Argus, mai 1933 (Anul 23, nr. 6017-6039)

1933-05-01 / nr. 6017

ANUL XXIII No. 6017 publicitate in ,j!«p. £ifcrul nostru și intrsprificoea ak. va înflori. ABONAMENTE! IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei b luni 1300 » 3 luni 800 » 3 iei in țară, 6 iei in streinâtate IN TARA Un an iCOO le^ n m­ai 55­0 » 5 luni 300 » ^StocAcm»^ asogiațiumh" ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Miile No. 24, Et. I INDUSTRIEI şi FINANŢE! B8ffi£sm@scaszKksî 9 ECONOMIILE budgetul Statului Sunt cunoscute împrejurările foarte grele în care s’a putut în­tocmi budgetul Statului pe anul 1933-34. De altfel, aceste greutăţi se repetă, în fiecare­­an, la întocmi- r­a budgetului, de când criza economică generală și-a făcut serin file efectele, la noi, sporind în măsură îngrijitoare semnele vădite ale crizei româneşti de după război. De nu m­-aş teme de învinuirea de exagerare, aş spune că, la noi, semnele crizei au apărut deo­dată cu restabilirea păcii gene­rale, la 1919—20. Erau semnele vădite şi adânc simţite ale sufe­rinţelor, devastărilor şi ruinelor ce le-am îndurat în timpul răz­boiului pentru, întregirea matiot­nală, după scurta perioadă a neu­tralităţii când vreo câţiva au spe­culat împrejurările. Deşi criza la noi e aşa de ve­che, totuşi nu ne-am cuminţit nici până astăzi, după atâtea du­reroase experienţe. Ce-a fost aprovizionarea de Stat din primele timpuri, după încheierea păcii, decât una din formele cele mai dureroase ale lipsurilor şi ruinelor lăsate de război? Eram ameninţaţi de foa­mete ! Risipa bonurilor de tezaur, de­preciate şi speculate în dauna dureroasă a creditului Statului român, n’au avut pereche decât, doar, în fraudele şi incendiile de­pozitelor de aprovizionare, care, constituiau cea dintâi formă, la noi, de economie dirijată, îndată după sfârşitul războiului. Risipa şi-a urmat, triumfal, ca­lea prin creaţiuni noui de servicii, grade şi titluri pompoase spre a ne înzestra ţara sporită cu un aparat administrativ demn de o mare putere. Făcusem România „mare” şi trebuia s’o organizăm. Gospodăria particulară a ur­mat şi ea pe calea deschisă de gospodăria publică, de la adăpos­tul unei inflaţii monetare care ne da iluzia îmbogăţirii obşteşti în acelaş timp când politica ofi­cială anunţa, cu îndărătnicie re­valorizarea şi revenirea leului la cursul aur de odinioară. Dacă imperiul britanic îşi în­găduise luxul de a restabili va­loarea dinainte de război, a lirei sterline, foarte puţin depreciată,­ cum era să se lase România „mare” mai prejos de acest în­demn la mândrie şi demnitate naţională? An după an, a continuat sporul posturilor budgetare şi în acelaş timp au sporit, într’o proporţie fără pereche, titlurile pompoase­­şi gradele răsunătoare în erarhia aparatului de Stat. Mulţimea şe­filor, directorilor şi inspectorilor, de mai multe clase, având pe de­asupra şi clasa excepţională a celor „generali”, a crescut în proporţie de operetă comică, din­­tr’un meschin calcul al unei anu­mite politici care acorda, în for­mă deghizată, sporuri de salarii numai celor favorizaţi, şi nu la toată lumea după un criteriu echitabil de egalitate. La titluri pompoase s-au adău­gat servicii sau instituţii cu de­numiri răsunătoare şi preten­ţioase, după iniiiativa ţărilor mari, foarte bogate şi având o veche tradiţie de creaţie ştiinţifică şi artistică. Inflaţia institutelor de învăţământ, toate de rang uni­versitar, pentru agricultură, sil­vicultură, cooperaţie, muzică, ar­tă dramatică, gimnastică, spor­turi, comerţ, inginerie, a