Argus, februarie 1933 (Anul 23, nr. 5942-5965)

1933-02-01 / nr. 5942

ANUL XXIII No. 5942 Faceți publicitate în ziarul noattr. Situaţia sumara a Băncii Franţei Situaţia sumară a Băncii Franţei, la data de 20 Ianuarie 1933, arată o nouă scădere a stocului de on cifrând 82-305 milioane faţă de 82-404 milioane la 13 Ianuarie şi 83-359 mi­lioane, — maximum atins la 2 De­cembrie 1932-La pasiv, a de reţinut o scădere simţitoare a monedei hârtie in circu­laţie, care cifrează 83.025 milioane, faţă de 83.590. Această scădere e compensată printr’un spor al contu­­rilor curente creditoare ale particu­larilor care se urcă de la 19-313 la 19-875 milioane-Totalul angajamentelor la vedere scade la 105-541 milioane de la 105-636 milioane, săptămâna tre­cută. Proporţia acopem­iei e anro-­pe ne­schimbată: 77,98 la sută faţă de 78,01 la sută­­ ADUNAREA GENERALA A BĂNCII FRANŢEI Adunarea generală a acţionarilor Băncii Frantei s-a ţinut la 26 Ianua­rie sub preşedinţia d-hri C. Moret, guvernatorul Băncii, care a citit In numele consiliului general darea de seamă a operaţiunilor de exerciţiul 1932. După ce a analizat desfăşurarea crizei economice şi a greutăţilor fi­­nanciare, raportul arată puterea şi elasticitatea armaturei francului şi afirmă stăruinţa Băncii in principiul convertibilităţii în aur a hârtiei-mo­­nedă, principiu care poate, numai el, asigura stabilitatea monetară* Stocul de aur s'a mărit intr’un an, cu 11 miliarde si jumătate­ Ra­portul stocului de aur față de totalul angajamentelor la vedere, al cărui minim legal­e de 35 la sută, a cres­cut dela 60,57 la sută la 77,65 la sută, deşi totalul hârtiei-monedă în circulaţie a rămas oarecum neschim­bată. Aprovizionările cu devize strei­ne deţinute de Bancă au fost reduse de la 20 miliarde şi jumătate la ceva mai mult de 4 miliarde. Portofoliul de scont a scăzut in cursul exerciţiului cu peste 4 mi­liarde- EI a atins. In ultimul bilanţ, 3 miliarde şi jumătate. Varsămintele către Stat drept im­pozite generale sau speciale şi ca redevenţe, precum şi la Casa Auto­nomă de Amortisare, în virtutea con­venţiilor de la 23 Iunie 1928 şi 7 De­cembrie 1931, au atins, pentru anul trecut, un total de 141 milioane franci-Dividendul net pe exerciţiul 1931 a reprezentat suma de 36­ 500­ 000 franci- El a fost de 200 franci de acţiune, în loc de 385, in 1931- Depozîtele de aur din­ N­ewsY­ork în 1932 La sfârşitul anului 1931 depozitele de aur ţinute de bancherii străini în New-York crescuseră considerabil. In cursul anului 1932, însă, totalul de­pozitelor a scăzut foarte mult. Creşte­rea, în al doilea semestru din 1931, a fost de 427 milioane dolari. Scăde­rea în 1932 a atins 385 milioane do­lari. 1931 1932 începutul exerciţiului 137,70 458,53 Sfârşitul lunei Iunie 31,53 395,49 Sfârşitul lunei Decenii- 458,53 ,73,72 ta P­I­A­Ţ­A Bursele străine lipsite de activi­tate şi, totuş, agitate. Lumea aş­teaptă cu interes desfăşurarea e­­venimentelor politice. Oamenii de finanţe parisieni urmăresc stărui­tor, evenimentele de la Berlin. Reacţia în cursuri puţin însemna­tă . Piaţa financiară a Berlinului e „montată” de cercurile naţionali­ste. Se scontează câteva zile de urcări în bursă. Rentele româneşti îşi urmează tendinţa fermă. Din nou, urcări în­semnate. Mai ales în renta de sta­bilizare. Renta de 7 la sută 1929 care s’a negociat Sâmbătă la cursul de 970, după 