Argus, ianuarie 1933 (Anul 23, nr. 5919-5941)
1933-01-14 / nr. 5928
AMUL XXII! No. 5928 Faceţilicitate în ziarul nostru şi Intreprimierea av. n laîiorL ABONAMENTE: IN TARA Lij au IUUU lei n luai 550 » 3 luni 300 » LN STRAINATATE Un an -200 lei 6 luni idOO » 3 luni 800 » 01GAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatorii S. PAUKER şi H. F. VALENTIN E1FOURULE Bucureşti. Str. Constantin JIUIi Mo. 24 EL 3 *©i în fera, 6 leii în străinătate Guvernul de mâine In Decembrie trecut, când a demnonat ministerul Herriot, Le Temps a publicat un articol din care desprindem, acum, după demisia guvernului Mardi, rândurile următoare : „Care va îi guvernul de mâine? Consultante au început la Elyseu, dup© obiceiurile tradiţionale, şi jud&căţi's, mai amit sau mai puţin t:.osebite ale oamenilor poliţiei, chemaţi de şeful Statului, urmează unele după altele, din oră în oră„Dar, toată lumea e de părere că această criză trebue să fie scurtă, situaţia dinăuntru şi cea tîTa oară neputând decât să se îngreuieze pe măsură- ce zUele se SQurg., •«E.şi credinţa noastră. Totuşi, din. pricina chiar a acestor greutăţi fcrsrte mari, e bine să nu se ia hotărâri, cu prea multă pripă. Timpil închinat chibzuirii nu e timp pierdut. El .va putea, fără îndoială, să'cruţe ţarii alte risipe de forţe, cari ar prneînd crize peste crize, dăcă cea de acum s'ar sfârşi priori’o alcătuire ministerială şubredă şi mediocră. .. de prisos să mai stăruim asupra sarcinei, care va fi încredinţată guvernului de mâine. Problemele simt încurcate şi primejdioase. Deficitul creşte pe măsură ce zilele trec Să nu uiăm, pe deasupra, că autoritatea Statului e pusă în joc din aceeaşi pricină. Iar creditul public, încrederea naţiei în regimul însuşi, pot fi la cheremul unei greşeli sau unei slăbiciuni. „Prima greşeală ar fi oprirea la o deslegare leneşe, — guvern trecător, de transiţie. Transiţiile fericite sunt de domeniul literaturii. In politică, şi în împrejurările de acum, ţara nu are răgazul de a se învoi cu asemenea jocuri. Misiunea ministerului celui nou nu e de a pregăti culcuşul unui alt guvern mai tare, mai arătos şi mai cu autoritate, care ar pregăti, el însuşi, un altul, până ce din această cascadă de combinaţii succesive să răsară, în sfârşit, un guvern demn de acest nume. „Dacă s’ar întâmpla asta, acum când timpul zoreşte şi întâmplările nu aşteaptă, ţara s'ar găsi, în cele din urmă, în faţa prăbuşirii. „Nu. Misiunea guvernului, care se va constitui va fi de a guverna. Şi îi trebue, aşadar, de îndată, autoritatea, prestigiul, tăria, cari îi vor îngădui sarcina”. Judecând stările de la noi, ce să mai adăugăm, la aceasta îngrijorare şi la aceste comentarii ale ziarului francez ? Atâta numai că situaţia ţării noastre, înăuntru şi in afară, e poate, neasemănat mai grea de cum erau acum o lună stările din Franţa. Deficitul bugetar e copleşitor. Cu toate prevederile încurajatoare ce vin din sferele cârmuirii, noi rămânem în credinţa că anul acesta nu va fi, pentru economia naţională, mai bun de cum a fost anul ce a trecut. S ar putea chiar să avem greutăţi şi mai mari. Ca să le înfruntăm, munca tuturora — guvern şi opoziţie — şi muncă de tot minutul — nu va fi prea mult. Nu e vreme de risipit timpul cu fericite alcătuiri, totdauna nefericite. Guvernului de mâine îi se cere sa cârmuiască, la treimetkitr,",yde îndată, autoritatea, prestigiul și forța", fără de cari nici un guvern nu poate stăpâni"vremile. T. PISANU Aspect© germane Semnificaţia programului Schleicher In legătură