mers în acelaş tempo cu înmulţirea titlu­rilor şi gradelor pompoase pen­tru înzestrarea vechiului aparat de Stat, dinainte de război. Alături de învăţământul public, armata a căpătat şi ea — se pu­tea să fie dată uitării? — pletora de grade înalte, în disproporţie cu efectivele trupei şi cu arma­mentul dacă le comparăm cu si­tuaţia din tari mai mari ca Ro­mânia. In justiţie, de asemni, am spo­rit ni­ci vr­e şi ades fără nevoe. Instanţele de judecată ca şi gra­­ud­e malte stimulând, chiar când nu s’ar fi cuvenit, spiritul pro­­cesiv al ţăranilor, fără alt folos decât al satisfacerii intereselor demagogiei politice şi ale com­binaţiilor particulare locale. In biserică, în diplomaţie, pre­tutindeni, inflaţie de titluri şi de posturi pe seama budgetului Sta­tului, prin sporirea la infinit a aparatului oficial. Politica socială a Statului, des­tul de redusă odinioară, a deve­nit, şi ea, după război, un prilej fericit pentru noui şi variate creaţiuni pe socoteala budgetului din calcule demagogice, dar satis­făcând aparent anumite directive de caracter internaţional în a­­ceiaşi materie. Pe deasupra, ca şi cum tot ce se făcuse pe seama tezaurului public nu era deajuns, spiritul ro­mânesc, foarte inventiv, a mai di­buit încă un drum de risipă bă­nească şi satisfaceri de amici personali sau de partid. E vorba de aşa zisa activitate culturală extra-şcolară, propagandistică şi de asistenţă socială, pornită din iniţiativă particulară, dar urmă­rind, în majoritatea cazurilor, tot sprijinul Statului întru atingerea scopurilor mai mult sau mai puţin mărturisite. Dacă ar face, cineva, o socoteală a diferitelor subven­ţii şi ajutoare, permanente sau ocazionale, date din budgetul Sta­tului, al judeţelor, al comunelor şi al instituţiilor autonome de utili­tate publică, pentru încurajarea diferitelor iniţiative particulare, s’ar îngrozi de risipa, şi sub forma aceasta, pe care am prac­ticat-o şi o continuăm pe seama tezaurului public. Şi, ceeace este demn de reţi­nut, mai e faptul că, adesea, s-au refuzat din budgetul Statului su­mele strict necesare pentru insti­tuţiile publice de cultură spre a se risipi, în schimb, sume mult mai mari pentru încurajarea ini­ţiativelor culturale de ordin par­ticular, de o utilitate şi o valoare foarte îndoelnică... Că a sosit, de mult, vremea ca s-o sfârşim cu risipa, e sigur. Se împlineşte aproape un an de la votarea legii Mironescu pentru măsurile excepţionale de econo­mie. Avem şi o comisie perma­nentă pentru realizarea de econo­­ mii, după ultima lege de luna tre­cută. Cea dintâi economie, care se impune, este încetarea creaţiilor noui de slujbe, funcţii sau insti­tuţii, a­cum şi încetarea de nouă numiri pe seama budgetului. Sim­plificarea va veni, apoi, de la­ sine prin decese, demisii şi retrageri la pensie. Câţiva ani serioşi de înfrânarea maşinei inflaţioniste pe seama budgetului public şi economiile se vor face. Cu puţină bunăvoinţă câte mi se pot face ? Dar vom începe-o, cu adevă­rat ? N. DAŞCOVICI Gondaminarea lui Macek BELGRAD, 29. (Rador). — Tri­bunalul pentru apărarea Statului a pronunțat azi verdictul în proce­sul intentat împotriva d-rului Ma­­cek. D-rul Macek a fost condamnat la 3 ani închisoare.