Argus, februarie 1933 (Anul 23, nr. 5942-5965)
1933-02-01 / nr. 5942
JwwrmtTf I loss Staţiunea de radio de 150 kw Ce declară prof. Dragomir Hurmuzescu D, profesor Dragomir Hunmuzescu, decan al Facultăţii de fiinţe, directorul Institutului electrotechnic universitar, fost preşedinte al Socieăţii de radiodifuziune şi actualmente cel mai marcant membru al consiliului de administraţie, a acordat următorul interview revistei „Radiofonia“ in chestiunea postului naţional de 750 kw, care este actualmente la ordinea zilei în lumea radiofoniei româneşti şi chiar a celor ce nu se ocupă de radio-Importanţa şi gravitatea declaraiilor d-sale nu vor scăpa nimănui. — Cum aţi fi prevăzut mărirea treptată a radiofoniei româneşti? — Eu aţi fi dorit ca efectele actuaiului post ce e pe cala de a se comanda, să fi fost în prealabil studiate în diverse puncte ale ţării, in mod experimental, după orografia ţării, după obstacole şi în urmă aceste date să fie sistematizate de o comisiune technică, care actualmente lipseşte în organizarea societăţii noastre de difuziune. Astfel am fi putut discuta chestiunea sub toate aspectele şi prezintă consiliului de administraţie, pentru ca forul responsabil conducător al societăţii să-şi spună Cuvântul. — Ce credeţi despre putinţa de 1150 kw. ? — Se puteau prezintă mai multe ipoteze. Cea mai simplă şi mai imediată ar îi fost dublarea putinţei postului nostru actual, care a fost prevăzut cu această posibilitate, de la înfiinţarea hiî. Dacă această soluţie nu ar fi cuprins tot teritoriul ţării în bune condiţii, sar fi putut complecta treptat şi cu alte posturi de o putinţă mai mică sau egale în localităţile prin altale cum este Timişoara, Cluj, Iaşi, Chişinău. Am fi avut poate şi avantajul de a stârni astfel şi în acele localităţi împrejurul emiţătorului activităţi radiofonice importante din punctde vedere cultural, social etc. Dealtfel, această soluţie, după câte ne-a venit la cunoştinţă actualmente, a fost propusă de casa Marconi în proectul de concesionare oferit în primăvara anului 1931, ministerului de comunicaţie. — Totuşi, s’a ales soluţiunea postului unic întro superstaţie de 150 kw. — De ce s’au oprit la 150 kw., când posturi de acestea nu se cunosc efectiv decât unul sau două şi acelea au rezultate problematice, iar majoitatea posturilor puternice nu trec de lo0 kw., nu pot să ştiu. Puternica Stafie „Peşte Parisien’’ numai ca 60 fcw, are şi inovaţiunea franceză a nodolaţiei prin defazaj. Toţi ascultă teorii noştri de radio o aud foarte dir cu toată distanţa enorma până & Bucureşti. Breslau cu 60 kw. se jude admirabil, pe când Lipsea pe p. kw., mai slab. : Şi apoi adaog că la ultima conferinţă din Madrid radiofonia a fost decretată ca un serviciu naţional, de propagandă culturală în interiorul Srii şi nu de propagandă internaţională, tocmai spre a se limita această sursă după putere a posturilor. — Care sunt posibilităţile finanţare de plată ale acestui post? — Dacă acum, când numărul de editori platnici la noi nu corespunde lîd pe departe cu ce s’a scontat, că la creşte în această perioadă de desfoltare a radiofoniei româneşti, vom prea oare mijloacele necesare pentru v iată şi a cheltuelilor de funcţionare ae acestui post? Când am înfiinţat serviciul radiofoniei ştiind că nu putem să contăm pe ajutorul statului, am pornit numai la cele 20 de milioane subscrise de bănci într’o chibzuită gospodărie, pre a da tâmpul necesar publicului , amatori să vie în număr cât mai mare, ca astfel prin contribuţia amabrilor, să realizăm mijloacele neceare pentru investiţiunile necesare la aceputul apei pentru cheltuelile