Argus, septembrie 1933 (Anul 23, nr. 6118-6143)
1933-09-01 / nr. 6118
ANUL XXIII No. 6118 Citiţi şi Răspândiţi ziarul nostru ABONAMENTEi intaka Un an 1000 lei luni , 550 » luni 500 » IN STRhINaTATI Un an ^200 lei luni 1300 » 3 luni 800 » ^ lei în fără, t» «ei în streinătate OftGAN 211.NIV AL COA^RfOLIII Fondator S. PAUKER şi H* F. VALENTIN BIROURILE : București Str. Constantin Mills No. 24, EL INDUSTRIEI şi FINANŢEI TELEFON: 30633 ŞI 32309 .Vineri 1 Septembrie 1933 Faceţi publicitate în ziarul nostru Şi la introri. PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate onopolul cărţilor didactice? "Am ajuns parca o ţară de cobai supuşi tuturor experienţelor născocite de fantezia guvernanţilor, cari, strâmtoraţi în mişcările lor de scăderea catastrofală a veniturilor Statului, nu ştiu la ce să mai recurgă spre a-şi procura fonduri de cheltuit. Ultima fantezie, care se repetă, fiindcă a mai fost, odată, vorba de aşa ceva, e privitoare la cărţile didactice. Ministerul instrucţiei ar avea intenţia să introducă fie monopolul pur şi simplu al acestor cârţi, fie reglementarea comerţului lor prin cooperative sau comitete şcolare, spre a-şi putea asigura, astfel, din beneficiile vânzării, fonduri pentru invaţământ ! Congresul librarilor, întrunit Duminecă în Capitala ţării, cu sprijinul solidar al asociaţiei editorilor români, a arătat, pe larg, cât de nefericită este intenţia ministerului instrucţiei dacă ea într adevăr s’ar aplica. , Ce, odioase sunt toate monopolurile fără excepţie, nu-i nevoe s’o mai repetăm.De ani de zile, in coloanele ziarului nostru, nu facem decât să desvăluim efectele dezastruoase, pentru însăşi interesele Statului, a acestei poliţiei de intervenţionism în câmpul activităţilor particulare şi a vieţei comerciale, prin desfiinţarea siguranţei contractelor, prin descurajarea iniţiativelor producătoare, în sfârşit prin distrugerea liberei concurenţe, fără de care nu e posibil progresul. In materie de şcoală şi de manuale didactice, monopolul apare fii atât maiiHirttru cât el ia înfăţişarea unei piedeci împotriva progresului prin libera concurenţă dintre autori şi editori. Mai ales că acest progres apare remarcabil, in ultimii ani, dacă ţinem seama de minunatele cărţi de şcoală ce s’au editat, la noi, minunate ca execuţie technică. Monopolul scumpeşte marfa şi ii scoboară calitatea, lucru, de altfel, verificat şi în chestia manualelor didactice prin monopolul introdus sub forme deghizate, mai anii trecuţi, de unii autori, cari erau, în acelaş timp, organe superioare de aprobare oficială şi de control, din ministerul şcolilor, tocmai în materia cărţilor şcolare. Fata cu asemenea abuzuri, a trebuit să se interzică, în mod special, recomandarea acestor manuale în raza de competenţă şcolară a acelor autori cari erau şi inspectori ai învăţământului. Unde am ajunge, astăzi, prin introducerea cu toptanul, pe întreaga ţară, a unui asemenea monopol privind manualele şcolare ? Aceleaşi observaţii şi dacă-i vorba nu de un monopol direct, ci,numai de o formă deghizată : reglementarea comerţurii cărţilor didactice prin cooperative sau comitete şcolare, cu scopul de a se realiza venituri în favoarea învăţământului public, pe care budgetul Statului nu-l mai poate susţine. Comerţul de librărie, ca oricare alt comerţ într-o ţară cu regim de libertate politică şi economică, întemeiată pe respectul proprietăţii individuale şi al contractelor, alcătueşte una din ramurile de activitate ale iniţiativei particulare şi îndeplineşte o funcţiune socială foarte necesară. Cum am mai spus-o, de atâtea ori, comerţul liber de librărie ca orice alt soiu de comerţ, da de lucru unui impozant număr de patroni