Argus, mai 1933 (Anul 23, nr. 6017-6039)
1933-05-01 / nr. 6017
ANUL XXIII No. 6017 publicitate in ,j!«p. £ifcrul nostru și intrsprificoea ak. va înflori. ABONAMENTE! IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei b luni 1300 » 3 luni 800 » 3 iei in țară, 6 iei in streinâtate IN TARA Un an iCOO le^ n mai 550 » 5 luni 300 » ^StocAcm»^ asogiațiumh" ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Miile No. 24, Et. I INDUSTRIEI şi FINANŢE! B8ffi£sm@scaszKksî 9 ECONOMIILE budgetul Statului Sunt cunoscute împrejurările foarte grele în care s’a putut întocmi budgetul Statului pe anul 1933-34. De altfel, aceste greutăţi se repetă, în fiecarean, la întocmi- ra budgetului, de când criza economică generală și-a făcut serin file efectele, la noi, sporind în măsură îngrijitoare semnele vădite ale crizei româneşti de după război. De nu m-aş teme de învinuirea de exagerare, aş spune că, la noi, semnele crizei au apărut deodată cu restabilirea păcii generale, la 1919—20. Erau semnele vădite şi adânc simţite ale suferinţelor, devastărilor şi ruinelor ce le-am îndurat în timpul războiului pentru, întregirea matiotnală, după scurta perioadă a neutralităţii când vreo câţiva au speculat împrejurările. Deşi criza la noi e aşa de veche, totuşi nu ne-am cuminţit nici până astăzi, după atâtea dureroase experienţe. Ce-a fost aprovizionarea de Stat din primele timpuri, după încheierea păcii, decât una din formele cele mai dureroase ale lipsurilor şi ruinelor lăsate de război? Eram ameninţaţi de foamete ! Risipa bonurilor de tezaur, depreciate şi speculate în dauna dureroasă a creditului Statului român, n’au avut pereche decât, doar, în fraudele şi incendiile depozitelor de aprovizionare, care, constituiau cea dintâi formă, la noi, de economie dirijată, îndată după sfârşitul războiului. Risipa şi-a urmat, triumfal, calea prin creaţiuni noui de servicii, grade şi titluri pompoase spre a ne înzestra ţara sporită cu un aparat administrativ demn de o mare putere. Făcusem România „mare” şi trebuia s’o organizăm. Gospodăria particulară a urmat şi ea pe calea deschisă de gospodăria publică, de la adăpostul unei inflaţii monetare care ne da iluzia îmbogăţirii obşteşti în acelaş timp când politica oficială anunţa, cu îndărătnicie revalorizarea şi revenirea leului la cursul aur de odinioară. Dacă imperiul britanic îşi îngăduise luxul de a restabili valoarea dinainte de război, a lirei sterline, foarte puţin depreciată, cum era să se lase România „mare” mai prejos de acest îndemn la mândrie şi demnitate naţională? An după an, a continuat sporul posturilor budgetare şi în acelaş timp au sporit, într’o proporţie fără pereche, titlurile pompoaseşi gradele răsunătoare în erarhia aparatului de Stat. Mulţimea şefilor, directorilor şi inspectorilor, de mai multe clase, având pe deasupra şi clasa excepţională a celor „generali”, a crescut în proporţie de operetă comică, dintr’un meschin calcul al unei anumite politici care acorda, în formă deghizată, sporuri de salarii numai celor favorizaţi, şi nu la toată lumea după un criteriu echitabil de egalitate. La titluri pompoase s-au adăugat servicii sau instituţii cu denumiri răsunătoare şi pretenţioase, după iniiiativa ţărilor mari, foarte bogate şi având o veche tradiţie de creaţie ştiinţifică şi artistică. Inflaţia institutelor de învăţământ, toate de rang universitar, pentru agricultură, silvicultură, cooperaţie, muzică, artă dramatică, gimnastică, sporturi, comerţ, inginerie, a