Argus, octombrie 1933 (Anul 23, nr. 6144-6169)

1933-10-01 / nr. 6144

ANUL XXIII No. 6144 Citiţi şi II TARA Răspândiţi ziarul nostru abonamente■ li STRĂINĂTATE CJn an • • 2200 lei 6 luni • • • 1300 9 3 luni ■ • • 800 . 3 Iei în țară, 6 lei in streinătate Un an • • 1000 lei 6 luni. • • 550 » 3 luni * • • 300 ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatorii S. PAUKER­­IEI. VALENTIN BIROURILE: București str. constantin Miile No. 24, El INDUSTRIEI şi FINANŢE! TELEFON: 3-0693 şi 3-2369 * Duminică 1 Octombrie 1933 Faceţi publicitate In ziarul nostru şi întreprinderea Its. Ta Ind­ori, publicitatea se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate DUPĂ SINAIA Nu ştim pentru ce, câteva zile Înainte de serbările de la Sinaia şi în timpul acestor serbări, a dom­nit, în presă, în cluburi şi în ca­fenele, — organele opinii publice !— atmosfera de nesiguranţă a unei apropiate schimbări de gu­vern. Explicaţiile cele mai curente, arătau pe d-nii Maniu şi Miha­­lache ca autorii înoirii la conduce­rea ţării. Nervozitatea aceasta, în aştep­tarea unei apropiate schimbări, ne ar lăsa, pe noi dela „Argus“, cu totul reci. S’a întâmplat, însă, şi astădată ca întotdeauna, şi am putea zice, ide astă dată mai mult ca totdeauna, ca nesiguranţa situaţii politice să aibă urmări economice şi finan­ciare foarte serioase. Pretendenţii la alcătuirea viito­rului guvern sunt mai to­ţi cunos­cuţi ca inflaţionişti. D. Mihalache, căruia li se atribuia, de fapt, răs­turnarea guvernului, dădea prin în­săşi succesul său, negativ, o indica­­ţiune asupra programului viitoru­lui guvern. Poziţiunea liberalilor, ca oameni cumpătaţi şi hotărât să continue lupta pentru echilibra­rea budgetului şi menţinerea va­loarei leului, s’a dovedit ca puţin consolidată în opinia publică, toc­mai prin alarma pe care piaţa fi­nanciară şi viaţa economică, în genere, a resimţit-o, la svonurile de schimbare de guvern. Din această pricină au apărut fenomenele inflaţie. In zilele de „criză** de la Sinaia au fost judeţe în care încasările la administra­­ţiile financiare au fost foarte re­duse. De sus până jos lista încă­lărilor în aceste zile de criză oglindeşte o adevărată psihoză care a bântuit ţara, în aşteptarea noului guvern de inflaţie. Dacă nu ar fi decât acest trist tablou de realităţi nebănuite şi încă oamenii politici plini de bune intenţii, dar străini de administra­ţia finanţelor publice şi de reper­­­cusiunea unor programe neaplica­bile, ar trebui să se gândească de zece ori înainte de a scoate un Cuvânt, în materie de finanţe pu­blice şi de monedă. Statul, creditor al tuturor parti­cularilor, prin dreptul lui la con­tribuţia tuturor, se vede tratat cu aceiaşi indiferenţă cu care sunt­­trataţi şi creditorii particulari, în aşteptarea inflaţiei care să anu­leze datoriile. Debitorii nu mai fac distincţie între particulari şi între stat. Şi nu îşi mai dau osteneala să plă­tească. Banul fiind destinat să-şi piardă din valoare, după propaganda in­­flaţioniştilor, fiecare îl pune deo­parte ca să-şi asigure pâinea de mâine. Piaţa întreagă e tulburată de nesiguranţa zilei de mâine. Ceea ce e trist în această situa­ţie e că nesiguranţa nu vine de la împrejurări obiective. Nu ne ame­ninţă nici răsboi, nici revoluţie. Nu suntem nici măcar în stare prerevoluţionară, cum afirmă, de câţiva ani, d. Goga. Recolta nu a fost grozavă, dar­­ deajuns pentru a hrăni o popu­laţie modestă şi muncitoare. Activitatea economică e redusă din cauza crizei mondiale, dar comparată, situaţia de la noi, cu Cea din alte ţări, cunoscute ca mult mai înaintate şi mai bogate, trebue să recunoaştem că de noi Dumnezeu a avut mai multă grijă.