Argus, septembrie 1933 (Anul 23, nr. 6118-6143)

1933-09-01 / nr. 6118

ANUL XXIII No. 6118 Citiţi şi Răspândiţi ziarul nostru ABONAMENTEi intaka Un an 1000 le­i luni , 550 » luni 500 » IN STRhINaTATI Un an ^200 lei­­ luni 1300 » 3 luni 800 » ^ lei în fără, t» «ei în streinătate OftGAN 211.NIV AL COA^RfOLIII Fondator S. PAUKER şi H* F. VALENTIN BIROURILE : București Str. Constantin Mills No. 24, EL INDUSTRIEI şi FINANŢEI TELEFON: 3­0633 ŞI 3­2309 .Vineri 1 Septembrie 1933 Faceţi­ publicitate în ziarul nostru Şi la introri. PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate ­onopolul cărţilor didactice? "Am­ ajuns parca o ţară de co­­bai supuşi tuturor experienţelor născocite de fantezia guvernanţi­lor, cari, strâmtoraţi în mişcările lor de scăderea catastrofală a veniturilor Statului, nu ştiu la ce să mai recurgă spre a-şi procura fonduri de cheltuit. Ultima fantezie, care se repetă, fiindcă a mai fost, odată, vorba de aşa ceva, e privitoare la căr­ţile didactice. Ministerul instruc­ţiei ar­ avea intenţia să introducă fie monopolul pur şi simplu al acestor cârţi, fie reglementarea comerţului lor prin cooperative sau comitete şcolare, spre­ a-şi putea asigura, astfel, din benefi­­ciile v­ânzării, fonduri pentru in­­vaţământ ! Congresul librarilor, întrunit Duminecă în Capitala ţării, cu sprijinul solidar al asociaţiei edi­torilor români, a arătat, pe larg, cât de nefericită este intenţia mi­nisterului instrucţiei dacă ea în­­tr adevăr s’ar aplica. , Ce, odioase sunt toate monopo­lurile fără excepţie, nu-i nevoe s’o mai repetăm.­De ani de zile, in­ coloanele ziarului nostru, nu facem decât să desvăluim efec­tele dezastruoase, pentru însăşi interesele Statului, a acestei po­liţiei de intervenţionism în câm­pu­l activităţilor particulare şi a vieţei comerciale, prin desfiinţa­rea siguranţei contractelor, prin descurajarea iniţiativelor producă­toare, în sfârşit prin distrugerea liberei concurenţe, fără de care nu e posibil progresul. In materie de şcoală şi de ma­nuale didactice, monopolul apare fii atât mai­­iHirtt­ru cât el ia înfăţişarea unei piedeci împotriva progresului prin libera concurenţă dintre autori şi editori. Mai ales că acest progres apare remarca­bil, in ultimii ani, dacă ţinem seama de minunatele cărţi de şcoală ce s’au editat, la noi, mi­nunate ca execuţie technică. Mo­nopolul scumpeşte marfa şi ii scoboară calitatea, lucru, de alt­fel, verificat şi în chestia manua­lelor didactice prin monopolul in­trodus sub forme deghizate, mai anii trecuţi, de unii autori, cari erau, în acelaş timp, organe su­perioare de aprobare oficială şi de control, din ministerul şcolilor, tocmai în materia cărţilor şco­lare. Fata cu asemenea abuzuri, a trebuit să se interzică, în mod special, recomandarea acestor manuale în raza de competenţă şcolară a acelor autori cari erau şi inspectori ai învăţământului. Unde am ajunge, astăzi, prin introducerea cu toptanul, pe în­treaga ţară, a unui asemenea mo­nopol privind manualele şcolare ? Aceleaşi observaţii şi dacă-i vorba nu de un monopol direct, ci,numai de o formă deghizată : reglementarea comerţurii cărţilor didactice prin cooperative sau comitete şcolare, cu scopul de a se realiza venituri în favoarea învăţământului public, pe care budgetul Statului nu-l mai poate susţine. Comerţul de librărie, ca oricare alt comerţ într-o ţară cu regim de­ libertate politică şi economică, întemeiată pe respectul proprie­tăţii individuale şi al contractelor, alcătueşte una din ramurile de ac­tivitate ale iniţiativei particulare şi îndeplineşte o funcţiune socială foarte necesară. Cum am mai spus-o, de atâtea ori, comerţul liber de librărie ca orice alt soiu de comerţ, da de lucru unui impozant număr de pa­troni şi salariaţi, cari ’şi câştiga pâinea în mod cinstit şi cari sunt, in acelaş timp, isvoare de venituri pentru budgetul Statului, prin im­pozitele directe şi indirecte plă­tite. Orice reglementare care duce la­ monopolul direct sau indirect al Statului când e vorba de vre­o ac­tivitate particulară, se soldează în pagubă pentru budgetul Statului. Dispar veniturile provenite din impozite căci întreprinderile de stat sunt scutite, după cum se spo­rește șomajul prin concurența ine­gală ce o fac toate serviciile ofi­ciale, întreţinute din budgetul Sta­tului, întreprinderilor private li­bere, care plătesc daţi, chirii şi salarii numai din venituri indepen­dente de tezaurul public şi care venituri merg tocmai să sporeas­că budgetul Statului sub forma dr­fgitelor dări. Statul, foarte prost administra­tor, luând asupra lui tot mai mul­­te din serviciile şi activităţile lă­sate, odinioară, numai pe seama particularilor, nu face decât să scumpească preţul acestor servicii sau activităţi pentru publicul con­sumator şi, totodată, să reducă, într’o măsură îngrijitoare, câmpul­­libertăţii de muncă şi de iniţiativă privată, în afară de orice monopol oficial. In acest cerc vicios, criza economică şi dezechilibrul încasă­rilor Statului merg accentuân­­du-se în ciuda sforţărilor monopo­lizatoare cari pretind să remedie­ze lipsa şi sărăcia generală. Experienţa bolşevismului ru­sesc e destul de elocventă spre a se pune odată capăt directivei continue de etatizare şi de mo­nopol oficial, în dauna activităţi­lor particulare şi a liberei concu­renţe,­fără de care nu poate exis­ta progresul prin ridicarea cali­tății și, în acelaş timp, prin scă­derea preturilor,' A. Relaţiile româno-olandeze IÎAGA, 30 (Rador). — Toate ziarele olandeze publică astăzi de­claraţiile făcute de d. Constantin Vişoianu, ministrul României, in legătură cu relaţiile politice şi economice dintre Olanda Şi Ro­mânia. D. Vişoianu subliniază voinţa comună a ambelor ţări de a men­ţine şi organiza pacea. Relaţiile economice şi comerciale sunt, cu toată criza, satisfăcătoare şi chiar un progres. Ministrul României dă explicaţii asupra regimului contingentării în România, a cărui supleţe permite adaptarea la situaţiunile cele mai d­erite. Pentru ţările ca Olanda, unde întâlneşti o egală bunăvoinţă, acest regim se reduce la o simplă formalitate. România nu a intro­dus de altfel contingentarea decât atunci când, victimă a restricturi­­lor şi barierelor impuse, de alte state exportaţiunilor sale, a trebuit să intervină pentru a stabili un e­­­chlibru, indispensabil vieții sale e­­conomice. întrunirea consiliului Ligii Naţiunilor GENEVA 30 (Rador). — Consil­iul Societăţii Naţiunilor se va în­truni la 22 Septembrie, cu trei zile Înainte de adunarea generală a­­nuală, Consiliul va avea să ia act de li­chidarea complectă a diferendului dintre Anglia şi Persia să se ocu­pe de diferendul dintre Bolivia şi Paraguay şi de situaţia minorităţii asiriene In Irak. D. MacDonald va aduce la cunoş­tinţa consiliului hotărârea confe­rinţei economice mondiale din Lon­dra. FIAT A 30 AUGUST O piaţă puţin activă. Volumul de afaceri foarte restrâns, piaţa petrolului e ferma. La export se fac afaceri puţine din cauză că­ rafinarii se abţin de a vinde la cursurile de azi, oferind derivatele la preţuri mult superioa­re cursului zilei. Aceste oferte se fac la un preţ cu 4—5 shilingi aur la tonă, mai mare. La intern, Prețurile înregistrează nouă urcări de 200 lei la vagon. * Bursa noastră e însufleţită. S’au încheiat tranzacţiuni nume­roase, cursurile acţiunilor bancare, industriale şi petroliere înregis­trând urcări. Compartimentul efectelor publi­ce se prezintă slab. Renta stabilizării cedează dela 34 la 32 şi jumătate. Celelalte ră­mân în jurul