cucriza cabinetului german se putea prevesti si eventualitatea unei soluţii radicale în politica Reichului. Relaţiile politice erau atât de încordate în ultimă vreme, încât nu se putea spera într’un compromis conciliant, prin care să se asigure continuitate şi calm. In special cercurile economice germane manifestau cea mai multă îngrijorare. Partidele politice extremiste anunţau atâtea formule radicale, încât se putea întrevedea uşor o paralizare a activităţii productive şi lezarea multor interese. Noul guvern, condus de generalul von Schleicher — sau de „generalul social“ — a anunţat, un program economic cuviincios, întemeiat pe mult calm — şi întrucâtva destul de strategic. De aceia, n’a fost prea greu, ca a doua zi după anunţarea oficială a programului, să se ajungă chiar la convingerea că intenţiile guvernului Schleicher înseamnă un început de destindere pentru politica germană. Opinia cercurilor economice a început să se liniştească prin această promisiune că nu va fi tulburată prea mult cu formule miraculoase sau cu planuri prea artificiale. Programul Schleicher aduce ceva nou prin simplitatea sa. Intr’adevăr nu s’au anunţat o serie nesfârşită de reţetelegislative pentru a se asigura „bunăstarea naţională“ — aşa cum procedase acum câteva luni von Papen. Schleicher a spus răspicat că vrea deocamdată, două lucruri esenţiale pentru salvarea Germaniei : muncă şi pâine. „Muncă“ nu în sensul obişnuit, ci în sensul unor măsuri energice pentru evitarea şomajului. Prin procurarea unor noui posibilităţi, de plasament muncitorilor se va putea face un prim pas spre înviorarea economică ; astfel se va înlătura treptat mizeria unei clase — şi totodată — se va urca puterea de cumpărare pe piaţa germană. Prima măsură pentru „Arbeitsbeschaffung" e realizarea programului de colonizare. Iar in legătură cu colonizarea se va încerca o politică de treptată reorganizare a Germaniei. Din spiritul acestei părţi de program rezultă însă că măsurile vor apărea treptat, fără a se fixa iniţial un punct de vedere rigid. O altă precizare importantă din programul Schleicher e aceia a apărării stabilităţii valutare. Era desigur necesar să se combată oficial şi mitul inflaţionist din Germania. Prin aceasta s’a oferit încă o asigurare producătorilor şi consumatorilor sperieţi. Aici trebue de întrevăzut o fază decizivă în aventura inflaţionistă, care începuse şi ea să cutremure activitatea economică germană. In sfârşit, „generalul social“ a căutat să îndepărteze ideia că ar dori o „dictatură militară“. Dimpotrivă , va întreprinde o politică socială bazată pe libertate. Schleicher a spus că toate aceste prognosticuri senzaţionale asupra intenţiilor sale sunt un obstacol esenţial pentru planul actual de redresare .Miturile şi ereziile trebue înlocuite prin bun simţ şi muncă senină. Dacă programul Schleicher nu se întemeiază mai mult pe o strategie diplomatică, decât pe o politică sinceră, atunci se poate spera într’o apropiată calmare a atitudinilor din lumea germană. Acesta ar fi totodată şi un început de optimism ,reconfortant pentru activitatea economică. Deocamdată nu se poate anticipa nimic asupra posibilităţilor de realizare a acestui program. Dificultăţile Germaniei actuale sunt prea mari pentru a putea fi înlăturate numaiîntr’o bună intenţie. Ceia ce rămâne însă din programul Schleicher, e spiritul şi tactica cu care a fost elaborat. Desigur că o nouă mentalitate în politica germană nu e un fapt neglijabil pentru apărarea intereselor economice. Un