şi salariaţi, cari ’şi câştiga pâinea în mod cinstit şi cari sunt, in acelaş timp, isvoare de venituri pentru budgetul Statului, prin impozitele directe şi indirecte plătite. Orice reglementare care duce la monopolul direct sau indirect al Statului când e vorba de vreo activitate particulară, se soldează în pagubă pentru budgetul Statului. Dispar veniturile provenite din impozite căci întreprinderile de stat sunt scutite, după cum se sporește șomajul prin concurența inegală ce o fac toate serviciile oficiale, întreţinute din budgetul Statului, întreprinderilor private libere, care plătesc daţi, chirii şi salarii numai din venituri independente de tezaurul public şi care venituri merg tocmai să sporească budgetul Statului sub forma drfgitelor dări. Statul, foarte prost administrator, luând asupra lui tot mai multe din serviciile şi activităţile lăsate, odinioară, numai pe seama particularilor, nu face decât să scumpească preţul acestor servicii sau activităţi pentru publicul consumator şi, totodată, să reducă, într’o măsură îngrijitoare, câmpullibertăţii de muncă şi de iniţiativă privată, în afară de orice monopol oficial. In acest cerc vicios, criza economică şi dezechilibrul încasărilor Statului merg accentuându-se în ciuda sforţărilor monopolizatoare cari pretind să remedieze lipsa şi sărăcia generală. Experienţa bolşevismului rusesc e destul de elocventă spre a se pune odată capăt directivei continue de etatizare şi de monopol oficial, în dauna activităţilor particulare şi a liberei concurenţe,fără de care nu poate exista progresul prin ridicarea calității și, în acelaş timp, prin scăderea preturilor,' A. Relaţiile româno-olandeze IÎAGA, 30 (Rador). — Toate ziarele olandeze publică astăzi declaraţiile făcute de d. Constantin Vişoianu, ministrul României, in legătură cu relaţiile politice şi economice dintre Olanda Şi România. D. Vişoianu subliniază voinţa comună a ambelor ţări de a menţine şi organiza pacea. Relaţiile economice şi comerciale sunt, cu toată criza, satisfăcătoare şi chiar un progres. Ministrul României dă explicaţii asupra regimului contingentării în România, a cărui supleţe permite adaptarea la situaţiunile cele mai derite. Pentru ţările ca Olanda, unde întâlneşti o egală bunăvoinţă, acest regim se reduce la o simplă formalitate. România nu a introdus de altfel contingentarea decât atunci când, victimă a restricturilor şi barierelor impuse, de alte state exportaţiunilor sale, a trebuit să intervină pentru a stabili un echlibru, indispensabil vieții sale economice. întrunirea consiliului Ligii Naţiunilor GENEVA 30 (Rador). — Consiliul Societăţii Naţiunilor se va întruni la 22 Septembrie, cu trei zile Înainte de adunarea generală anuală, Consiliul va avea să ia act de lichidarea complectă a diferendului dintre Anglia şi Persia să se ocupe de diferendul dintre Bolivia şi Paraguay şi de situaţia minorităţii asiriene In Irak. D. MacDonald va aduce la cunoştinţa consiliului hotărârea conferinţei economice mondiale din Londra. FIAT A 30 AUGUST O piaţă puţin activă. Volumul de afaceri foarte restrâns, piaţa petrolului e ferma. La export se fac afaceri puţine din cauză că rafinarii se abţin de a vinde la cursurile de azi, oferind derivatele la preţuri mult superioare cursului zilei. Aceste oferte se fac la un preţ cu 4—5 shilingi aur la tonă, mai mare. La intern, Prețurile înregistrează nouă urcări de 200 lei la vagon. * Bursa noastră e însufleţită. S’au încheiat tranzacţiuni numeroase, cursurile acţiunilor bancare, industriale şi petroliere înregistrând urcări. Compartimentul efectelor publice se prezintă slab. Renta stabilizării cedează dela 34 la 32 şi jumătate. Celelalte rămân în