cursurilor, fără tran­­zacţiuni. Acţiunile Banca Naţională se ur­că dela 4525 la 4575, Banca Ro­­mânească dela 195 la 200, Creditul Industrial dela 375 la 385, S. T. R. dela 1030 la 1045, Letea dela 390 la 400, Mica dela 780 la 795, Reşiţa dela 250 la 258. Valorile de petrol ferme, înre­gistrează plusuri importante. Astra Română se urcă dela 675 la 700. Steaua Română dela 390 la 405, Concordia dela 410 la 450. Creditul Minier dela 267 la 285, I. R. D. P. dela 50 la 58. * La Paris dolarul a cotat 17,93 ca în cursul precedent. Lra sterlină 81,45 ca în cursul precedent. La Londra s-a plătit 4,54,50 do­lari pentru o liră sterlină faţă de 4,56,75 în ajun. Lira sterlină a co­tat 81,65" "franci francezi faţă de 81,40 cursul precedent. La Zurich dolarul a cotat 3,56 faţă de 3,60 cursul precedent. * Vestea despre incheerea unei tran­­zacţiuni importante cu consorţiul german a produs o nemulţumire în rândurile exportatorilor; c ei prevăd că nu vor mai putea ex­porta faţă de avantagiile ce se a­­cordă consorţiului german. In Capitală, sosirile de grâu au fost prea numeroase, toate liniile de garaj ale morilor sunt blocate. Preţurile la grâu au rămas ne­schimbate. La bursele de cereale din străi­nătate tendinţa calmă. La Liverpool grâul a cotat: Oc­tombrie 5.00% faţă de 5.01% cursul precedent: Decembrie 5.02,75 faţă de 5.03% cursul precedent; Martie 54­ 4% faţă de 5.05% cursul prece­dent; Mai 5,06% faţă de 5.07% cursul precedent. La Winnipeg grâul a cotat: Oc­tombrie 70% faţă de 71% cursul precedent; Decembrie 71% faţă de 73% cursul precedent; Mai 77% fţă de 78,62 cursul precedent. La bursa de cereale din Chicago grâul a înregistra următoarele cursuri: Septembrie 83.04 fată de 85% cursul precedent; Decembrie 88 fată de 92% cursul precedent; Mal 92% fată de 96% cursul pre­cedent. Tezaurizarea aurului va fi interzisă in St.­Unite WASHINGTON, 30 (Ra­dor). — Preşedintele Roo­sevelt a luat hotărârea de a desfiinţa restricţiile pri­vitoare la exportul auru­lui. In schimb, vor fi luate măsuri pentru a împiedi­ca tezaurizarea aurului in Statele Unite. Desfiinţarea restricţiilor va in­tra în vigoare imediat ce preţul de vânzare al aurului va fi fost fixat de secretarul Tezaurului. Vânză­rile nu se vor putea efectua decât prin intermediul trezoreriei. Se lucrează la elaborarea unor regulamente detailate care interzic particularilor să deţină aur. Secre­tarul Tezaurului va putea să per­mită Întrebuinţarea aurului In tran­zacţii­e cu străinătatea şi va fi îm­puternicit să obţină eliberarea tu­turor stocurilor de aur deţinute de particulari şi banci. Pentru cum­părarea de aur de către particulari sau institutiuni va fi necesara o li­cenţă. Dela această regulă nu va fi exceptată decât Banca Federală de­­ Rezerva. , , După 30 zile dela acest decret aici o persoană nu va mai avea dreptul să deţină aur nici sub for­­mă de monede sau bare, nici sub formă de certificate plătib­ile în aur. Pentru călcarea acestor dispozi­­ţiuni contravenienţii vor putea fi condamnaţi la amenzi până la 10.OOG dolari şî zece ani închisoare. pentru Al O LUNA Executarea acordului româno-german Condiţiile acordului.—Consorţiul german a depus devize de trei spre milioane lei la dispoziţia guvernul român Acum o lună au început la Bu­cureşti tratative cari au fost con­duse de d-nii Grigore Gafencu subsecretar de Stat la Ministerul de Industrie şi Comerţ şi Cezar Popescu secretar general la acest departament, având de scop exa­minarea unei oferte a unui con­sorţiu german prezentată de d. inginer Maţac cu privire la in­cheerea unei importante opera­ţiuni de compensaţie. Din cauza plecării în străinăta­te a d-lui Gafencu, aceste tratati­ve au fost continuate în lipsa d-sale de către d-nii V. V. Tillea subsecretar de