început de destindere politică şi de calm a opiniei publice înseamnă încă un pas spre redresare. Viaţa economică are mereu nevoe de calm, de continuitate şi mai ales de îndepărtarea tutelei strict politice. Producţia naţională necesită libertate. Cât de semnificativă a fost declaraţia făcută deunăzi , de un (Citiți continuarea în pag. 6-a) / ' PIAŢA Din străinătate, puţine ştiri. Tendinţa se menţine staţionară în pieţele apusene. La Paris, piaţa ceva mai slabă. S’au încheiat, totuş, numeroase tranzacţii, Rentei© româneşti mai oferite. Renta de stabilizare se negociază la cursul de 910—920, faţă de 930 în ajun. Renta de desvoltare cotează 32, faţă de 33 şi un sfert. Această uşoară scădere de cursuri se datoreşte isbucnirei crizei politice din ţara noastră. Şi în compartimentul petroliferelor,cursurile au fost ceva mai slabe. S-au produs câteva scăderi fără de însemnăre. Astra Română a oscilat între 82 jumătate şi 83 jumătate. Steaua Română e mult cerută pe pieţele apusene. Ultima cotaţiune la Paris a fost 60. * La noi, bursa e însufleţită. Compartimentul efectelor a încheiat în lunii cursurilor precedente. Pe alocuri au câştigat mici diferenţe. Renta stabilizării se urcă de la 41 şi trei sferturi la 4P, si un sfert şi scrisuri’?- de 5 la sută de la 26 şi trei sferturi la 2? şi un sfert. In acţiuni, piaţa e vioaie. Acţiunile Banca Naţională se urcă dela 4500 la 4600, Banca Româneasca dela 185 la ?119. Creditul Industrial dela 2’00■' 229, s. T. P. dela 1035 la 1060, Mica d°'rafm la 6610, Letea dela 290 la 200, Clădirea Românească dela 215 la 229. In valorile de petrol s’au încheiat transacţbmi reduse, cursurile rămânând neschimbate. Lumea aşteaptă rezultatul nouîlor discuţii ariste la Pans. Dună amiază, fu târgul liber, nu fp-CAH Situaţia sumara a Băncii Naţionale — LA 3 DECEMBRIE — Situaţia sumară a Băncii Nationale, la 3 Decembrie, se prezintă astfel: Stocul de aur, în total, de 9 miliarde 498 milioane 188.383 lei faţă de 9 miliarde 480 milioane 508 080 lei la 26 Noembrie- Aur în România 6 miliarde 275 milioane 730 988 lei-Aur în stră’nătate 3 miliarde 222 mi’ioane 457-395 lei-Devize 540 milioane 148-496 lai fată de 553 milioane 449-339 lei la 26 Noembrie-Stoca’ total e în urcare cu 4 milioa-e 479-460 Iei. Portofoliul comercial e de 10 miliarde 227 milioane 692-947 lei fată de 10 miliarde 18 milioane 685-433 lei la 28 Noembrie-Totalul angajamentelor la vedere e de 27 miliarde 944 milioane 31?837 fată de 27 miliarde 987 milioana 72,-823 lei la 26 Noembrie-Circulaţia monetară e de 21 miliarde 101 milioane 982-765 lei fată da 20 miliarde 973 milioane 780-865 lei la 26 Noembrie. Avansurile pe titluri 569 milioane 780-233 lei faţă de 573 milioane 440-008 îsă la 26 Nosmbris» Datoria Stabiliri a lămaa -Ia 3 miliarde .ZSU& milioana 888-Sîi Iei- Avansuri temporare făcute Tezau rului 2 miliarde lei- Raportat între stocul de aur şi angajamente e de 33-99 la sută faţă de 33-37 la sută la 26 Noembrie- Raportul intre stocul total şi angajamente e de 35.92 la sută faţă de 35-85 la sută la 28 Noembrie- In situaţia săptămânală de mai sus simt menţionate două postări norii-Aceste posturi, la care s’au trecut, pentru mai multă claritate, unele sume ce figurau înainte în Conturi diverse“ din Activ, sunt: II Postul „Portofoliu Agricol“ (Legea din 19 Aprilie 1932) la care s'au trecut efectele ce cad sub prevederile „Legii pentru asanarea datoriilor agricole’’ și cam înainte au fost contopite cu efectele litigioase normale- Aceste efecte sunt trecute cu