­­ P­­I­AJ­A 29 Aprilie Dolarul a scăzut pe neaşteptate la Paris de la 23.05 la 22.45. Este cursul cel mai scăzut înregistrat până azi. Marca germană a înregistrat în schimb o urcare de aproape un punct la Zurich. Ea a fost cotată la 119 şi un sfert şi la Londra 14.60. Francul elveţian şi lira sterlină au rămas neschimbate. Conaiţiunea din Paris arată lira la 86.80, iar cea dirn Londra la 86.12. *• Cursul cerealelor s’a urcat la Chicago. Grâul s’a urcat de la 66 şi cinci optimi la 68, de la 6? jum. la 69 şi dela 68 şi un sfert la 69 jumătate. • Porumbul dela 54 la 35, dela 55 şi trei optimi la 57 şi un sfert şi dela 38 lum. la 59 şi un sfert. i­ La noi piaţa cerealelor stagnea­ză. E interesant de relevat făptui că la începutul săptămânii grâul şi porumbul au înregistrat în străi­nătate o urcare de aproape 1500 lei. S-a crezut că această urcare e o consecinţă a crizei dolarului. Dri toate pieţele de cereale au revenit la vechiul lor curs. Stagnarea de la noi se datoreşte faptului că plata internă absoarbe greu cantităţile existente. * Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a limit­ări şedin­ţă care s’a ocupat cu studiul bu­getului Institutului de emisiune. * Pentru a asigura o perfectă e­­xecutare a convenţiunei comer­ciale încheiată cu Ungaria s’a nu­mit o comisiune care va ţine pri­ma sa şedinţă Marţi după amia­ză. Comisiunea are menirea să cau­te debuşeuri pentru mărfurile un­gere asigurând astfel plasarea măr­furilor noastre în Ungaria. B. Bd. împrumutul francez emis pe piaţa britanică PARIS, 29. (Rador). — Ministrul de Finanţe anunţă că Tezaurul francez a contractat pe lângă un grup de bănci engleze, un împru­mut de 30 milioane lire sterline, pe timp de şase luni. Aferaţii hitlerista FIUL LUI STRESEMAN PERSE­CUTAT CA NU E DE RASA ARIANA Intre cei loviţi de dispo­­ziţiunile „legei ariană“ se află şi fiul fostului can­eelar Stresemann care nu a putut da examenele u­­niversitare, deoarece bu­nicul său de pe mamă, a fost evreu... INTERZICEREA SĂRBĂTORII CENTENARULUI NAŞTERII LUI BRAHMS — Pentru că bunicul lui Brahms a fost evreu — Dupe o ştire din Muenchen, mi­nistrul propagandei d. Goebbels a dispus ca sărbătorirea în Germania a centenarul naşterii lui Brahms să fie oprită, deoarece bunicul lui Brahms a fost evreu. Din aceleaşi motive, concertele lui H­ubermann nu au mai putut a­vea loc. i I­FMIN­ Nici o înviorare internaţională mi e C­i putinţa fără o prealailă sta­lizare generală Flreres cercurilor autorizate franceze — Prin telefon «le la corespondenţii noştri! — PARIS, 29 Aprilie. — Din isvor autorizat ni se comunică: — „Anglia cu o violenţă cam de paradă, iar America cu zâmbetul pe buze şi cu problematice zaruri în mână, nu renunţă la planul lor de a atrage Franţa în hora devalo­rizării. Zadarnic. nExperiercis den senti clisa urmă, reawaffe sa rata există ţară care să.î&ss fi avut ta© îi ye de a regreta, nessMîet­siţa de a fă pără­sit etaü®m&i soar, nu din ne­voie, ci din caScui, „NICI 0j ÎNVIORARE INTERNAT« QNAMI NU E CU PUT­IUTA FARA © PREALABILA STABILI­­ZARE GENERALA«. „Francul poate, rezista ani de zile fără a ceda nici un petec de teren. LONDRA, 129 AproSis. — B^ica Angs.ies a an&s§at degsssitMi de csscî miSso®« sie dolari ce 4 assa în «Ss­­wise americane Sa Banca Internaţională a Regie­WASHINGTON, 29 Apri­lie (prin ea :!