Argus, august 1933 (Anul 23, nr. 6092-6117)

1933-08-02 / nr. 6092

Miercuri, 2 August 1933 §3agg®gga^g^s§a5§ga§§ Cărţi-Reviste ROMANIA PITOREASCA A apărut No. 2, pe luna Iulie al excelentei reviste de turism şi sport „România Pitorească”. A­­cest ultim număr aduce un bo­gat material redacţional şi infor­mativ. E o revistă care umple un gol în literatura noastră de spe­cialitate, dând un nou impuls miş­cării turistice de la noi. Iată cuprinsul: Vălenii de mun­te de d. prof. N. Iorga. Sunt câ­teva interesante însemnări şi amintiri despre această localitate din anul 1907. Autorul reînvie cu vigoare o lume şi stări de mult opuse. D. prof. Gh. Rascu sem­nează: O noapte pe Ceahlău. In­teresante date despre Bran, cu o scurtă incursiune în trecutul is­toric, de d. N. Alexandrescu. După ce citești descrierea d-sale încerci în adevăr dorul de a vi­zita acest frumos castel. D. D.­­. Crânguri scrie despre marcarea vârfului Penteleu. E un articol fru­mos, bogat în documentare şi care dovedeşte că autorul îşi cu­noaşte subiectul. Mai semnează d. Paul Cretzoiu, Zimbrul şi d. Scrioşteanu: Găi­nuşa, o frumoasă schiţă vânăto­­rească. Revista mai cuprinde rubrici de pescuit , vânătoare, ciclism, box, etc., etc. E o oglindă fidelă a mişcării sportive din tară, îndrumă, infor­mează, dă sfaturi. In linii generale un organ bogat, cuprinzător pus la dispoziţia tuturor celor ce se ocupă de sport. Redacţia în str. Salvator No. 38. n A­bus Agricultură - Comerţ Numerele indice ale preţurilor agricole şi preţurilor industriale de AL. HALLINGA Amintim mai întâi normele de calcul ale acestor indice şi în urmă vom vedea concluzile cari se trag din examinarea lor. Indicele numeric al preţurilor de import a fost calculat d­f. con­siderând adică, preţul produselor străine la graniţa românească, exclusiv taxa de import La export am făcut calculul fob considerând în acest al doilea caz costul produselor la graniţă, in­clusiv taxa de export. Materialul statistic l-am extras din statisticele întocmite de ser­viciul statisticei financiare, de pe lângă secretariatul general al mi­nisterului de Finanţe. Numai acest serviciu poate procura date su­ficiente despre produsele cu rol mai însemnat în comerţul româ­nesc cu străinătatea. In cele două tablouri de numere indice de mai jos, arătăm nume­rele indice calculate pe luna Mai 1933, ultima pentru care s’au sta­bilit valorii medii. Ce reese din aceste numere in- dice?­­ Indicele preţurilor produse­lor importate, in majoritate pro­duse industriale, este în Mai 1953 de 4306, iar indicele preţurilor produselor exportate, în majori­­tate produse agricole, este de 1750, ceea ce înseamnă că produ­sele agricole pe care le produ­cem, le vindem cu preţuri mult mai scăzute (faţă de anul de ba­ză) decât produsele industriale pe care le importăm. 2. Variaţiile nivelului între di­feritele categorii de mărfuri sunt foarte mari, nu numai la mărfu­rile de import, ci şi la mărfurile noastre de export. Astfel, mai întâi, la import, in­dicele produselor textile e de 5463, iar a produselor metalur­gice e de 3869 De asemenea la export, indicele preţurilor animalelor şi produse­lor alimentare animale este de 1991, iar la produse petrolifere este de 13,05. 