două miliarde 813 milioane lei 2) Postul „Proviziuni speciale de devize“, care cuprinde devizele trecute în rezervă în virtutea dispoziția,nior speciale pentru rambursarea diferitelor credite externe și cari înnainte figurau in conturi speciale la „Conturi Diverse“Postul Conturi Diverse" a fost astfel readus la 3-701-404-859. Aceste proviziuni se cifrează la un miliard 279,8 milioane lei- Scontul 7 la sută- Dobânda 8 la sută PAGINI INDUSTRIEI si FÎNMTfil Director s GHIGORE GAFONCU TELEFON 340893 fi 3-2383 # Sâmbăta 14 Ianuarie 1933 (citi Citit! şi Răspândiţi ziarul nostru PUBLICITATE A nu primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agentiile de publicitate întocmirea proectelor financiare Revizuirea prapozitului global impunerea noulor construcţii La ministerul finanţelor continuă lucrării© pentru întocmirea nouîlor proecte financiare. Lucrările de revizuire a impozitului global sunt foarte înaintate. S’a stabilit o nouă scară impozabilă. Această scară reprezintă o însemnată degrevare pentru veniturile mici şi o sporire a cotei impozabile la veniturile mari. In situata actuală, la noi veniturile mici sunt mult prea greu impuse fată de cele mari. Fată de cotele în vigoare în Franţa, cotele SUNT DE PATRU ORI MAI MARI LA VENITURILE MICI şi ceva mai scăzute la veniturile mari. Să amintim, cu titlul de »rtîormaţîe, că în Statei© Unit©,, caiete de impunere la veniturile foarte mici sunt de şaptesprezece ori mai scăzute ca la noi, în timp ce veniturile mari sunt foarte greu impuse. In intentia d-lui Virgil Madgearu e să facă mai echitabilă scara de impunere. O altă reformă importantă înscrisă in anteproectul de lege pentru revizuirea impozitului global, e IMPUNEREA CONSTRUCŢIILOR. Se ştie că, in dorinţa de a încuraja construcţiile, legea Traficulaşi a acordat scutirea de impozite la clădirile noui. Scutirea şi-a ajuns scopul. Ţara noastră a cunoscut câteva campanii de construcţie, cu totul neobişnuite, cari au făcut să nu mai existe pentru noi, o problemă a locuinţelor. Statul, din nevoi de ordin social, a consimţit la unele sacrificii fiscale. Acum nevoia socială aproape că nu mai există, in schimb, scapă de la impunere venituri de miliarde. Privită astfel chestiunea, o revizuire a actualului regim al construcţiilor, pare îndreptăţită. Se ridică, însă,o prostemă de trata moral, care face ca orice modificare să nu poată îmbrăţişa construcţiile ridicate până acum. Statul şi-a luat un angajament, trebue să nu respecte. Rămâne, dar, o schimbare a regimului pentru construcţiile ce se vor ridica de acum încolo. Dar şi aci rămâne de văzut dacă suprimarea avalitagiilor acordate nouălor construcţii, a’ar cauza mai multă pagubă decât venituri. Impunerea construcţiilor noul, venită într’o vrem© în care oferta de apartamente e mai mare decât cererea şi chiriile sunt în continuă scădere, ar aduce după ea, e neindoelnic, o curmare a campaniei de construcţii. O asemenea curmare, ar avea ca urmare oprirea activităţii în zeci şi zeci de ramuri de producţie, toate cliente serioase ale fiscului. Statul ar perde deci o parte din venituri, fără să le recâştige pe altă cale. Aceste consideraţii au făcut să nu se dea încă o redactare definitivă articolului din amteproect. Dacă nu voi vesd o schimbare în conducerea ministerului de îmaaţ®, el d© prevăzut că problema va fi deslegată în câteva zile. In orice caz, noule proecte financiare vor fi terminate şi aduse parlamentului încă în luna Februarie şi aplicate de la 1 Aprilie, odată cu noul