Argus, iunie 1933 (Anul 23, nr. 6040-6064)

1933-06-01 / nr. 6040

ANUL XXIII No. 6040 *«•'....,««i»»*s­saimi11 ,,jmiiSiIkL,*'■■■■. Citiţi şi Răspândi# poslnj ABONJîIMEMTEs rN ȚARA IN STRĂINĂTATE Un an 1000 leiUn an 4200 lei 6 luni 550 »6 luni 1300 » 3 luni 300 » 3 luni 800 » 3 E©s în ţară, 3 Bei în streinâtaia ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori S. PAUKER şi H. F. VALENTIN 6 Pâ«m BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Miile No. 24, Et. l TELEFON: 3­0693 si 3­ 2369 INDUSTRIEI si FINaIŢE­I D­irector: GRIGORE GAFENCU Joi 1 Iunie 1933 “"■■""TiUTrri-ir­iii.ii.. m. Faceţi psfeficîtata şi isteprofesa As. n Meri. m PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate restrângerea producţiei de VIA.TOR Două păreri La o conferinţă agricolă recentă, întrunită la Paris, autorităţile fran­ceze fiind prezente mai mult ca observatoare, s’a discutat proble­ma reducerei însemânţărilor. In Statele Unite­­a şi­eşit din stadiul deliberărilor, acolo în urma supra­producţiei scăderei exportului şi a preţurilor, suprafeţele însemânţate s’au şi micşorat, dupe ultimele e­­valuări cu vreo 17 la sută. Delegatul român, d. profesor Brancovici, luând cuvântul a ob­servat că în caz de aprobarea unei moţiuni de reducere, România ar trebui, pe bună dreptate, exceptată fiindcă prîntr’un concurs de împre­jurări ce n’au pereche în alte ţări, restrângerea s’a şi efectuat, ba s’a produs într’o proporţie adăugăm noi, foarte turburătoare pentru bu­nul mers economic al ţarei. Fără a intra în statistici obositoare, d. Brancovici a amintit — ceea ce de altfel a­ pus în evidenţă într’o con­ferinţă ţinută la Institutul Econo­mic — că regiunile cari formează România Mare au produs înaintea războiului 14 milioane tone diver­se cereale iar acum produc numai noua milioane tone. La grâu, de pîldă pe când în 1914, producţia a fost pentru Vechiul Regat, Tran­silvania, Basarabia şi Bucovina, 5.4 MILIOANE TONE RECOLTATE PE 4.1 MILIOANE HECTARE, IN PERIOADA 1923—1927 MEDIA A SCĂZUT LA 2.6 MILIOANE TO­NE. Orzul a scăzut de la 1.4 milioa­ne tone la 1.1 milioane tone, chiar porumbul, hrana ţăranului a dat înapoi de la 5.6 milioane tone la 4.2 milioane tone. Scăderea aceasta, putem spune catastrofală — îşi închipue oricine ce însemnează o lipsă de cinci mi­lioane tone cereale în economia u­­ne ţări „eminamente agricole — a fost rezultatul revoluţiuni agrare înfăptuită îndată după război când din 6 milioane hectare s’a dat ţă­ranilor 3 jum. milioane hectare şi 2 jum. milioane hectare pentru pă­şuni comunale. Împărţirea de pă­mânt făcută brusc în proporţii a­­­tât de mari, a determinat reduce­rea de care vorbea d. Brancovici la Paris, o reducere a cărei efect în comerţul exterior al Românie a fost că cerealele ce figurau înain­te vreme la export cu 75 la sută, reprezintă acum numai 35 la sută din total. In optimismul său, foarte firesc, d. Brancovici socoteşte ca efectul negativ al reformei agrare asupra producţiei agricole va fi trecător şi că, de­sigur, România îşi va relua rangul de producător ce l-a deţinut înainte de 1914. Din nenorocire, au intervenit de atunci contingentările şi până la data când vom putea relua rangul nostru, ne uscam pe zi ce merge. Trebue no­tat că — tot un efect al reformei a­­grare , producţia medie pe hec­tar, ce atinsese înaintea războiu­lui 15 jum. hectolitri a scăzut de atunci la circa 0 hectolitri. In scurt, am mers ca racul. Un alt bun cunoscător al proble­melor agricole din ţară, d. deputat Fitz Connert, într’o conferinţă ţinută la sediul Cernerilor agricole din Bucureşti, a făcut, în legătură cu constatările de mai sus, câteva observaţiuni judicioase ce merită a fi meditate. Voim cu toţii progre­sul agriculturei, o