de dministraţie şi explorare. Aceasta până când, prin numărul lor, platnicii edipfonici vor fi suficienţi, ca să copere bugetul de cheltueli. Ceva mai mult. Faţă de efectele crizei şi greutăţile provocate de eşirea devizelor şi legea contingentarei materialului de radio, n’ar fi mirare că numărul abonaţilor, în loc să se mărească, să scază chiar. Şi în acest caz, mijloacele prevăzute pentru plata anuităţilor acestui post, care cere foarte mari cheltueli — circa 25 milioane anual, n_ ar fi departe de a putea fi realizată. La aceasta trebue adăugat cheltuelile de întreţinere şi funcţionare care se urcă la minimum 15 milioane anual. — Pe ce venituri contează societatea de radiodifuziune şi ministerul comunicaţiilor pentru plata acestei anuităţi? — Pe taxele aşa numite comunale, adică 10 la sută din preţul abonamentelor. Aceste taxe, cari veneau înainte comunelor, trece acum la fondul de construcţie al postului naţional. Apoi pe taxele impuse pe materialul radio, prin legea recent votată, precum și pe 70 la sută din taxele de verificare a aparatelor, cari se plătesc odată la începutul Înscrierei abonatului. — Ce venit pot aduce aceste încasări? — Socotind că se va realiza anul acesta bugetul de 30 de milioane din anul trecut, ar veni pentru anuitatea de 10 la sută (taxele comunale) circa 3 milioane lei. Taxele de import, în criza actuală şi cu legea contingenţării, nu se pot ridica la mai mult de 2 milioane loi (larg evaluate) şi dacă am presupune cazul fericit că numărul de abonaţi ar creşte anul acesta cu 20.000, plătind în medie 150 de lei, ar face 3 milioane, din care 70 la sută reprezintă circa 2 milioane. Un total deci de 8 milioane, fie chiar 10 milioane venit global, destinat postului. Or, aceasta ar reprezintă abia plata consumului de curent electric, cheltuit pentru alimentarea suszîsului post. Şi atunci , mă întreb — de unde sumele celelalte până la 25 milioane plus cheltueli de întreţinere. Căci statul nu va putea să dea nimic, în condiţiile de azi. Nu înţeleg de ce această grabă de a trece peste toate formele regulate în aceste condiţiunî şi a unui studiu prealabil din punct de vedere technic şi care în plus ar fi ţinut seama de innovaţiunile recent introduse de diversele casă constructoare. Căci repet sfatul nu va putea să dea nimic în condiţiune de azi, când se reduc pentru a treia oară lefurile slujbaşilor, nimic, când şcolile şi laboratoarele nu mai au Un ban pentru material şi echipare. — Ce ba urma în catul acesta? — Şi atunci consecinţa logică va fi concesionarea radiofoniei româneşti, acest puternic isvor de culturi românească, străinilor. Dar la acest lucru trebue să ne împotrivim cu cea mai mare hotărâre. Prs laagma permiselor pe c. f. r. ale ziariştilor Consiliul de administraţie al Regiei Autonome a C. F. R. a decis, in şedinţa de eri, prelungirea valabilităţii permiselor de liberă circulaţie pe C. F. R. ale ziariştilor până la 15 Februarie a. c., urmând ca intre timp să se desăvârşească lucrările pregătitoare pentru repartizarea acestor permise pe anul 1933. Vizitaţi Expoziţia permanentă a industriei româneşti Spune timbre pentru facturi, borderouri şi paşapoarte Pe ziua de 1 Februarie 1933 se pun în circulaţie timbre speciale pentru facturi şi borderouri din seria 100 A., de 2, 4, 10, 20, 50 şi 100 lei. I Timbrele pentru facturi şi borderouri au dimensiunile 42X52 mm. şi isutti formate din două părţi despărţite printr’o perforatură: partea «In stânga a timbrului are stema ţârii,, iar partea din dreapta are efigia’ M. S. Regelui Carol II. Ambele părţi ale timbrului au lapartei superioară cuvântului „Romănia“, la mijloc valoarea si in partea da jos seria imprimată pe un fond stormat din cifrul Regal, cele două părţi ce compun tim-’ferul, sunt separate prin cuvintele : Facturi, Bodierourz. Culorile acestor timbre ce se pun In circulaţie pe zia de 1 Februarie 1933 din seria 100 A. sunt: . Cele de 2 lei de culoare albastră; Cele de 4 lei de culoare roşie; Cele de 10 lei de culoare violet; / Cele de 20 lei de culoare brună; / Cele de 50 lei de culoare norocalie (orange). Cele de 100 lei de culoare oliv. / Cu această ocaziune se aduce îacunoştinţa generală cu facturile şiborderourile care dela data de 1 Feferurie nu vor fi timbrate cu timbrul special In modul arătat ce iese adică partea cu stema ţării pe cotonul facturei şi borderoului iar partea nu efigia Regelui pe factură sau borderou se consideră netimbrate iar emitenţii lor devin pasibili de amenda prevăzută de art. 84 Legea Timbrului. Pe ziua de 1 Februarie 1983, se sun in chemație trom re ape alaie pentru paşapoarte, de 125, 188, 600 și 750 lei. f Aceste timbre speciale au dimensiunile de 28X42 mm., și sunt imprimate în trei culori: cadrul si Sonetul ina'o culoare; efigia M. S. Regerel carol II in a 2-a culoare si valoarea timbrului împreună cu menţiunea „Pasport“ în a 3-a culoare. Timbrele au la partea superioară cuvântul România din alb pe un fond colorat, la partea inferioară valoarea şi cuvântul „pasport" imprimate pe acelaşi fond. î Culorile acestor timbre ce se pun în circulaţie pe ziua da 1 Februarie 1533, sunt: '/ ` Cele de 125 lei au cadrul şi fondul de culoare violet deschis, efigia de culoare albastră. Cele de 188 lei au cadrul şi fondul de culoare brun deschis, efigia în brun închis şî valoarea de culoare roşie. Cele de 500 lei au cadral şi fondul de culoare roz, efigia de culoare roșie și valoarea de culoare orange. Cele de 750 Ici au cadrul și fondul fie culoare gris deschis, efigia de culoare albastră verzui și valoarea de Culoarealtoasferă. A Roju» Pierdem două miliarde din comerţul nostru exterior Fabricanţii din Ardeal ţin o importantă consfătuire la Cluj — De la redacţia noastră din Cluj — CLUJ1, 30. — Duminică dimineaţa 29 ianuarie a avut loc în sala festivă a Camerei de comerţ din Cluj, adunarea generală a Ugirului, uniunea industriaşilor din Ardeal. La ordinea zilei a fost depunerea raportului directorului UniuDr. AL. BÖSZÖRMÉNYI, directorul Ugirului, secţia Cluj, face un lung expozeu asupra activităţii depuse de Uniune anul trecut. D-sa recunoaşte că munca Uniunei industriaşilor n’a fost poate nici odată mai istovitoare, mai complexă ca în anul 1932 şi cu toate acestea, rezultatele obţinute, poate n'au fost nici odată mai slabe, mai puţin promiţătoare. Pricinile principale ale acestui fapt trist şi regretabil, sunt după d-sa, saltul mortal al economiei mondiale şi astfel şi al economiei noastre naţionale în mreaja sugrumătoare a autarhiei, apoi strângerea şi pe mai departe a cleştelui agrar, in ţările agricole şi mai ales la noi, unde trecerea sistematică a sarcinilor publice agrare asupra producţiei industriale, a înrăutăţit şi mai mult situaţia , şi în fine, schimbările de guvern, cari în anul trecut s’au produs exact tot la patru luni atrăgând după sine şi schimbări de program in politica economică, financiară şi industrială a ţării. MEREU EXPERIMENTE NOU1 ECONOMICE — Impotriva diferitelor experimente în politica economică şi împotriva iniţiatorilor, am purtat — zice oratorul — in tot cursul anului un război crâncen de apărare. Am fost împotriva măsurilor de economie dirijată, premergătoare regimului autarhic, deoarece după părerea noastră, — în