957, s’a încheiat,­eri la 980. Renta de desvoltare a fost ceva mai slabă. S-a negociat la cursul de 37.85. Ultimul curs:- 38.50. Şi rentele unificate sunt ceva mai oferite. Interesul pentru rentele româ­neşti se datoreşte tratativelor du­se cu creditorii străini. Atmosfera a fost limpezită de semnarea acordului dela Geneva» La noi, incă una din prea nume­roasele sărbători cari stânjenesc viaţa financiară. Bursa şi băncile n’au lucrat. In târgul liber tendinţa fermă s’a menţinut Interesul e în­dreptat spre rente. Renta de stabilizare a rămas ce­rută la 45 jum., faţă de 45. Renta de desvoltare s’a negociat la 44 jum. fată de 43 jum. Această urcare e in armonie cu tendinţa din străinătate. Au fost cerute acţiunile soc. I. R. D. P. la cursul de 46—4­3 jum., fată de 45 în ajun. Acţiunile soc. Creditul Minier şi ele cerute la 206. Astra Română şi Steaua Română la cursurile din a­­jun. Ultimul curs al Astrei Române transmis de la Paris e de 77 juni. Banca Naţională a pregătit un proect de lege prin care se regle­mentează exploatarea aurului. Proectul de lege e bazat pe stu­diile făcute de d. guvernator C. Anghelescu la minele de aur din Ardeal. Cu studierea problemei a mai fost autorizat şi de administra­tor Sever Dan. Proectul de lege a fost predat guvernului rămânând să fie pre­zentat parlamentului Am anunţat că industriaşii se vor prezenta în audienţă la d. V. Madgearu ministru de finanţe pen­tru a-i preda observaţiunile iar cu privire la noua lege a cifrei de afaceri şi la proectul de lege cu impozitele indirecte. Memoriul a fost întocmit. Mâine Miercuri seara, industriaşii vor a­­vea o nouă consfătuire pentru stu­dierea memoriului şi apoi se vor prezenta d-lui ministru de final­Industriaşii forestieri arată în memoriul ce­ au înaintat că prin noul proect se impun pădurile de două ori. In primul rând se impu­ne orice cantitate de lemn vându­tă în pădure fiind considerată ca o vânzare imobiliară, pădurea e apoi taxată și cu un impozit pro­portional de 8 la sută. Legea timbrului votată in par­lament intră în vigoare conform legei la 1 Februarie, adică mâine. Ori, legea n’a apărut încă în „Mo­nitorul Oficial”. Nu s’au dat nici instrucţiunile necesare. Cercurile economice sunt nedu­merite. E un adevărat haos în pri­vinţa legei timbrului Preţul vitelor vii a scăzut în ul­timul timp in Ardeal în mod sim­ţitor. In târgurile dela frontieră vitele nici n’au putut fi valorifica­te. Cauza este scăderea în mod ca­tastrofal a exportului. Săptămâna trecută nu s’a trimis peste graniţă, la frontiera Ardealului nici un trans­port de vite. * La C. F. R. s’a făcut ori proba de vaporizare a cărbunelui exploa­tat în Valea Jiului. Puterea de vaporizare a fost constatată la 6.57. Vaporizarea ce­rută e de 5.6. Achitarea impozitelor prin recipise de depozit şi alte creanţe ale Statului . , ii— XIVM — 1 1 Recipisele de depozit vor fi schimbate In titluri la purtător Am anunţat la timp că d. R. Madgearu, ministru de finanţe a hotar­it com­pensarea impozitelor pâ­nă la anul 1­931 inclusiv cu orice creanţe ale sta­tului şi în special cu re­cipisa de depozit. In a­­cest scop a însărcinat pe d. I. Banciul directorul general al contabilităţii statului cu elaborarea u­­nu­i program amănunţit de rezolvare a acestei probleme. Până în prezent s’a fă­cut o centralizare a tutu­ror recipiselor de depozit