţinut au­torizaţia de a face plăţi sau remiteri în Austria vor depune la Banca Na­ţională a României, Ser­viciul Viramentelor, con­travaloarea în lei a şilin­gilor datoraţi pe cursul de lei 2011 şiling austriac. Exportatorii români în Austria vor comunica şi­lingii proveniţi din export în Austria, Băncii Naţio­nale a României, care le va da ordine de plată în favoarea beneficiarilor austriaci, iar după efec­tuarea plăţii se va consta­ta prin chitanţele certifi­cate, în ce priveşte sem­nătura, de Camera de­ co­merţ Româno - Austriacă din Viena, li se va plăti contravaloarea în Iei, din sumele depuse de impor­tatori. Exportatorii în intere­sul lor şi conform pres­­cripţiunilor in vigo­ar­e sunt invitaţi a comunica zilnic Băncii Naţionale a României disponibilul lor de şilingi austriaci ce-l au în Austria, cerând şi ordi­ne de plată pentru a fi e­­xecutate în această ţară. • Se aduce din nouă la cu­noştinţa generală că su­mele datorate în Ungaria urmează a fi depuse la Banca Naţională a Româ­niei, care conform acor­dului intervenit între cele două ţări, remite neîntâr­ziat sumele credittorilor maghiari. (Citiţi continuarea în pag. 3­) Organizarea noastră judecătorească „Economii se pot face şi încă mari“ — declară d. Eugen Fetit, consilier la Înalta Curte de Casaţie Articolele noastre „Nebunia buge­tară” au stârnit vii emoţii. Multă lume taci nu-şi putea închipui cât de rea e gospodăria statului nostru. D. Eugen Petit, consilier la înalta Curte de Casaţie, a binevoit să ne facă declaraţiile de mai jos, pline de interes, declaraţii care complec­­tează arătările noastre, cu privire la organizarea judecătorească şi la bugetul Ministerului de Justiţie. D. Eugen Petit ne spune: — Marea aglomeraţie de afaceri la Curtea de Casaţie se datoreşte în primul rând, dispoziţiei din Constituţie, care declară recursul de ordin Constituţional. Intr’o ţară, cu optsprezece milioane lo­cuitori, cu conflicte de drept in­­terprovinciale­­se aplică legi deo­sebite în Bucovina în Ardeal şi Basarabia), grefate pe natura iu­bitoare de procese a românului, e firesc ca numărul afacerilor la Casaţie să fie peste măsură de mare. Dacă mai adăugăm aface­rile de contencios administrativ, într’o ţară în care arbitrariul ad­ministrativ e atât de obişnuit, apoi recursurile în materie de pensii, care toate vin înaintea Curţei de Casaţie, se explică de ce, cu toate sforţările magistraţilor de la aceas­tă înaltă instanţă, curtea a ajuns să fie blocată. Aceasta înseamnă că se dau termene zilnice mai multe decât e putinţa de judecată. De foarte multe ori, multe afaceri se amână din de timp. La secţia "1"^c de pildă, sunt fixate până la 18 afaceri de şe­dinţă, de unde înainte, în România mică erau 3—4 afaceri. Termenele se dau de acum tocmai în Februa­rie. In ce priveşte gradele de Casaţie pe loc, NU E MAGISTRAT DE LA ÎNALTA CURTE, CARE SA NU FIE INDIGNAT DE MODUL CUM S’AU ACORDAT ACESTE TIT­LURI. Ele sunt cu totul contra le­gii. Iată de ce: Colegul meu Victor Pop, eminentul fost preşedinte al Curţei de Apel din Cluj, mi-a afir­mat că niciodată n’a putut înţelege cum prin aplicarea organizării ju­decătoreşti maghiare s-a dat gra­dul de consilier de Casaţie la ne­număraţi membrii ai Curţii de Apel din Transilvania. Pentru a debloca secţia III, ca ca şi secţia I civilă, aceste secţii au două complete. La secţia III nefiind local, unul judecă dimi­neaţa, celălalt după amiază. Din această cauză sunt unii consilieri, cari nici n’au vreme să-şi ia de­junul şi se mulţumesc cu câte un sandici, luat în grabă. Astfel, că reducerea numărului consilierilor, ar fi, pentru moment, o imposibi­litate. Această reducere s’ar pu­tea face prin scoaterea la pensie, încetul cu încetul a acelor cari ating vârsta de