Argus, iulie 1933 (Anul 23, nr. 6065-6091)
1933-07-01 / nr. 6065
ANUL XXIII No. 6065 Citiţi şi Răspândiţi ziarul nostru ABONAMENTEI IN STRaINaÎATR Un an 2200 lei 6 luni 1300 * 3 luni 800 » 3 lei in tară, 6 lei in străinătate IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 » 3 luni 300 » ORGAN ZILNIC AL POIEETULUI Fondator- S. PAUKER si H. F. VALENTIN * . . . . ....• ,";i i BIROURILE: București Str. Constantin Mills Nr. 24, Et. INDUSTRIEI si FINANTEI TELEFON: 30693 ; 3-2389 Creşterea vitelor Nu măsuri excepţionale, ci bună gospodărie! Ara arătat cât de grele taxe ţi parataxe apasă asupra unui vagon de cereale, de la locul de producţie şi până în portul de export. Aceste taxe sunt egale cu preţul de vânzare la locul de origină , dacă un vagon de porumb, de pildă, se vinde cu 16 mii lei la Brăila, opt mii de lei ia plugarul şi opt mii de lei costă taxele, tihibrele, transportul, asistentele şi diferitele cheltueli. Dar, plugărie nu înseamnă numai cultura cerealelor. De plugărie e strâns legată creşterea vitelor. E mai norocos plugarul cu această a lui muncă? De la tm obor, situat la o distanță de două sute chilometri și până în Capitală, transportul unui vagon de vite are de suferit cheltuelile următoare : Comision intermediar în târg I lei 600-— Transportul vitelor la gara de încărcare, lei 200-— Transportul Cumpărătorului la târg şi înapoi, lei 500.— Vizita veterinară în staţia de încărcări, lei 400.— Timbre fraht, lei 86.— Taxa de transp. pe CF.R, Iei 3250.— însoţitor, lei 1000.— Şeful staţiei (Bunăvoinţa) lei 300— Taxa C.F.R., pentru descărcare, lei 5.— Vizita veterinară la descărcare, lei. 65.— Total de vagon, lei 6206.— * La asta se mai adaugă: Taxa de vânzare în comunăsau obor, de vită, lei 100.— Eilebril de schimb de proprietate, de vită, lei 50— Timbre cerere bilet de proprietate, lei 120— Total de bucată, lei 162.— Cum cheltuiala la vagon, e de ,6206 lei și într’un vagon încap treisprezece vite mari, reese că CHELTUIALA TOTALA DE CAP DE VITA E DE 640 LEI. Nu s’a sfârșit. Să presupunem că vita a fost descărcată fără de nici o altă cheltuială și a fost transportată — tot fără altă cheltuială — la abator. Avem • taxa de intrare în abator, lei 90— Taxa conf. art. 37 de refacere Iei 100— timbre fiscale bilet, lei 7.— Camera de agricultură, Iei 10+5.— Timbre prin camera de Com. lei 6-Tlmbr© cererea de introducere lei # 13— Taxa de tăere a parlagiului lei _ 100— Taxa pentru manipulare, lei 80,— Taxa pentru conservare, lei 20,— Taxa pentru manipularea la conservare, lei 30— Taxa pentru comercializare pieilor, lei 3— Impozit elementar, lei 20— Impozit global, lei 3— Impozit comunal, lei 1.— Salarii hamal, lei 2-— ..neprevăzute” Si lipsuri lei 10— Cheltuiala la abatere, deci de 450 lei de vită, la care adaugându -se 640 lei de vită, cheltuelile de transport până în obor, avem o cheltuială de o mie o suta lei de fiecare vită mare. Şi pomelnicul tot nu s’a sfârşit. Până să ajungă carnea la consumator, ea mai are de suportat o mulţime de cheltueli comerciale. Ca să le socotim, am luat cazul unei măcelării modeste, cu o vânzare pe an de o sută vite mari. Măcelăria are un singur lucrător plătit cu 3000 lei pe lună, plătește o chirie anuală de 30.000 Iei, impozite fiscale 20.000 lei, impozite comunale 6.000 lei,•’mina 4500 lei pe an și gunoiul 1000 le! Cheltuiala comercială a acestei măcelării pe cap de vită se urcă la 430 lei. Iată cum : Transnurf In mncrnTÎP da vit.a, lei 60.