Argus, august 1933 (Anul 23, nr. 6092-6117)
1933-08-02 / nr. 6092
Miercuri, 2 August 1933 §3agg®gga^g^s§a5§ga§§ Cărţi-Reviste ROMANIA PITOREASCA A apărut No. 2, pe luna Iulie al excelentei reviste de turism şi sport „România Pitorească”. Acest ultim număr aduce un bogat material redacţional şi informativ. E o revistă care umple un gol în literatura noastră de specialitate, dând un nou impuls mişcării turistice de la noi. Iată cuprinsul: Vălenii de munte de d. prof. N. Iorga. Sunt câteva interesante însemnări şi amintiri despre această localitate din anul 1907. Autorul reînvie cu vigoare o lume şi stări de mult opuse. D. prof. Gh. Rascu semnează: O noapte pe Ceahlău. Interesante date despre Bran, cu o scurtă incursiune în trecutul istoric, de d. N. Alexandrescu. După ce citești descrierea d-sale încerci în adevăr dorul de a vizita acest frumos castel. D. D.. Crânguri scrie despre marcarea vârfului Penteleu. E un articol frumos, bogat în documentare şi care dovedeşte că autorul îşi cunoaşte subiectul. Mai semnează d. Paul Cretzoiu, Zimbrul şi d. Scrioşteanu: Găinuşa, o frumoasă schiţă vânătorească. Revista mai cuprinde rubrici de pescuit , vânătoare, ciclism, box, etc., etc. E o oglindă fidelă a mişcării sportive din tară, îndrumă, informează, dă sfaturi. In linii generale un organ bogat, cuprinzător pus la dispoziţia tuturor celor ce se ocupă de sport. Redacţia în str. Salvator No. 38. n Abus Agricultură - Comerţ Numerele indice ale preţurilor agricole şi preţurilor industriale de AL. HALLINGA Amintim mai întâi normele de calcul ale acestor indice şi în urmă vom vedea concluzile cari se trag din examinarea lor. Indicele numeric al preţurilor de import a fost calculat df. considerând adică, preţul produselor străine la graniţa românească, exclusiv taxa de import La export am făcut calculul fob considerând în acest al doilea caz costul produselor la graniţă, inclusiv taxa de export. Materialul statistic l-am extras din statisticele întocmite de serviciul statisticei financiare, de pe lângă secretariatul general al ministerului de Finanţe. Numai acest serviciu poate procura date suficiente despre produsele cu rol mai însemnat în comerţul românesc cu străinătatea. In cele două tablouri de numere indice de mai jos, arătăm numerele indice calculate pe luna Mai 1933, ultima pentru care s’au stabilit valorii medii. Ce reese din aceste numere in- dice? Indicele preţurilor produselor importate, in majoritate produse industriale, este în Mai 1953 de 4306, iar indicele preţurilor produselor exportate, în majoritate produse agricole, este de 1750, ceea ce înseamnă că produsele agricole pe care le producem, le vindem cu preţuri mult mai scăzute (faţă de anul de bază) decât produsele industriale pe care le importăm. 2. Variaţiile nivelului între diferitele categorii de mărfuri sunt foarte mari, nu numai la mărfurile de import, ci şi la mărfurile noastre de export. Astfel, mai întâi, la import, indicele produselor textile e de 5463, iar a produselor metalurgice e de 3869 De asemenea la export, indicele preţurilor animalelor şi produselor alimentare animale este de 1991, iar la produse petrolifere este de 13,05. 3. Desigur, scăderea preţurilor la cereale, petrol, lemn şi vite a provocat scăderea extraordinară a venitului naţional. Dacă deprecierea produselor în interior nu duce la o pauperizărie a naţiunei în întregul ei (cât timp producţia naţională anuală este cantitativ aceiaşi), deprecierea bunurilor exportate reprezint pierdere netă pentru economia naţională. Pierderea aceasta, dacă i-ar iefteni şi produsele de import, ar putea fi în parte compensată, căci ţara plăteşte cu exportul ei, nu numai valoarea importului ci şi datoria publică .! Încă alte cheltueli. Citiţi „Arps“ Dar această înlăturare a pierderii nu se poate face nici măcar în parte, cât timp există încă i diferenţă între preţurile produselor importate şi cele ale produselor exportate. Numerele indice ale preţurilor principalelor produse de import (Anul de bază 1912 «100) Numerele indice ale preţurilor principalialor produse de export (Anul din bază 1912 -100) INDICELE FOB. 05. 