pensie. Miniştri n’au creat locuri din propria lor iniţiativă. Creaţiunile le-au fost stăruitor cerute de în­săşi Curtea de Casaţie, care alt­fel nu putea eşi din greul impas în care se afla. Deocamdată, s’ar putea modi­fica legea în sensul ca completele de judecată să fie numai de câte cinci membri, care să judece în acelaş timp, în şapte sau opt com­plete. La aceasta se opune, însă, lipsa de local. Când era ministru d. Vaier Pop, d. prim preşedinte Volanschi obţinuse promisiunea să se evacueze localul ocupat de Ad­ministraţia financiară de Ilfov, spre a fi instalate acolo unele ser­vicii. înfăptuirea acestei dorinţe, pen­tru care s’a stârnit foarte mult, nu s’a mai putut face, din cauza că ministerul de finanţe a refuzat să evacueze localul Administraţii financiare. Având, şapte-opt complete de­ judecată cred că în cel mult un an, Casaţia s’ar putea debloca şi atunci, cu încetul, s’ar putea re­duce prin pensionarei numărul mnsilipriTni E adevărat că sub dominaţia ma­­ghiară, în mod cu totul excepţional şi pentru merite deosebite, unii consilieri ai Curţei de Apel, puteau căpăta titlul de membrii a Curiei din Budapesta. Curia din Buda­pesta nu e însă, casaţia de la Bu­cureşti. Aşa că nu se poate înţelege cum o lege de organizare cu aplicare pur locală face asimilări cu consi­lierii Curţii noastre de Casaţie, ca­ri sunt în afară de teritoriul arde-înfuriat, ese afară, urmat de clien­tul său — acesta din urmă plouat, cu nasul jos — și îl apostrofează: — Cine te-a pus, bre mode, atunci când te întrebai, să-i tot dai cu „da, domnule judecător!” sau „nu, domnule judecător!?”. — ... ?. — .Tu nu știi că trebuia să-i spui „da, domnule consilier, sau nu, domnule consilier?”. — Dar, de unde păcatele mele, să mai ştiu şi asta? Credeam că numai la Curtea de apel sunt con­­sileri. Consilierii sunt cei cari ju­decă mai mulţi împreună. Aci ju­decă unul singur. Avocatul, enervat, îi taie vorba şi luându-şi clientul de mână, îl târăşte­ în faţa uşei camerei de consiliu. Pe ea o tăbliţă nouă, cu următoarea inscripţie: „Cabinetul consilierului?". Redăm întâmplarea aşa cum ne-a fost povestită. Nu-i garan­tăm conţinutul. Ceia ce garantăm, însă, e existenţa tăbliţei. ECONOMII SE POT FACE ŞI INCA MARI. Astfel, la Curţile de Apel de care se poate spune că unele din ele somează,­­ se pot desfiin­ţa un mare număr de consilieri. Sunt de părere că inspectorii ju­decătorești, în principiu, sunt cu totul nefolositori, la rigoare cerce­tările putându-se face de un ma­gistrat, anume delegat de ministru. Când s’a legiferat, după război, ca un consilier al Curţii de Apel să prezideze Curţile cu juri, s’au în­fiinţat, special, un număr de con­silieri. Prezidarea a trecut, în ur­mă, la preşedinţii de tribunale. Con­silierii, însă, au rămas. Aceştia pot fi desfiinţaţi. Sunt secţii de tribunale, sunt ju­decătorii, cari aproape nu au nimic de lucru şi a căror desfiinţare se impune. Nu cere nimeni ca magistraţii să fie lăsaţi pe drumuri. Dar e un lu­cru foarte simplu ca locurile va­cante să nu se mai complecteze. Avem, acum, un număr destul de mare de vacanţe, chiar la Curţile de Apel, cari ar putea fi suprima­te, fără nici un prejudiciu pentru mersul justiţiei. In loc de aceasta, mi s’a afirmat că legea recentă pentru controlul averilor — de care n’am luat incă cunoştinţă — înfiinţează noui lo­curi de consilieri la unele Curţi, cu o singură secţie. Cred, că la o ne­cesitate de control, care nu se ive­şte în fiecare zi, se pot delega la acele Curţi, consilieri de la alte Curţi unde sunt mai numeroşi. Judecătoriile de ocol iar ar pu­tea fi reduse. Ambulanţa defunctu­lui Toma Stelian a pus la dispoziţia săteanului, pe judecătorul de ocol, care venea în comună. In schimb a avut drept