3. Desigur, scăderea preţurilor la cereale, petrol, lemn şi vite a provocat scăderea extraordinară a venitului naţional. Dacă deprecierea produselor în interior nu duce la o pauperizărie a naţiunei în întregul ei (cât timp producţia naţională anuală este cantitativ aceiaşi), deprecierea bunurilor exportate reprezint pierdere netă pentru economia naţională. Pierderea aceasta, dacă i-ar iefteni şi produsele de im­port, ar putea fi în parte com­pensată, căci ţara plăteşte cu ex­portul ei, nu numai valoarea im­portului ci şi datoria publică .! Încă alte cheltueli. Citiţi „Arps“ Dar această înlăturare a pier­derii nu se poate face nici mă­car în parte, cât timp există încă i diferenţă între preţurile produse­lor importate şi cele ale produ­selor exportate. Numerele indice ale preţurilor principalelor produse de import (Anul de bază 1912 «100) Numerele indice ale preţurilor principalialor produse de export (Anul din bază 1912 -100) INDICELE FOB. 05. 50 VVSISS» vS Conferinţa de la Londra şi prot­eza grâului UN INTERESANT ARTICOL PUBLICAT DE ZIARUL „L’CAPITAL" D- Jules Hayaux, senator şi se­cretar general al grupului de apă­rare economică din senatul fran­cez, publică în „Le Capital“ un interesant articol, sub titlul „trage­dia grâului şi conferinţa de la Lon­dra. D. Hayaux arată că stocurile de grâu, îngrămădite în ţările pro­ducătoare se cifrează la 348 mi­lioane de chintale, cantitate sufi­cientă pentru a acoperi nevoile de grâu ale Europei, pe timp de doi ani. Prin conferinţa de la Londra, ma­rile ţări producătoare de peste o­­cean, Canada, Argentina, şi Aus­tralia au luat angajamentul să re­ducă, cu 1­6 culturile lor. Această reducere nu va putea fi pusă în practică, deoarece nu există mij­loacele de investigaţie, control şi restrângere, necesare aplicării a­­cestei hotărâri. In faţa grupului de ţări de mai sus, se ridică Mica An­tantă, care formează un bloc in­tegral în chestiunea grâului. Reprezentanţii ţărilor exporta­toare au arătat că prin scăderea cursurilor grâului pe piaţa mon­dială, ţările importatoare au o si­tuaţie privilegiată. Aşa de­ o pildă, în Franţa, tarile vamale reprezintă de două ori valoarea unui chintal de grâu. Franţa nu poate însă să se­ gân­dească la părăsirea politicii de a­­părare a grâului. Aceasta ar pro­voca decăderea agriculturii şi in­dustriei franceze, care nu poate trăi decât prin cumpărăturile fă­cute de agricultori. Cum se vor putea împăca re­vendicările celor patru mari ţări exportatoare cu acelea ale ţărilor din tripla înţelegere economică eu­ropeană, se întreabă d. Hayaux. La Londra, Cehoslovacia, Româ­nia şi Iugoslavia au avut aceeaş atitudine. Aceste ţări nu au în­cheiat cu terii, nici un acord parti­cular, ci au intervenit pe lângă ce­lelalte state pentru ca tratatele bi­laterale să facă loc nouilor acor­duri, supunându-se aceloraşi obli­gaţiuni şi trăgând aceleaşi foloase­ Reprezentanţii celor patru mari ţări exportatoare, întruniţi la Con­ferinţa din Geneva la 10 Mai, nu au semnat un acord echivalent ce­lui de la Praga. In timp ce tripla Antantă economică a luat la Pra­ga şi apoi la Londra, hotărâri foar­te pozitive şi nete, legând în mod strâns interesele celor trei ţări du­nărene. Experţii de la Geneva au supus guvernelor lor, diferite ma­suri foarte vagi ca limitarea pro­ducţiei şi eventual a exportului, li­chidarea stocurilor, menţinerea unei marge raţionale de import în ţările importatoare europene. In ce măsură se va face îngră­direa importului şi cum se va re­strânge exportul e o chestiune încă nelămurită. Deasemenea e probabil că fie­care naţiune va căuta să-şi lichi­deze propriile sale stocuri, fără a se sinchisi dacă stocurile vecinilor vor creşte. Se ştie că în 15 ani, dela 1914 la 