50 VVSISS» vS Conferinţa de la Londra şi proteza grâului UN INTERESANT ARTICOL PUBLICAT DE ZIARUL „L’CAPITAL" D- Jules Hayaux, senator şi secretar general al grupului de apărare economică din senatul francez, publică în „Le Capital“ un interesant articol, sub titlul „tragedia grâului şi conferinţa de la Londra. D. Hayaux arată că stocurile de grâu, îngrămădite în ţările producătoare se cifrează la 348 milioane de chintale, cantitate suficientă pentru a acoperi nevoile de grâu ale Europei, pe timp de doi ani. Prin conferinţa de la Londra, marile ţări producătoare de peste ocean, Canada, Argentina, şi Australia au luat angajamentul să reducă, cu 16 culturile lor. Această reducere nu va putea fi pusă în practică, deoarece nu există mijloacele de investigaţie, control şi restrângere, necesare aplicării acestei hotărâri. In faţa grupului de ţări de mai sus, se ridică Mica Antantă, care formează un bloc integral în chestiunea grâului. Reprezentanţii ţărilor exportatoare au arătat că prin scăderea cursurilor grâului pe piaţa mondială, ţările importatoare au o situaţie privilegiată. Aşa de o pildă, în Franţa, tarile vamale reprezintă de două ori valoarea unui chintal de grâu. Franţa nu poate însă să se gândească la părăsirea politicii de apărare a grâului. Aceasta ar provoca decăderea agriculturii şi industriei franceze, care nu poate trăi decât prin cumpărăturile făcute de agricultori. Cum se vor putea împăca revendicările celor patru mari ţări exportatoare cu acelea ale ţărilor din tripla înţelegere economică europeană, se întreabă d. Hayaux. La Londra, Cehoslovacia, România şi Iugoslavia au avut aceeaş atitudine. Aceste ţări nu au încheiat cu terii, nici un acord particular, ci au intervenit pe lângă celelalte state pentru ca tratatele bilaterale să facă loc nouilor acorduri, supunându-se aceloraşi obligaţiuni şi trăgând aceleaşi foloase Reprezentanţii celor patru mari ţări exportatoare, întruniţi la Conferinţa din Geneva la 10 Mai, nu au semnat un acord echivalent celui de la Praga. In timp ce tripla Antantă economică a luat la Praga şi apoi la Londra, hotărâri foarte pozitive şi nete, legând în mod strâns interesele celor trei ţări dunărene. Experţii de la Geneva au supus guvernelor lor, diferite masuri foarte vagi ca limitarea producţiei şi eventual a exportului, lichidarea stocurilor, menţinerea unei marge raţionale de import în ţările importatoare europene. In ce măsură se va face îngrădirea importului şi cum se va restrânge exportul e o chestiune încă nelămurită. Deasemenea e probabil că fiecare naţiune va căuta să-şi lichideze propriile sale stocuri, fără a se sinchisi dacă stocurile vecinilor vor creşte. Se ştie că în 15 ani, dela 1914 la 1929, suprafeţele nesămânţate în afara Europei, au sporit cu 13.700.000 hectare, cifră cu adevărat astronomică. In Europa, aceste suprafeţe au sporit dela 1931—1932, cu cifre deasemenea importante, de 1.300 000 hectare. Această simplă enunţare de cifre, arată greutăţile mari, de cari s’au lovit la Londra ţările exportatoare de grâu. Articole principale de export Decemb. Martie Aprilie Mai 1932 1933 1933 1933 Grupa I. Animale și produse alimentare animale 1. Boi---------------------------2600 2600 2680 2400 2. Vaci----------------------------3333 3333 3333 3333 3. Porci----------------------------2833 3000 3033 3166 4. Carne pr. de vacă-------— 923 923 1076 1076 5. Carne pr. de porc — — — 1290 1290 1290 1290 6. Ouă-----------------------------4500 3125 2375 2125 Indicele grupei I — — —— 2535 2398 2381 1991 Grupa 11. Cereale și produse agricole derivate 7. Grâu — — — — — _ — 3476 3476 3476 3476 8. Porumb------------------------1270 1284 1272 1221 9. Orz-------— — — — — 1330 1293 1184 1152 10. Făină de grâu — — — — 2481 2481 2481 2481 11. Fasole-------—--------— — 1460 1221 1059 1059 12 Tărâțe----------------------------1070 961 938 917 13. Rapiță---------------— — 2519 2519 2519 2519 14. Semință de dovleac------— 1866 1589 1733 1733 15. Ulei----------------------------1464 1642 1642 1642 16. Nuci--------------------— — 4250 4250 4250 4250 17. Mere proaspete — — — —■ 3333 3833 3333 8333 18. Prune uscate-------------------2500 2500 3000 3000 Indicile grupei II— 1661 1661 1622 1587 Numerele indice al preţurilor In lume Profesorul Irving Fischer a calculat cifre-îndire a preţului de en-gros în Statele Unite la faţă de 20,1 in săptămâna premergătoare. Nivelul preţului de en-gros pe pieţele europene arată oarecare fermitate. Doctorul Scheibler a calculat pentru Franţa un Indice de 70,2 iar pentru Germania 20,3. Indexul preţului de en-gros britanic a sporit de la 69,4 la 68,5. Camera de Comerţ din Milano a determinat pentru Italia un indice de en-gros de 52,6. Situaţia sumari a Băncii Olandei Banca Naţională a Olandte, arată In situaţia de la 24 iulie, o creştere a stocului de aur de la 163.374.685 fiorini, la 749.981.496 florini. Raportul dintre rezerva metalică şi angajamente a Înregistrat 78,70 la sută, faţă de 77,44 în săptămâna premergătoarei Organizarea exportului de vite Honi delivşee pentru produsele noastre zootechnice D. P. Nemoianu, directorul sindicatului exportatorilor de vite, a întocmit la cererea ministerului de finanţe, un interesant raport despre piaţa internaţională a vitelor şi posibilităţile noastre de export. Din el reese că în anul 1930 încoace, ţările importatoare au recurs la o serie de măsuri restrictive, în scopul de a îngrădi exportul nostru de animale. La început aceste ţări s-au mulţumit cu fixarea unor contingente globale anuale stabilite în baza exportului efectuat în anii precedenţi. Această contingentare globală nu ne-a produs prea mari inconveniente decât în anul 1932 când, trecându-se peste convenţiile comerciale în vigoare, ţările importatoare au luat măsuri unilaterale, motivate cu nevoia apărării valutei proprii şi a stimulării producţiei interne de animale. In acest an contingentele au început să ne fie reduse nu numai la cantităţi neînsemnate dar ele au fost reglementate lunar iar acum am ajuns să ni se fixeze pentru fiecare târg, telefonic, cum se întâmplă la Viena- Bineînţeles în acelaș sens respectiv a evoluat şi regimul vamal, cu taxe mobile, sau fixate după greutatea mărfii. Dar restricţiunile nu s’au mărginit numai la contingentare cantitativă şi vamală. Cehoslovacia şi Austria au restrâns şi dreptul de liberă valorificare a micilor contingente ce ni le acordă, cea dintâi în formă absolută, iar cea de a doua în formă parţială, cu scopul unic de a ne putea confisca orice beneficiu în favoarea comercianţilor importatori cehoslovaci, respectiv austriaci. ÎMPIEDECAREA COMERŢULUI DE VITE Din punctul de vedere al restricţiunilor menţionate, ţările importatoare de animale se pot clasa în următoarele grupe şi categorii: a) Franţa şi Germania, care au introdus sistemul contingentării dublat de taxe vamale prohibitive, făcând la anumite articole imposibilă întrebuinţarea contingentelor; b) Cehoslovacia şi Austria unde contingentele s’ar putea întrebuinţa cu folos, dacă aceste ţări nu şi-ar fi rezervat sieşi dreptul de a repartiza aceste contingente asupra comercianţilor proprii. In Austria Sistemul acesta se mai poate încă tolera, — abuzurile Comercianţilor austriaci cunoscând oarecare hrrută, dar ceea ce se întâmplă în Cehoslovacia este mai mult decât fumnos şi mai curând sau mai târziu, vom fi forţaţi să încetăm de a mai exporta în această ţară, fiindcă dijmuirea nelimitată a exportatorilor, respectiv producătorilor români de către comercianţii cehoslovaci nu asigură mărfii româneşti nic măcar preţurile dela noi din ţară; c) Italia, care nu cunoaşte nici un fel de contingentare, şi care s’a mărginit la ridicarea, la 1 Septembrie 1932, a taxelor vamale ca de 5 şi 6 ori. De altfel, Italia este singura ţară din Europa centrală şi occidentală, care nu a recurs la sistemul contingentării importului de animale şi unde mă taxele vamale nu sunt de natură prohibitivă. Cu această ţară, România nu a întrerupt afacerile comerţului de animale decât pe durata opririi tranzitului nostru Prin Iugoslavia {10 iulie 1932—20 i Martie 1933); d) Grecia, care deasemeni nu cunoaște sistemul contingentării dar unde exportul este imposibil din cauze