Argus, februarie 1933 (Anul 23, nr. 5942-5965)
1933-02-01 / nr. 5942
ANUL XXIII No. 5942 Faceți publicitate în ziarul noattr. Situaţia sumara a Băncii Franţei Situaţia sumară a Băncii Franţei, la data de 20 Ianuarie 1933, arată o nouă scădere a stocului de on cifrând 82-305 milioane faţă de 82-404 milioane la 13 Ianuarie şi 83-359 milioane, — maximum atins la 2 Decembrie 1932-La pasiv, a de reţinut o scădere simţitoare a monedei hârtie in circulaţie, care cifrează 83.025 milioane, faţă de 83.590. Această scădere e compensată printr’un spor al conturilor curente creditoare ale particularilor care se urcă de la 19-313 la 19-875 milioane-Totalul angajamentelor la vedere scade la 105-541 milioane de la 105-636 milioane, săptămâna trecută. Proporţia acopemiei e anro-pe neschimbată: 77,98 la sută faţă de 78,01 la sută ADUNAREA GENERALA A BĂNCII FRANŢEI Adunarea generală a acţionarilor Băncii Frantei s-a ţinut la 26 Ianuarie sub preşedinţia d-hri C. Moret, guvernatorul Băncii, care a citit In numele consiliului general darea de seamă a operaţiunilor de exerciţiul 1932. După ce a analizat desfăşurarea crizei economice şi a greutăţilor financiare, raportul arată puterea şi elasticitatea armaturei francului şi afirmă stăruinţa Băncii in principiul convertibilităţii în aur a hârtiei-monedă, principiu care poate, numai el, asigura stabilitatea monetară* Stocul de aur s'a mărit intr’un an, cu 11 miliarde si jumătate Raportul stocului de aur față de totalul angajamentelor la vedere, al cărui minim legale de 35 la sută, a crescut dela 60,57 la sută la 77,65 la sută, deşi totalul hârtiei-monedă în circulaţie a rămas oarecum neschimbată. Aprovizionările cu devize streine deţinute de Bancă au fost reduse de la 20 miliarde şi jumătate la ceva mai mult de 4 miliarde. Portofoliul de scont a scăzut in cursul exerciţiului cu peste 4 miliarde- EI a atins. In ultimul bilanţ, 3 miliarde şi jumătate. Varsămintele către Stat drept impozite generale sau speciale şi ca redevenţe, precum şi la Casa Autonomă de Amortisare, în virtutea convenţiilor de la 23 Iunie 1928 şi 7 Decembrie 1931, au atins, pentru anul trecut, un total de 141 milioane franci-Dividendul net pe exerciţiul 1931 a reprezentat suma de 36 500 000 franci- El a fost de 200 franci de acţiune, în loc de 385, in 1931- Depozîtele de aur din NewsYork în 1932 La sfârşitul anului 1931 depozitele de aur ţinute de bancherii străini în New-York crescuseră considerabil. In cursul anului 1932, însă, totalul depozitelor a scăzut foarte mult. Creşterea, în al doilea semestru din 1931, a fost de 427 milioane dolari. Scăderea în 1932 a atins 385 milioane dolari. 1931 1932 începutul exerciţiului 137,70 458,53 Sfârşitul lunei Iunie 31,53 395,49 Sfârşitul lunei Decenii- 458,53 ,73,72 ta PIAŢA Bursele străine lipsite de activitate şi, totuş, agitate. Lumea aşteaptă cu interes desfăşurarea evenimentelor politice. Oamenii de finanţe parisieni urmăresc stăruitor, evenimentele de la Berlin. Reacţia în cursuri puţin însemnată . Piaţa financiară a Berlinului e „montată” de cercurile naţionaliste. Se scontează câteva zile de urcări în bursă. Rentele româneşti îşi urmează tendinţa fermă. Din nou, urcări însemnate. Mai ales în renta de stabilizare. Renta de 7 la sută 1929 care s’a negociat Sâmbătă la cursul de 970, după 957, s’a încheiat,eri la 980. Renta de desvoltare a fost ceva mai slabă. S-a negociat la cursul de 37.85. Ultimul curs:- 38.50. Şi rentele unificate sunt ceva mai oferite. Interesul pentru rentele româneşti se datoreşte tratativelor duse cu creditorii străini. Atmosfera a fost limpezită de semnarea acordului dela Geneva» La noi, incă una din prea numeroasele sărbători cari stânjenesc viaţa financiară. Bursa şi băncile n’au lucrat. In târgul liber tendinţa fermă s’a menţinut Interesul e îndreptat spre rente. Renta de stabilizare a rămas