— Mercurial Camera de Comerț lei . 2.— Descărcarea, lei 5 — Lucrători, lei 100 — Chiria, lei 100— Impozit fiscal, lei 50— Impozit comunal, lei 20.— Conservare, lei 40.— .Lumină, lei 3.— ;Apă, lei jScăzământ. lei Gunoi, lei6__. Hârtie, lei jţnelte, lei . B ts-. 3.— Total, lei 430.— Dacă adăugăm această cheltuială la suma de o mie o sută lei — transportul și dările — avem o cheltuială totală de o mie cinci sute treizeci lei de fiecare vită mare. Cu alte cuvinte, fiecare chilogram de carne suportă, de la producător şi până la consumator, o sarcină reprezentând mai mult de PATRUZECI LA SUTA DIN VALOAREA LUI. Asta ne lămureşte de ce pentru un chilogram de carne, vândut în Capitală CU DOUZECI LEI, nu se poate plăti producătorului mai mult de NOUA PANA LA ZECE LEI. Situaţia la export nu e mai bună. Se reduc cheltuelile comerciale şi de abator, sporesc, însă, simţitor cheltuelile de transport, şi se adaugă un potop de taxe veterinare, statistice, culturale, de manipulare, şi cine mai ştie cum se cehamă. Acum un an, consilieratele agricole și inspectorii veterinari au semnalat ministerului de agricultură rare cazuri de febră aftoasă. Ca să se înlăture o întindere a răului, ministerul agriculturii a hotărât să facă inoculări preventive, vitelor din regiunile infectate. S-au trimis adrese „organelor“ regionale. Tot personalul zootehnic a fost mobilizat pentru acţiunea de combatere. Totuşi, nu s’a făcut nici o inoculare. Deşi crescătorii de vite plătesc atâtea taxe, NU S’AU GĂSIT, în vremea asta când atâtea milioane se duc pe cheltueli zadarnice, NU S’AU GĂSIT DOUA SUTE MII LEI,PENTRU CUMPĂRAREA SERULUI. Şi epizotia s’a întins, iar ţările înconjurătoare au oprit tranzitul vitelor noastre. O pagubă de sute de milioane pentru economia naţională. Ajutorarea plugarului ? Negreşit. Dar, pentru asta nu e nevoe de măsuri excepţionale şi artificiale. Ajunge o bună gospodărie. GEORGE STROE Proectul unei triptice italo-germano-ungară — De la corespondentul nostru — LONDRA, 29 iunie [prin cablu). — După redactorul diplomatic al lui Daily Herald, recenta vizită la Berlin a generalului Goemboes, primul ministru al Ungariei, a urmărit în primul loc torpilarea sugestiei italiene în favoarea unei restaurări a Habsburgilor. Generalul Goemboes a explicat cancelarului Hitler, că o asemenea restaurare e vrea riscată şi ar creia mari dificultăţi diplomatice. In schimb a făcut Propunerea constituirii unei triple alianţe între Germania, Italia şi Ungaria. Austria, din motive economice, politice şi strategice, s’ar vedea nevoită să adere la ea. In chipul acesta s’ar reconstitui vechea Triplice de dinaintea războiului mondial. 1— 20— 20— Moratoriul german — De la corespondentul nostru — LONDRA, 29 iunie (prim cablu). — La adunarea reprezentanţilor purtătorilor englezi ai obligaţiunilor germane, d. dr. Schacht a acceptat ca devizele străine de cari va dispune Reichsbankul în al doilea semestru al anului să fie destinate acoperirii cupoanelor şi angajamentelor exigibile între 1 Iulie şi 31 Decembrie. Preşedintele Reichsbankilui a adăugat că speră ca, după şase luni, să se reia serviciul integral al datoriilor Releiului. Reprezentanţii purtătorilor au declarat doctorului Schacht, că nu admit dispoziţiunile decretului - lege dela 9 iunie, după care orice vărsământ efectuat în mărci liberează pe debitor de obligația de a achita cu devize pe creditorul străin. . Încasările Germaniei BERLIN 29 (Rador). _ Incasările Reichului în cursul lunii lunie 1933 au atins suma de 525.680.000 mărci, față de încasările de 541 milioane mărci, cât s’a realizat in Mai 1932. . al III Scrisori din Londra Conferinţa monetară şi economică de Victor V. Badulescu IV Problema preţurilor şi a creditului LONDRA, 26 Iunie. — In scrisoarea de eri *) v’am trimis rezoluţia pe care a adoptat-o subcomisiunea Il-a, acea a măsurilor monetare şi financiare permanente, prin care conferinţa recunoaşte: „Că este în interesul tuturor s înfăptuiască stabilitatea în domeniul monetar internaţional, îndată ce împrejurările o vor permite. „Că aurul trebue restabilit ca etalon monetar internaţional, data şi paritatea urmând să fie determinate, în fiecare caz, de ţara interesată, însemnătatea acestei rezoluţiuni se accentuiază prin atitudinea ce a luat în acelaşi timp subcomisiunea I a comisiunii monetare şi financiare. In prima ei şedinţă de lucru, această sub-comisiune a luat în discuţie chestiunea politicei de credit şi a nivelului preţurilor, în strânsă legătură cu politica monetară, pe baza unui proect de rezoluţiune prezentat de delegaţiunea britanică. Această rezoluţiune constată necesitatea urcării preţurilor mondiale pentru restabilirea echilibrului între preţul de cost şi cel de vânzare şi recomandă o acţiune monetară în acest sens: încetarea deflaţiunei, procurarea de credite eftine şi importante, o încurajare activă a circulaţiunii creditelor, cooperarea băncilor de emisiune în acest scop. Impresiunea ce se desprinde din discutarea interesantă la care a dat loc rezolutiunea britanică este că în aproape toate tarile, nu numai ceie ce au ca Franţa, o situaţiune monetară excepţională, dar si cele ce au dificultăţi la fel cu aie noastre, recunosc avantagiile unei urcări de preturi, dar nu cred ca o urcare realizată prin mijloace monetare poate fi sănătoasă şi nu ascund obiecţiunile serioase pe care le ridică o nouă politică de inflaţiune. Nu trebue uitat. — chestiunea a fost ridicată cu prilejul discuţiunii — că o expansiune de credit duce, în special pentru tarife cu un sistem bancar restrâns, la o sporire de circulatiune efectivă. Pe de altă parte asemenea măsuri pot avea din punct de vedere al încrederii rezultate contrarii celor ce se aşteaptă. „Ţările cu resurse limitate, a spus d. Pospisil, — guvernator al Băncii Nationale Cehoslovace si membru al Delegatiunii Aurului instituită de Societatea Naţiunilor , comentând propunerea britanică, trebue să fie cu deosebire prevăzătoare când apucă această cale. Acoperirea lor metalică este nominală şi trebue să ia bine seama ca nu cumva îngrijorarea ce a încercat deja opinia publică să nu degenereze în panică”. Tendinţele inflaţioniste cuprinse în rezoluţiunea d-lui Neville Ghamberlain nu au găsit aprobarea în sânul conferinţei. In rezumat, atât declaraţiunle făcute cu prilejul discutiunii generale cât şi discutiunile ce au avut loc în ambele sub-comisiuni ale comisiunii monetare şi financiare consacră necesitatea stabilităţei monetare şi menţinerii aurului ca etalon monetar internaţional şi arată pericolele legate de aventura monetară. Asupra principiilor toată lumea, inclusiv delegaţiunea Statelor Unite, este de acord. Dificultatea cea mare, care pune