1929, suprafeţele nesămânţate în afara Europei, au sporit cu 13.700.000 hectare, cifră cu adevă­rat astronomică. In Europa, aceste suprafeţe au sporit dela 1931—1932, cu cifre de­asemenea importante, de 1.300 000 hectare. Această simplă enunţare de ci­fre, arată greutăţile mari, de cari s’au lovit la Londra ţările expor­tatoare de grâu. Articole principale de export Decemb. Martie Aprilie Mai 1932 1933 1933 1933 Grupa I. Animale și produse alimentare animale 1. Boi---------------------------2600 2600 2680 2400 2. Vaci----------------------------3333 3333 3333 3333 3. Porci----------------------------2833 3000 3033 3166 4. Carne pr. de vacă-------— 923 923 1076 1076 5. Carne pr. de porc — — — 1290 1290 1290 1290 6. Ouă-----------------------------4500 3125 2375 2125 Indicele grupei I — — —— 2535 2398 2381 1991 Grupa 11. Cereale și produse agricole derivate 7. Grâu — — — — — _ — 3476 3476 3476 3476 8. Porumb------------------------1270 1284 1272 1221 9. Orz-------— — — — — 1330 1293 1184 1152 10. Făină de grâu — — — — 2481 2481 2481 2481 11. Fasole-------—--------— — 1460 1221 1059 1059 12 Tărâțe----------------------------1070 961 938 917 13. Rapiță---------------— — 2519 2519 2519 2519 14. Semință de dovleac------— 1866 1589 1733 1733 15. Ulei----------------------------1464 1642 1642 1642 16. Nuci--------------------— — 4250 4250 4250 4250 17. Mere proaspete — — — —■ 3333 3833 3333 8333 18. Prune uscate-------------------2500 2500 3000 3000 In­di­cile grupei II— 1661 1661 1622 1587 Numerele indice al preţu­rilor In lume Profesorul Irving Fischer a cal­culat cifre-îndire a preţului de en-gros în Statele Unite la faţă de 20,1 in săptămâna pre­mergătoare. Nivelul preţului de en-gros pe pieţele europene arată oarecare fermitate. Doctorul Scheibler a calculat pentru Franţa un Indice de 70,2 iar pentru Germania 20,3. Indexul preţului de en-gros britanic a spo­rit de la 69,4 la 68,5. Camera de Comerţ din Milano a determinat pentru Italia un indice de en-gros de 52,6. Situaţia sumari a Băncii Olandei Banca Naţională a Olandte, arată In situaţia de la 24 iulie, o creştere a stocului de aur de la 163.374.685 fio­rini, la 749.981.496 florini. Raportul dintre rezerva metalică şi angaja­­mente a Înregistrat 78,70 la sută, faţă de 77,44 în săptămâna premer­gătoarei Organizarea exportului de vite Honi delivşee pentru produsele noastre zootechnice D. P. Nemoianu, directorul sin­dicatului exportatorilor de vite, a întocmit la cererea ministerului de finanţe, un interesant raport des­pre piaţa internaţională a vitelor şi posibilităţile noastre de export. Din el reese că în anul 1930 în­coace, ţările importatoare au re­curs la o serie de măsuri restric­tive, în scopul de a îngrădi expor­tul nostru de animale. La început aceste ţări s-au mulţumit cu fixa­rea unor contingente globale anuale stabilite în baza exportului efectuat în anii precedenţi. Aceas­tă contingentare globală nu ne-a produs prea mari inconveniente decât în anul 1932 când, trecân­­du-se peste convenţiile comerciale în vigoare, ţările importatoare au luat măsuri unilaterale, motivate cu nevoia apărării valutei proprii şi a stimulării producţiei interne de animale. In acest an contingen­tele au început să ne fie reduse nu numai la cantităţi neînsemnate dar ele au fost reglementate lunar iar acum am ajuns să ni se fixeze pentru fiecare târg, telefonic, cum se întâmplă la Viena- Bineînţeles în acelaș sens respectiv a evoluat şi regimul vamal, cu