mers în acelaş tempo cu înmulţirea titlurilor şi gradelor pompoase pentru înzestrarea vechiului aparat de Stat, dinainte de război. Alături de învăţământul public, armata a căpătat şi ea — se putea să fie dată uitării? — pletora de grade înalte, în disproporţie cu efectivele trupei şi cu armamentul dacă le comparăm cu situaţia din tari mai mari ca România. In justiţie, de asemni, am sporit nici vre şi ades fără nevoe. Instanţele de judecată ca şi graude malte stimulând, chiar când nu s’ar fi cuvenit, spiritul procesiv al ţăranilor, fără alt folos decât al satisfacerii intereselor demagogiei politice şi ale combinaţiilor particulare locale. In biserică, în diplomaţie, pretutindeni, inflaţie de titluri şi de posturi pe seama budgetului Statului, prin sporirea la infinit a aparatului oficial. Politica socială a Statului, destul de redusă odinioară, a devenit, şi ea, după război, un prilej fericit pentru noui şi variate creaţiuni pe socoteala budgetului din calcule demagogice, dar satisfăcând aparent anumite directive de caracter internaţional în aceiaşi materie. Pe deasupra, ca şi cum tot ce se făcuse pe seama tezaurului public nu era deajuns, spiritul românesc, foarte inventiv, a mai dibuit încă un drum de risipă bănească şi satisfaceri de amici personali sau de partid. E vorba de aşa zisa activitate culturală extra-şcolară, propagandistică şi de asistenţă socială, pornită din iniţiativă particulară, dar urmărind, în majoritatea cazurilor, tot sprijinul Statului întru atingerea scopurilor mai mult sau mai puţin mărturisite. Dacă ar face, cineva, o socoteală a diferitelor subvenţii şi ajutoare, permanente sau ocazionale, date din budgetul Statului, al judeţelor, al comunelor şi al instituţiilor autonome de utilitate publică, pentru încurajarea diferitelor iniţiative particulare, s’ar îngrozi de risipa, şi sub forma aceasta, pe care am practicat-o şi o continuăm pe seama tezaurului public. Şi, ceeace este demn de reţinut, mai e faptul că, adesea, s-au refuzat din budgetul Statului sumele strict necesare pentru instituţiile publice de cultură spre a se risipi, în schimb, sume mult mai mari pentru încurajarea iniţiativelor culturale de ordin particular, de o utilitate şi o valoare foarte îndoelnică... Că a sosit, de mult, vremea ca s-o sfârşim cu risipa, e sigur. Se împlineşte aproape un an de la votarea legii Mironescu pentru măsurile excepţionale de economie. Avem şi o comisie permanentă pentru realizarea de econo mii, după ultima lege de luna trecută. Cea dintâi economie, care se impune, este încetarea creaţiilor noui de slujbe, funcţii sau instituţii, acum şi încetarea de nouă numiri pe seama budgetului. Simplificarea va veni, apoi, de la sine prin decese, demisii şi retrageri la pensie. Câţiva ani serioşi de înfrânarea maşinei inflaţioniste pe seama budgetului public şi economiile se vor face. Cu puţină bunăvoinţă câte mi se pot face ? Dar vom începe-o, cu adevărat ? N. DAŞCOVICI Gondaminarea lui Macek BELGRAD, 29. (Rador). — Tribunalul pentru apărarea Statului a pronunțat azi verdictul în procesul intentat împotriva d-rului Macek. D-rul Macek a fost condamnat la 3 ani închisoare. PIAJA 29 Aprilie Dolarul a scăzut pe neaşteptate la Paris de la 23.05 la 22.45. Este cursul cel mai scăzut înregistrat până azi. Marca germană a înregistrat în schimb o urcare de aproape un punct la Zurich. Ea a fost cotată la 119 şi un sfert şi la Londra 14.60. Francul elveţian şi