calitate amelio­rată, un rendement­­mai urcat la hectar. Cu măsuri de constrângere spune d. Fritz Connert, nu vom a­­tinge scopul. Progresul agricol nu poate fi comandat de sus. Din punctul de vedere economic misiu­nea plugarului este să producă cantitati cât mai mari de alimente și materii prime. Insă din punctul de vedere particular, sarcina lui e să-și asigure un venit cât mai ur­cat. La urma urmelor producţia a­­gricolă nici nu se va putea menţi­ne dacă nu va procura vreun be­neficiu plugarului. Pentru ca prin­cipiul rentabilităței să triumfe, ho­tărâtoare sunt pe lângă unele mă­suri generale ale autorităţei, însu­şirile personale ale agricultorului, hărnicia, conştiinţiozitatea, puterea sa de muncă, cunoştinţele sale pre­cum şi capitalul de care dispune. Aceste condiţiuni variază de la o gospodărie la alta şi de aceea, mă­suri generale de coerciţiune nu sunt admisibile. Condiţia esenţială ale unui succes în exploatarea unei gospo­dării agricole e în prima linie, capacitatea gospodarului. Deci, nu prin subvenţii materiale oferite ţăranului se va obţine progresul dorit, ci prin o redeşteptare a sa spirituală, printr’o ridicare a nive­lului său cultural. Baza primordială este pe lângă şcoala primară care dă noţiuni generale, o şcoală spe­cială căci numai acolo va căpăta elementele nedispensabile unui progres în munca pământului. A în­griji bine culturile, a îngrăşa pă­mântul, a hrăni bine vitele a corm­bate epizotiile, toate aceste nu pot fi făcute de aici, ele trebue să por­nească de la iniţiativa ţăranului. Şi ceea ce unul singur nu poate înfăp­tui, asociaţîunile de ţărani pot duce la felul dorit. * Am pus faţă în faţă, concluziunile d-lui profesor Brancovici şi propu­nerile d-lui Fritz Connert, căci se complectează. Suntem şi noi de părere ca îmbunătăţirea situaţiei agricole nădăjduită de d. Branco­­viei nu va fi efectul unor avantagii materiale ce s’ar oferi sub orice formă ţărănimei ci numai o ridi­care a ei morală, o pregătire spe­cializată. Aceasta nu se obţine de la o zi la alta. Ci, numai graţie unui program urmărit cu tenacitate, vre­me îndelungată. Intre timp, avem aplicaţia lipsei materiale resimţită de toţi cetă­ţenii acestei ţări. Ne lipsesc din inventarul nostru agricol cinci mi­lioane tone cereale pe an. Soco­teala e simplă de tot. Situaţia su­mară a,­Băn­cilor Federale de Rezervă Bilanţul Băncilor Federale de re­zervă, prezintă pe ziua de 25 mai, situaţia următoare: (cifrele fiind în milioane dolari): Rezervă-aur 3.499.234. Alte rezerve 303.706. Scont şi avansuri 312.165. Portofoliu 42.662. Fonduri de stat 1.861.712. Bancnote 3.221.429. Acoperirea: pentru ansamblul băncilor fede­rale 67,8 la sută, pentru banca din New-York 62,5 la sută. Desbaterile congresului Cameri de comerţ inter­naţional VIENA, 30 (Rador). — Congre­sul Camerei de Comerţ Internaţio­nală s’a ocupat astăzi de scăderea preţurilor, de datorii şi de pro­­ducţie.­­ După expozeurile făcute de d-nii Coates (Marea Britanie), Ma­noilescu (România) şi Olivetti (I­­talia), d. Perez, reprezentantul Cu­bei cere ca reglementarea pro­ducţiei mondiale de zahăr să fie asigurată prin restricţia controla­tă a producţiei în statele producă­toare. Asupra reglementării producţiei industriale au fost două teze con­trare. Prima, susţinută de d. Du­­chemin, reprezentantul Franţei, se opune controlului direct al statu­lui. A doua teză, susţinută de d. Morris, reprezentantul Statelor U­­nite, susţine principiul economiei dirijate. P­IAŢA 30 Mai 1933 In străinătate piaţa a fost sla­bă. Dolarul a înregistrat uşoare scă­deri la Paris şi Zurich. A cotat la Paris 21.25 faţă de 21.34 cât era cursul precedent, iar la Zurich 4.32 faţa de 4.35. Pe piaţa Londrei dolarul a