cerută la 45 jum., faţă de 45. Renta de desvoltare s’a negociat la 44 jum. fată de 43 jum. Această urcare e in armonie cu tendinţa din străinătate. Au fost cerute acţiunile soc. I. R. D. P. la cursul de 46—43 jum., fată de 45 în ajun. Acţiunile soc. Creditul Minier şi ele cerute la 206. Astra Română şi Steaua Română la cursurile din ajun. Ultimul curs al Astrei Române transmis de la Paris e de 77 juni. Banca Naţională a pregătit un proect de lege prin care se reglementează exploatarea aurului. Proectul de lege e bazat pe studiile făcute de d. guvernator C. Anghelescu la minele de aur din Ardeal. Cu studierea problemei a mai fost autorizat şi de administrator Sever Dan. Proectul de lege a fost predat guvernului rămânând să fie prezentat parlamentului Am anunţat că industriaşii se vor prezenta în audienţă la d. V. Madgearu ministru de finanţe pentru a-i preda observaţiunile iar cu privire la noua lege a cifrei de afaceri şi la proectul de lege cu impozitele indirecte. Memoriul a fost întocmit. Mâine Miercuri seara, industriaşii vor avea o nouă consfătuire pentru studierea memoriului şi apoi se vor prezenta d-lui ministru de finalIndustriaşii forestieri arată în memoriul ce au înaintat că prin noul proect se impun pădurile de două ori. In primul rând se impune orice cantitate de lemn vândută în pădure fiind considerată ca o vânzare imobiliară, pădurea e apoi taxată și cu un impozit proportional de 8 la sută. Legea timbrului votată in parlament intră în vigoare conform legei la 1 Februarie, adică mâine. Ori, legea n’a apărut încă în „Monitorul Oficial”. Nu s’au dat nici instrucţiunile necesare. Cercurile economice sunt nedumerite. E un adevărat haos în privinţa legei timbrului Preţul vitelor vii a scăzut în ultimul timp in Ardeal în mod simţitor. In târgurile dela frontieră vitele nici n’au putut fi valorificate. Cauza este scăderea în mod catastrofal a exportului. Săptămâna trecută nu s’a trimis peste graniţă, la frontiera Ardealului nici un transport de vite. * La C. F. R. s’a făcut ori proba de vaporizare a cărbunelui exploatat în Valea Jiului. Puterea de vaporizare a fost constatată la 6.57. Vaporizarea cerută e de 5.6. Achitarea impozitelor prin recipise de depozit şi alte creanţe ale Statului . , ii— XIVM — 1 1 Recipisele de depozit vor fi schimbate In titluri la purtător Am anunţat la timp că d. R. Madgearu, ministru de finanţe a hotarit compensarea impozitelor până la anul 1931 inclusiv cu orice creanţe ale statului şi în special cu recipisa de depozit. In acest scop a însărcinat pe d. I. Banciul directorul general al contabilităţii statului cu elaborarea unui program amănunţit de rezolvare a acestei probleme. Până în prezent s’a făcut o centralizare a tuturor recipiselor de depozit constatâmfu-se că quantumul lor se cifrează la suma de peste trei miliar de lei. Cum însă recipisele de deposit sunt nominative, așa că ele nu se pot înstrăina, s’a hotărît preschimbarea tuturor recipiselor de depozit fir intr’un titlu la purtător, pentru ca ele să poată circula în viitor cu uşurinţă în mâinile oricui s’ar afla şi vor servi la achitarea impozitelor cuvenite statului până la anul 1931 inclusiv. După preschimbarea recipiselor de depozit, ministerul de finanţe va studia modul în care se vor putea primi spre achitarea impozitelor până la anul 1931 inclusiv şi celelalte creanţe ale statului. In modul acesta ministerul de finanţe urmăreşte pe de o parte lichidarea debitelor vechi, cari se urmăreau şi se lichidau până acum foarte anevoe, iar pe de altă parte statul îşi achită în modul acesta recă pisele de impozit şi celelalte creanţe. Mai târziu ministerul de finanţe va studia posibilitatea achitării restanţelor de salarii şi pensii din anul 1932 precum şi mijloacele financiare ce vor fi prevăzute în acest scop prin bugetul general al statului pe anul 1933. şi lotreprio