­­ Ce ne roade atunci ? De ce sufe­rim, ca să ajungem pe pragul a­­cestei îngrijări supreme, când par­ticularul cetăţean se desintere­­sează de soarta Statului ? • Ne roade lăcomia puterei. E nobilă această lăcomie. Şi lupta pentru a dobândi puterea în Stat,­­ cea mai frumoasă luptă, şi cea mai pasionantă! Cu o condiţie însă. Ca mijloacele de luptă să nu dis­trugă statul însuşi. Cine vrea să Cucerească, azi, puterea, în ţara noastră, răspândind panica asupra budgetului Statului şi a valoarei monedei, lucrează şi contra ţării şi contra propriului lui interes. Anarhia monetară, dacă ar pune­­toate afacerile private, afară din normal şi­ ar lăsa toată lumea ruinată şi demoralizată, ar dis­truge, înainte de toate, finanţele publice. Statul ar­ rămâne în nepu­tinţă de a îşi întreţine o armată şi o justiţie cum trebue. Victoria asupra adversarilor politici în ase­menea condiţii ar fi mai degrabă un dezastru pentru toată lumea.» Când, după serbările de la Si­naia, presa a anunţat, în sfârşit, că frigurile căderei guvernului au trecut şi că d. Vaida va continua să conducă, mai departe, destinele ţării, cu ajutorul d-lui Mihalache, lumea, îngrijată, de ce va fi mâine, cu moneda, cu creanţele, cu impozitele şi altele, a răsuflat uşurată. Totuşi, concursul, pe care şeful ţărăniştilor l-a făgăduit, şi acum, guvernului, pare că nu e deajuns, pentru a linişti complect spiritele. Căci au mai fost şi alte declaraţii, de acest fel, şi totuşi, au urmat, apoi, far­te şi vorbe cari să arate că acel concurs e de natură pur politică şi că îndărătul lui zace primejdia inflaţionistă. Asupra politicii monetare şi bu­getare trebue stabilită nu numai o înţelegere fără nici o rezervă, între factorii cari conduc azi des­tinele ţării fie ei în guvern, fie afa­ră din guvern, dar şi un front co­mun de luptă cu partidele cari au acelaş program de menţinere a echilibrului bugetar prin contribu­ţia ţării şi a valoarei monedei prin controlul comerţului extern. Toată lumea rătăciţilor, care făgădueşte bani tipăriţi pe hârtie fără valoare, slujbe, gratificaţii şi gheliruri din buget fără contribu­ţia particularilor trebue izolată în­­tr’un fel de câmp de concentrare al elementelor primejdioase pen­tru ordinea în Stat. Cine nu se alătură, pe faţă şi cu toată inima, intereselor supreme de menţinerea ordinei în stat, prin monedă şi buget, trebue declarat duşman. Nici un alt interes politic nu poate trece înaintea acelui care stă la baza organizaţii de stat. A. CORTEANU ito­ 5. Citiți în pag. V-a Com­ se va plăti cuponul Declaraţiile d-lui ministru I. Madgeanu.­­ Atitudinea creditorilor Balanţa comercială a Sta­­telor-Unite e deficitară „New-York Herald“ arată că Statele-Unite au înregistrat în August o balanţă comercială de­f­icitară cu 24 milioane dolari, în timp ce in primele luni ale anu­lui, excedentul exportului asupra importului s-a cifrat la 54.396.009 dolari Numerele indice ale pro­­iesoromi Yrfing Fisher Cifra indice a preţului de en­­gros, publicată de profesorul Ir­ving Fischer arată pentru Statele Unite o urcare de la 72,4 la 72,9. Nivelul general al preţurilor de en-gros germane se menţine ferm. Pentru Franţa, doctorul Scheibler a socotit un indice de en gros de 68,0 iar pentru Germania 70,4. Camera