urmare, marele rău că a învăţat pe ţăran să se judece pentru toate nimicurile. PROCESE PENTRU DISTRACŢIE Eu însumi am fost judecător de ocol la Brăila, la înfiinţarea legii şi am constatat că unii locuitori — iarna, când nu aveau de lucru — FACEAU PROCESE CA SA SE DISTREZE. Astfel, am avut un proces în care un locuitor dăduse în judecată pe un altul, pentru că îi bătuse o gâscă. Si, notarii cari erau obligaţi la asistenţa judecă­torească gratuită, îi sfătuiau să se judece ca să le ia bani. Deasemeni cred că s’ar putea suprima mulţi funcţionari judecătoreşti, tot prin scoaterea la pensie, precum şi per­sonalul de serviciu — servitori, aprozi, curieri, — cari sunt cu mult peste nevoile serviciului şi cari trebuesc întorşi la ţară, să ia coarnele plugului, pe cari l-au pă­răsit ca să se facă slujbași la stat. Tr. H. Cum se fac „Consilieri" Înaintările „pe loc“ Cât despre celelalte înaintări pe loc, părerea mea e bine cunoscută. Ani dea rândul am combătut acest sistem cu adânca convingere că prin el se depreciază gradele în magistratură și se distruge disci­plina și erarhia judecătorească. Mi s’a întâmplat, personal, când eram membru al Curţii de apel din Iaşi, ca trebuind să prezidez Curtea cu juri, dintr’un oraş de provincie, cei doi judecători de ocol să refuze de a avea faţă de mine deferenţa impusă de lege, pe motivul că ei fiind cu gradul de consilieri de Curte de apel, au acelaş grad ca şi mine şi că, fiind şi mai bătrâni, ei ar trebui consideraţi ca superiori mie. Nu e un secret pentru nimeni că nu s’au acordat gradele pe loc du­pe merit. Viaţa scumpă şi salariul redus, sunt împrejurări cari au fă­cut pe miniştri, în neputinţă de a mări salariile, pe cale bugetară, să facă aceasta, indirect acordându-le grade pe loc. Numai cine nu cunoaşte atmosfe­ra intimă a camerelor de consiliu, nu-şi poate da seama la câte fric­ţiuni şi câte jigniri dau loc între co­legii aceleaşi instanţe. Sunt lupte sterpe, ridicole, cari distrug carac­terele şi înăspresc raporturile. Unde a ajuns prestigiul gradului, când vezi pe judecătorul unui ocol perdut şi obscur, care de ani de zile a perdut contactul cu lumea (nu mai vorbesc de cea juridică pe care poate nu l-a avut niciodată) şi a cărui supremă sforţare intelec­tuală consistă, de o viaţă întreagă, a împăca ţăranii cari se ceartă de­la un pui de găină sau ceva ase­mănător, umflându-se în pene cu titlul lui de consilier, acelaş pe ca­re îl are şi un strălucit magistrat de pildă de la Curtea de Apel din Bucureşti, care pentru a ajunge a­­colo, a trecut prin întreaga erarhie judecătorească, studiind într’una, ascultând pledoariile celebrităţilor baroului şi redactând decizii cu­noscute şi comentate, cari fac epo­că, provocând revirimente de ju­­risprudenţă. După ultimele înaintări, au ajuns tribunale în CARI TOŢI JUDECĂ­TORII SUNT PREŞEDINŢI ŞI SE POT PREVEDE CAZURI IN CA­RI TOŢI JUDECĂTORII AR FI CONSILIERI DE CURTE DE A­­PEL, numai capul instanţei să fi ră­mas la gradul de preşedinte. Aco­lo, pe cei mari îi va prezida unul mai mic în grad decât dânşii. Aceasta se cheamă ierahie ju­decătorească? Apoi, apelul contra curţii de judecată dată de un con­­siler, îl pot judeca doi judecători de şedinţă? In acest sens, să fie oare principiul celor două grade de jurisdicţie? Un astfel de para­dox ridicol trebue să înceteze şi pentru asta e destul un singur text de lege. 0 Întâmplare care spune melt Căci, situaţia actuală nu mai poate dăinui. Am citat, deunăzi, un caz, într’una de revistele de specialitate. Scena s’ar fi petrecut la o ju­decătorie de ocol, dintr’un judeţ aflat în circumsc'1"-^- rtjjr+u de Apel din Galaţi. După reuşita ple­­doarie a unui cunoscut avocat, când toată lumea se aştepta la soluţie în favoarea clientului aces­tuia, judecătorul posomorât, fără a se scula de la locul lui, pronunţă respingerea reclamaţiei. Avocatul Comerţul exterior al Ar­gentinei — Comerţul exterior al Ar­genti­­nei arată in pernele nouă luni ale a­­nul­ui curent un excedent al expor­tului de 180.291.000 pesos, ţaţă de 60. 