constatâmfu-se că quan­­tumul lor se cifrează la suma de peste trei miliar d­e lei. Cum însă recipise­le de deposit sunt nomi­native, așa că ele nu se pot înstrăina, s’a hotărît preschimbarea tuturor re­cipiselor de depozit fir in­tr’un titlu la purtător, pentru ca ele să poată cir­cula în viitor cu uşurin­ţă în mâinile ori­cui s’ar afla şi vor servi la achita­rea impozitelor cuvenite statului până la anul 1931 inclusiv. După pre­schimbarea recipiselor de depozit, ministerul de fi­nanţe va studia modul­ în care se vor putea primi spre achitarea impozite­lor până la anul 1931 in­clusiv şi celelalte creanţe ale statului. In modul a­­cesta ministerul de finan­ţe urmăreşte pe de o par­te lichidarea debitelor vechi, cari se urmăreau şi se lichidau până acum foarte anevoe, iar pe de altă parte statul îşi achi­tă în modul acesta re­că pi­sele de impozit şi celelal­te creanţe. Mai târziu ministerul de finanţe va studia posi­bilitatea achitării restan­ţelor de salarii şi pensii din anul 1932 precum şi mijloacele financiare ce vor fi prevăzute în acest scop prin bugetul gene­ral al statului pe anul 1933. şi lotreprio vaând­i ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER fi H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Mills No. 24, el 6 PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢA Miercuri 1 Februarie 1933 Citiţi şi Răspândiţi ziarul nostru Director : GRIGORE GAFENCU PUBL­IC­IT­AT­E­A TELEFON 3-0893 şi 3-2369 800 . irigat in d­reinătate cordul cu Geneva îndelungatele tratative cu Liga Naţiunilor s’au încheiat în sfârşit, cu o înţelegere. Cererea noastră de a ni se da un ajutor tehnic în conducerea finanţelor publice pe aceste vre­muri primejdioase, dar fără a ştirbi suveranitatea şi demnitatea naţională, a fost admisă. Comite­tul Ligei Naţiunilor, primind obiec­­ţiunile guvernului român la prima formulă de ajutorare tehnică, dă dovada că a înţeles despre ce este vorba în România. Nouă nu ne lipseşte priceperea şi nici bunăvoinţa. Avem oameni destul de pricepuţi în materie fi­nanciară. Dacă am ajuns să cerem concursul tehnic al Ligei Naţiuni­lor în conducerea finanţelor noa­stre, este fiindcă ne-au dispărut, deodată, veniturile- In situaţia groaznică în care ne-am pomenit de la un an la altul, avem nevoe de un gir superior care să ateste bună voinţa şi bună-credinţa noastră faţă de toţi cei ce au un drept asu­pra bugetului românesc, fie ei na­ţionali, fie străini. Nu vom spune că nu s-au făcut greşeli grave în administraţia fi­nanţelor noastre publice. Toate a­­ceste greşeli sunt, însă, datorite inflaţiei şi inflaţia nu a fost o in­venţie a noastră, ci a fost una din crudele necesităţi ale războiului şi ale perioadei imediat după război. In timpul inflaţiei, nu există nici o putinţă de orientare pentru un conducător al finanţelor publice. Finanţele publice, ca şi cele parti­culare, merg în timpul inflaţiei ca un vapor care pluteşte în neştire prin besna unei cete de nepătruns. Fiecare are sensaţia progresului, a înaintărei, a succesului, dar re­zultatul final e pentru toţi deza­strul, ruina şi decepţia, ca după o orgie. Când ne-am trezit din beţia in­flaţiei, n’am putut trece, imediat, la normal, fiindcă în zece ani de aiureală financiară ne deprinsesem cu o mulţime de năravuri rele. O lume nouă crescuse în această vreme şi intrase sub diferite şi ne­sfârşite