buget. Burghezimea contra capitalismului «ie dr. V. M. Ioachim ! * Rândurile adversarilor capitalismului se îngroaşă de astădată cu elemente din acea clasă socială, care a creat şi a desvoltat sistemul economic de azi. Pare paradoxal şi totuşi aşa este, iar exemplul cel mai concludent îl oferă ţara noastră, unde partidele burgheze se întrec în anunţarea sau chiar luarea de măsuri contra dreptului de proprietate şi contra capitalului, considerat atât sub forma de economii cât şi sub forma de factor de producţie. Unii fac aceasta în convingerea, sinceră sau aparentă, că se apropie apusul capitalismului şi deci noui orientări se impun, iar alţii cred că o altă concepţie trebue să stea la baza capitalismului, ca să se mai poată menţine. Intr’un articol apărut de curând în ziarul „Curentul“ d. M. Manoilescu caută să demonstreze că marele vinovat al situaţiei de astăzi este însăşi capitalul şi anume o categorie de capital, pe care d-sa îl caracterizează „capital împrumutat" spre deosebire de capitalul denumit de d-sa „învestit". Primul ar fi pretins şi ar pretinde de la cel de al doilea remuneraţii exagerate, care depăşesc puterea de câştig a capitalului învestit. Făcând această imputare capitalului împrumutat, d. Manoilescu vede salvarea capitalismului într’o contopire, a acestor doua categorii de capitaluri, nu aşa fel că numai eventualele beneficii să se împartă între acţionari şi creditori, de unde rezultă că, în lipsă de beneficii, capitalul împrumutat nu are dreptul la nicio remuneraţie şi poate nici la restituirea integrală. A forţa pe creditor să fie tovarăş în afaceri cari nu-l privesc, iată o noua concepţie a capitalismului, văzută prin prisma acelora cari mai cred in binefacerile acestui sistem economic, contra căruia însă lucrează sigur prin remediile ce le propun pentru combaterea crizei actuale. Ideia d-lui Manoilescu nu e nouă. Ea a fost pusă în practică și în trecut, când a fost vorba de însănătoșirea unei întreprinderi, însă printr-o înţelegere dreaptă între acţionari şi creditori şi prin transformarea creditorilor în acţionari, cu dreptul de a conduce şi supraveghea întreprinderea respectivă. Acolo unde situaţia dă creditorilor speranţa unei salvări a fondurilor avansate prin continuarea întreprinderii şi sub supravegherea lor, creditorii nu ezită să facă orice fel de combinaţii financiare. A impune însă tuturor creditorilor, chiar şi celor ipotecari, să se facă tovarăşi în întreprinderi putrede, prost concepute şi prost administrate, înseamnă sa dispui de averea creditorilor, ţinând in viaţă întreprinderi nefolositoare şi aducând iarăşi grave atingeri ideiei de proprietate şi de credit. Cu drept cuvânt d. ing. Al. Perieţeanu în ultima sa lucrare „Traité de mécanique économique“ consideră că o repartizare forţată a capitalului între diferitele ramuri de producţie aduce economiei naţionale un rău mult mai mare decât reducerea generală a capitalului, căci produce un dezechilibru care, dă naştere la un exces de producţie de o parte şi la o lipsă în alte ramuri, provocând consumaţii sterile şi exces de stopaj. Să lăsăm capitalului să-şi apere el singur fiinţa lui, pentru salvarea capitalismului. Acest capital, care a fost folosit până la abuz şi care acum este tratat de „capital cămătăresc“ ştie în interesul lui şi al sistemului economic guvernat de el, să facă sacrificiile necesare, acolo unde întâlneşte din partea debitorilor aceiaş dispoziţie fie sacrificiu şi bună voinţă şi acolo unde statul prin legile sale asigură executarea