special în ţara noastră — ele vor duce la o strângere catastrofală a cleştelui agrar. Am luptat apoi ca toate mijloacele ce ne-au stat la dispoziţie, împotriva sporirii continue a sarcinilor publice cari sporind cheltuelile de producţie scumpesc şi preţurile de vânzare a articolelor industriale, — deoarece, ele, după convingerea noastră, fără a spori veniturile fiscale, reduc numai capacitatea de concurenţă a industriei noastre. Şi Măsurile de aşezare a economiei noastre pe baza autarhice au continuat cu restrângerea comerţului de devize. Pe urmă, introducerea sistemului de contingentate a importului de mărfuri, prin care, directivele întregului nostru comerţ exterior, au trecut in atribuţiunie ministerului de industrie şi comerţ. Noi, urmând dorinţele majorităţii membrilor noştri, am protestat, principial, împotriva ambelor măsuri. Am arătat, că pentru ţara noastră, care şi-a încheiat balanţa comerţului exterior pe anul 1931 cu un excedent de 6 jumi. miliarde lei, făcând din leul nostru cea mud forte valută din ţările est europene, introducerea limitării comerţului de devize, nu poate fi decât păgubitoare şi din regimul de contingentare a importului, va rezulta cu siguranţă o scădere de miliarde a plusului nostru de export. In urma acţiunei noastre s’a mai amânat cu câteva luni introducerea limitării comerţului de devize şi stabilirea regimului de contingentare. Dar la finele anului ne-am găsit totuşi sub efectele grele ale celor două instituţiuni economice dirijată. Cât a suferit producţia noastră industrială din Maiu până în Octombrie, de pe urma autorizaţiunilor de devize şi câte cheltueli de deplasare inutile, pierdere de vreme şi de muncă a pricinuit întreprinderilor industriale din Decembrie până astăzi, noul regim al contingentării, promis ca un corectiv al regimului devizelor, este zadarnic să mai stăruim. Ţinem totuşi să relevăm că perturbaţiile produse în mersul producţiei industriale, au determinat în fine factorii responsabili ai noului regim să facă unele concesiuni de detaliu. Astfel, Banca Naţională, mai ales la inţiativa d-lui guvernator Anghelescu, începând din octombrie, a acordat permise de Compensaţie întreprinderilor mai importante, pentru asigurarea importului tot de materii prime, de cari au absolută nevoie. Iar Ministerul Industriei, la ordinul înţelegător al d-lui ministru Lugoşianu, şi după directivele binevoitoare ale d-lui secretar general Cezar Popescu, a acordat roluri tot mai importante delegaţiilor industriaşilor şi comercianţilor interesaţi, în lucrările de contingentare şi de repartizare a comei, regiunea Cluj, asupra activităţii acestei Uniuni in anul expirat, raportul casierului, aprobarea bugetului pe anul 1933 şi alegerea noului preşedinte. Au asistat numeroşi Industriaşi din Cluj, Oradea, Turda, Satu Mare, Mediaş, etc. In fine, ne-am exprimat şi ingri■ jorarea, că agitaţiile provocate de desele crize de guvern fac ca bărbaţii de Stat să nu se poată dedica cu totul eliminării cauzelor noastre economice. Dar şi protestele industriaşilor n’au dat decât rezultate parţiale. Au reuşit a amâna termenul de aplicare. Apoi pe baza, observaţiunilor noastre critice au putut obţine unele modificări sau chiar suprimări de dispoziţii vătămătoare din proiectele de legi şi regulamente. Insă, aproape toate iniţiativele de limitare şi scumpire a producţiei au luat totuşi fiinţă şi a trebuit să ne mulţumim numai să arătăm cât de justificate au fost prevederile noastre, asupra efectelor distrugătoare, ale măsurilor luate asupra producţiei particulare şi prin ele şi asupra întregei vieţi economice a