lira sterlină au rămas neschimbate. Conaiţiunea din Paris arată lira la 86.80, iar cea dirn Londra la 86.12. *• Cursul cerealelor s’a urcat la Chicago. Grâul s’a urcat de la 66 şi cinci optimi la 68, de la 6? jum. la 69 şi dela 68 şi un sfert la 69 jumătate. • Porumbul dela 54 la 35, dela 55 şi trei optimi la 57 şi un sfert şi dela 38 lum. la 59 şi un sfert. i La noi piaţa cerealelor stagnează. E interesant de relevat făptui că la începutul săptămânii grâul şi porumbul au înregistrat în străinătate o urcare de aproape 1500 lei. S-a crezut că această urcare e o consecinţă a crizei dolarului. Dri toate pieţele de cereale au revenit la vechiul lor curs. Stagnarea de la noi se datoreşte faptului că plata internă absoarbe greu cantităţile existente. * Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a limitări şedinţă care s’a ocupat cu studiul bugetului Institutului de emisiune. * Pentru a asigura o perfectă executare a convenţiunei comerciale încheiată cu Ungaria s’a numit o comisiune care va ţine prima sa şedinţă Marţi după amiază. Comisiunea are menirea să caute debuşeuri pentru mărfurile ungere asigurând astfel plasarea mărfurilor noastre în Ungaria. B. Bd. împrumutul francez emis pe piaţa britanică PARIS, 29. (Rador). — Ministrul de Finanţe anunţă că Tezaurul francez a contractat pe lângă un grup de bănci engleze, un împrumut de 30 milioane lire sterline, pe timp de şase luni. Aferaţii hitlerista FIUL LUI STRESEMAN PERSECUTAT CA NU E DE RASA ARIANA Intre cei loviţi de dispoziţiunile „legei ariană“ se află şi fiul fostului caneelar Stresemann care nu a putut da examenele universitare, deoarece bunicul său de pe mamă, a fost evreu... INTERZICEREA SĂRBĂTORII CENTENARULUI NAŞTERII LUI BRAHMS — Pentru că bunicul lui Brahms a fost evreu — Dupe o ştire din Muenchen, ministrul propagandei d. Goebbels a dispus ca sărbătorirea în Germania a centenarul naşterii lui Brahms să fie oprită, deoarece bunicul lui Brahms a fost evreu. Din aceleaşi motive, concertele lui Hubermann nu au mai putut avea loc. i IFMIN Nici o înviorare internaţională mi e Ci putinţa fără o prealailă stalizare generală Flreres cercurilor autorizate franceze — Prin telefon «le la corespondenţii noştri! — PARIS, 29 Aprilie. — Din isvor autorizat ni se comunică: — „Anglia cu o violenţă cam de paradă, iar America cu zâmbetul pe buze şi cu problematice zaruri în mână, nu renunţă la planul lor de a atrage Franţa în hora devalorizării. Zadarnic. nExperiercis den senti clisa urmă, reawaffe sa rata există ţară care să.î&ss fi avut ta© îi ye de a regreta, nessMîetsiţa de a fă părăsit etaü®m&i soar, nu din nevoie, ci din caScui, „NICI 0j ÎNVIORARE INTERNAT« QNAMI NU E CU PUTIUTA FARA © PREALABILA STABILIZARE GENERALA«. „Francul poate, rezista ani de zile fără a ceda nici un petec de teren. LONDRA, 129 AproSis. — B^ica Angs.ies a an&s§at degsssitMi de csscî miSso®« sie dolari ce 4 assa în «Sswise americane Sa Banca Internaţională a RegieWASHINGTON, 29 Aprilie (prin ea :!