forme în serviciul sau în solda statului. Nu se putea găsi o putere politică organizată care să distrugă, deodată, toată această excrescenţă de viaţă nouă crescută în sera inflaţiei şi pusă la adăpo­stul bugetului Statului. Şi dovadă că aşa este, avem ceea ce s’a în­tâmplat în celelalte tari, unde a bântuit inflaţia. Peste tot s’au fă­cut greşeli de neertat şi revenirea la normal a însemnat pretutindeni momentul în care s-a dat de gol dezastrul creat de inflaţie, nu nu­­mai din punct de vedere material şi financiar, ci şi din punct de ve­­dere moral. Comparând situaţia de la fo c­ât cea din Germania, din America şi chiar din Anglia, putem fi siguri că nu suntem, noi, cei mai prejos. Acum, când suntem într’un punct critic în procesul de lichidare a in­flaţiei, noi avem, însă, o inferio­ritate faţă de statele mari-Ţara noastră este relativ, mică. Şi ceiace este mai rău, e că noi datorăm o mulţime de bani în a­­fară. Creditorii străini au nevoe de un glas imparţial, care cercetând, de aproape, situaţia noastră, să mărturisească în conştiinţă ce pu­tem şi ce nu putem plăti, dată fiind situaţia. Din acest punct de ve­dere, concursul tehnic al Ligei Na­ţiunilor e tot ce poate fi mai a­­vantajos pentru ţară. Ni s’a întâmplat o nenorocire. Am rămas fără venituri findcă pro­dusele noastre nu mai au căutare şi preţ. In această situaţie, dacă creditorii noştri cer ca Liga Na­ţiunilor să colaboreze la determi­narea capacităţei noastre de plată, e nu numai drept, dar e din partea noastră şi onorabil să admitem. Concursul tehnic al Ligei Naţiu­nilor va mai avea, însă, şi un efect intern destul de apreciabil. Cine nu bagă de seamă cum de la o vreme se mişcă organizaţiile de îndreptăţiţi la bugetul statului şi cum această mişcare tinde să ia caracter politic şi să zdruncine însăşi temeliile organizaţiei de stat? Conducerea finanţelor publice este primejduită, astăzi, la noi, nu numai de scăderea veniturilor, dar şi de duşmănia organizată a celor ce se văd ameninţaţi să ră­­mâe fără participare la buget. Ministrul nostru de finanţe îşi dă osteneală supra­omenească să iasă la capăt cu cinste, încercând să stea de vorbă cu unii, să satis­facă pe alţii, să reducă impunerile, să prindă evaziunile, să pedep­sească frauda şi aşa mai departe. Totuşi, această lăudabilă osteneală nu este apreciată. Presa nu o sus­ţine, opoziţia o atacă, organiza­ţiile funcţionăreşti o ameninţă. Experţii Ligei Naţiunilor vor pu­tea servi în asemenea împrejurări tragice, dacă nu ca un pilot care să conducă vasul printre mine ex­plozibile, fiindcă primejdiile noa­stre le cunoaştem noi mai bine de­cât străinii, dar, desigur, ca o ga­ranţie, că ceea ce se face trebue făcut şi că miile de soluţii pe cari le propun cei ce vor să împiedice orice măsură de îndreptare,, nu sunt de ţinut în seamă. Oricâtă du­rere ar aduce acest mers cu ochii închişi şi cu urechile astupate drept către ţintă, ministrul de fi­nanţe nu trebue să şovăiască­ A. CORTEANU se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţii de publicitate file . Reducerea salariilor Se vor restitui reţinerile, făcute pe luna ianuarie micilor salariaţi La ministerul de finan­ţe se studiază problema reducerii salariilor func­ţionarilor, în scopul ca salarii­le până la 3000 lei în comunele urbane şi până la 2560 lei în comu­nele rurale să fie scutite de reducerea de