&■)« — Legea inflaţiei are. ir© altele d?3 scop, Stiu să urce­­preţurile Sa KPitiă* ■Soarele materii prime s grâu, bumbac, porumb, tu turn* orez, zahăr din tres­tie, sfeclă şi carne de porc. Apos, sporirea credi­te­lor şi a circulaţiei fidu c­are cos cel puţin şase mi­l­iarde dolari şi fixarea ur­mi preţ mistiu­lui de cum­„Nu se poate închipui un guvern francez, care, fără a risca să fie îndată răsturnat, să primească o discuţie asupra unei noui devalo­rizări, INTR’O ŢARA CU O MA­RE MAJORITATE DE LOCUI­­TORI CARI AU UN AVUT DE APARAT. Cu un franc care face primă a­­supra tuturor monedelor, Franţa are toată libertatea şi autoritatea de­ a-şi afirma şi­ menţine VOINŢA DE A NU PARASI ETALONUL AUR. „Cât despre etalonul argint ne­generalizat, el nu are sorţi de viaţă lungă. Nici chiar în schimbul unei dezlegări favorabile a dato­riilor de război, Franţa nuu va con­simţi să-şi sacrifice o monedă să­nătoasă. EXPRESIE A UNEI STRUCTURI SOCIALE ŞI ECO­NOMICE SANATOASE”. mente­lor. In acelat­ timp Banca Olandei şi Banca Naţiona­lă a Suediei se leapădă de depozitele de dolari şi cumpără’ au a a­părare al materiilor pri­me mai suns arătate. Ce se urmărește uici], revalumarea Wife in WASHINGTON, 29 Aprilie (prin cablu. — Scopul adevărat al reva­lorizării argintului e de a procura producătorilor din Far West de­buşeuri. Remonetizarea argintului, care a fost unul din punctele prin­cipale ale programului d-lui Roo­sevelt în timpul campaniei elec­torale, va figura printre punctele principale ale ordinei de zi a Con­ferinţei Economice mondiale, d­at 11 milioane bucăţi faţă de 18 milioane o sută de mii în a­­jun, închiderea net­ă sub cea din a­­jun. Londra 29 April­ie Cu toată scăderea lirei sterline, valorile cu venit fix, afară de îm­prumutul Young, se menţin. Berlin 29 Aprilie Neregularitatea de la deschidere, dispare­ închiderea cu fermitate aproape generală. Cele mai favorizate valori sunt minierele şi industria herei. Paris 29 Aprilie Tendinţa generală neregulată. Afaceri puţin active. . Repriză sensibilă a rentelor franceze. U­­şoara dare înapoi a hârtiilor de bancă. Neregularitate în valorile de petrol. Buna ţinută a Băncii Franţei. Lira sterlină în continuă scădere. Bumbacul 29 Aprilie ALEXANDRIA: Mai 13.47, Iulie 13.72, Noembrie 14.01. Metale 29 Aprilie LIVERPOOL: Arama 30 0/7 ju­mătate. Zinc 24 lire. Plumb II și o treime. Cositor 164 8/9. ideile de emisiune fus de Udări Ce se urmărește prin devalorizarea dolarului Un armistiţiu carnal internaţional în ce condiţii ar primi Franţa PARIS 29 (Rador). — Agenţia „Havas” publică următoarea notă cu caracter oficios: Guvernul francez profund satis­făcut de spiritul cordial şi loial al conversaţiunilor de la Washington ar fi probabil decis, în interesul general şi dacă devalorizarea do­larului n’ar întrece proporţia de 15 la sută din valoarea aur, să accep­te sacrificiul unei înţelegeri inter­naţionale pentru un armistiţiu la întărirea barierelor vamale. Problema plăţii­­ scadenţelor da­toriei de războiu din Decembrie şi Iunie ar putea numai cu greu să fie considerată ca o condeie poli­tică prealabilă încheierii unui a­­cord cu caracter mai general. Da­că Franţa ar accepta să reguleze una din cele două scadenţe, după ce se va fi interesat de condipu­­nile puse la congresul american la soluţia problemei datoriilor, ar fa­ce acest gest numai în certitudinea că rezolvarea ansamblului datorii­lor de război­ ar aduce debitori­lor o soluţie de justiţie şi de echi­tate. Director : GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3­0693 şi 3-2369 Răspândiţi ziarul nostru PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Statele sule merg spre dictatură ? NEW-YORK, 29 Aprilie (prin cablu). — „Journal of Commerce” închee astfel un articol despre le­gea votată de Senat:­­ SA TE A­D MIRI CA SUNT DANENI CARI ÎNCEP SA SE ÎNTREBE BACA STATELE UNITE EU SE ÎNDREAPTĂ SPRE O ADEVARATA DICTATURĂ. Serviciul nostru special­îiîineciar şi economic î­n ținta burselor New-York 26 Aprilie Scăderea activităţii s’a