&■)« — Legea inflaţiei are. ir© altele d?3 scop, Stiu să urcepreţurile Sa KPitiă* ■Soarele materii prime s grâu, bumbac, porumb, tu turn* orez, zahăr din trestie, sfeclă şi carne de porc. Apos, sporirea creditelor şi a circulaţiei fidu care cos cel puţin şase miliarde dolari şi fixarea urmi preţ mistiului de cum„Nu se poate închipui un guvern francez, care, fără a risca să fie îndată răsturnat, să primească o discuţie asupra unei noui devalorizări, INTR’O ŢARA CU O MARE MAJORITATE DE LOCUITORI CARI AU UN AVUT DE APARAT. Cu un franc care face primă asupra tuturor monedelor, Franţa are toată libertatea şi autoritatea de a-şi afirma şi menţine VOINŢA DE A NU PARASI ETALONUL AUR. „Cât despre etalonul argint negeneralizat, el nu are sorţi de viaţă lungă. Nici chiar în schimbul unei dezlegări favorabile a datoriilor de război, Franţa nuu va consimţi să-şi sacrifice o monedă sănătoasă. EXPRESIE A UNEI STRUCTURI SOCIALE ŞI ECONOMICE SANATOASE”. mentelor. In acelat timp Banca Olandei şi Banca Naţională a Suediei se leapădă de depozitele de dolari şi cumpără’ au a apărare al materiilor prime mai suns arătate. Ce se urmărește uici], revalumarea Wife in WASHINGTON, 29 Aprilie (prin cablu. — Scopul adevărat al revalorizării argintului e de a procura producătorilor din Far West debuşeuri. Remonetizarea argintului, care a fost unul din punctele principale ale programului d-lui Roosevelt în timpul campaniei electorale, va figura printre punctele principale ale ordinei de zi a Conferinţei Economice mondiale, dat 11 milioane bucăţi faţă de 18 milioane o sută de mii în ajun, închiderea netă sub cea din ajun. Londra 29 Aprilie Cu toată scăderea lirei sterline, valorile cu venit fix, afară de împrumutul Young, se menţin. Berlin 29 Aprilie Neregularitatea de la deschidere, dispare închiderea cu fermitate aproape generală. Cele mai favorizate valori sunt minierele şi industria herei. Paris 29 Aprilie Tendinţa generală neregulată. Afaceri puţin active. . Repriză sensibilă a rentelor franceze. Uşoara dare înapoi a hârtiilor de bancă. Neregularitate în valorile de petrol. Buna ţinută a Băncii Franţei. Lira sterlină în continuă scădere. Bumbacul 29 Aprilie ALEXANDRIA: Mai 13.47, Iulie 13.72, Noembrie 14.01. Metale 29 Aprilie LIVERPOOL: Arama 30 0/7 jumătate. Zinc 24 lire. Plumb II și o treime. Cositor 164 8/9. ideile de emisiune fus de Udări Ce se urmărește prin devalorizarea dolarului Un armistiţiu carnal internaţional în ce condiţii ar primi Franţa PARIS 29 (Rador). — Agenţia „Havas” publică următoarea notă cu caracter oficios: Guvernul francez profund satisfăcut de spiritul cordial şi loial al conversaţiunilor de la Washington ar fi probabil decis, în interesul general şi dacă devalorizarea dolarului n’ar întrece proporţia de 15 la sută din valoarea aur, să accepte sacrificiul unei înţelegeri internaţionale pentru un armistiţiu la întărirea barierelor vamale. Problema plăţii scadenţelor datoriei de războiu din Decembrie şi Iunie ar putea numai cu greu să fie considerată ca o condeie politică prealabilă încheierii unui acord cu caracter mai general. Dacă Franţa ar accepta să reguleze una din cele două scadenţe, după ce se va fi interesat de condipunile puse la congresul american la soluţia problemei datoriilor, ar face acest gest numai în certitudinea că rezolvarea ansamblului datoriilor de război ar aduce debitorilor o soluţie de justiţie şi de echitate. Director : GRIGORE GAFENCU TELEFON: 30693 şi 3-2369 Răspândiţi ziarul nostru PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Statele sule merg spre dictatură ? NEW-YORK, 29 Aprilie (prin cablu). — „Journal of Commerce” închee astfel un articol despre legea votată de Senat: SA TE AD MIRI CA SUNT DANENI CARI ÎNCEP SA SE ÎNTREBE BACA STATELE UNITE EU SE ÎNDREAPTĂ SPRE O ADEVARATA DICTATURĂ. Serviciul nostru specialîiîineciar şi economic în ținta burselor New-York 26 Aprilie Scăderea activităţii s’a