valutare. e) Palestina, Malta, Egipt și Siria, unde importul de animale nu este îngăduit decât de capacitatea de absorbire a pieții, de un public consumator mult puţin exigent şi de oarecari măsuri de ordin sanitar-veterinar. In rezumat, din ţările cari altădată constituiau debuşeurile noastre cele mai însemnate, în momentul de faţă, comerţ relativ liber nu avem decât cu Italia şi Grecia şi liber de tot cu Palestina, Egipt, Malta şi Siria, adică cu Orientul apropiat. Alte trebuincioase; Raţionalizarea aprovizionării marilor oraşe din ţară cu carne la preţuri constante şi remuneratorii în scopul de a se evita aglomerarea mărfurilor de sezon, luând ca exemplu modul de funcţionare a Oficiului pentru circulaţia animalelor din Austria (Viehverkehrs-Ostelle); înlăturarea cu desăvârşire a sistemului de maximalizare a preţurilor la produsele de animale, practicat de autorităţile administrativ©, căci nu este de atribuţiunea lor să facă politica agrară a ţării. Sistemul de maximalizare a preţurilor, la produsele agricole nu se mai aplică astăzi nici în ţările pur industriale, necum în cele agrare. In toată Europa, guvernele au luat măsuri excepţionale în vederea urcării preţurilor agricole în interior. La animale şi produse animale, acest scop îl servesc contingentarea, primele de export, urcarea taxelor vamale, primele de calitate, regimul special al devizelor, stimularea consumaţiunii, etc., etc. Acţiunea de susţinere a preţurilor, este atât de accentuată, încât ţări industriale calcă în picioare principii de o elementară politică socială practicată decenii dearândul. In capitala Austriei, de pildă, cu tot numărul ei imens de muncitori și şomeri, kilogramul de vită greutate vie este cea de lei 30 (engros), iar endetan, kgr. de carne se vinde cu minimum lei 50. In capitala României, tară eminamente agrară, vitele de bună calitate se vând cu cea. lei 7 kgr., greutate vie (engros) şi cu cea lei 16—18 kgr. carne netră, en-deta, nu prin jocul cererii şi ofertei, ci din ordinul autorităţilor municipale. Adică, la Bucureşti carnea de vită se vinde cu de 3—4 ori mai eftin decât la Viena, sau în orice alt centru din Apus și chiar mai eftin decât in toate centrele din Orient. / P. NEMOIANU Soluţiuni pentru ţările din Occident Soluţia cea mai firească ar fi, dacă s’ar aboli restricţiunile de tot felul la schimburile dintre state. In acest caz situaţia exportului nostru de animale s’ar îmbunătăţi dela sine, reluându-ne poziţia de altădată, pe care am pierdut-o nu în luptă dreaptă, învinşi de concurenţa loială a altora, ci prin măsuri artificale impuse de puterea de stat străină. Acest lucru însă nu eraem că se va putea, fiindcă ţărie industriale, altă dată importatoare de mari cantităţi de produse animale, la adăpostulrestracţiunilor menţionate şi-au stumnat şi mărit producta indigenă in aşa proporţie, încât, azi mâine, lot vor mai avea nevoie de nici un fel de marfă străină. In această situaţie se găseşte Germania şi Cehoslovacia şi în parte Austria. Menţinându-se sistemul contingentării, tendinţa noastră trebuie să fie, ca ţările importatoare să ne recunoască, fără nici o condiţie, dreptul de a repartiza contingentul de animale dobândit, atât asupra exportatorilor din România, cât şi asupra comercianţilor străini cărora nu putem să le revindem marfa noastră, pe bază de cerere şi ofertă, la cursul pieţii, în comision şi contra comision. Acest lucru se impune cu atât mai mult, cu cât contingentele vor fi mai reduse. Cu toate că exportul nostru contingentat de acuma nu stă în raport cu marea producţie de care dispunem, totuşi, aceste contingente, valorificate liber, au o mare importanţă. Anume, prin preţurile mai bune obţinute în străinătate, se pot determina şi susţine preţuri mai urcate la noi în ţară, stimulând în acelaş timp producea calitativă. Dacă însă nu vom putea obţine dreptul de liberă valorificare, în sensul descris mai sus, a contingentelor de aniniale, atunci va trebui să renunţăm la acestea, pentru că, deodată cu confiscarea diferenţei de preţ şi de câştig de către comisionarii cehoslovaci sau austriaci, am provoca şi o