ţării. LIMITAREA COMERŢULUI EXTERIOR Această limitare a pornit de la conducerea Băncii Naţionale, pe motive de apărare a valutei naţionale , şi pe baza legii pentru aranjarea plătitor cu statele, cari au introdus restriction de devize, s’a înfiinţat Oficiul de compensaţie, pentru lichidarea creanţelor între România şi Austria, Ungaria şi Cehoslovacia. Dar după ce aceasta Instituţie n’a dat roadele aşteptate, s’au făcut acordurile de clearing. Noi dela început am găsit aceste măsuri greşite, căci prin eie pierdeam cele mai importante pieţe de desfacere ale produselor ardelene. Şi drept rezultat vom pierde aproape două miliarde din plusul comerţului nostri exterior, faptele din nenorocire, ne-au dat dreptate : scăderea producţiei de ghips, de cherestea, de lemne de foc, de animale de export şi de seminţe de export din Ardeal. Iar drept contravaloare a exportului de ma? Înainte de înfiinţarea Oficiului de compensaţie n’am obţinut nimic.tingentelor Intre solicitatori. Este adevărat că aceste concesiuni nu sunt îndestulătoare pentru a elimina toate contrazicerile fatale Intre sistemul economiei particulare, dirijată de organele de Stat, totuşi ele au contribuit in mod considerabil la infrânarea birocratismului — cel mai mare defect al sistemului — precum şi la scutirea industriaşilor de atâtea cheltueli inutile. DIN RELELE POLITICEI FISCALE Guvernele ce s’au perindat in cursul anului 1932, au continuat politica fiscală greşită a guvernelor precedente, căutând să arunce toate sporurile de impozite asupra producţiei industriale. Impozitul excepţional asupra salariilor particulare şi asupra frantiemelor, sporul unei părţi a taxelor de consumaţie, sporul taxelor de timbru şi al impozitelor proporţionale, rezultat din rotunjirea cotelor au grevat şi scumpit mai ales producţia industrială. Nu mai vorbim de acele încercări de a încărca această producţie chiar şi in mod nelegal, prin interpretări de lege, greşite. In astfel de împrejurări, natural nu s’a găsit ministru de finanţe, care la întrebarea organizaţiei noastre, cum înţelege să se elimine desechilibrul dintre preţurile agricole şi industriale, cum se poate pretinde scăderea preţurilor industriale, când acestea sunt mereu umflate cu tot felul de impozite şi taxe — să dea un răspuns mulţumitor. Mai mult chiar, ei au continuat să meargă tot mai departe pe drumul greşit. D. ministru de finanţe actual, ca răspuns dat d-lui ministru lugoşianu, la discursul său ţinut în adunarea deputaţilor in care Şi-a însuşit punctul nostru de vedere, cerând degrevarea posibilă a producţiei industriale, Ed. Madgearu, a venit cu noua lege asupra impozitului pe fux şi cifra de afaceri, pusă in aplicare cu începere de la 1 Ianuarie 1933, majorând impozitul a peste o mie de produse, cuprinse în nomenclatura a vreo 214 articole vamale, cu 400 la sută şi prin impunerea produselor intermediare, dublând impozitul celor mai multe întreprinderi industriale mai importante. Nu este deci de mirare că intdustriaşii cu privire la sarcini fiscale, pretind să întreprindem acţiuni tot mai energice. Şi dacă noua modificare în perspectivă a legei contribuţiunilor directe, va majora în mod unilateral iară numai sarcinile fiscale ale producţiei industriale, organizaţia noastră se va vedea silită să atace sub raport constituţional, la forul competent, aceste insucportabile majorări. LEGIFERĂRILE SOCIALE Dr. Böszörményi arată apoi în expozeul d-sale că împotriva legiferărilor nedrepte de ordin social, Uniunea a trebuit să ducă de asemenea o serie de grele lupte. Astfel a luptat împotrivaîntinderii asigurărilor de invaliditate