accentuat. Astfel, în Wall-Stret s’au negociat un milion 880 mii titluri faţă de două milioane 910 mii în ajun. In târgul obligaţiunilor s’au nego Guvernul aserisan garanteză depozitele din îl iaci Cai prilejul unei conferinţe ţinute la Cassa-Alfo, sensterul Glass a declarat că guvernul va da o garamţie integrală pentru depozitele bancare sub l©.000 dolari. O declaraţie senzaţională a senatorului Borah WASHINGTON, 29 Aprilie (prin cablu). — Senatorul Borah a combătut erot cea violenţă, la Senat, anii celui care pedepseşte cu zece mii dolari amendă, depunerea aurului la bănci. A declarat că el personal anu se va supune. Săptămâna Industrială ale 1. SADM Industria textilă la grea răspântie Intr’un ziar din Capitală, marele industriaş d. Emil Schmutzler, director al fabricilor de stofe Wilhelm Scherg et Co., din Braşov, a făcut zilele trecute o interesantă şi foarte amănunţită expunere a dificultăţilor ce întâmpină din partea Statului industria naţională în general şi industria textilă în special. Faptul că păstrând îndelungată vreme, o tăcere şi îngăduinţă caracteristică, d-sa iese acum din neutralitate, împărtăşind opiniei publice situaţia precară creată industriei de unele măsuri vexatorii şi mai ales de nerespectarea angajamentelor financiare ale Statului — dovedeşte cu prisosinţă că starea de azi a industriei este mai ameninţată ca oricând, că, aşadar, paharul s’a umplut până în vârf. * D. Schmutzler, critică In primul rând noul regim al contingentării, pe care îl aceptă în principiu, dar cere o aşezare temeinică şi o aplicare a sa echitabilă. Nu e destul ca Ministerul de industrie să acorde permise de import din ţări anume , indicate, pentru ca industria să-şi poată continua neîncătuşată activitatea ei. Dând ca exemplu însăşi fabricile din conducerea sa, d. Schmutzler arată că o industrie cu o vechime de peste 100 ani ca aceia din Braşov, nu-şi poate revoluţiona peste noapte, fără nici o perioadă de tranziţie, întreaga ei activitate în raporturile cu străinătatea. Oricare din marile industrii, cu un trecut mai îndelungat, şi-a stabilit în decursul existenţei sale, legături de afaceri cu furnizorii de materii prime, din anumite ţări, legături cari în cazul fabricelor Scherg merg până la 60—70 ani. In virtutea acestor relaţiuni, furnizorii din diferite ţări, le acordă nu numai anumite condiţii de credit, dar mai cu seamă anumite calităţi şi tipuri de materiale, cu cari fabricile s’au acomodat, producând anumite specialităţi pe cari le reclamă exclusiv publicul cumpărător. Obligând astăzi, fabricile Scherg să cumpere din Anglia, camgarnul pe care-l aducea din Germania, să aducă din Belgia torturi de bumbac pe cari le importau obicinuit din Cehoslovacia, etc. însemnează ca această veche industrie să rupă dintr’odată toate legăturile ei tradiţionale cu furnizorii din trecut, să recurgă la noui convenţii de credite şi de livrare, să-şi schimbe complect tipurile şi calităţile de marfă ce produce, într’un cuvânt să desrădăcineze stejarul bătrân de 100 ani din pădurea sa, pentru ca să-l plantezi în nisipul unui deşert. (Citiţi continuarea în pag. 3 a) I Luni 1 Mai 1933 Citiți și SITUAŢIA EXTERNA Evenimentele din Austria Telegramele din străinătate exprimă îngrijorare pentru evenimentele care s’ar putea produce în Austria. Ziua de mâine ar fi fost aleasă de organizaţiile de extremă dreaptă pentru o lovitură de stat care să înlesnească alipirea Austriei la Germania, prin instituirea la Viena