cotat 3.99.12 faţă de 3.96 şi şapte optimi. Lira sterlină a cotat la Zurich 12.22 juni. faţă de 11.44, cursul precedent, iar la Paris 84.95 faţă de 84.94. La Londra lira sterlină a cotat 84.84 faţă de 85.15. La Zurich marca a cotat 120.25 faţă de 121 şi un sfert la cât se menţinea de câtva timp fără va­riaţii. La Londra marca germană a cotat 14.36 fată de 14.34 şi trei sferturi cât era înainte. Cele­­lte cursuri cu schimbări fără însemnătate. Fermitate în compartimentul pe­troliferelor. Astra Română se menţine la Paris la 70.25 iar Steaua Româ­nă se urcă la 54 de la 50, cât era cursul precedent. „ La noi, bursa e însufleţită la acţiuni şi calmă în compartimentul efectelor. Se fac tranzacţiuni numeroase. Renta exproprierii cedează de­la 31 şi un sfert la 30 şi trei sfer­turi. Scrisurile urbane Bucureşti de 10 la sută dela 58 şî un sfert la 52 şi trei sferturi şi cele de 5 la sută dela 34 şi un sfert la 33 şî trei sferturi. Acţiunile Banca Naţională se urcă dela 4400 la 4425, Creditul Industrial dela 240 la 250, Reşiţa dela 240 la 250, Letea dela 335 la 345, Clădirea Românească d©Ia 285 la 295, Mica dela 265 la 725, S. R. D. dela 295 la 320. Valorile de petrol foarte ferme. Astra Română se urcă dela 565 la 580, Concordia dela 330 la 345, Steaua Română dela 320 la 330, Creditul Minier dela 240 la 250, I. R. D. P. dela 42 la 50. • Banca Naţională retrăsese în ultimul timp ordinul trimis Băncii Franţei de a cumpăra lei. Acum, pentru a evita o nouă manevră contra leului pe pieţele din străină­tate, Banca Naţională a autorizat din nou Banca Franţei să cumpere orice sume de lei fără nici o re­stricţie. Demisia senatului Danzigului DANZIG, 30 (Rador). — Sena­tul oraşului liber a demisionat. El va rămâne in funcţiune până la vii­toarea adunare a Dietei. Dieta se va întruni la începutul lunei Iunie, pentru a alege Sena­tul, care reprezintă puterea execu­tivă a Oraşului Liber. D. Goebbels spre Berlin VIENA, 30. (Rador). D. Goeb­bels, înapoindu-se de la Roma a fost salutat la trecerea sa prin gara Kufstein (Tirol), de o delegaţie a partidului naţional-socialist. Hitleriştii pregăteau să facă o mare manifestaţie, insă autorităţile locale s’au opus, permiţând accesul în gară numai unui grup restrâns. Plaţa datoriilor in restanţă ale Statului pe anul 1932 Textul decretului Regal Prin decret regal s’au acordat ur­mătoarele credite pentru plata unor datorii rămase neachitate din exerci­ţiul anului 1932. Aceste credite se acordă din bugetul extraordinar: La conturile „A“ şi ,,B‘‘—drepturi din anul 1932 — în scopul angajării, lichidării, ordonanţării şi plăţii, s’au acordat pe departamente următoarele sume: Ministerului apărării naţionale lei 69.092.213. Ministerului de finanţe lei 82 mi­lioane 609 137. Ministerul instrucţiunii publice lei 6.939 105. Ministerului de interne lei 27 mi­lioane 711.650. Ministerului de lucrări publice lei 284.675. Ministerului justiţiei lei 518.302. Ministerului agriculturii şi dome­niilor lei 375 889­ Ministerului industriei şi comerţu­lui lei 1579.502. Ministerului muncii şi sănătăţii lei 10.889.527. Total lei 200.000.000. In afară de creditele de mai sus s’a acordat ministerului apărării na­ţionale, pentru operaţii de ordine, suma de lei 57 186.508. Angajările, lichidările, ordonanţă­rile şi plăţile din creditele de mai sus, se vor face în intervalul dela 1—30 Iunie 1933 şi în conformitate cu dispoziţiunile ce se vor da de mi­nisterul de finanţe- inseilefarils la Rusia PARIS, 30 Mai (prin telefon). — Din Moscova se semnalează, că un comunicat al Consiliului Comisari­lor poporului arată că, la data de 29 Mai, în întreaga Uniune a Repu­­blicilor Sovietice erau însemânțate 63 milioane de hectare. Adică, 8 milioane de