stat, la preşedinţia Consiliului de Miniştri şi Radu I­­rimescu subsecretar de stat al aerului în calitate de comisar al guvernului pentru valorificarea ce­realelor. Aceste tratative care au durat aproape două luni au ajuns la un rezultat satisfăcător, reuşindu-se a se încheia această ‘ convenţie. RATIFICAREA ACORDULUI dri dimineaţă s-a făcut la mi­nisterul de industrie şi comerţ schimbul de scrisori prin care se ratifică acordul încheiat. Din partea guvernului român, această convenţie a fost semnată de d-nii subsecretar de stat V. V. Tillea şi Radu Irimescu şi de d. Cezar Popescu secretar general la ministeml de industrie şi co­merţ, ca delegaţi ai Consiliului de trimiştri şi Delegaţiei economice a guvernul'Mk din partea consor- IMui gtimW? convehrut a fost semnată de către d-nii Schwade, delegat special al M­­. E. Far­ben Industrie în Berlin, Hoepfner, directorul societăţii Romanii și in­giner D. Mat­ac. GERMANIA CUMPĂRĂ CEREA­LE DIN ROMANIA­ ­ Prin convenţia de mai sus , s’a acceptat oferta germană prin care se prevede preluarea de către grupul german a unei cantităţi de 10.000 vagoane grâu cu preţul mondial socotit sob Brăila plus 10 la sută, precum şi a unei cantităţi de 40.000 vagoane orz şi porumb. Valoarea produselor ce vor fi pre­luate de către consorţiul german se cifrează la circa un miliard lei. In schimbul acestui export consor­ţiul german va avea dreptul să exporte în România diferite pro­duse germane ca­’ culori de anili­nă, chimicale, farmaceutice şi alte articole similare în valoare totala de circa 540 milioane lei. CONDIŢIILE ACORDULUI Consorţiul german se o­­bligă să pună la dispoziţia Băncii Germane diferen­ţa de devize intre expor­tul şi importul efectuat deci o sumă de cea. 450­ milioane lei în valută for­te. Din aceasta rezultă că unde până în prezent a­­tunci când era vorba de compensaţie se punea la dispoziţia Băncii "Naţiona­le numai o cantitate de 25 la sută devize din expor­tul efectuat, consorţiul german şi-a luat angaja­mentul de a pune la dis­poziţia Băncii Naţionale devize de aproape ÎO0 la sută faţă de export. Prin această convenţie se pre­­vede ,categoric că nu este vorba de deblocarea leilor aflători la Banca Naţiona­lă şi cari se cuvin indus­triaşilor din Germania. Depozitele rămân blocate. Prin convenţie se prevede că consorţiul german este obligat să facă exportul in limita posibilită­ţilor cu condiţia însă ca să se ex­porte lunar cereale în sumă de circa 150 milioane lei, astfel ca în termen de cinci luni exportul să fie complect efectuat. In schimbul acestui export, consorţiul german sva avea dreptul să importe pro­duse germane specificate mai sus în sumă de 540 milioane lei în de­curs de un an şi jumătate. Ca un început de execu­­tare a convenţiei consor­ţiul german a şi vândut ieri Băncii Naţionale o cantitate de devize străi­ne de DOO milioane lei, din care 67 milioane lei în fiorini olandezi si 33 mili­oane lei in Renten Mark. Deasemenea Banca Naţio­nală a României a fost a­­nunţată că consorţiul ger­man a depus la­­ Banca Reichului din Berlin o su­mă de cinci milioane mărci germane adică cir­ca 200 milioane lei, care să asigure cumpărarea de cereale conform conven­ţiei încheiate. Consorţiul german sub conduce­rea marelui concern I. G. Farben­industrie — din partea industriei germane — şi Getreide-industrie und Kommision A. G. — din par­tea cerealiştilor cumpărători — este reprezentat in această tran­­zacţiune prin d. Kurt Schwarte, din direcţia financiară a lui I. G. Farbenindustrie, d. dr. Mertens, director al soc. Getreide industrie und Kommission A. G. Şi d. Hoepf­­ner, directorul S. A. R. „Romanii’. E probabil că această înţelegere va avea ca urmare probabil şi alte oferte importante de compensaţie care să