jurul cursurilor, fără tranzacţiuni. Acţiunile Banca Naţională se urcă dela 4525 la 4575, Banca Românească dela 195 la 200, Creditul Industrial dela 375 la 385, S. T. R. dela 1030 la 1045, Letea dela 390 la 400, Mica dela 780 la 795, Reşiţa dela 250 la 258. Valorile de petrol ferme, înregistrează plusuri importante. Astra Română se urcă dela 675 la 700. Steaua Română dela 390 la 405, Concordia dela 410 la 450. Creditul Minier dela 267 la 285, I. R. D. P. dela 50 la 58. * La Paris dolarul a cotat 17,93 ca în cursul precedent. Lra sterlină 81,45 ca în cursul precedent. La Londra s-a plătit 4,54,50 dolari pentru o liră sterlină faţă de 4,56,75 în ajun. Lira sterlină a cotat 81,65" "franci francezi faţă de 81,40 cursul precedent. La Zurich dolarul a cotat 3,56 faţă de 3,60 cursul precedent. * Vestea despre incheerea unei tranzacţiuni importante cu consorţiul german a produs o nemulţumire în rândurile exportatorilor; c ei prevăd că nu vor mai putea exporta faţă de avantagiile ce se acordă consorţiului german. In Capitală, sosirile de grâu au fost prea numeroase, toate liniile de garaj ale morilor sunt blocate. Preţurile la grâu au rămas neschimbate. La bursele de cereale din străinătate tendinţa calmă. La Liverpool grâul a cotat: Octombrie 5.00% faţă de 5.01% cursul precedent: Decembrie 5.02,75 faţă de 5.03% cursul precedent; Martie 54 4% faţă de 5.05% cursul precedent; Mai 5,06% faţă de 5.07% cursul precedent. La Winnipeg grâul a cotat: Octombrie 70% faţă de 71% cursul precedent; Decembrie 71% faţă de 73% cursul precedent; Mai 77% fţă de 78,62 cursul precedent. La bursa de cereale din Chicago grâul a înregistra următoarele cursuri: Septembrie 83.04 fată de 85% cursul precedent; Decembrie 88 fată de 92% cursul precedent; Mal 92% fată de 96% cursul precedent. Tezaurizarea aurului va fi interzisă in St.Unite WASHINGTON, 30 (Rador). — Preşedintele Roosevelt a luat hotărârea de a desfiinţa restricţiile privitoare la exportul aurului. In schimb, vor fi luate măsuri pentru a împiedica tezaurizarea aurului in Statele Unite. Desfiinţarea restricţiilor va intra în vigoare imediat ce preţul de vânzare al aurului va fi fost fixat de secretarul Tezaurului. Vânzările nu se vor putea efectua decât prin intermediul trezoreriei. Se lucrează la elaborarea unor regulamente detailate care interzic particularilor să deţină aur. Secretarul Tezaurului va putea să permită Întrebuinţarea aurului In tranzacţiie cu străinătatea şi va fi împuternicit să obţină eliberarea tuturor stocurilor de aur deţinute de particulari şi banci. Pentru cumpărarea de aur de către particulari sau institutiuni va fi necesara o licenţă. Dela această regulă nu va fi exceptată decât Banca Federală de Rezerva. , , După 30 zile dela acest decret aici o persoană nu va mai avea dreptul să deţină aur nici sub formă de monede sau bare, nici sub formă de certificate plătibile în aur. Pentru călcarea acestor dispoziţiuni contravenienţii vor putea fi condamnaţi la amenzi până la 10.OOG dolari şî zece ani închisoare. pentru Al O LUNA Executarea acordului româno-german Condiţiile acordului.—Consorţiul german a depus devize de trei spre milioane lei la dispoziţia guvernul român Acum o lună au început la Bucureşti tratative cari au fost conduse de d-nii Grigore Gafencu subsecretar de Stat la Ministerul de Industrie şi Comerţ şi Cezar Popescu secretar general la acest departament, având de scop examinarea unei oferte a unui consorţiu german prezentată de d. inginer Maţac cu privire la incheerea unei importante operaţiuni de compensaţie. Din cauza plecării în străinătate a d-lui Gafencu, aceste tratative au fost continuate în lipsa d-sale de către d-nii