înţelegerilor stabilite. A lăsa însă pe debitor să administreze, să uzeze şi să abuzeze de patrimoniu ce în total sau în mare parte nu îi mai aparţine de fapt şi a ţine pe creditor cu mâinile legate ca să nu atingă nici cu o floare pe datornicul său, înseamnă a pregăti cu bună ştiinţă ruina capitalismului. D. Manoilescu se îngrijeşte de remuneraţia cuvenită capitalului împrumutat, pe care ar dori să o vadă mai scăzută, poate şi cu o revizuire a creanţei, o revizuire care a devenit acum un punct important de program chiar al partidelor eminamente burgheze. Mulţi creditori ar fi fericiţi, nu să scadă procentul, dar chiar să renunţe la dobânzi şi chiar la o parte din capete, căci de unde nu este nici Dumnezeu nu poate lua, însă cu o condiţie: să se asigure realizarea restului de creanţă, dacă nu printr'un for superior cel puţin prin legile cari stăteau la dispoziţia creditorilor înainte de a se produce acel mare interes al guvernelor din ultimii ani pentru salvarea actualului sistem economic-social. In drama economică ce se desfășoară sub ochii noștrii, noi nu vedem, cum scrie d. Manoilescu, capitalul în luptă cu capitalismul, ci vedem burghezimea războiului —■ aflată acum în criză — luptând contra capitalului, iar guvernanţii noştrii nu vor să admită că pe minele acestei burghezi noi se poate ridica o alta poate cu concepţii mai largi, cu un spirit de prevedere mai ascuţit şi cu o pregătire profesională mai bună. Omenirea se preface şi oricâte reţete noi sau vechi am întrebuinţa pentru a menţine vechi poziţii adânc sguduite de evenimente, nu vom putea opri curentul de prefacere, care va aduce cu sine şi salvarea capitalismului, poate sub forme mai adequate în ce priveşte repartiţia, dar urmând aceleaşi legi are producţiuneî bazate pe MUNCA, ECONOMIE ŞI GARANTAREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE ŞI DE CREANŢE. Citiţi în pagina 3 la Săptămâna Comercială nomermia romano-ppsiala pentru iicttinaraa litigiilor penuinte între Gels Două ţări BELGRAD, 12 (Rador). — Astăzi după amiază la ora 17 s’a deschis conferinţa delegaţiilor română şi iugoslavă pentru lichidarea chestiunilor pendinte între ambele tari, potrivit aranjamentului stabilit după conferinţa Micii înţelegeri între d-lnu Titulescu şi Jeftici Şedinţa s-a deschis în prezenţa d-lor Jeftici, ministru de externe al Iugoslaviei şi Guranescu, ministrul României la Belgrad. U. Jeftici a salutat pe cele două delegaţii şi a făcut un scurt istoric al negocierilor de până acum în aceste chestiuni, precum şi al negocierilor dintre d-sa şi d. Titulescu. D-sa a subliniat importanţa acestor tratative, spunând că toate chesterile pendinte între Iugoslavia şi România trebui© să fie lichidat© în cel mai scurt timp, cu atât mai mult cu cât toate aceste chestiuni au mai mult un caracter administrativ. Este regretabil, a adăugat d. Jeftici, că aceste chestiuni, asupra cărora s’a discutat atât de mult, nu au fost încă tranşate. D. Jeftici a exprimat apoi dorinţa ca ambele delegaţii, în activitatea lor, să fie conduse de acelaş spirit care a domnit în timpul conversaţiilor dintre d-sa şi d. Titulescu, şi să găsească o bază mulţumitoare pentru ambele părţi spre a se ajunge la o înţelegere complectă în toate chestiunile. SITUAŢIA EXTERNA Demersul im Viena Austria este din nou la centrul atenţiunii europene. De data aceasta nu ca solicitatoare de favoruri economice sau financiare. Deasemenea Austria nu a trezit interes initindu-se ci situaţia ce i s'a creiat prin tratate nu-i