IO 12 și 50 la sută hotărîta an­terior. Pentru salariile mai mari, se va­­ scădea mai întâi cota neimpoza­bilă, după care se va a­­plică reducerea de IO și 12.50 la sută. Deoarece pe luna ianuarie a. c. s’au făcut reducerile de IO și 12.5 la sută la toate sala­riile, e posibil ca la înce­putul lunei Februarie să se restitue sumele reţi­nute funcţionarilor cu sa­lariu de 3000 lei în cornet­­ele urbane şi 2500 lei în comunele rurale. AIVO lege nedreaptă Noua lege a Impozitului pe cifra de afaceri­­ de I.RADU N’am făcut niciodată opoziţie unei legi fiscale, numai ca să com­batem pe legiuitor, nici pentru a fi mai mult sau mai puţin plăcuţi contribuabililor. Cu atât mai pu­ţin pentru a impresiona pe citi­torii noştri cu exagerări senzaţio­nale, înţelegem foarte bine că Statul are nevoile şi drepturile sale şi că salvarea Statului a fost şi rămâ­ne „suprema lege”. Totuşi rar ne-a fost dat să ve­dem o lege fiscală, întrunind îm­potriva ei o unanimitate mai com­pactă, ca noua lege a impozitului pe lux şi cifra de afaceri. Fără să urmărim a micşora me­ritele legiuitorului, respectiv ale actualului ministru de finanţe, d. V. Madgearu credem însă că de astă­­dată, prin noua lege a impu­ne dreptatea noului impozit pe cifra de afaceri Vom arăta mai jos că S’A SCHIMBAT CU DESAVAR­SIRE CARACTERUL IMPOZI­TULUI Vechiul impozit pe cifra de afa­ceri avea ca obiect numărul aface­rilor, adică cifra vânzărilor efec­tuate de fiecare întreprindere. Mo­dificarea legii în 1927 a menţinut acelaş principii­. Comerţul a fost scos de sub apăsarea acestui im­pozit, care a rămas aplicat numai asupra producţiei industriale şi a o­­biectelor importate. Impozitul era perceput numai a­­supra vânzărilor efective, luân­­du-se ca bază valoarea facturilor sau preţul mediu. Acum impozitul se modifică în sensul că loveşte preţul obiectului indiferent dacă e vândut. E destul ca produsul să fie scos dela locul de producţie sau întrebuinţat chiar acolo. In aceste condiţiunî, impozitul pe cifra de afaceri, este transfor­mat pur şi simplu într’un: IMPOZIT SAU TAXA DE CONSUMAŢIE asupra tuturor categoriilor de pro­duse industriale, având de suportat toate obligaţiunile şi măsurile de control aplicabile unor asemenea taxe, ca: controlul producţiei, al materiei prime, al mişcării produ­selor etc. Ba, dându-se acest caracter de taxă de consumaţie pe produsele industriale, impozitului pe cifra de afaceri, i se mai adaugă incă cir­cumstanţa agravantă, că noua im­punere nu are la bază numai can­titatea produsului, ci şi preţul a­­cestuia, ceia ce implică o enormă zitului, pe lux şi cifra de afaceri ministrul de finanţe a păcătuit greu împotriva realităţilor şi chiar a intereselor financiare ale Statu­lui. După cum ne spunea un indus­triaş, legiuitorul cifrei de afaceri îşi închipuie că, după ce industria a fost exploatată de fisc în mod barbar, fără măsură şi fără siste­mă ani de zile, ar mai avea încă atâta putere de contribuţie, în­cât să mai fie cu putinţă impune­rea ei la o contribuţie de cinci, ze­ce, cincisprezece ori mai mare ca Înainte. Continuând sistemul de apăsare sub teasc, pe care Statul îl exerci­tă asupra surselor sale principa­le de venituri, va sfârşi curând prin a le nimici complect pe toa­te, greutate in stabilirea impunerilor şi efectuarea controlului. De aci rezultă: INCHIZIŢIA FISCALA S’au prevăzut în