V. V. Tillea subsecretar de stat, la preşedinţia Consiliului de Miniştri şi Radu Irimescu subsecretar de stat al aerului în calitate de comisar al guvernului pentru valorificarea cerealelor. Aceste tratative care au durat aproape două luni au ajuns la un rezultat satisfăcător, reuşindu-se a se încheia această ‘ convenţie. RATIFICAREA ACORDULUI dri dimineaţă s-a făcut la ministerul de industrie şi comerţ schimbul de scrisori prin care se ratifică acordul încheiat. Din partea guvernului român, această convenţie a fost semnată de d-nii subsecretar de stat V. V. Tillea şi Radu Irimescu şi de d. Cezar Popescu secretar general la ministeml de industrie şi comerţ, ca delegaţi ai Consiliului de trimiştri şi Delegaţiei economice a guvernul'Mk din partea consor- IMui gtimW? convehrut a fost semnată de către d-nii Schwade, delegat special al M. E. Farben Industrie în Berlin, Hoepfner, directorul societăţii Romanii și inginer D. Matac. GERMANIA CUMPĂRĂ CEREALE DIN ROMANIA Prin convenţia de mai sus , s’a acceptat oferta germană prin care se prevede preluarea de către grupul german a unei cantităţi de 10.000 vagoane grâu cu preţul mondial socotit sob Brăila plus 10 la sută, precum şi a unei cantităţi de 40.000 vagoane orz şi porumb. Valoarea produselor ce vor fi preluate de către consorţiul german se cifrează la circa un miliard lei. In schimbul acestui export consorţiul german va avea dreptul să exporte în România diferite produse germane ca’ culori de anilină, chimicale, farmaceutice şi alte articole similare în valoare totala de circa 540 milioane lei. CONDIŢIILE ACORDULUI Consorţiul german se obligă să pună la dispoziţia Băncii Germane diferenţa de devize intre exportul şi importul efectuat deci o sumă de cea. 450 milioane lei în valută forte. Din aceasta rezultă că unde până în prezent atunci când era vorba de compensaţie se punea la dispoziţia Băncii "Naţionale numai o cantitate de 25 la sută devize din exportul efectuat, consorţiul german şi-a luat angajamentul de a pune la dispoziţia Băncii Naţionale devize de aproape ÎO0 la sută faţă de export. Prin această convenţie se prevede ,categoric că nu este vorba de deblocarea leilor aflători la Banca Naţională şi cari se cuvin industriaşilor din Germania. Depozitele rămân blocate. Prin convenţie se prevede că consorţiul german este obligat să facă exportul in limita posibilităţilor cu condiţia însă ca să se exporte lunar cereale în sumă de circa 150 milioane lei, astfel ca în termen de cinci luni exportul să fie complect efectuat. In schimbul acestui export, consorţiul german sva avea dreptul să importe produse germane specificate mai sus în sumă de 540 milioane lei în decurs de un an şi jumătate. Ca un început de executare a convenţiei consorţiul german a şi vândut ieri Băncii Naţionale o cantitate de devize străine de DOO milioane lei, din care 67 milioane lei în fiorini olandezi si 33 milioane lei in Renten Mark. Deasemenea Banca Naţională a României a fost anunţată că consorţiul german a depus la Banca Reichului din Berlin o sumă de cinci milioane mărci germane adică circa 200 milioane lei, care să asigure cumpărarea de cereale conform convenţiei încheiate. Consorţiul german sub conducerea marelui concern I. G. Farbenindustrie — din partea industriei germane — şi Getreide-industrie und Kommision A. G. — din partea cerealiştilor cumpărători — este reprezentat in această tranzacţiune prin d. Kurt Schwarte, din direcţia financiară a lui I. G. Farbenindustrie, d. dr. Mertens, director al soc. Getreide industrie und Kommission A. G. Şi d. Hoepfner, directorul S. A. R. „Romanii’. E probabil că această înţelegere va avea ca urmare probabil şi alte oferte