în joc soarta însăşi a conferinţei dela Londra este atitudinea de fapt luată de Statele Unite. Guvernul american, impresionat de sigur de efectele trecătoare ale urcării de preţuri ce s’a produs în America — rezultat al politicei monetare ce s’a făcut în ultimul timp,, lipsit de învăţătura recentă a politicei inflaţioniste, care a încercat aşa de adânc cele mai multe din ţările europene de la război încoace, redus poate în libertatea lui de mişcare de anumite influenţe politice interne — consideraţiuni de •) Vezi „Argus" No. 6063. 6 mmwi Sâmbătă 1 Iulie 1933 Faceţi publicitate In ziarul nostru şi latreprinderea Ars. va inflori. PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Frontul etalonului aur — Prin telefon de la corespondentul nostru special PARIS, 29 iunie. — Un distins economist, care în repeţite rânduri a avut importante misiuni în străinătate, întors de la Londra pentru câteva zile, şi cu care m’am întreţinut astăzi, îmi spune: Opera de subminare ce, de atâta vreme şi cu o diabolică tenacitate, e urmărită împotriva unor anumite devize-aur, a dat greş. Florinul olandez, care o clipă s’a clătinat, în urma asaltului, depărtându-se de gold-point, a fost repede reaşezat pe poziţia din care nu trebuia, nu putea fi clintit, dacă n’ar fi fost surprinsă Vigilenţa Băncii Olandei. Bucuria, ce adeziunea ei Sir Henri Detterding a stârnit-o la Wall Street, a fost de scurtă durată şi foarte costisitoare. A fost deajuns ca ameninţarea, ce de o lună a devenit mai pronunţată, să capete un început de execuţie, pentru ca automatic să se fortifice frontul etalonului aur. Decepţia învinşilor de Marţi şi Miercuri e cu atât mai usturătoare, cu cât au provocat o intervenţie la care nu se aşteptau, intervenţia Angliei. Dacă s’a ripostat cu atâta energie la întreprinderea, dinainte osândită la eşec, a speculei a la baisse, nu însemnează că în adevăr deviza olandeză s’ar fi aflat în primejdie de moarte. Căci, e un ce elementar, că o asemenea speculă „se arde” ori de câte ori își alege ca victimă o monedă sănătoasă, o monedă a cărei acoperire metalică de sută la sută permită orice deplasare de drugl aur întru menţinerea parităţii aur. Specula a la balsse nu se va mai întâlni niciodată cu florinii sedentari , cari i-a schimbat pe bani vagabonzi. Paguba suferită nu se mai repară. Şi ireparabilă va rămâne oricât de disperate ar fi asalturile ce le-ar mai da mâine tot florinului, poimâine francului elveţian. Dacă riposta a fost promptă din partea întregului front-aur, susţinut de Londra, e că prea mare ar fi fost scandalul ca, în plină conferinţă mondială, în loc să se ajungă odată la stabilizarea monetară, care e cheia de boltă a întregului edificiu economic și financiar al cărui plan a fost croit, să se înregistreze o surpare a temeliei de aur. Ar fi fost triumful sgomotos al tezei transatlantice — la care, în ultimele zile s-a convertit și d. Walter Lippmann de la New York Herald -- că stabilitatea monetara e o obsesiune europeană şi ca, înainte de a se construi viitoarea cetate economică, toate devizele zdravene trebuie să urmeze pilda dolarului. D. Walter Lippmann pledează pentru o devalorizare generală de 25—30 la sută. Se urmăreşte îndeosebi prăbuşirea florinului şi a flancului elveţian, spre a se face demonstraţia că nici devizele acestea, cari şi-au menţinut paritatea dinainte de război nu pot rezista curentului