de comerț din Milano a determinat indicele de en gros italian, la 57,4. Anchetă asupra gestiunii financiare a regimului Hoover LONDRA, 29 Septembrie (prin cablu). — Financial News e in­format, din Washington, că o co­­misiune senatorială a pornit o an­chetă asupra gestiunii financiare a regimului Hoover. Primul obiect al acestei anchete îl formează condițiunile în cari a fost acordată o sumă de 509 mi­lioane de dolari, sub formă de împrumut şi subvenţii distribuite unor anumite societăţi de navi­gaţie. " " P­IAŢA 29 SEPTEMBRIE Secretariatul Bursei întocmind o statistică despre volumul opera­ţiunilor în luna Septembrie, s’a constatat că acţiunile negociate în Bursă, în această lună, se cifrea­ză la aproape un milion bucăţi. Cifra aceasta n’a fost încă atinsă până astăzi. « Conform legii asigurărilor so­ciale patronii sau societăţile care au restanţe de cotizaţii la asigu­rările sociale pot cer© revizuirea restanţelor şi a impunerilor. Revizuirea se poate cere pe mo­tiv de impunere nereglementară, calculare greşită sau din motive de jenă financiară. Pe baza acestor dispoziţii s’au înaintat până acum 1450 de ce­reri. Agenţia „Inputer”, New-Yorke ne felegrafiază pe ziua de azi urmă­­toarele mari urcări de preţuri la pe­trol ţin afară de cele ştiute­: 1) Câte o nouă urcare de V8 la benzină uşoară şi benzină grea; 2) O urcare mare de 11 cente la ţiţeiul Mid-Continent. * La Camera de comerţ din Cluj se petrec lucruri interesante. Pri­ma alegere a Camerei a fost a­­nulată şi, acum vre­o trei săptă­mâni au fost noui alegeri care au şi fost validate. Dizolvarea primelor alegeri a fost atacată pe cale judecăto­rească. Judecata va fi la 15 Oc­tombrie. In acest timp s’a început ac­ţiunea de cei cari au rămas pe din afară la a doua alegere, deja va. Odată. Ei cer că jumătate din membrii aleşi să-şi dea demisia provocând astfel noui alegeri. • Casele cercuale trebuesc să pre­gătească bugetele lor pe anul vii­tor, până la 1 Noembrie. Evaluă­rile sosite pârnă azi la Casa cen­trală de asigurare, sunt toate de­ficitare ! • Plata petrolului e susţinută. La export benzina uşoară s’a urcat din nou, cu 1 shiting aur la tonă. La intern preţurile sunt staţio­nare. Exportul nostru de cherestea de răşinoase s’a desfăşurat, în ul­timii patru ani astfel : In anul 1929 396.097 tone, în 1929 414.478, în 1930 301.217 de to­ne, în 1931 295.232 tone Şi în 1932 208.975 de tone. Bursa noastră e susţinută. S'au încheiat tranzacţiuni pu­ţine. Compartimentul efectelor a înregistrat uşoare urcări. Renta stabilizării se urcă de la 35 şi jumătate la 32, renta dez­­voltării dela 35 şi un sfert la 36. Acţiunile Banca Românească se urcă dela 230 la 250, Reşiţa dela 290 la 512, S. T. R. dela 7120 la 1750, Letea dela 420 la 435, Mica dela 900 la 920. Valorile de petrol au oscilat în jurul cursurilor precedente. După amiază, piaţa a înregistrat urcări. Astra Română se urcă de la 260 la 785, Steaua Română dela 495 la 505, Creditul Minier dela 365 la 380, I. R. D. P. dela 108 la 716. Banca Ardeleană din Cluj în­fiinţează un serviciu de compen­­­saţie pentru executarea în primul rând a convenției comerciale, în­cheiată cu Ungaria. D. Hargittai directorul general al Băncii Ardelene se află în Ca­pitală. Serviciul de compensare va funcționa prin Pester Comercial­­bank. • Dolarul a scăzut din nou la Paris sub 17, fiind cotat ori, la 76.73. La L­ondra a fost cotat la 4.72% și la Zurich 3.37 %. Lira sterlină a slăbit și