importante de compensaţie care să asigure un debuşeu însemnat pentru produsele româneşti. ■ « * M. BUCUR Serviciul nostru special financiar şi economic Tendinţă burselor in străinătate — De la corespondenţii noştri - PARIS, 30 August — prin telefon — Eşecul misiunii d-lui Montagu Norman măreşte nesiguranţa în ce priveşte soarta devizelor, anglosaxone. Pe de altă parte se aşteaptă indicaţiuni asupra echilibrării bugetului francez aşa că specula e în respectativă. Cota închee aproape la nivelul de eri. Petroliferele olandeze nu-şi menţin avansul iniţial Auriferele realizate. Bancarele franceze uşor deprimate. Valorile Interncţionale ferme. Metalurgicele şi carboniferele susţinute. Electricele ferme. Dawes în nou recuentele franceze neregulate. In culise pe termen, tendinţă neregulată. Petroliferele româneşti stabile. Petroliferele americane cerute. Auriferele cedează terenul. Diamantiferele deprimate. Metaliferele ferme. Cauciucurile susţinute. In târgul devizelor dolarul şi ora în repriză, florinul pierde 1 % puncte şi francul elveţian %. Coroana suedeză in recul cu 9% puncte. Reportul lirei scade de la 4 la 2 centime pe lună; 1—3 centime pe trimestru. Reportul dolarului 6 centime pe lună; 18—20 centime pe trimestru. LONDRA, 30 August — prin cablu — Târg inactiv. Auriferele sudafricane în reacţiune. Petrolifere în progres. Transatlanticele ameliorate. Rentele engleze în repriză. Fondurile germane ameliorate. NEW-YORK, 30 August — prin cablu — Conformându-se tendinţei grâului la Chicago, Wall Streetul se ameliorează şi închee cu fermitate. Volumul afacerilor 2 milioane titluri. Bumbacul aproape neschimbat. Grâul, după ce pierde 3 puncte recâştigă 6. Devizele După închidere PARIS, 30 August — prin telefon — Au cotat : Dolarul 81.45. Lira 17.93. NEW-YORK, 30 August — prin cablu — Au cotat : Dolarul 4.54 Francul 5.57. Rentele românești la Paris [ 30 August ]— prin telefon « Au cotat : Unii. 4 la sută 22.40. Unii. 5 la Sută 28.25. Stab. 5.15. Desv. 28. Bumbacul (AMERICAN) LIVERPOOL, 30 August — prin cablu — August Septembrie Octombrie Noembrie Decembrie Ianaurie 5.44 (5.49) 5.44 (5.50) 5.47 (5.52) 5.48 (5.53) 5.49 (5.55) 452 (5.57) Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August 5.54 (5259) 5.56 (5.61) 5.58 (5.63) 5.60 (5.65) 5.62 (5.67) 5.64(5.69) 5.65 (5.70) societăţilor de navigaţie străine din Germania Dda-corespondentul nostru — BERLIN, 30 August (prin telefon). —Un Comunicat oficial precizează următoarele dispoziţiuni cu privire la regimul societăţilor de navigaţie străine din Germania : 1. Plata în mărci, reprezentând contravaloarea biletelor de călătorie,, va f efectuată fără nici o restricție. 3 . 2. Devizele, provenind din plata biletelor,în monedă streină, vor putea fi transferate in streinătate, cu autorizația prealabilă a oficiului însărcinat cu controlul schimbului. 3. Mărcile neutilizate în Germana de către societăţile de navigaţie străine vor putea şi ele fi transferate, însă numai până la concurenţa de 50 la sută din contravaloarea Uleielor vândute în luna corespondentă a anului 1932. Aceasta ca regulă generală, Ministerul economiei poate, totuşi încuviinţa transferul oricărei sume care depăşeşte limita de 50 la sută. Tensiunea dintre Japonia şi Statele Unite — De la corespondentul nostru — LONDRA, 30 August (prin cablu). — După Daily Express Tokio are înştiinţat Washington, că dacă Statele Unite nu-şi modifică programul de construcţii navale, Japonia se va vedea nevoită nunumai să sporească forţele ei navale, dar totodată să lovească produsele americane cu taxe vamale prohibitive. In acelaş timp, Japonia invită America să nu se ocupe de insulele sub mandat japonez, nici de