hectare mai mult ca la aceeaș dată a anului trecut, și 6 milioane mai mult ca în 1930, an in care primăvara a fost neobicinuit de timpurie. la preajma Conferinţei Economisi Initiali Presiunea strivitoare a Americii şi ţarite europene Ce erei cercurile autorizate franceze despre reformele financiare ale State­lor­ Unite — Prin telefon de la corespondentul nostru special — PARIS, 30 Mai. — prevederea ce pe temeiul unei informaţii contro­late, o făceam Mercurea trecută, s-a verificat a treia zi: curentul in­flaţionist a biruit, impunând preşe­dintelui Roosevelt birr­ul de des­fiinţare a clauzei aur. Imediat a ur­­mat aruncarea pe piaţă a unei pri­me tranşe de 25 milioane de dolari hârtie; azi, circulaţia fiduciară a crescut cu un pachet mai mare: or­dinul dat lui Postal Savings Bank de a cumpăra, în târgul liber, fon­­duri de Stat până la concurenţa sumei de 100 milioane de dolari. E deslănţuirea noului val de inflaţie care s’a şi manifestat printr’o sim­ţitoare depreciare a devizei ame­ricane, în cercurile autorizate se obser­vă: I- Părăsirea clauzei­ avex­rii are numai semnifica­­ţia unei transcrieri, în re­gistrul de stare civilă mo­­netară, divorţului dintre dolar şi baza lui aur. Mă­­sura tiu mai are caracte­rul unui expedient pen­tru înviorarea vieţii eco­nomice şi sociale ameri­cane; ea e o armă primej­dioasă îndreptată împo­triva tuturor devizelor. Statele Unite urmăresc cu. nepwpy­ p;­||.^f^ »provoca- r­ea unei urcări a preţuri­lor europene, prin cons­trângerea Vechiului Con­tinent la o inflaţie para­lelă cu cea americană. Şi aceasta in scopul de a da o lovitură de moarte pro­ducţiei şi concurenţei eu­ropene. 2. Washingtonul, care tot mai brutal îşi afirmă voinţa tiranică de a dicta Europei atât pe tărâmul poli­tic cât şi pe cel economic, se pre­zintă la conferinţa de la Londra nu numai cu manevra inflaţionistă, dar şi cu ghiozdanul cu poliţele trase asupra ţărilor europene. Rata de la 15 iunie însumează nu mai puţin ca 144 milioane de dolari. De unde luna trecută, Casa Albă făgăduise, dacă nu o neîntârziată rezolvare echitabilă a chestiunii da­toriilor de războiu, cel puţin o păr­­uire a nouii scadenţe, acum ea flu­tură, ca armă de intimidare, tratele exigibile la trei zile numai de la deschiderea conferinţei Economice. Servindu-se de scadenţar ca de o piatră de moară, America, după ce a impus felul ei e a vedea în chestiunea dezarmării, silind pe foştii aliaţi să accepte planul Mac­Donald ca bază de discuţie, îşi măr­turiseşte gândul, ca sub dubla pre­siune a inflaţiei şi a puterii credi­­toare, să stoarcă Europei maxi­mum­ ul de concesiuni economice. INTRE ALTELE, COBORÂREA LA UN CAT MAI JOS NIVEL A BARIERELOR VAMALE. 3. Europa nu trebuie, nu poate să se lase înfricoşată. Europa, cu toată slăbirea ei în timpul îndelungatei crize, e cu desăvârşire istovită. In faţa pericolului, ea poate găsi — şi va găsi — în Instinctul de con­servare, vlaga necesară, spre a în­frunta loviturile de peste Ocean. Cu o condiţie însă: toate ţările să meargă cot la cot, în preajma, în timpul şi după spargerea Confe­rinţei de la Londra. 4. Această veghere de arme a in­teresului european are însă o lăture de nedumerire: ce va face Anglia? Fi-va ea solidară cu celelalte ţări, refuzând plata nouii rate, ori, ca şi de data trecută, va plăti scoţând din fundul sertarelor creanţele ei asu­pra aliaţilor de eri? Aliaţii cari ar trebui să rămână aliaţii ei fireşti şi acum, când de la Washington se încarca bateriile menite a complec­ta potopul de sânge din anii 1914—1918 cu un prăpăd economic al Europei. Deocamdată, lira ţine isonul do­larului, iar, precum anunţă din nou Daily Mail,, Londra fâlfâie crean­­ţeie-i prăfuite. O. FELD cipalelor patru Puteri — încheiat cu scopul de a pune capăt rivali­tăţii dintre două grupuri de influen­ţă mare — ar putea fi de a tăia Europa în două şi de a opune un bloc oriental unui bloc occidental. „In orice caz, ar fi rolul Franţei de a împiedica orice rivalitate de atare natură, iar, la nevoie, să ser­vească drept trăsătură de unire“. — ATITUDINEA RUSIEI G RIGA, 30 Mai. (prin telegraf). — Ziarul Izvestia încheie precum ur­mează un lung articol de comen­tarii asupra Pactului în patru: „Mentalitatea anglo-saxonă a devenit mai complicată. Spiritul anglo-saxon preferă, de o pildă, un pact în patru, încheiat fără deter­minarea exactă a scopurilor urmă­rite şi care ar îngădui diplomaţiei engleze de a hotărâ de soarta tu­turor popoarelor, împreună cu două sau trei mari Puteri într’o depen­denţă mai mult sau mai puţin mare faţă de imperialismul britanic. A­­tunci se va putea adopta un ton poruncitor, nu numai faţă de micile Puteri, dar şi faţă de cineva care se găseşte de cealaltă parte a O­­cranului Atlantic, precum şi faţă de cineva în Europa, care năzueşte la definiîunile simple şi clare, pe în­ţelesul noroadelor, a căror parti­­cipare la soluţia problemelor dis­proatice complicate e atât de ne­plăcută mentalităţii anglo-saxone. „Dacă diplomaţia engleză obţine ca chestiunea definirii agresorului să fie întunecată, lumea toată o va întreba în al cui interes s’a făcut aceasta”. Afacerea Morgan NEW YORK, 30 Mai (prin ca­blu). — Deputatul Tinkam va cere Camerei Reprezentanţilor, să in­stituie o anchetă parlamentară a­­supra relaţiunilor d-lui Norman Davis cu Banca Morgan. Adunarea creditorilor privaţi ai Germaniei BERLIN, 30 Mai (prin telefon).— Adunarea creditorilor privaţi, care se va încheia probabil la sfârşitul săptămânii, trebuia să păstreze un caracter strict informativ. Acum se anunţă că nu este exclus ca adu­narea să ajungă la adoptarea în principiu a unei serii de măsuri po­zitive, CA BAZA A UNEI NOUI O­­RANDUIRI A MODALITĂȚILOR DE PLATA A DATORIILOR. Reducerea producţiei pe­­troli­ere în America NEW-YORK, 30 Mai (prin ca­blu). — Curtea Federală a respins toate recursurile introduse de di­verşi petrolişti, cari cereau anula­rea măsurilor de restricţie edictate de către Texas Railroad Commis­sion. Pactul celor patru puteri Franţa şi Mica­ Ințelegere Prin te­rfon de la corespondentul nostru special PARIS, 30 Mai. — Buletinul lui Le Temps, după ce înregistrează impresia că „proectul de colabora­re a principalelor patru Puteri e pe cale de realizare” şi după ce a­­nalizează condiţiunile lui de viabi­litate, se ocupă de atitudinea luata de Mica înţelegere: „Ceea ce îndeosebi preocupă gu­vernele din Praga, Belgrad şi Bu­cureşti, e ameninţarea izvorâtă din campania italo-germano-un­­gurească in favoarea revizuirii tratatelor. Marile manifestaţiuni anti-revizioniste, cari au avut loc Duminică în Cehoslovacia, Ro­mânia şi Yugoslavia sânt o măr­tu­rie puternică despre voinţa aces­tor popoare de a nu îngădui să se aducă vreo ştirbire drepturilor ce deţin pe temeiul tratatelor­ Re­vizuirea clauzelor teritoriale ale acestora ar duce inevitabil la un războiu; de aceea dacă dreapta ju­decată nu poate presupune, că un pact de colaborare a celor patru Puteri, încheiat cu ținta de a salv­garda pacea, ar putea să aibă în realitate drept obiect de a grăbi o atât de tragică eventualitate“­­Buletinul încheie cu înregistrarea zvonului despre probabila consti­tuire a unui bloc oriental împotri­va blocului occidental. „După unele Informaţii din ziare, Polonia ar avea de gând să ia ini­ţiativa formării unui grup care ar lega-o strâns de cele trei state ale Micei înţelegeri şi de cele trei state baltice, Lituania, Letonia şi Estonia, constituindu-se astfel un bloc care s’ar