276.000 pesos &uim un atu Cerealele Piaţa cerealelor e rezervată. Se încheie tranzacţii puţine. Cercurile cerealiste aşteaptă decizia delega­ţiei interministeriale a guvernului (delegaţia economică) care se în­truneşte astăseară la orele şease, în chestiunea noului regim al păie­nei şi al faunei.­­ In străinătate piaţa cerealelor calmă la porumb şi slabă la grâu. La Liverpool grâul cu livrarea Decembrie a cotat 5.02 şi trei op­timi faţă de 5.04 cât era în ajun. Grâul livrarea Martie 5.00 jum. Porumbul cu livrarea în Octom­brie a cotat la Liverpool 8.04 jum. La Chicago grâul cu livrarea De­cembrie a cotat 43.50 față de 44.2 cât era în ajun. Porumbul a cotat 24.25. La Winipeg grâul cu livrarea ia Decembrie a cotat 46.12. Reichul nu acceptă pre­lungirea armistiţiului inamicitor BERLIN 31 (Rador). — Cercu­rile politic autorizate declară că Reichul nu va participa la prelun­girea pe timp de 4 luni, cu începere de la 1 Noembrie, a armistiţiului înar­mărilor, stabilit la 20 iulie de con­ferinţa de la Geneva. Cercurile autorizate declară că guvernul nu a răspuns la circu-­ lara trimisă in acest scop de So-­ cietatea Naţiunilor puterilor, fiindcă, Reichul nu poate să se asocieze la­ o măsură de aşa natură atât timp cât revendicarea sa relativă la e­­galitatea de drepturi în materie de armamente nu va fi fost satisfăcuta. Pregătirea conferinţei economice mondiale GENEVA, 31. (Rador)­. — Comisia nea pregătitoare a conferinţei mone­tare şi economice s’a întrunit azi lai Geneva. !­ D. Trip (Olanda) a fost ales preşe­­dinte al comisiunii. D. Avend­, subsecretarul general­ al Societăţii Naţiunilor, deschizând şedinţa a arătat că misiunea comi­­siunii este de a stabili o ordine de zi şi de a alege chestiunile care oferă cele mai mari posibilităţi de a da re­­zultate practice. D. Avend­ crede că e posibil ca a­­ceastă comisiune să meargă chiar şi mai departe şi să pregătească un a­­­cord asupra unor anumite chestiuni reţinute de comisiune.­­ Comisiunea a numit două subco­mitete: un subcomitet economic şi un subcomitet monetar, care şi-au înce­put imediat lucrările. Preşedinţii ace­stor două subcomitete, împreună cu preşedintele comisiunii pregătitoare, vor constitui biroul comisiunii.­ Şedinţele comisiunii vor fi private. Subcomitetul economic s-a întrunit azi după amiază şi a ales preşedinte pe d. de Langenhove (Belgia). Mâine, subcomitetul economic va începe e­­xaminarea problemei restricţiilor a­­duse comerţului. Subcomitetul monetar al comisiu­­nii s’a întrunit deasemeni, azi după amiază şi a ales preşedinte pe d. Be­­neduce (Italia). Subcomitetul mone­tar a început discuţia asupra etalonu­lui aur, şi a condiţiunilor realizării sale. Discuţiunea va continua mâine. Consumaţi produse ro­mâneşti Consumând produse româneşti contribuiţi la: îmbunătăţirea balanţei comer­ciale; activarea încasărilor statului; stăvilirea lipsei de lucru; creşterea stocului de devize; şi desvoltarea ramurilor de pro­­ducţie. ti Această contribuţie se întoarce în folosul vostru, căci ea singură poate curma criza economică în care se sbate ţara. Produsele româneşti sunt tot a­tât de bune ca produsele străine. Sunt, însă, mult mai eftine şi mai potrivite gustului şi obiceiurilor noastre. Asta se va vedea la: EXPOZIŢIA PERMANENTA A INDUSTRIEI ROMANESTI PATRONATA DE „ARGUS” Atunci se va vedea că îndemnul: CONSUMAŢI PRODUSE ROMANEŞTI! nu e numai in folosul economiei naţionale, ci şi al consumatorilor. I

Next