inflaţionist. Odată mai mult adversarii etalonului-aur au greşit socoteala. O. FELD. Conferinţa monetară şi economică — Urmare — această natură par a fi influenţat şi textul rezoluţiunii britanice de care am vorbit mai sus — nu crede, posibil să renunţe la politica adoptată mai înainte de a fi putut aprecia toate rezultatele ei”. Trebue să adaugăm, lucrul trebue semnalat, că în convorbirile ce au avut loc cu prilejul comunicatului american referitor la stabilizarea dolarului, membrii delegaţiunii de la Londra au declarat că Statele Unite nu vor face o inflaţiune metodică şi nu modifică atitudinea lor principială în chestiunea stabilizării. Nu este mai puţin adevărat însă că proectele de stabilizare de fapt sau de armistiţiu monetar pe durata conferinţei care ar fi putut permite poate rezoluţiuni concrete cad în faţa atitudinii guvernului de la Washington. Se vorbea cu insistenţă ori de suspendarea conferinţei. Lucrările tehnice ar continua într’un număr restrâns de comisiuni, discuţiunea urmând a fi reluată la toamnă. Ar fi poate o soluţîune, din punct de vedere tehnic, nu însă din punct de vedere al celor ce — se zice că nu sunt mulţi — de pretutindeni aşteptau ceva dela această conferinţă. Umbra conferinţei dezarmării întunecă lumina desbaterilor de la Londra Chiffin Pag. 6a Tendinţa imrselor în străinătate Serviciul nostru financiar şi economic Preţul minimal al grâului şi teama la inflaţie Declaraţiile A-lir Caillaux şi Régnier Prin telefon de la corespondentul nostru special PARIS, 29 iunie. — Fixarea unui preţ minimal al grâului a dat loc, la Senat, la o dublă intervenţie, in numele comisiunii financiare , aceea a d-lor Caillaux şi Marcel Régnier, preşedintele şi raportorul general al acestei comisiuni. Nici unul nici altul nu sunt ostili unei măsuri cu caracter vremelnic, dar se tem ca, mânate de dorinţa de a veni in ajutorul agriculturii greu încercate, guvernul şi parlamentul, fără voia lor, să nu pericliteze finanţele publice şi stabilitatea monedei. Pentru că, observă mai întâiu d. Marcel Régnier : „Se stocka aeacum, se va stocka pentru a doua oară, iar dacă aceasta nu va fi eficace, VA TREBUI CA STATUL SA SE SUBSTITUIE CUMPARATORULUI. Gravitatea situaţiei noastre financiare nu îngăduie această nouă sarcină pentru tezaur. Trebuie să ne ferim ca, sub cuvântul de a salva pe agricultori, să ne pregătim ruina”. Pentru că Statul N'AR PUTEA SA DEVINĂ CUMPĂRĂTOR, DECÂT IN IPOTEZA INFLAŢIEI care, cu orice preţ, trebuie evitată. De aceea, experienţa preţului minimal să rămână strict limitată la durata unui an. D. Caillaux nu se potriveşte unei intervenţiuni a Statului în folosul agriculturii naţionale, cu condiţia însă ca să se ia precauţiunile necesare, ca binele urmărit să nu degenereze în dezastru. „Se face o încercare cu părăsirea legii ofertei şi a cererii? Fie! Dar atunci trebuie să se hotărească şi contingentarea producţiei. CU PREŢUL MINIMAL EXISTA RISCUL UNEI SUPRAPRODUCŢII. ŞI ACISTA PRIMEJDIA. In nici un caz Statul nu va trebui să facă pe cumpărătorul, ceea ce fatal ar duce la inflaţie”. împotriva Inflaţiei PARIS, 29 iunie (prin telefon). — Din iniţiativă parlamentară s’a depus, pe buroul Senatului, un proect de lege, în scopul de a se eviţi înfiaţi,, care ar primejdui avutul particular şi creditul Statului. Proectul stipulează că, în nici un caz şi chiar dacă ar exista credite deschise prin legea financiară sau angajamente rezultând din legi în vigoare, plăţile efectuate lunar de către Stat nu vor putea depăşi disponibilul tezaurului”. „ORICE RECURS LA BANCA FRANŢEI, indiferent de forma CE AR IMBRACA-O, ESTE INTERZIS DINCOLO DE LIMITA DESCOPERIRII, ÎNGĂDUITĂ DE LEGE”.