taxe mobile, sau fixate după greutatea mărfii. Dar restricţiunile nu s’au mărgi­nit numai la contingentare canti­tativă şi vamală. Cehoslovacia şi Austria au restrâns şi dreptul de liberă valorificare a micilor con­tingente ce ni le acordă, cea din­tâi în formă absolută, iar cea de a doua în formă parţială, cu sco­pul unic de a ne putea confisca orice beneficiu în favoarea co­mercianţilor importatori cehoslo­vaci, respectiv austriaci. ÎMPIEDECAREA COMERŢULUI DE VITE Din punctul de vedere al res­­tricţiunilor menţionate, ţările im­portatoare de animale se pot clasa în următoarele grupe şi categorii: a) Franţa şi Germania, care au introdus sistemul contingentării dublat de taxe vamale prohibitive, făcând la anumite articole impo­sibilă întrebuinţarea contingente­lor; b) Cehoslovacia şi Austria unde contingentele s’ar putea în­trebuinţa cu folos, dacă aceste ţări nu şi-ar fi rezervat sie­şi dreptul de a repartiza aceste con­tingente asupra comercianţilor proprii. In Austria Sistemul a­­cesta se mai poate încă tolera, — abuzurile Comercianţilor austriaci cunoscând oarecare h­rru­tă,­ dar ceea ce se întâmplă în Cehoslo­vacia este mai mult decât fumnos şi mai curând sau mai târziu, vom fi forţaţi să încetăm de a mai exporta în această ţară, fiindcă dijmuirea nelimitată a exportatori­­lor, respectiv producătorilor ro­mâni de către comercianţii ceho­slovaci nu asigură mărfii româ­neşti nic măcar preţurile dela noi din ţară; c) Italia, care nu cunoaşte nici un fel de contingentare, şi care s’a mărginit la ridicarea, la 1 Septembrie 1932, a taxelor va­male ca de 5 şi 6 ori. De altfel, Italia este singura ţară din Eu­ropa centrală şi occidentală, care nu a recurs la sistemul contingen­tării importului de animale şi unde m­ă taxele vamale nu sunt de natură prohibitivă. Cu această ţară, România nu a întrerupt afa­cerile comerţului de animale de­cât pe durata opririi tranzitului nostru Prin Iugoslavia {10 iulie 1932—20 i Martie 1933); d) Grecia, care deasemeni nu cunoaște sistemul contingentării dar unde exportul este imposibil din cauze valutare. e) Palestina, Malta, Egipt și Si­ria, unde importul de animale nu este îngăduit decât de capacita­tea de absorbire a pieții, de un public consumator mult puţin exi­gent şi de oarecari măsuri de or­din sanitar-veterinar. In rezumat, din ţările cari altă­dată constituiau debuşeurile noa­stre cele mai însemnate, în momen­tul de faţă, comerţ relativ liber nu avem decât cu Italia şi Grecia şi li­ber de tot cu Palestina, Egipt, Malta şi Siria, adică cu Orientul apropiat. Alte trebuincioase; Raţionalizarea aprovizionării marilor oraşe din ţară cu carne la preţuri constante şi remuneratorii în scopul de a se evita aglomera­rea mărfurilor de sezon, luând ca exemplu modul de funcţionare a Oficiului pentru circulaţia animale­lor din Austria (Viehverkehrs-O­stelle); înlăturarea cu desăvârşire a sis­temului de maximalizare a preţu­rilor la produsele de animale, prac­ticat de autorităţile administrativ©, căci nu este de atribuţiunea lor să facă politica agrară a ţării. Siste­mul de maximalizare a preţurilor, la produsele agricole nu se mai aplică astăzi nici în ţările pur in­dustriale, necum în cele agrare. In toată Europa, guvernele au luat măsuri excepţionale în vederea ur­cării preţurilor agricole în interior. La animale şi produse animale, acest scop îl servesc contingenta­­rea, primele de export, urcarea taxelor vamale, primele de cali­tate, regimul special al