asigure un debuşeu în­semnat pentru produsele româ­neşti. ■­­ « *­ M. BUCUR Serviciul nostru special financiar şi economic Tendinţă burselor in străinătate — De la corespondenţii noştri - PARIS, 30 August — prin telefon — Eşecul misiunii d-lui Montagu Norman măreşte nesiguranţa în ce priveşte soarta devizelor, anglo­­saxone. Pe de altă parte se aşteaptă indicaţiuni asupra echilibrării bu­getului francez aşa că specula e în r­espectativă. Cota închee aproape la nivelul de eri. Petroliferele o­­landeze nu-şi menţin avansul ini­­ţial Auriferele realizate. Bancarele franceze uşor deprimate. Valorile Inter­ncţionale ferme. Metalurgicele şi carboniferele susţinute. Electricele ferme. Dawes în nou recu­­­entele franceze ne­­­regulate. In culise pe termen, tendinţă ne­regulată. Petroliferele româneşti stabile. Petroliferele americane ce­rute. Auriferele cedează terenul. Diamantiferele deprimate. Metali­ferele ferme. Cauciucurile susţinute. In târgul devizelor dolarul şi ora în repriză, florinul pierde 1 % punc­te şi francul elveţian %. Coroana suedeză in recul cu 9% puncte. Reportul lirei scade de la 4 la 2 centime pe lună; 1—3 centime pe trimestru. Reportul dolarului 6 cen­time pe lună; 18—20 centime pe trimestru. LONDRA, 30 August — prin cablu — Târg inactiv. Auriferele sudafri­­cane în reacţiune. Petrolifere în progres. Transatlanticele amelio­rate. Rentele engleze în repriză. Fondurile germane ameliorate. NEW-YORK, 30 August — prin cablu — Conformându-se tendinţei grâu­lui la Chicago, Wall Streetul se a­­meliorează şi închee cu fermitate. Volumul afacerilor 2 milioane tit­luri. Bumbacul aproape neschim­bat. Grâul, după ce pierde 3 puncte recâştigă 6. Devizele După închidere PARIS, 30 August — prin telefon — Au cotat : Dolarul 81.45. Lira 17.93. NEW-YORK, 30 August — prin cablu — Au cotat :­ Dolarul 4.54 Francul 5.57. Rentele românești la Paris [ 30 August ]— prin telefon « Au cotat : Unii. 4 la sută 22.40. Unii. 5 la Sută 28.25. Stab. 5.15. Desv. 28. Bumbacul (AMERICAN) LIVERPOOL, 30 August — prin cablu — August Septembrie Octombrie Noembrie Decembrie Ianaurie 5.44 (5.49) 5.44 (5.50) 5.47 (5.52) 5.48 (5.53) 5.49 (5.55) 452 (5.57) Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August 5.54 (5259) 5.56 (5.61) 5.58 (5.63) 5.60 (5.65) 5.62 (5.67) 5.64­­(5.69) 5.65 (5.70) societăţilor de navigaţie străine din Germania Dda-corespondentul nostru — BERLIN, 30 August (prin tele­fon). —Un Comunicat oficial pre­cizează următoarele dispoziţiuni cu privire la regimul societăţilor de navigaţie străine din Germa­nia : 1. Plata în mărci, reprezentând contra­valoarea biletelor de călă­torie,, va f efectuată fără nici o restricție. 3 . 2. Devizele, provenind din plata biletelor,în monedă streină, vor putea fi transferate in streinătate, cu autorizația prealabilă a oficiu­lui însărcinat cu controlul schim­bului. 3. Mărcile neutilizate în Germa­na de către societăţile de naviga­ţie străine vor putea şi ele fi tran­sferate, însă numai până la con­curenţa de 50 la sută din contra­valoarea Uleielor vândute în luna corespondentă a anului 1932. A­­ceasta ca regulă generală, Minis­terul economiei poate, totuşi încu­­viinţa transferul oricărei sume ca­re depăşeşte limita de 50 la sută. Tensiunea dintre Japonia şi Statele Unite — De la corespondentul nostru — LONDRA, 30 August (prin ca­blu). — După Daily Express To­kio ar­e înştiinţat Washington, că dacă Statele­ Unite nu-şi modifică programul de construcţii navale, Japonia se va vedea nevoită nu­­numai să sporească forţele ei na­vale, dar totodată să lovească pro­dusele americane cu taxe vamale prohibitive. In acelaş timp, Japonia invită America să nu se ocupe de insu­lele sub mandat japonez, nici de manevrele navale japoneze în O­­ceanul Pacific. Daily Express crede a şti, că Japonia ar fi cerut Statelor­ Unite, să’i dea un răspuns împăciuitor, intr’un termen determinat. Represaliile belgiene contra debitorilor streini — Dela corespondentul nostru — BRUXELLES 30 August (prin telefon). — Decretul-lege, prin care se hotărăsc represaliile de e­­xercitat contra debitorilor streini răi platnici, mai stipulează, că acele ţări, cărora nu li se aplică dispoziţiunile luate, sunt obligate să producă un certificat de origi­ne pentru mărfurile exportate în Belgia. 