* Autorii prostului mai propun ca toate cheltuelile publice, afară de cele aferente serviciului datoriei publice, apărării naţionale şi salariilor funcţionarilor, SA FIE REDUSE CU 50 LA SUTA. Inflaţia creditelor Un apfiees aS prefss® Simbd Afix PARIS, 29 iunie (prin telefon). — In „Sans-Fil”, d. Edgard Alix, profesor la facultatea de drept, ia poziţie împotriva tezei d-lui Neville Chamberlain, pentru crearea şi înmulţirea artificială a creditelor. Şi autorul conchide : „Inflaţia creditului sguduie stabilitatea monetară poate mai puţin dar tot atât de neîndoios ca şi devalorizarea propriu-zisă. Fie că e vorba de monedă-hârtie ori de monedă scripturală, excesul mijloacelor de plată fiduciare insuficient gajate provoacă fatal deprecierea lor. O inflaţie duce la alta, căci de vreme ce se crează artificial creditul, Statul, Indiferent de ţară, având să înfrunte greutăţi bugetare, anevoie va rezista ispitei de a deveni beneficiar şi deci de a cere băncilor centrale un supliment de emisiune. „E oare astăzi lipsă de capitaluri, ca să fie nevoie de a se recurge la expediente bancare ? Adevărul, dimpotrivă, e că n’au fost niciodată atâtea capitaluri neîntrebuinţate ca acum, şi aceasta pentru că posesorii lor se tem să le utilizeze şi preferă să o tezaurizeze. Şi desigur nu prin îndemnul ce li s’ar face de a se asocia la o politică de avansuri nesocotite de făcut unor întreprinderi mai mult sau mai puţin grav compromise de criza prin care trecem, aceste capitaluri vor renunţa la abstenţiunea lor şi vor recăpăta încrederea ce le lipseşte”. Reducerea însedânţărilor de grâu In America NEW-York, 29 Iunie (prin cablu). — In turneul întreprins în ţinuturile agricole ale Uniunii, d. Wallace, ministrul agriculturii, îndeamnă stăruitor pe agricultori să-şi reducă înserSânţărîl© de grâu cu 20 la sută, oferindu-le drept compensaţie indemnizaţia prevăzută de Processing Act. Legea aceasta, care instituie pentru intermediari o taxă de 30 cents de baniţă, se va aplica cu începere de la 9 iulie viitor. SITUAŢIA EXTERNA Revoluţia hitlerista Din ziua când s’a instalat la putere pe cale legală, regimul naţionalsocialist a spus lămurit că nu consideră aceasta ca o schimbare de guvern, ci ca o revoluţie. Ce se întâmplă ■ azi în Germania nu poate fi înţeles decât ţinând seama de această mărturisire. Partidul naţional-socialist declară că reprezintă întreaga suflare germană, deşi in alegeri nu a a avut nici jumătate de voturi, iar guvernul l-a dobândit numai prin tovărăşia, de influenţă şi de voturi a d-lui Hugenberg. Ceea ce făcea d. Hitler luând guvernul era după buna metodă legală şi parlamentară. Ceea ce face astăzi, când ziarele sale scriu că a fost o naivitate din partea d-lui Hugenberg să creadă că va putea rămâne în guvernul naţional-socialist, în care nu au ce căuta alte elemente decât luptătorii hitlerişti din primul ceas, este adevărata caracteristică a situaţiei. Revoluţia hitlerista este in mers. Ea se leapădă deocamdată de elementele ce-i fuseseră impuse ca garanţii de cuminţenie şi de control. Eri a căzut d. Hugenberg şi partidul