şi bătrâneţe din vechiul Regat —sub titlu de unificare — şi asupra noastră, fără a se unifica şi celelalte ramuri de asigurări sociale. In legătură cu această legiferare trebuia să luptăm chiar şi cu întreprinderile-surori din regat, deoarece unificarea acestui ram de asigurare s’a făcut mai ales pe motivul, ca din cotizaţiile sporite din Ardeal, să se poată plăti pensionarii instituţilor de asigurare din Vechiul Regat, cari lucrau cu însemnate deficite. Să mai pomenim de luptele avute cu titularii departamentului muncii, pentru proiectele de unificare ale asigurărilor sociale, prezentate în forme tot mai agravate, mai menţionăm aici numai cele două proiecte ale d-lui ministru Ioaniţescu, privitoare la asigurarea obligatorie de șomaj, pe care le-a depus spre votare Corpurilor Legiuitoare în lunile octombrie şi Decembrie ale anului trecut. Ambele proiecte prevedeau cotizaţii de multe milioane în sarcina întreprinderilor noastre industriale. Ambele proiecte prevedeau administrarea fondurilor de şomaj, prin eliminarea regimului autonom, adică prin înlăturarea păturilor contribuitoare, patronale de la administrarea fondurilor. Natural din partea noastră, a trebuit să facem tot posibilul pentru a împiedeca o astfel de legiferire şi să convenim a aduna fondurie necesare pentru ajutorarea şomerilor pe timp de iarnă din„ cotizaţiuni benevole”. Spațiul nu ne îngădue ca in cadrul unui singur articol să arătăm tot ce s’a mai discutat în această importantă consfătuire a industriaşilor din Ardeal la Cluj. Vom fi dar nevoiţi să revenim în câteva numere din ziarul „Argus” asupra interesantelor probleme desbătute la această adunare a Uniunei Industriașilor din Ardeal. I. P. Expunerea cui Al. Böszörményi Regimul autarhic * Information! Sesiunea extraordinară a exarantelor de diplomă pentru obţinerea titlului de inginer agronom la Academia de înalte Studii Agronomice din Bucureşti, începe în ziua de 21 Februarie a. c. Cumpăraţi maşini de scris noul, de ocazie, portabile, maşini de calculat, aparate pentru circulări, furnituri, etc., la cea mai veche firmă din țară: Segaller, Calea Victoriei 44, telefon 350/40. Preţuri extrem de avantagioase. Şcoala Politechnică „Regele Carol II” din Bucureşti, aduce la cunoştinţă elevilor cari îndeplinesc co. Jiţiuţiile de a se putea prezenta la examenul de sinteză, că acest examen va avea Ioc în ordinea următoare: Miercuri 1 Februarie orele 8.30 secţia C şi E; Miercuri 1 Februarie orele 15 secţia A, Joi 2 Februarie orele 8,30 secţia B. Reparaţi maşinile Dv. de scris la cea mai veche firmă din ţară : Segaller, Victoriei No. 44, Telefon 350/40. Preţuri extrem de avantajoase. Duminică dimineaţă a avut loc la sediul Sindicatului patroni croitori din str. Halelor o întrunire pentru a se hotărâ în privinţa clandestinismului a speculei postavurilor şi a furnizorilor. Un mare număr de croitori au ţinut să sublinieze prin prezenţa lor toată importanţa acestor chestiuni Prezidaţi de d. L Olteanu iau cuvântul d-nii: Bertheil Goldenberg, Gh. Popescu, V. Drăgoescu, Luca, Neagoe şi Panaitescu, după care d. Olteanu precizează soluţia ce trebue luată contra celor de mai sus. Solidari şi ferm hoărâţi să dărâme aceste greutăţi ce le stau în calea lor patronii croitori au dat depline puteri consiliului sindicatului care să ducă la bun sfârșit lupta începută. 1 * 1 * m *im isSE Xw.% i Băi, apă caldă $1 I rece tn toate came-S mia îaUIar. ficrAttrele, telefon, ascensoare, restaurant, cafe, bar LA BUCUREŞTI GRAND HOTEL CALEA VICTORIEI Ne*. 