devizelor, stimularea consumaţiunii, etc., etc. Acţiunea de susţinere a preţurilor­, este atât de accentuată, încât ţări industriale calcă în picioare prin­cipii de o elementară politică so­cială practicată decenii dearândul. In capitala Austriei, de pildă, cu tot numărul ei imens de muncitori și şomeri, kilogramul de vită greu­tate vie este cea de lei 30 (engros), iar endetan, kgr. de carne se vinde cu minimum lei 50. In capitala Ro­mâniei, tară eminamente agrară, vitele de bună calitate se vând cu cea. lei 7 kgr., greutate vie (en­­gros) şi cu cea lei 16—18 kgr. car­ne netră, en-deta, nu prin jocul cererii şi ofertei, ci din ordinul au­torităţilor municipale. Adică, la­ Bucureşti carnea de vită se vinde cu de 3—4 ori mai eftin decât la Viena, sau în orice alt centru din Apus și chiar mai eftin decât in toate centrele din Orient. / P. NEMOIANU Soluţiuni pentru ţările din Occident Soluţia cea mai firească ar fi, dacă s’ar aboli restricţiunile de tot felul la schimburile dintre state. In acest caz situaţia expor­­tului nostru de animale s’ar îmbu­nătăţi dela sine, reluându-ne pozi­ţia de altădată, pe care am pier­dut-o nu în luptă dreaptă, învinşi de concurenţa loială a altora, ci prin măsuri artificale impuse de puterea de stat străină. Acest lu­cru însă nu er­aem că se va pu­tea, fiindcă ţări­e industriale, altă dată importatoare de mari canti­tăţi de produse animale, la adă­postul­­r­es­tracţiunilor menţionate şi-au stumnat şi mărit producta indigenă in aşa proporţie, încât, azi mâine, lot vor mai avea nevoie de nici un fel de marfă străină. In această situaţie se găseşte Ger­mania şi Cehoslovacia şi în parte Austria. Menţinându-se sistemul contin­gentării, tendinţa noastră trebuie să fie, ca ţările importatoare să ne recunoască, fără nici o condi­ţie, dreptul de a repartiza contin­gentul de animale dobândit, atât asupra exportatorilor din Româ­nia, cât şi asupra comercianţilor străini cărora nu putem să le re­­vindem marfa noastră, pe bază de cerere şi ofertă, la cursul pieţii, în comision şi contra comision. Acest lucru se impune cu atât mai mult, cu cât contingentele vor fi mai reduse. Cu toate că exportul nostru contingentat de acuma nu stă în raport cu marea producţie de care dispunem, totuşi, aceste con­tingente, valorificate liber, au o mare importanţă. Anume, prin preţurile mai bune obţinute în străinătate, se pot determina şi susţine preţuri mai urcate la noi în ţară, stimulând în acelaş timp producea calitativă. Dacă însă nu vom putea obţine dreptul de liberă valorificare, în sensul descris mai sus, a contingentelor de aniniale, atunci va trebui să renunţăm la acestea, pentru că, deodată cu confiscarea diferenţei de preţ şi de câştig de către comisionarii ce­hoslovaci sau austriaci, am pro­voca şi o scădere a preţurilor la noi în ţară, demonstrând în mod inutil cercurilor interesate de la noi, că nici în străinătate nu se obţin preţuri mai bune. Atâta timp, cât statele concu­rente se luptă contra noastră cu arme neloiale, acordând prime de export şi alte avantagii, nici sta­tul român nu va putea să se sus­tragă de la această îndatorire. Mij­loacele necesare în acest scop s’ar putea uşor procura dintr’o taxă minimală pusă asupra consumului intern de carne. Dela unire şi până în preajma crizei actuale, agricultura noastră a suportat a­­tâtea sarcini, încât este just ca, măcar odată, să poată apela şi ea la concursul acelora pe cari i-a ajutat zece ani în şir şi pe cari ii va ajuta şi