vaândi ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER fi H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Mills No. 24, el 6 PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢA Miercuri 1 Februarie 1933 Citiţi şi Răspândiţi ziarul nostru Director : GRIGORE GAFENCU PUBLICITATEA TELEFON 3-0893 şi 3-2369 800 . irigat in dreinătate cordul cu Geneva îndelungatele tratative cu Liga Naţiunilor s’au încheiat în sfârşit, cu o înţelegere. Cererea noastră de a ni se da un ajutor tehnic în conducerea finanţelor publice pe aceste vremuri primejdioase, dar fără a ştirbi suveranitatea şi demnitatea naţională, a fost admisă. Comitetul Ligei Naţiunilor, primind obiecţiunile guvernului român la prima formulă de ajutorare tehnică, dă dovada că a înţeles despre ce este vorba în România. Nouă nu ne lipseşte priceperea şi nici bunăvoinţa. Avem oameni destul de pricepuţi în materie financiară. Dacă am ajuns să cerem concursul tehnic al Ligei Naţiunilor în conducerea finanţelor noastre, este fiindcă ne-au dispărut, deodată, veniturile- In situaţia groaznică în care ne-am pomenit de la un an la altul, avem nevoe de un gir superior care să ateste bună voinţa şi bună-credinţa noastră faţă de toţi cei ce au un drept asupra bugetului românesc, fie ei naţionali, fie străini. Nu vom spune că nu s-au făcut greşeli grave în administraţia finanţelor noastre publice. Toate aceste greşeli sunt, însă, datorite inflaţiei şi inflaţia nu a fost o invenţie a noastră, ci a fost una din crudele necesităţi ale războiului şi ale perioadei imediat după război. In timpul inflaţiei, nu există nici o putinţă de orientare pentru un conducător al finanţelor publice. Finanţele publice, ca şi cele particulare, merg în timpul inflaţiei ca un vapor care pluteşte în neştire prin besna unei cete de nepătruns. Fiecare are sensaţia progresului, a înaintărei, a succesului, dar rezultatul final e pentru toţi dezastrul, ruina şi decepţia, ca după o orgie. Când ne-am trezit din beţia inflaţiei, n’am putut trece, imediat, la normal, fiindcă în zece ani de aiureală financiară ne deprinsesem cu o mulţime de năravuri rele. O lume nouă crescuse în această vreme şi intrase sub diferite şi nesfârşite forme în serviciul sau în solda statului. Nu se putea găsi o putere politică organizată care să distrugă, deodată, toată această excrescenţă de viaţă nouă crescută în sera inflaţiei şi pusă la adăpostul bugetului Statului. Şi dovadă că aşa este, avem ceea ce s’a întâmplat în celelalte tari, unde a bântuit inflaţia. Peste tot s’au făcut greşeli de neertat şi revenirea la normal a însemnat pretutindeni momentul în care s-a dat de gol dezastrul creat de inflaţie, nu numai din punct de vedere material şi financiar, ci şi din punct de vedere moral. Comparând situaţia de la fo cât cea din Germania, din America şi chiar din Anglia, putem fi siguri că nu suntem, noi, cei mai prejos. Acum, când suntem într’un punct critic în procesul de lichidare a inflaţiei, noi avem, însă, o inferioritate faţă de statele mari-Ţara noastră este relativ, mică. Şi ceiace este mai rău, e că noi datorăm o mulţime de bani în afară. Creditorii străini au nevoe de un glas imparţial, care cercetând, de aproape, situaţia noastră, să mărturisească în conştiinţă ce putem şi ce nu putem plăti, dată fiind situaţia. Din acest punct de vedere, concursul tehnic al Ligei Naţiunilor e tot ce poate fi mai avantajos pentru ţară. Ni s’a întâmplat o nenorocire. Am rămas fără venituri findcă produsele noastre nu mai au căutare şi preţ. In această situaţie, dacă creditorii noştri cer ca Liga Naţiunilor să colaboreze la determinarea capacităţei noastre de plată, e nu numai drept, dar e din partea noastră şi onorabil să admitem. Concursul tehnic al Ligei Naţiunilor va mai avea, însă, şi un efect intern destul de apreciabil. Cine nu bagă de seamă cum de la o vreme