4 Bancă in încetare de plăți — De la corespondentul nostru — BERLIN 30 August (prin tele­fon). '-j- Banca Iken. Blesue und Elingenberg, din Brema, fondată în 1884, a încetat plățile- Preţul grâului Comunicat Comisariatul guvernu­lui pentru valorificarea grâului încunoştiinţează ca preţul grâului pe ziua de 29 August crt. s’a men­ţinut acelaş ca in ziua pre­cadentă, adică a variat între 31—36.­160 lei vago­nul, franco localităţile de desfacere din ţară, pen­tru calitatea de 75 kgr. greut. hl. cu 5 la sută cor­puri străine, precum și intre 33—39.000 lei vago­nul pentru calitatea de 78 kgr. cu 3 la sută corpuri străine. Pentru lămurirea tutu­ror producătorilor se face cunoscut că pentru, aşa­­zisul grâu de calitate cu totul inferioară s’au plă­tit preţuri corespunzătoa­re , de exemplu im grâu de 74,5 kgr. greut. hi. cu 52 la sută corpuri străine s’a plătit în ziua de 29 Au­gust in cele 3 oboare de cereale din Giurgiu cu iei 17.000 vagonul. Aceasta nu înseamnă că preţul grâului variază pretutindeni între 17.000 19.000 lei vagonul. Pro­ducătorii nu trebuie dea crezare unor­­'astfel de ştiri alarmante, cari nu pot decât să facă jocul intermediarilor, gata să achiziţioneze şi grâul bun pe nimic. Comisariatul guvernului repetă cele comunicate ori că orice produ­cător care are grâu — şi nu ger 'zuri — de vânzare şi ’n­î3­ întâmpi­­re nu găseşte cumpărător, să co­munice imediat Comisariatului gu­­­vernului telefonic, fie pe firele sale, directe Nr. 308/06 şi 322/42, fie prim Centrala Cooperativă de Import şi Export Nr. 380/91 şi 380/92 sau te­­­legrafic pe adresa Comisarâu Bu­­cur­eşti, pentru a-i pune în legătură cu persoanele cumpărătoare, fie ca sunt mari, comercianți său mandat­­arii Statului- Tratativele l­­a Paris dii dimineaţă au continuat la ministerul de finanţe lucrările pen­tru stabilirea'definitivă,'a instruc­­ţuiiilor ce se vor da delegaţiei ro­­mâne care va trata la Paris cu creditori străini chestiunea redu­cerii cuponului extern. Au participat d-nii: V. Madgea­­ru, Savel Rădulescu, M. Gheime­r­geatru, ing. N. Costache, dr. Ernest Ene, prof. I. Tutuc, Ştefan Stănescu­ şi C. Pandele. Delegaţia română a fost com­­­plectată cu d. dr. Ernest Ene, de­­putat Data plecării a fost fixată pen­tru Duminică, întrucât Sâmbătă ur­mează să aibe loc un consiliu de miniștri care va examina chestiu­nea în ansamblu ei și va stabili definitiv punctul de vedere al gu­vernului. D- Norman Davis spre Europa WASHINGTON, 30 (Mo­dor). — Ziarele anunţă că: d. Norman Davis se va îm­barca Miercurea viitoare, venind cu ultimele instruc­­ţiuni ale preşedintelui Ro­osevelt în Europa, tinde, va avea întrevederi cu­­oamenii de Stat din Zone­dra şi Paris. Germania şi mărirea armatei austriaca BERLIN, 30 (Rador).­­ In legătură cu sporirea forţei armate austriaca.* „Deutsche Politisch Di­plomatische ■ Correspost­­deitz“ scrie că clauzele militare ale tratatelor da pace nu mai corespund de mult situaţiei actuale. Stipulaţiunile­­tratatelor din Versailles, Saint- Ger­main, Trianon­­şi î-feacsPif urmează a fi îen­ecuate prin noui­­ convenţii.­ Guvernul austriac, nu a făcut decât să grăbească o­ hotărâre­­pe­ care confe­rinţa pentru dezarmare a întârziat-o mereu-

Next