manevrele navale japoneze în Oceanul Pacific. Daily Express crede a şti, că Japonia ar fi cerut Statelor Unite, să’i dea un răspuns împăciuitor, intr’un termen determinat. Represaliile belgiene contra debitorilor streini — Dela corespondentul nostru — BRUXELLES 30 August (prin telefon). — Decretul-lege, prin care se hotărăsc represaliile de exercitat contra debitorilor streini răi platnici, mai stipulează, că acele ţări, cărora nu li se aplică dispoziţiunile luate, sunt obligate să producă un certificat de origine pentru mărfurile exportate în Belgia. 4 Bancă in încetare de plăți — De la corespondentul nostru — BERLIN 30 August (prin telefon). '-j- Banca Iken. Blesue und Elingenberg, din Brema, fondată în 1884, a încetat plățile- Preţul grâului Comunicat Comisariatul guvernului pentru valorificarea grâului încunoştiinţează ca preţul grâului pe ziua de 29 August crt. s’a menţinut acelaş ca in ziua precadentă, adică a variat între 31—36.160 lei vagonul, franco localităţile de desfacere din ţară, pentru calitatea de 75 kgr. greut. hl. cu 5 la sută corpuri străine, precum și intre 33—39.000 lei vagonul pentru calitatea de 78 kgr. cu 3 la sută corpuri străine. Pentru lămurirea tuturor producătorilor se face cunoscut că pentru, aşazisul grâu de calitate cu totul inferioară s’au plătit preţuri corespunzătoare , de exemplu im grâu de 74,5 kgr. greut. hi. cu 52 la sută corpuri străine s’a plătit în ziua de 29 August in cele 3 oboare de cereale din Giurgiu cu iei 17.000 vagonul. Aceasta nu înseamnă că preţul grâului variază pretutindeni între 17.000 19.000 lei vagonul. Producătorii nu trebuie dea crezare unor'astfel de ştiri alarmante, cari nu pot decât să facă jocul intermediarilor, gata să achiziţioneze şi grâul bun pe nimic. Comisariatul guvernului repetă cele comunicate ori că orice producător care are grâu — şi nu ger 'zuri — de vânzare şi ’nî3 întâmpire nu găseşte cumpărător, să comunice imediat Comisariatului guvernului telefonic, fie pe firele sale, directe Nr. 308/06 şi 322/42, fie prim Centrala Cooperativă de Import şi Export Nr. 380/91 şi 380/92 sau telegrafic pe adresa Comisarâu Bucureşti, pentru a-i pune în legătură cu persoanele cumpărătoare, fie ca sunt mari, comercianți său mandatarii Statului- Tratativele la Paris dii dimineaţă au continuat la ministerul de finanţe lucrările pentru stabilirea'definitivă,'a instrucţuiiilor ce se vor da delegaţiei române care va trata la Paris cu creditori străini chestiunea reducerii cuponului extern. Au participat d-nii: V. Madgearu, Savel Rădulescu, M. Gheimergeatru, ing. N. Costache, dr. Ernest Ene, prof. I. Tutuc, Ştefan Stănescu şi C. Pandele. Delegaţia română a fost complectată cu d. dr. Ernest Ene, deputat Data plecării a fost fixată pentru Duminică, întrucât Sâmbătă urmează să aibe loc un consiliu de miniștri care va examina chestiunea în ansamblu ei și va stabili definitiv punctul de vedere al guvernului. D- Norman Davis spre Europa WASHINGTON, 30 (Modor). — Ziarele anunţă că: d. Norman Davis se va îmbarca Miercurea viitoare, venind cu ultimele instrucţiuni ale preşedintelui Roosevelt în Europa, tinde, va avea întrevederi cuoamenii de Stat din Zonedra şi Paris. Germania şi mărirea armatei austriaca BERLIN, 30 (Rador). In legătură cu sporirea forţei armate austriaca.* „Deutsche Politisch Diplomatische ■ Correspostdeitz“ scrie că clauzele militare ale tratatelor da pace nu mai corespund de mult situaţiei actuale. Stipulaţiuniletratatelor din Versailles, Saint- Germain, Trianonşi î-feacsPif urmează a fi îenecuate prin noui convenţii. Guvernul austriac, nu a făcut decât să grăbească o hotărârepe care conferinţa pentru dezarmare a întârziat-o mereu-