ea. La Londra e cotată 79.55, la Paris 29.40 și la Zurich 16.05. Celelalte devize sunt neschim­bate. B. Bd. & D. Stoica in audientă la Renele Boris SOFIA, 26 CRador). — D. Vasile Stoila, ministrul României, a fost primit azi în audiență de Regele Bo­­ris. ­­mm Statul şi economiile bugetare a preşedintelui Roosevelt Ce am văzut la Petroşani, Lupeni şi Reşiţa Am vizitat din nou pe la ju­mătatea lunii, Septembrie, acest an, localităţile miniere din Valea Jiului. Am văzut acolo, pe terenuri stâncoase înălţându-se simbolul muncii industriale,­ al producţiei şi al vieţii, alături­­ de spectrul dezastrului, al mizeriei şi al des­­nădejdii. Intre două oraşe vii, necontes­­tabile realităţi economice şi so­ciale — Petroşani şi Lupeni — palpitând de o activitate technică din cele mai organizate şi mo­derne, am întâlnit un oraş mort —Vulcan — căreia ca şi unui om, i s-a oprit răsuflarea şi bătăile lu­­mei, prin gâtuire. Mina Vulcan, de unde pornea altă dată suflul de viaţă şi de prosperitate al acestui oraş, a trebuit să fie la un moment dat ferecată. Energiile a mii de braţe au rămas astfel fără nici o între­buinţare. Foarte puţini muncitori au mai găsit de lucru la minele din vecinătate, strămutându-şi gos­podăriile în localităţile respec­tive. Marea mulţime însă, a rămas fără putinţă de muncă, fără pri­lej de existenţă. Populaţia desnădăjduită a ora­şului minier Vulcan, aproape 10.000 oameni, suptă de mizerie, nu mai munceşte şi nu mai con­sumă. Băcanul, cârciumarul, pos­tăvarul nu au mai avut cui vinde mărfurile. Croitorul, sternarul, tâmplarul, nu au mai căpătat de lucru. Orașul a rămas gol, ca pe urma unei groaznice epidemii care ar fi lăsat intacte zidurile, dar a trimis în mormânt oamenii. După aceia, cu sacrificiul capi­talurilor învestite, a trebuit să se suprime, să se suspende, sau să se reducă activitatea a zeci de mine, cari au expulzat astfel de la muncă şi producţie alte mii şi mii de lu­crători minieri. Şi aşa dintr’o populaţie, altă dată de 16­78.000 lucrători în în­treprinderile din Valea Jiului, au rămas activi numai 5—6000 oa­meni, restul fiind aruncat în inter­val de câţiva ani pradă mizeriei şi chiar foamei, fără să mai soco­tim familiile lucrătorilor şi celelal­te categorii sociale, cari trăiau pe lângă şi în jurul acestei indus­trii şi a lucrătorilor ei. Să fie oare aceasta idealul poli­ticii economice şi sociale a statu­lui modern? Pentru o problematică îmbună­tăţire financiară a unei instituţii de stat, ca aceia a căilor ferate, chemată a fi un instrument de propulsiune şi nu de stânjenire a economiei naţionale, este admisi­bil să fie paralizate realităţi eco­nomice şi sociale, de importanţa celor de la Petroşani şi Lupeni? Este incontestabil că administra­ţia căilor ferate trebuie, are chiar datoria de a face economii serioa­se în exploatările ei. Fiind însă o întreprindere de stat, chemată a ajuta şi spori pa­trimoniul economic al ţârii, ea are în primul rând datoria de a cer­ceta cât cântăresc economiile ce vrea să facă, în balanţa economică generală a ţării, ca şi in­sedaţii socială. Dacă este vorba, ca în schimbul unor venituri sau reduceri forţate de cheltueli la calea ferată, să pa­ralizăm întreprinderi prospere, de real folos economiei finanţelor şi apărării naţionale; dacă în schim­bul unor economii la C. F. R­, des­fiinţăm centre de muncă şi de pro­ducţie, omorâm oraşe şi regiuni populate, lăsând pieritori de foame zeci de mii de oameni, o­m