lege sancţiuni din cele mai aspre împotriva con­travenienţilor. Pentru mici abateri, fie voite, fie ele rezultatul unor greşeli sau ne­înţelegeri, se prevăd amenzi for­midabile. Pentru denunţarea acestor aba­teri se stimulează denunţătorii şi organele de constatare cu prime foarte atrăgătoare, cari vor creea o nouă profesie rentabilă în ţara noastră. Păcat că legea nouă pier­de din vedere să stabilească quan­­tumul impozitului pe cifra de afaceri la valoarea primelor ce vor incasa denunţătorii şi constatatorii contra veniturilor. O întreprindere care plăteşte a­­nual 6 milioane lei cifră de afaceri, din cauza unei greşite facturări se poate lesne alege cu o amendă de 18 milioane lei, iar denunţătorul, adeseori un funcţionar care inten­ţionat a făcut greşala, se poate pri­copsi, după noua lege, cu o primă de 4 jumătate milioane lei, in tovărăşie cu reprezentantul fis­cului care constată contravenţia şi cu care funcţionarul e înţeles. Prin noua lege, aşa­dar, situaţia întreprinderilor mari stă la discre­ţia primului rău­voitor­, iar ruina întreprinderii este asigurată. NEDREPTATE ŞI PĂRTINIRE Noua lege, deşi urmăreşte să sporească veniturile statului, apă­ră de impozit pe cei mulţi, pentru ca să apese numai pe cei puţini, dar mari. Ştiut este insă că deja mulţi, în­casând câte puţin, statul poate realiza venituri serioase şi solide, pe când storcând până la ultima expresie puterea de contribuţie a celor puţini, fie ei ori­cât de mari î­ii ruinează şi îşi periclitează veniturile. Aşa­dar, noua lege scuteşte de impozit pe cifra de afaceri micii industriaşi înscrişi in bresie. Ei pot fabrica şi vinde liber ori­ce produse, chiar şi de lux, atât de greu taxate la marea industrie. Prevederile nouei legi au şi de­terminat pe un mare număr de mici industriaşi, cari lucrează cu mai mult de 6 lucrători (maeştrii şi cal­fe) să se inscrie în breslele res­pective şi să-şi divizeze actualele instalaţii, în ateliere separate cu câte 6 lucrători şi cu câte un mo­tor de 5 cai putere. Citiţi continuarea în pag. 3-a SITUAŢIA EXTERNA Hitler Cine ar voi să demonstreze câtă aventură stăpâneşte viaţa politică a Germaniei, n’ar avea decât să pu­blice aprecierile tuturor, — dar tu­turor guvernelor de până acuma ale Reichului despe cancelarul numit astăzi. Pentru a găsi judecata cea mai aspră n’ar trebui să meargă prea departe. A rostit­ o vice-cance­­larul numit tot astăzi alături de Hi­tler, D. von Papen, odinioară­ aliat, cu Hitler, apoi comandantul Bătăliei de distrugere a mişcării naţional­­socialiste a şefului ei, este astăzi regisorul şi poate şi supravegheto­rul operației de încadrare in legali­tate a hitlerismului. In formă, numirea lui Hitler in fruntea guvernului german este o revoluţie. Comandantul batalioane­lor de asalt asupra cărora era aţin­tită atenţia poliţiei şi armatei, vine astăzi să comande Reichul. In fond, este poate sfârşitul unei revoluţii. Naţional-socialismul, cu exageră­rile lui, cu rătăcirile lui, cu înfăţi­şarea lui romantică, a însemnat to­­tuşi o speranţă imensă a celor două­sprezece milioane de germani, cari s’au strâns sub steagurile lui Hitler. Este o speranţă in care se cristali­­zează nemulţumiri, revolte, dorinţa de îndreptare a soar­tei fiecăruia şi a soartei patriei. „De ar veni Hi­,­tier” înseamnă pentru un tineret fără ocupaţie putinţa de a munci,­ pentru foştii ofiţeri crearea unei noui armate, pentru funcţionari o avansare bine plătită, pentru negus­tori bani fără dobândă, şi pentru toţi, bine­înţeles, eftihirea traiului.