în viitor. Ţări indus­triale ca Austria şi Cehoslovacia de multă vreme procedează in­vers decât noi: ele obligă clasele urbane să sprijinească agricultura plătind preţuri artificial urcate, in timp ce România, tară eminamen­te agrară, nu a făcut nimic în a­ceastă direcție. Soluţiuni pentru Orient Cât priveşte Orientul, pentru moment credem că s’ar putea lua următoarele măsuri: a) Să contingentăm de bună voire debuşeurile din Orient, li­mitând exportul nostru la capaci­tatea de absorbire a fiecărei Pieţe in parte, fără a provoca fluctua­­ţiuni de preţuri printrun export neregulat şi evitând concurenţa dintre exportatorii români; b) Organizarea celor intere­saţi într-o Cooperativă de export, care să înlesnească exportul cres­cătorilor români în cazul când a­­ceştia nu sunt în stare să-l facă ei înşişi şi care, după încheierea bilanţului anual, să acorde din câştigul realizat, atât comercian­ţilor cât şi crescătorilor, prime în raport cu exportul efectuat. Aceste măsuri s-ar putea lua prin intermediul Uniunii Sindicate­lor pentru organizarea exportului de animale şi carne proaspătă care a fost înfiinţată tocmai în acest scop. Soluţiuni de ordin intern Traducerea în fapt a art. 1 din Regulamentul pentru aplicarea le­gii privitoare la organizarea ex­portului de animale şi carne proas­pătă din 28 Iunie 1930, publicat In „Monitorul Oficial” No. 29 partea I-a din 5 Februarie 1931, care o­bligă toate municipiile şi centre­ industriale sau comerciale mai im­portante, ca în termen de cinci ai de la punerea în aplicare a legii mi sus menţionate, să-şi transform târgurile actual®, în târguri de con­sum, inzestrăndu-le la instalaţii Informaţiuni Sâmbătă noaptea, un convoi de 60 vagoane cisterne plecat din portul Ramadan a deraiat pe linia Giurgiu-podul Ramadan. 23 va­goane au căzut in râul Cama. Va­goanele aparţin societăţilor „Steaua Română” şi „Concordia”. AV­IZ Societatea Comunală a Tram­­vaielor Bucureşti aduce la cu­noştinţă că în ziua de Duminică 30 iulie a. c. va da în exploa­tare linia de tramvai electric construită pe Str. Barbu Văcă­­rescu şi Drumul Lacul Teiului, cu punct terminus la bariera de cale ferată. Această linie va fi circulată de vagoane ce vor purta numă­­rul liniei 9, cu următorul itinerar: Piaţa Sf. Gheorghe—Piaţa Brăş­tianu—Piaţa Rosetti—Str. Vas­iiie Lascar—Şos. Ştefan Cel Mare—Str. Barbu Vacarescu şi Drumul Lacul Teiului. Tariful pentru întreaga linie rămâne acelaş ca pentru linia S­ Direcţiunea Generală. Duminică dimineaţa a fost o întrunire publică convocată de fe­deraţia economică sub preşedinţia d-lui Alexandru I. Botez. S-a discutat problema datoriilor şi regimul de contingentare. De la 1 Februarie a. a facturile şi borderourile urmează să fie tim­brate cu un timbru special. Cum şi unde trebue aplicat acest timbru se poate uşor stabili din „Tabloul Timbrului” apărut în editura „Ar-» gus” care conţine şi o scală calcu­l­­ată de la 100—100.000 lei pentru poliţe şi facturi către particulari­ şi stat. De vânzare la librării chioşcuri de ziare. La sediul „Federaţiei generale a salariaţilor publici” s’a ţinut Du­minică o consfătuire a funcţionari­­lor financiari. S’au expediat două telegrame către M. S. Regele şi d. AL Vaida Voevod, prim ministru. Dr. Armand Cotter specializat la Viena şi Paris Boli interne, Stomac, Ficat, Nutriţie Varice şi Hemoroizi rămâne vara în Capitală Consult 1t­­ 6 Str. Antim 2. Telefon 314/Q1 în acelaşi etaj cu d-nul M. COTTER Centist Stoma­tolat

Next