întinde dela Marea Baltică la Marea Neagră şi solid proptit pe Rusia sovietică. „Ideea nu e nouă, dar, dintr’un punct de vedere general, ar fi nea­părat de deplâns, că prima conse­cinţă indirectă a unui pact al prin­ nostru special ninansiar şi economic Tendinţa burselor în străinătate — Prin dela corespondenţii noştri — Paris 30 Mai Dela deschidere, într’un târg cu volum sporit, specula tot mai mult sub influenţa Wall Street-ului im­primă o tendinţă fermă. In general, închiderea n’a fost la cursurile cele mai urcate ale şedin­ţei. Favorizate, petroliferele şi mate­­riile prime. Cerute, electricele, me­talele şi bancarele. Carboniferele, reţin atenţia. Metalurgicele, negli­jate. Rentele franceze, neechilibra­te, sunt de la deschidere obiect de realizări şi închee cu pierderi frac­ţionare. In culise, domină auriferele. Târgul speculativ îndeosebi fa­vorabil valorilor până acum negli­jate. Cerute, cupriferele şi stanife­­rele. Târgul valutar, foarte animat, e nervos din cauza nesiguranţei mo­netare. Duelul dolarui-Iir" - trage în a­­renă devizele suedeze şi norve­giene. Londra 30 Mai Târg calm cu tendinţă generală satisfăcătoare pentru petrolifere, cuprifere şi stanifere. Auriferele nu pot menţine câştigul din ajun. Mă­tasea artificială, fermă. New-York 30 Mai , prin cablu — Astăzi, Wall­ Street-ul a fost în­chis. Eri, închidere neregulată, cimt n’a mai fost dela 5 Mai 1930. Degajarea speculativă a fost compensată de importante cumpă­­râturi mai ales la petrolifere, auto, mobile şî aviaţie. Volumul afacerilor: 6.959.000 tit­luri. Devizele După închidere Paris 30 Mai Au cotat: Lira 84.95. Dolarul 21.25. Marca 5.90. Rentele românești la Paris 30 Mai — prin telefon — Unificate 4 la sută 30.80—31. Unificate 5 la sută 39. Stabilizarea 832—835 Desvoltarea 34.40. Bumbacul LIVERPOOL, 30 Mai. (prin tele­­fon). — Iunie 8.07; Iulie 8.21; Au­gust 8.23; Septembrie 8.23; Oc­tombrie 8.26; Noembrie 8.29; De­­cembrie 8.33. Combaterea şomajului in italia Mari lucrări de interes public Statisticele italiene de şomaj, indică o scădere a şomajului cu 56.000 persoane, pe luna Aprilie, cifra şomerilor menţinându-se încă la nivelul destul de urcat de 1.025.000 oameni, din care 205.000 în agricultură. Pentru a pune capăt acestei situaţiuni, guvernul italian caută să intensifice marile lucrări de utilitate naţională, precum dru­muri, căi ferate, uscarea bălţilor etc. Până în prezent s-au executat sub regimul fascist de aproape 40 miliarde lucrări publice, cari grevează destul de greu bugetul, deoarece sunt plătibile în 30 de anuităţi, cu o dobândă care va­riază între 6,50 şi 7,25 la sută, după categorii­ Totalul acestor sume, apasă cu peste 90 de miliarde lire da­toria publică, constituind partea denumită „plăţi cari diferă de te­zaur”. Datoria propriu zisă (ren­te, rente consolidate, bonuri de tezaur)­e la rândul ei de aproape 100 miliarde, astfel că totalul an­gajamentelor interne ale statului italian, se urcă astăzi la aproape 200 miliarde lire. Bugetul italian arată la chel­­tueli suma 24 milioane lire, defi­citul fiind de 3.162 miloane la 31 Martie, ceea ce lasă să se prevadă pentru sfârşitul exerciţiului (30 Iunie) o sumă de aproape cinci miliarde. Nevoia unui mare împrumut de lichidare se face tot mai re­simţită, guvernul italian sperând să găsească o bază prielnică pen­tru aceasta, în urcarea fondurilor de stat, care a urmat demonstra­ției de soliditate a lirei. Situaţia sumară a Băncii Olandei Situaţia Băncii Olandei pe ziua de 22 Mai se prezintă astfel: (sumele se înţeleg în milioane flo-i mini). Portofoliu: a) Olanda 49.812. b) străinătăţii 73.374. incasso-metalic 860.284. bancnote în circulaţie 944.287. proporţia de acoperire 79,2 la sută­

Next