­ In afară, înseamnă Germania res­tabilită în teritoriile pierdute, cu prestigiul de odinioară, cu autori-, tatea imperiului. Nu degeaba sa chiamă epoca începută ori „al trei­­lea imperiu’’. Hitler a venit. Calea care Va dus la râvnitul joc de cancelar nu este cea mai potrivită împlinirii progra-« mului. A fost numit de Hindenburg, preşedintele pe care îl învinuia pu­blic de trădare şi care rândul său, nevoit să-l primească in audienţă,­ oi ţinea în picioare. Este controlat, in mişcările sale de marea indus­­trie, de marea finanţa, de ar’mată. Este şeful unui guvern al cărui sub­­şef se chiamă von Papen. Toate a­­cestea numai la şease săptămâni de la refuzul său de a primi puterea altfel decât fără condiţii şi fără par­­­ticiparea altora, Hitler a căpătat puterea in împre­jurări critice. Ar fi fost oricând pe neputinţă de a încerca măcar să îşi aplice programul în tot ce acesta se deosebeşte de programul celor­lalte partide naţionaliste germane. Astăzi, învoirea sa de a lucra in gu­vernul al cărui şef a fost numit, în­seamnă recunoaşterea anticipată a acestor înfrângeri.­­ Pentru Germania, pentru lumea toată, guvernul Hitler este bine ve­nit. El aduce o lămurire şi grăbeşte o lichidare. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Programul preşedintelui Roosevelt Devize sănătoase şi beget echilibrat Intr’un interview, profesorul Tugwell, unul din cei şapte consi­lieri tehnici ai preşedintelui Roose­velt, spune, că o parte din progra­mul d-lui Roosevelt prevede „ra­ţionalizarea plăţilor datoriilor inter­guvernamentale prin renunţarea creditorilor la dobânzi, fixând ca­pacitatea de plată a debitorului dupe capacitatea sa de a face transferi de mărfuri sau de bani, dupe rezervele lui de aur şi va­loarea lor”. D. Tugwell arată, că d. Roose­velt speră să raţionalizeze condi­ţiile comerţului exterior, cu deo­sebire tarifele, şi că va căuta un debuşeu în Rusia pentru produsele manufacturate americane. Politica noului preşedinte pre­vede: un spor însemnat al impozi­tului pe venit, un program măreţ de lucrări publice, ajutoare directe muncitorilor lipsiţi de lucru, DE­VIZE SANATOASE IAR NU IN­FLAŢIE, UN BUGET ECHILI­BRAT şi restabilirea echilibrului care trebuie să fie între preţurile de engros şi preţurile de detail, cu deosebire pentru produsele agri­cole. Sesiunea extraordinară a con­gresului pe care d. Rosevelt şra propus să-l convoace va avea un program foarte încărcat. El va cu­prinde următoarele chestiuni: aju­torarea agricultorilor, stabilirea unui impozit pe vânzări, economiile federale, reorganizarea departa­mentelor federale, reforma ban­cară, tarifele vamale și studierea unei reglementări a datoriilor de războiu. WASHINGTON, 29 ,Rador­­ — Ziarele de astăzi publică programul de guvernare al d-lui Roosevelt- pre­ședintele nou ales al Statelor­ Unite» Principalele puncte ale acestui pro­gram sunt: 1) Reduceri de o jumătate miliard dolari în buget și în special la capi­tolul administraţiei-2) Reorganizarea radicală a legis­laţiei fiscale-3) Desfiinţarea prohibiţiei şi 4) Ajutorarea fermierilor de către Stat. Citiţi în pagina V-a: Prelungirea termenu­­lui pentru depunerea declaraţiilor de im­punere .

Next