scădere a preţurilor la noi în ţară, demonstrând în mod inutil cercurilor interesate de la noi, că nici în străinătate nu se obţin preţuri mai bune. Atâta timp, cât statele concurente se luptă contra noastră cu arme neloiale, acordând prime de export şi alte avantagii, nici statul român nu va putea să se sustragă de la această îndatorire. Mijloacele necesare în acest scop s’ar putea uşor procura dintr’o taxă minimală pusă asupra consumului intern de carne. Dela unire şi până în preajma crizei actuale, agricultura noastră a suportat atâtea sarcini, încât este just ca, măcar odată, să poată apela şi ea la concursul acelora pe cari i-a ajutat zece ani în şir şi pe cari ii va ajuta şi în viitor. Ţări industriale ca Austria şi Cehoslovacia de multă vreme procedează invers decât noi: ele obligă clasele urbane să sprijinească agricultura plătind preţuri artificial urcate, in timp ce România, tară eminamente agrară, nu a făcut nimic în această direcție. Soluţiuni pentru Orient Cât priveşte Orientul, pentru moment credem că s’ar putea lua următoarele măsuri: a) Să contingentăm de bună voire debuşeurile din Orient, limitând exportul nostru la capacitatea de absorbire a fiecărei Pieţe in parte, fără a provoca fluctuaţiuni de preţuri printrun export neregulat şi evitând concurenţa dintre exportatorii români; b) Organizarea celor interesaţi într-o Cooperativă de export, care să înlesnească exportul crescătorilor români în cazul când aceştia nu sunt în stare să-l facă ei înşişi şi care, după încheierea bilanţului anual, să acorde din câştigul realizat, atât comercianţilor cât şi crescătorilor, prime în raport cu exportul efectuat. Aceste măsuri s-ar putea lua prin intermediul Uniunii Sindicatelor pentru organizarea exportului de animale şi carne proaspătă care a fost înfiinţată tocmai în acest scop. Soluţiuni de ordin intern Traducerea în fapt a art. 1 din Regulamentul pentru aplicarea legii privitoare la organizarea exportului de animale şi carne proaspătă din 28 Iunie 1930, publicat In „Monitorul Oficial” No. 29 partea I-a din 5 Februarie 1931, care obligă toate municipiile şi centre industriale sau comerciale mai importante, ca în termen de cinci ai de la punerea în aplicare a legii mi sus menţionate, să-şi transform târgurile actual®, în târguri de consum, inzestrăndu-le la instalaţii Informaţiuni Sâmbătă noaptea, un convoi de 60 vagoane cisterne plecat din portul Ramadan a deraiat pe linia Giurgiu-podul Ramadan. 23 vagoane au căzut in râul Cama. Vagoanele aparţin societăţilor „Steaua Română” şi „Concordia”. AVIZ Societatea Comunală a Tramvaielor Bucureşti aduce la cunoştinţă că în ziua de Duminică 30 iulie a. c. va da în exploatare linia de tramvai electric construită pe Str. Barbu Văcărescu şi Drumul Lacul Teiului, cu punct terminus la bariera de cale ferată. Această linie va fi circulată de vagoane ce vor purta numărul liniei 9, cu următorul itinerar: Piaţa Sf. Gheorghe—Piaţa Brăştianu—Piaţa Rosetti—Str. Vasiiie Lascar—Şos. Ştefan Cel Mare—Str. Barbu Vacarescu şi Drumul Lacul Teiului. Tariful pentru întreaga linie rămâne acelaş ca pentru linia S Direcţiunea Generală. Duminică dimineaţa a fost o întrunire publică convocată de federaţia economică sub preşedinţia d-lui Alexandru I. Botez. S-a discutat problema datoriilor şi regimul de contingentare. De la 1 Februarie a. a facturile şi borderourile urmează să fie timbrate cu un timbru special. Cum şi unde trebue aplicat acest timbru se poate uşor stabili din „Tabloul Timbrului” apărut în editura „Ar-» gus” care conţine şi o scală calculată de la 100—100.000 lei pentru poliţe şi facturi către particulari şi stat. De vânzare la librării chioşcuri de ziare. La sediul „Federaţiei generale a salariaţilor publici” s’a ţinut Duminică o consfătuire a funcţionarilor financiari. S’au expediat două telegrame către M. S. Regele şi d. AL Vaida Voevod, prim ministru. Dr. Armand Cotter specializat la Viena şi Paris Boli interne, Stomac, Ficat, Nutriţie Varice şi Hemoroizi rămâne vara în Capitală Consult 1t 6 Str. Antim 2. Telefon 314/Q1 în acelaşi etaj cu d-nul M. COTTER Centist Stomatolat