accen­tuat. Astfel, în Wall-Stret s’au nego­ciat un milion 880 mii titluri faţă de două milioane 910 mii în ajun. In târgul obligaţiunilor s’au nego­ Guvernul aserisan garan­te­ză depozitele din îl iaci Cai prilejul unei confe­rinţe ţinute la Cassa-Alfo, sensterul Glass a declarat că guvernul va da o garam­ţie integrală pentru depo­zitele bancare sub l©.000 dolari. O declaraţie senzaţională a senatoru­lu­i Borah WASHINGTON, 29 Apri­lie (prin cablu). — Senato­rul Borah a combătut erot cea violenţă, la Senat, anii celui care pedepseşte cu zece mii dolari amendă, depunerea aurului la bănci. A declarat că el personal anu se va supune. Săptămâna Industrială ale 1. SADM Industria textilă la grea răspântie Intr’un ziar din Capitală, ma­rele industriaş d. Emil Schmutz­­ler, director al fabricilor de stofe Wilhelm Scherg et Co., din Bra­şov, a făcut zilele trecute o inte­resantă şi foarte amănunţită ex­punere a dificultăţilor ce întâm­pină din partea Statului industria naţională în general şi industria textilă în special. Faptul că păstrând îndelun­gată vreme, o tăcere şi îngă­duinţă caracteristică, d-sa iese acum din neutralitate, împărtă­şind opiniei publice situaţia­ pre­cară creată industriei de unele măsuri vexatorii şi mai ales de nerespectarea angajamentelor fi­nanciare ale Statului — dove­deşte cu prisosinţă că starea de azi a industriei este mai amenin­ţată ca ori­când, că, aşa­dar, pa­harul s’a umplut până în vârf. * D. Schmutzler, critică In pri­mul rând noul regim al contingen­­tării, pe care îl aceptă în princi­piu, dar cere o aşezare temeinică şi o aplicare a sa echitabilă. Nu e destul ca Ministerul de in­dustrie să acorde permise de im­port din ţări anume , indicate,­­ pentru ca industria să-şi poată continua neîncătuşată activitatea ei. Dând ca exemplu însăşi fabricile din conducerea sa, d. Schmutzler arată că o industrie cu o vechime de peste 100 ani ca aceia din Bra­şov, nu-şi poate revoluţiona peste noapte, fără nici o perioadă de tranziţie, întreaga ei activitate în raporturile cu străinătatea. Ori­care din marile industrii, cu un trecut mai îndelungat, şi-a sta­bilit în decursul existenţei sale, legături de afaceri cu furnizorii de materii prime, din anumite ţări, le­gături cari în cazul fabricelor Scherg merg până la 60—70 ani. In virtutea acestor relaţiuni, furnizorii din diferite ţări, le a­­cordă nu numai anumite condiţii de credit, dar mai cu seamă anu­mite calităţi şi tipuri de materia­le, cu cari fabricile s’au acomodat, producând anumite specialităţi pe cari le reclamă exclusiv publicul cumpărător. Obligând astăzi, fabricile Scherg să cumpere din Anglia, camgarnul pe care-l aducea din Germania, să aducă din Belgia torturi de bum­bac pe cari le importau obicinuit din Cehoslovacia, etc. însemnea­ză ca această veche industrie să rupă dintr’odată toate legăturile ei tradiţionale cu furnizorii din tre­cut, să recurgă la noui convenţii de credite şi de livrare, să-şi schimbe complect tipurile şi cali­tăţile de marfă ce produce, într’un cuvânt să desrădăcineze stejarul bătrân de 100 ani din pădurea sa, pentru ca să-l plantezi în nisipul unui deşert. (Citiţi continuarea în pag. 3­ a) I Luni 1 Mai 1933 Citiți și SITUAŢIA EXTERNA Evenimentele din Austria Telegramele din străinătate ex­primă îngrijorare pentru eveni­mentele care s’ar putea produce în Austria. Ziua de mâine ar fi fost aleasă de organizaţiile de extremă dreaptă pentru o lovi­tură de stat care să înlesnească alipirea Austriei la Germania, prin instituirea la Viena