a unui regim naţional-socialist. Partizanii cancelarului Hitler în ţara vecină au căpătat mai mult curaj de la înstăpânirea regimului actual în Germania. Ultimele schimbări în organizaţiile înarmate, asociaţii. Heimwehr trecute la naţional-socialişti lasă să se prevadă începcarea de realizare apropiată a planurilor de răsturnare a regimului actual. Acestor planuri li se opune puterea social-democraţiei, care controlează încă Viena, dar se arată slăbită în provincie. Exemplul social-democraţiei germane nu permite însă să se dea valoare hotărâtoare acestei împotriviri. Guvernul nu are nici puterea nici autoritatea să se împotrivească încercărilor de cucerire a puterii de către hitlerişti. Partidul creştin-social a îngăduit şi încurajat mişcarea de extremă dreapta, a organizat împotriva organizaţiilor republicane asociaţiile heimwehriste, care sunt astăzi nucleele batalioanelor de asalt. Tulburarea din Austria îngădue să se lanseze toate svonurile. Dacă proectele atribuite dreptei ar rămâne chiar nerealizate şi dacă guvernul Dolffuss ar putea controla situaţia, nu este mai puţin apărat că sunt temeri de roase, toate contrarii tratatelor„ Ele pornesc de la uniunea vamală cu unele state vecine, cu Ungaria în special şi merg până la bănuiala pregătirii unei noui împărăţii austro-ungare. Confuzia întreţinută de oamenii politici dintr-o ţară şi din cealaltă, enervarea care domneşte pretutindeni şi în sfârşit călătoriile suspecte din ultimul timp ale conducătorilor austriaci şi unguri, care au culminat cu vizita d-lui Dolffuss la Roma şi a d-lui Bethlen la Berlin. Viitorul apropiat va avea să demonstreze în ce măsură alarma ar fi fost neindreptățită. Pape Apicolă a numărului nostru de Miercuri, va cuprinde un foarte interesant studiu despre. Desslegas»ea crizei ecm?©« mie© mondiale »prin ridicarea fireiMUEal cerealelor semnat de dr. E. LAIJH profesor la Politechnica din Zurich şi unul din cei mai eminenţi economişti« europeni. Statele Unite vor participa la conferinţa grâirii WASHINGTON, 29. (Rador). — Guvernul Statelor Unite a informat Societatea Naţiunilor, că ar fi fericit să fie reprezentat la conferinţa grâului ce se va tin® la Geneva, în cursul lunei Mai. Guvernul american doreşte să se realizez© un acord definitiv asupra limitării producției grâului, în vederea urcării preţurilor mondiale. Valabilitatea bonurilor de tezaur Cura su fac operaţiile de compensaţie.—Instrucţiauite ministerului de finanţe Ministerul de finanţe a trimis un ordin circular administratorilor financiari prin care li se face cunoscut că scadenţa bonurilor de tezaur, emise în baza jurnalului consiliului ele miniştri nr. 128 din 29 Iulie 1932 expiră la 31 Martie 1933 şi li se comunică următoarele: Bonurile prezentate au fost preschimbate, acestea având valabilitate până la 31 Martie 1934. Potrivit dispoziţiilor in vigoare Bonurile de tezaur pot fi primite în compensarea tuturor impozitelor şi taxelor cuvenite statului în proporţie de 10 la sută cu condiţia ca restul de 40 la sută să fie plătit în numerar în momentul când se efectuează operaţia de compensaţie. Bonnurile de tezaur sunt la purtător emise în corpure de iei 10.000, 100.009 şi 590.000 lei, imprimate pe aceleaş culori ca în trecut şi purtând următoarele semnături: N. Costache, secretar general, I. Baneiu directorul bugetului şi al contabilităţii generale a statului, E. Guian directorul datoriei publice şi C. Alexiu administrator de încasări şi plăţi.