ingădue să trăiască. Atenţia de care se bucură , revine pa totul fără voie. Un ziar socialist a dat deunăzi glarma, divulgând o contrabandă de arme in stil mare. După arătarea tigrului socialist, întărită de amănunitele aduse de un fost ministru de Războiu, deputatul austriac Deustch, o cantitate însemnată de arme a fost tranzitată prin Austria spre Ungaria Ar fi vorba de nu mai puțin de 40 vagoane de arme fi mitraliere care, aduse cu trenul la o fabrică de car*tușe de pe teritoriul austriac, au fost transportate In autocamioane 1*, frontiera ungară. Guvernul austriac, impresionat de vâlva stârnită împrejurul acestui incident, s'a grăbit să dea un comunicat oficial. Explicaţia guvernului este însă ciudată. Comunicatul susţin« ci s'au adun la fabrica de cartuşe arome care pot fi reparate, nu fiindcă ar avea nevoie de aceste arme şi fiindcă o putere străină n'ar putea ai le repare în ţară, ci din grija de a da de lucru şomerilor. Aceasta ** fi singura preocupare in împrejurânrile de fa\. Se pare totuşi că lucrurile nu s'ad petrecut at&t de inocent, de vreme] ce ministrul Franţei şi guvernelor Micii Înţelegeri au socotit de trebuinţă să ceară explicaţii cancelarului Austriei. Nu ştim încă întracifl explicaţiile vor fi întărit afirmaţiunile comunicatului publicat. Ştim fa* , să că, incidentul, ca şi demersul di*plomatic pe care l-a determinat, a provocat o impresie profundă la a». pus. La Paris, unde nu de mult ca*vemul se văzuse obligat să pună chestiunea de încredere pentru un !»*•'prumut destinat Austriei, d-1 PMI Boncour va avea si răspundă multe interpelări care readuc în discuţie în* treaga chestiune. Dar chiar la Wiens afacerea ameninţă să aibă urmări serioase. După explicaţiile guvernului, punându-se chestiunea la vot în comisiunea specială a parlamentului, cancelarul a scăpat cu îl voturi cotura 16. '12 lămurire se impune în interesul Austriei în primul rând, în interesul înlăturării unor băruueli internaţionale care nu pot decât tulbura fac«*» carea de apropiere In curs in Europs. I H- 1 Problema reducerii datoriilor interaliate. CONCLUZIILE RAPORTULUI FOSTULUI PREŞEDINTE AL BĂNCII CHASE NATIONAL BANK it D. Albert H. Wiggitte fost pH* şedinţe al băncii Chase Natk®*î Bank, a repetat în raportul anual prezentat consiliului, punet de vedere în chestiunea datoriilor, susţinând că e tot interesul Statelor* Unite să ia inițiativa reducerii is* toriilor interaliate. Dacă America ar I îs acest lucru acum ea m «* | 4 Wisgta — criu actuala ® ftâsjjj * nu ar mai ă aviat loc» «teasatneefiu s’ar ii e nistorixä esäsnoe? pA me și produselor agricole, | j D. Wiggin s’a arătat optimi» fte j ce priveşte perspectivei© aauled te I curs. Izbânda d-hd Roosevelt $ dorinţa sa manifestă de-a face uz, în afara congresului, de drepţii de-a trata cu puterile sărăfe®* să se prevadă o schimbare la «ti» ( tudinea Starefel Unii® în ©*iveşte comerţul exterior, car© ati* tudine se va traduce printr’o s©ăedere generală a tarifelor vamate. ________ Ud Comerțul exterior" al Angliei LONDRA. 12. (Rador). — Statistica preliminarie publicată de către Ministerul de Comerț» arată că totalul importului în Marea Bri* , tanie în anul 1932, s’a ridicat !* P03.133.000 lire sterline, iar valoarea exportului a fost de 365 milioane 138.000 lire sterline. In cursul anului 1931, cifrele corespunzătoare au fost de 862.1752M0 la import și 389.164.000 la export. Reexportările în cursul anului 1932 s’au ridicat la 50.014.000 lire sterline fată de 86.035.010 în cursul anului 1931.