11 Preţul camerei de la Lei 130 Cel mai modern Cel mai central Cel mai confortabil hotel din Capitală O lege nedreaptă Continuare In aceste condiţii, micile ateliere vor putea fabrica aceleaşi produse ca ale industriei mari fără plata impozitului pe cifra de afaceri. Vor exista deci pe piaţă aceleaşi produse, unele scutite de cifra de afaceri. Iar altele ale industriei — care susţine 40 la sută din bugetul anual al statului , suportând taxe mari, până la 16 la sută, ba Suportând această cifră de afaceri suprapusă, pentru că industria mare conf. art. 9 din lege plăteşte impozitul şi la materia primă şi la produsele finite. NECONSTITUTIONALITATEA IMPOZITULUI Prin faptul că legea crează deoseebiri între mica şi marea industrie, ea calcă în mod brutal prevederile constituţiei. Dupe legea noastră fundamentală şi dupe toate principiile de bază pe care se întemeiază legile fiscale, un impozit nu poate lovi numai o parte a contribuabililor, ci trebuie să atingă pe toţi contribuabili de aceiaşi categorie. Altfel se crează neegalităţi şi privilegii ca urmări economice dezastruoase pentru partea nefavorizată. Statul crează în sânul aceleaşi bresle, sau aceleiaşi categorii de din pagr. S-a u contribuabili, deosebiri şi avantagii cari duc deadreptul la o concurenţă neleală între elementele aceloraş ramuri de producţie, ruinând o parte din aceşti contribuabili. In cazul nostru special, industria mare este aceia care suportă concurenţa neleală şi nu înţelegem interesul statului, de a o lovi şi in acest chip. NERENTABILITATEA NOULUI IMPOZIT Prin însăşi aceste vicii fundamentale, noul impozit este menit să dea rezultate cu desăvârşire contrarii celor urmărite. Rentabilitatea unui impozit nu este asigurată de cei mari, ci de cei mulţi. Producătorii mici rămânând scutiţi, cele mai multe industrii mari nu vor putea suporta concurenta şi se vor ruina. Ce va Incasa statul in acest caz ? . In tot cazul este imposibil să nu se nască un mare dezechilibru prin apariţia pe piaţă a unor produse similare, unele taxate cu cifra de afaceri, altele scutite. Noua lege trebue deci neapărat Înlăturată, menţinându-se cea veche, destul de apăsătoare, dar echitabilă şi rentabilă pentru stat. L RADU JUDICIARE (ltOV) JURISPRUDENTA LA LEGEA SUSPENDĂRII EXECUTĂRILOR URBANE In fața tribunalului notarial, cu ocaza termenului pentru vir-*area imobilului d-luî Radu I. Rădulescu, component al firmei Corhăneanu și Rădulescu, — declarată în stare da faliment, ca firmă sociala — și componenții ei personali, s’a pus chestiunea dacă imobilul unuia din componenți, declarat în stare de faliment, poate să fie executat în basa unei creanțe hipotecare, date pentru garantarea datoriilor firmei sociale. Din partea debitorului s’a pus concluziuni în sensul că trebue să fie suspendată executarea vânzării şi ci se bucură de avantagiile legii din Decembrie 1932 neintrând in excepţiile prevăzute de acea lege pentru datoriile comercianţilor, întrucit imobilul este obiect distinct de patrimoniul comercial al firmei şi garanţia a fost şi ea dată în calitate personală și nu aceia de comerciant. Tribunalul a admis acest punct de vedere și a suspendat executarea. RĂSPUNDEREA CIVILA PATRONALA Secția IlI-a a tribunalului, după ample dezbateri privind moartea unui muncitor, provocată prin electrocutare la un aparat defect, a statornicit jurisprudenţa că patronul nu poate să fie obligat la despăgubiri civile în nici un caz şi sub nici formă pentru accidentele suferite de muncitori, care nu au decât dreptul la despăgubirile şi pensiunile prevăzut de legea asigurărilor muncitoreşti, întrucât patronii plătesc aci , prin Casa Patronală — o cotă fixă tocmai pentru acoperirea acestor riscuri