său. For urma fără nici o îndoială d-nii Neurath, ministrul Externelor, von Papen, a cărei lichidare a început când a fost scos din postul de prim-ministru al Prusiei, d. Schwering Krossig, ministrul Finanţelor. Aceştia din guvern. Alţii din înaltele posturi ale administraţiei şi in sfârşit toţi câţi vor mai fi în posturile mai mărunte. Pretutindeni oameni noi, oamenii partidului care este naţional, da, dar este şi socialist. Tendinţa aceasta lasă să se vadă orientarea regimului, care in definitiv, a fost un rezultat al sentimentului popular, s’a înălţat împins de masse şi a afirmat un program de reforme radicale, care nu este epuizat cu boicotul evreilor. Se exprimă in jocuri bine informate teama că lupta dată cu lozinca nimicirii bolşevismului în Germania nu’a avut alt rezultat decât o schimbare de firmă. In fond, ceea ce se întâmplă ar dovedi înlocuirea bolşevismului roşu prin bolşevismul tricolor. Primejdia nu este prin aceasta decât sporită. E de aşteptat ca guvernul, scăpat de reprezentanţii burgheziei, să treacă la reformele îndrăzneţe pe care l pretind massele radicalizate şi grăbite să vadă realizări. Acesta va fi un moment hotărâtor în soarta Germaniei şi atunci, regimul va avea să înfrunte alţi adversari decât partidele politice, care încă credincioase ilegalităţii, au plecat capul înaintea puterii revoluţiei. Conferinţa grâului LOWRA, 29 Iunie (prin cablu). — Acordul asupra reducerii suprafeţei de însămânţare a grâului, negociat între Statele Orsite Canada, Australia şi Argentina, nu s’a putut încă stabili, pentru cuvântul că pentru Statele Unite şi Canada sunt perspective de recoltă deficitară, iar în Argentina se duce o vie campanie de presă împotriva unei reduceri a culturii grâului. De altă parte se anunţă din Ottawa, că, faţă de mocarea preţului, guvernul canadian crede să-şi poată lichida stockurile în cantitate de 150 milioane de baniţe. Urcarea taxelor vamale de făină de Anglia LONDRA, 29 Iunie (prin cablu). — Ca răspuns la o întrebare ce i s’a pus în Camera Comunelor, guvernul a făcut cunoscut, că a sesizat comitetul consultativ al taxelor vamale cu un proect de urcare a taxei de făina importată. Sedificarea regimului căilor ferate franceze — De la corespondentul nostru — PARIS, 29 iunie (prin telefon). — Pe temeiul unui acord, scris intervenit între ministerul lucrărilor publice şi reprezentanţii marilor reţele de căi ferate, proectul de reorganizare a acestora din urmă a căpătat o nouă redacţiune. Se institue administratori de Stat. Se creiază o comisiune însărcinată cu cumpărăturile în comun pentru toate reţelele interesate. Reţelele Orléans şi Sud fuzionează. Se revizuesc clauzele privitoare la indemnizaţia de evicţiune, la prima de gestiune. Se institue o primă de economie și o penalitate pentru limitarea cheltuelilor. Se revizueste regimul caietelor poștale- Impozitul pe transportul călătorilor e readus la nivelul celuia din 1914, adică 12 la sută in loc de 32 la sută cât este astăzi. Reducerea aceasta, care va fi compensată printr'o urcare corelativă a tarifelor, se cifrează pentru tezaur cu o minus-valută de 470 milioane de franci pe an. Starte de benzină NEW-YORK, 29 Iunie (prin cablu). — După American Petroleum Institute, stockurile de benzină din rafineriile americane se ridică la 30.164.000 barie (30.300.000 săptămâna precedentă). :■ Abonamente pentru BAI O LUNA LUI 100