se mişcă organizaţiile de îndreptăţiţi la bugetul statului şi cum această mişcare tinde să ia caracter politic şi să zdruncine însăşi temeliile organizaţiei de stat? Conducerea finanţelor publice este primejduită, astăzi, la noi, nu numai de scăderea veniturilor, dar şi de duşmănia organizată a celor ce se văd ameninţaţi să rămâe fără participare la buget. Ministrul nostru de finanţe îşi dă osteneală supraomenească să iasă la capăt cu cinste, încercând să stea de vorbă cu unii, să satisfacă pe alţii, să reducă impunerile, să prindă evaziunile, să pedepsească frauda şi aşa mai departe. Totuşi, această lăudabilă osteneală nu este apreciată. Presa nu o susţine, opoziţia o atacă, organizaţiile funcţionăreşti o ameninţă. Experţii Ligei Naţiunilor vor putea servi în asemenea împrejurări tragice, dacă nu ca un pilot care să conducă vasul printre mine explozibile, fiindcă primejdiile noastre le cunoaştem noi mai bine decât străinii, dar, desigur, ca o garanţie, că ceea ce se face trebue făcut şi că miile de soluţii pe cari le propun cei ce vor să împiedice orice măsură de îndreptare,, nu sunt de ţinut în seamă. Oricâtă durere ar aduce acest mers cu ochii închişi şi cu urechile astupate drept către ţintă, ministrul de finanţe nu trebue să şovăiască A. CORTEANU se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţii de publicitate file . Reducerea salariilor Se vor restitui reţinerile, făcute pe luna ianuarie micilor salariaţi La ministerul de finanţe se studiază problema reducerii salariilor funcţionarilor, în scopul ca salariile până la 3000 lei în comunele urbane şi până la 2560 lei în comunele rurale să fie scutite de reducerea de IO 12 și 50 la sută hotărîta anterior. Pentru salariile mai mari, se va scădea mai întâi cota neimpozabilă, după care se va aplică reducerea de IO și 12.50 la sută. Deoarece pe luna ianuarie a. c. s’au făcut reducerile de IO și 12.5 la sută la toate salariile, e posibil ca la începutul lunei Februarie să se restitue sumele reţinute funcţionarilor cu salariu de 3000 lei în cornetele urbane şi 2500 lei în comunele rurale. AIVO lege nedreaptă Noua lege a Impozitului pe cifra de afaceri de I.RADU N’am făcut niciodată opoziţie unei legi fiscale, numai ca să combatem pe legiuitor, nici pentru a fi mai mult sau mai puţin plăcuţi contribuabililor. Cu atât mai puţin pentru a impresiona pe cititorii noştri cu exagerări senzaţionale, înţelegem foarte bine că Statul are nevoile şi drepturile sale şi că salvarea Statului a fost şi rămâne „suprema lege”. Totuşi rar ne-a fost dat să vedem o lege fiscală, întrunind împotriva ei o unanimitate mai compactă, ca noua lege a impozitului pe lux şi cifra de afaceri. Fără să urmărim a micşora meritele legiuitorului, respectiv ale actualului ministru de finanţe, d. V. Madgearu credem însă că de astădată, prin noua lege a impune dreptatea noului impozit pe cifra de afaceri Vom arăta mai jos că S’A SCHIMBAT CU DESAVARSIRE CARACTERUL IMPOZITULUI Vechiul impozit pe cifra de afaceri avea ca obiect numărul afacerilor, adică cifra vânzărilor efectuate de fiecare întreprindere. Modificarea legii în 1927 a menţinut acelaş principii. Comerţul a fost scos de sub apăsarea acestui impozit, care a rămas aplicat numai asupra producţiei industriale şi a obiectelor importate. Impozitul era perceput numai asupra vânzărilor efective, luându-se ca bază valoarea facturilor sau preţul mediu. Acum impozitul se modifică în sensul că loveşte preţul obiectului indiferent dacă e vândut. E destul ca produsul să fie scos dela locul de producţie sau întrebuinţat chiar acolo. In aceste condiţiunî, impozitul pe cifra de afaceri, este transformat pur şi simplu într’un: IMPOZIT SAU TAXA DE CONSUMAŢIE asupra tuturor categoriilor de produse industriale, având de suportat toate obligaţiunile şi măsurile de control aplicabile unor asemenea taxe, ca: controlul producţiei, al materiei prime, al mişcării produselor etc. Ba, dându-se acest caracter de taxă de consumaţie pe produsele industriale, impozitului pe cifra de afaceri, i se mai adaugă incă circumstanţa agravantă, că noua impunere nu are la bază numai cantitatea produsului, ci şi preţul acestuia, ceia ce implică o enormă zitului, pe lux şi cifra de afaceri ministrul de finanţe a păcătuit greu împotriva realităţilor şi chiar a intereselor financiare ale Statului. După cum ne spunea un industriaş, legiuitorul cifrei de afaceri îşi închipuie că, după ce industria a fost exploatată de fisc în mod barbar, fără măsură şi fără sistemă ani de zile, ar mai avea încă atâta putere de contribuţie, încât să mai fie cu putinţă impunerea ei la o contribuţie de cinci, zece, cincisprezece ori mai mare ca Înainte. Continuând sistemul de apăsare sub teasc, pe care Statul îl exercită asupra surselor sale principale de venituri, va sfârşi curând prin a le nimici complect pe toate, greutate in stabilirea impunerilor şi efectuarea controlului. De aci rezultă: INCHIZIŢIA FISCALA S’au prevăzut în lege sancţiuni din cele mai aspre împotriva contravenienţilor. Pentru mici abateri, fie voite, fie ele rezultatul unor greşeli sau neînţelegeri, se prevăd amenzi formidabile. Pentru denunţarea acestor abateri se stimulează denunţătorii şi organele de constatare cu prime foarte atrăgătoare, cari vor creea o nouă profesie rentabilă în ţara noastră. Păcat că legea nouă pierde din vedere să stabilească quantumul impozitului pe cifra de afaceri la valoarea primelor ce vor incasa denunţătorii şi constatatorii contra veniturilor. O întreprindere care plăteşte anual 6 milioane lei cifră de afaceri, din cauza unei greşite facturări se poate lesne alege cu o amendă de 18 milioane lei, iar denunţătorul, adeseori un funcţionar care intenţionat a făcut greşala, se poate pricopsi, după noua lege, cu o primă de 4 jumătate milioane lei, in tovărăşie cu reprezentantul fiscului care constată contravenţia şi cu care funcţionarul e înţeles. Prin noua lege, aşadar, situaţia întreprinderilor mari stă la discreţia primului răuvoitor, iar ruina întreprinderii este asigurată. NEDREPTATE ŞI PĂRTINIRE Noua lege, deşi urmăreşte să sporească veniturile statului, apără de impozit pe cei mulţi, pentru ca să apese numai pe cei puţini, dar mari. Ştiut este insă că deja mulţi, încasând câte puţin, statul poate realiza venituri serioase şi solide, pe când storcând până la ultima expresie puterea de contribuţie a celor puţini, fie ei oricât de mari îii ruinează şi îşi periclitează veniturile. Aşadar, noua lege scuteşte de impozit pe cifra de afaceri micii industriaşi înscrişi in bresie. Ei pot fabrica şi vinde liber orice produse, chiar şi de lux, atât de greu taxate la marea industrie. Prevederile nouei legi au şi determinat pe un mare număr de mici industriaşi, cari lucrează cu mai mult de 6 lucrători (maeştrii şi calfe) să se inscrie în breslele respective şi să-şi divizeze actualele instalaţii, în ateliere separate cu câte 6 lucrători şi cu câte un motor de 5 cai putere. Citiţi continuarea în pag. 3-a SITUAŢIA EXTERNA Hitler Cine ar voi să demonstreze câtă aventură stăpâneşte viaţa politică a Germaniei, n’ar avea decât să publice aprecierile tuturor, — dar tuturor guvernelor de până acuma ale Reichului despe cancelarul numit astăzi. Pentru a găsi judecata cea mai aspră n’ar trebui să meargă prea departe. A rostit o vice-cancelarul numit tot astăzi alături de Hitler, D. von Papen, odinioară aliat, cu Hitler, apoi comandantul Bătăliei de distrugere a mişcării naţionalsocialiste a şefului ei, este astăzi regisorul şi poate şi supraveghetorul operației de încadrare in legalitate a hitlerismului. In formă, numirea lui Hitler in fruntea guvernului german este o revoluţie. Comandantul batalioanelor de asalt asupra cărora