şi pentru evitarea răspunderii lor directe. INCORECTITUDINILE UNEI COMISII DE IMPUNERE D. prezident Papadopol, a început ori la cab. I de instrucţie, cercetările privind reclamaţiunea ministerului de finanţe referitoare la incorectitudinile imputate comisiei a 7I-a de recensământ de pe lângă percepţia 9-a fiscală. Au fost audiaţi cei trei membri ai comisiei, d. Brejbeanu, Petculescu, Sachelarie, după care s’a fixat un nou termen pentru audierea martorilor cauzei. CHESTIUNEA „FORŢEI MAJORE* Un recurs făcut cu menţiunea „de a se putea judeca în lipsă”, este anulat ca netimbrat, cu toate că recurentul trimisese o telegramă anunţând că este împiedicat prin forţă majoră să se prezinte în faţa Curţii de casaţie, din cauza inundaţiunilor din regiunea sa. Atacându-se cu contestaţie decizia înaltei Curţi, secţia l-a a dispus ca chestiunea să fie înaintată secţiunilor unite, în conformitate cu art. 17 din legea Casaţiei, întrucât nu este de acord cu jurisprudenţa din 1930 a secţiei a Il-a a înaltei Curţi de casaţie, care admisese contestaţia pe «un motiv tot de forţă majoră. CONCORDATUL MUNTELUI DE PIETATE Pe baza acordului intervenit între de plienţii Muntelui de Pietate şi conducătorii acestei instituţiuni «» Introduseri la Trib.lkiov sec- I-a comercială, o cerere prin care se oferă creditorilor plata integrală a creanțelor lor în patru rate, după cum urmează: 10 la sută înainte de omologarea concordatului, 20 la sută 1—31 Decembrie 1933, 30 la sută la 1—31 Decembrie 1934, 40 la sută 1—31 Decembrie 1933. S'a fixat termen pentru adunarea creditorilor la 25 Februarie ax. ora 9. s. m- în pretoriul Trib. Ilfov sec. l-a comercială. DIVERSE — 7-a cabe. S de instrucţie au fost arestaţi Topan Gheorghe din fundătura Negru Vodă 7 şi Orăşan Octavian din calea Şerban Vodă 94. Ultimul fiind practicant la ocol. I, a primit din sugestia primului să distrugă un act important dintr-ult dosar penal privind pe Topan Gheorghe. — Cap. 8 de instrucţie a dat ordonanţă de neurmărire în cauza lui State Ionescu, care a omorît cu un foc de armă pe Ştefan Ivan Dobre zis Ţigănuş, ambii din com. Spanaţov, cu ocazia ultimelor alegeri sătești. S-a socotit că State Ionescu a fost în legitimă apărare. Situaţia agricola îa ţara In cursul primai jumătăţi a iazuri Ianuarie a nins In tot cuprinsul ţării- Semănăturile sunt la prezent acoperite de un strat suficient de zăpadă, cu excepţia câtorva regiuni din nord-vestul ţării (Satu-Mare) unde precipitaţiunile atmosferice au fost relativ reduse Mai ales la judeţele din câmpia Dunării, unde culturile de toamnă au avut mult de suferit din cauza secetei, zăpada căzută aduce solului umiditatea de care acesta avea nevoeîngheţurile Înregistrate. Înainte de ultima ninsoare, nu au fost destul de tari pentru a vătăma semănăturile, numai din Bucovina şi nordul Basarabiei sa semnalează pagube parţiale de mică importanţă- In prezent ganul puternic ce domneşte în ţară nu poate influenţa starea culturilor, acestea fiind in general bine apărate de zăpada căzută-In Basarabia suprafaţa însămânţarilor a fost pretutindeni mai mare decât în anul precedent. In cele mai multe judeţe din Moldova întinderea cultivată este de asemenea în creştere. In schimb situaţia din Muntenia întreagă şi din Dobrogea este deficitară, iar în Transilvania unele regiuni au sporit întinderea semănată iar altele au redus-o, după condiţiile meteorologice şi economice locale Starea culturilor de toamnă la începutul anului curent a fost bană în Basarabia, Moldova şi Transilvania, şi mediocră sau chiar submediocră in cele mai multe din judeţele Munteniei şi Dobrogei