a unui regim naţional-socialist. Partizanii can­celarului Hitler în ţara vecină au căpătat mai mult curaj de la în­stăpânirea regimului actual în Germania. Ultimele schimbări în organizaţiile înarmate, asociaţii. Heimwehr trecute la naţional-s­o­cialişti lasă să se prevadă încep­carea de realizare apropiată a planurilor de răsturnare a regi­mului actual. Acestor planuri li se opune pu­terea social-democraţiei, care con­trolează încă Viena, dar se arată slăbită în provincie. Exemplul so­cial-democraţiei germane nu per­mite însă să se dea valoare hotă­râtoare acestei împotriviri. Gu­vernul nu are nici puterea nici autoritatea să se împotrivească încercărilor de cucerire a puterii de către hitlerişti. Partidul creş­­tin-social a îngăduit şi încurajat mişcarea de extremă dreapta, a organizat împotriva organizaţiilor republicane asociaţiile heimwehri­­ste, care sunt astăzi nucleele ba­talioanelor de asalt. Tulbur­ar­ea din Austria îngădue să se lanseze toate svonurile. Dacă proectele atribuite dreptei ar rămâne chiar nerealizate şi dacă guvernul Dolffuss ar putea controla situaţia, nu este mai pu­ţin apărat că sunt temeri de roase, toate contrarii tratatelor„ Ele pornesc de la uniunea vamală cu unele state vecine, cu Ungaria în special şi merg până la bă­nuiala pregătirii unei noui împă­răţii austro-ungare. Confuzia întreţinută de oamenii politici dintr-o ţară şi din cealaltă, enervarea care domneşte pretu­tindeni şi în sfârşit călătoriile suspecte din ultimul timp ale con­ducătorilor austriaci şi unguri, care au culminat cu vizita d-lui Dolffuss la Roma şi a d-lui Beth­len la Berlin. Viitorul apropiat va avea să demonstreze în ce m­ă­sură alarma ar fi fost neindrep­­tățită. Pape Apicolă a numărului nostru de Miercuri, va cuprinde un foarte interesant studiu despre. Desslegas»ea crizei ecm?©« mie© mondiale »prin ridi­carea fireiMUEal cerealelor semnat de dr. E. LAIJH profesor la Politechnica din Zurich şi unul din cei mai eminenţi economişti« europeni. Statele Unite vor parti­cipa la conferinţa grâirii WASHINGTON, 29. (Rador). — Guvernul Statelor Unite a infor­mat Societatea Naţiunilor, că ar fi fericit să fie reprezentat la confe­rinţa grâului ce se va tin® la Ge­neva, în cursul lunei Mai. Guvernul american doreşte să se realizez© un acord definitiv asupra limitării producției grâului, în vederea ur­cării preţurilor mondiale. Valabilitatea bonurilor de tezaur Cura su fac operaţiile de compensaţie.—Instrucţia­­uite ministerului de finanţe Ministerul de finanţe a trimis un ordin circular administratorilor fi­nanciari prin care li se face cunos­cut că scadenţa bonurilor de tezaur, emise în baza jurnalului consiliului ele miniştri nr. 128 din 29 Iulie 1932 expiră la 31 Martie 1933 şi li se co­­m­unică următoarele: Bonurile prezentate au fost pre­schimbate, acestea având valabili­tate până la 31 Martie 1934. Potrivit dispoziţiilor in vigoare Bonurile de tezaur pot fi primite în compensarea tuturor impozitelor şi taxelor cuvenite statului în propor­ţie de 10 la sută cu condiţia ca res­tul de 40 la sută să fie plătit în nu­merar în momentul când se efectu­ează operaţia de compensaţie. Bonnurile de tezaur sunt la purtă­tor emise în corpure de iei 10.000, 100.009 şi 590.000 lei, imprimate pe aceleaş culori ca în trecut şi pur­tând următoarele semnături: N. Costache, secretar general, I. Baneiu directorul bugetului şi al contabilităţii generale a statului, E. Guian directorul datoriei publice şi C. Alexiu administrator de încasări şi plăţi. ­

Next