era aţintită atenţia poliţiei şi armatei, vine astăzi să comande Reichul. In fond, este poate sfârşitul unei revoluţii. Naţional-socialismul, cu exagerările lui, cu rătăcirile lui, cu înfăţişarea lui romantică, a însemnat totuşi o speranţă imensă a celor douăsprezece milioane de germani, cari s’au strâns sub steagurile lui Hitler. Este o speranţă in care se cristalizează nemulţumiri, revolte, dorinţa de îndreptare a soartei fiecăruia şi a soartei patriei. „De ar veni Hi,tier” înseamnă pentru un tineret fără ocupaţie putinţa de a munci, pentru foştii ofiţeri crearea unei noui armate, pentru funcţionari o avansare bine plătită, pentru negustori bani fără dobândă, şi pentru toţi, bineînţeles, eftihirea traiului. In afară, înseamnă Germania restabilită în teritoriile pierdute, cu prestigiul de odinioară, cu autori-, tatea imperiului. Nu degeaba sa chiamă epoca începută ori „al treilea imperiu’’. Hitler a venit. Calea care Va dus la râvnitul joc de cancelar nu este cea mai potrivită împlinirii progra-« mului. A fost numit de Hindenburg, preşedintele pe care îl învinuia public de trădare şi care rândul său, nevoit să-l primească in audienţă, oi ţinea în picioare. Este controlat, in mişcările sale de marea industrie, de marea finanţa, de ar’mată. Este şeful unui guvern al cărui subşef se chiamă von Papen. Toate acestea numai la şease săptămâni de la refuzul său de a primi puterea altfel decât fără condiţii şi fără participarea altora, Hitler a căpătat puterea in împrejurări critice. Ar fi fost oricând pe neputinţă de a încerca măcar să îşi aplice programul în tot ce acesta se deosebeşte de programul celorlalte partide naţionaliste germane. Astăzi, învoirea sa de a lucra in guvernul al cărui şef a fost numit, înseamnă recunoaşterea anticipată a acestor înfrângeri. Pentru Germania, pentru lumea toată, guvernul Hitler este bine venit. El aduce o lămurire şi grăbeşte o lichidare. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Programul preşedintelui Roosevelt Devize sănătoase şi beget echilibrat Intr’un interview, profesorul Tugwell, unul din cei şapte consilieri tehnici ai preşedintelui Roosevelt, spune, că o parte din programul d-lui Roosevelt prevede „raţionalizarea plăţilor datoriilor interguvernamentale prin renunţarea creditorilor la dobânzi, fixând capacitatea de plată a debitorului dupe capacitatea sa de a face transferi de mărfuri sau de bani, dupe rezervele lui de aur şi valoarea lor”. D. Tugwell arată, că d. Roosevelt speră să raţionalizeze condiţiile comerţului exterior, cu deosebire tarifele, şi că va căuta un debuşeu în Rusia pentru produsele manufacturate americane. Politica noului preşedinte prevede: un spor însemnat al impozitului pe venit, un program măreţ de lucrări publice, ajutoare directe muncitorilor lipsiţi de lucru, DEVIZE SANATOASE IAR NU INFLAŢIE, UN BUGET ECHILIBRAT şi restabilirea echilibrului care trebuie să fie între preţurile de engros şi preţurile de detail, cu deosebire pentru produsele agricole. Sesiunea extraordinară a congresului pe care d. Rosevelt şra propus să-l convoace va avea un program foarte încărcat. El va cuprinde următoarele chestiuni: ajutorarea agricultorilor, stabilirea unui impozit pe vânzări, economiile federale, reorganizarea departamentelor federale, reforma bancară, tarifele vamale și studierea unei reglementări a datoriilor de războiu. WASHINGTON, 29 ,Rador — Ziarele de astăzi publică programul de guvernare al d-lui Roosevelt- președintele nou ales al Statelor Unite» Principalele puncte ale acestui program sunt: 1) Reduceri de o jumătate miliard dolari în buget și în special la capitolul administraţiei-2) Reorganizarea radicală a legislaţiei fiscale-3) Desfiinţarea prohibiţiei şi 4) Ajutorarea fermierilor de către Stat. Citiţi în pagina V-a: Prelungirea termenului pentru depunerea declaraţiilor de impunere .