poa­te fi o politică înțeleaptă a statului și a conducătorilor C. F. R. Per­severenta în asemenea economii. (Cititi continuarea în pag. IlI-a). Rostul unor economii iertate Şi totuşi cataclismul economic deslănţuit­­pe Valea Jiului, semănă­tor de jale şi disperare în sânul unei populaţii industriale atât de numeroasă şi interesantă, ar fi fost lesne evitat, dacă după răz­boi nu s’ar fi privit cu nepăsare la nimicirea unor realităţi econo­mice şi sociale de mâna întâi, în urmărirea unor forţate şi proble­matice economii, menite să mic­şoreze deficitele C. F. R. Pentru ca administraţia căilor ferate să se poată făli că nu pier­­de, său ia­­prob­anii strmt re­zultate financiare. Cu spre deose­bire de alte instituţii similare de aiurea, situaţia încasărilor ei nu este cătuş de puţin influenţată de concurenţa automobilelor, de criza generală financiară, de criza de credit şi de consum,­­ a fost gâtuită o întreagă regiune minieră. S’a permis administraţiei C. F. R. să reducă după bunul plac, la intervale cât de dese, anual, se­mestrial şi chiar trimestrial, pre­ţul cărbunelui furnizat căilor fe­rate şi mai ales cifra cantităţilor contractate. Aceste modificări de­la o zi la alta, puneau sistematic şi pun şi acum exploatările de cărbuni, în faţa unor probleme fi­nanciare şi sociale din cele mai grele. S’a permis aceleiaşi adminis­traţii să înlocuiască consumul căr­bunelui la locomotive, cu alte com­bustibile. Aceasta pentru a se rea-S’a redus deci tot mai mult cota de cărbuni consumată de calea re­­liza economii trecătoare, de scur­tă durată, cari se vor, răzbuna cumplit în viitor, iată, obligăndu-se exploatările să-şi reducă producţia, scumpin­­du-şi astfel preţul de cost. Ten­­uria re­centă de urez­e a preţu­lui produselor petrolifere, va face în curând imposibil consumul pol­­curii la călea ferată. Cu aceste sisteme s’a dat o lo­vitură de graţie industriei miniere de cărbuni. MASURI RADICALE Pentru a se menţine mai de­parte, într’o măsură oarecare, în­treprinderile carbonifere din Va­lea Jiului au trebuit să recurgă la măsuri radicale. Mai întâi la o raţionalizare teh­nică foarte grăbită, care fatal a lipsit de lucru, aproape brusc, mii de lucrători și technicieni din breasla minieră. SAPTAMANA CEREALELOR de S. A. FOCŞANEANU Situaţia coapiei in România, se îmbunătăţeşte. — Ce a stabilit Conferinţa dela Londra. — Forţa franceză a grăului. —Preţuri minimale in Germania Exportul ulgar. — Piaţa încetarea ploilor şi temperatu­ra ceva mai caldă din ultimele zile parcă a mai redeşteptat spe­ranţa în cercurile agricole,­cu pri­vire la recoltele de porumb şi alte culturi până măi­­eri ame­ninţate de vitregia timpului. Dacă actualele condiţii, atmos­ferice vor persista încă câteva săptămâni, aspectul câmpului s’ar schimba cu totul îmbunătăţindu­La 18 Septembrie s’a ţinut la Londra şedinţa comitetului con­sultativ al grâului, care a ales ca preşedinte pe d. Bingham ambasa­dorul Statelor MEinite în Anglia. S’a luat în discuţie raportul prezentat de subcomitetul financiar compus dintr’un american, un australian şi un elveţian şi care este însăr­cinat de a stabili budgetul comi­tetului consultativ, la care şi Ro­mânia va participa cu o contri­buţie oarecare. Acest comitet consultativ, creat prin acordul din Londra, a putut pune la punct, chestiunea procen­tajului de grâne dunărene şi a re­­vendicărei sovietice. Apoi a discu­tat atribuţiile care-i incumba dune dispoziţiile acordului din 27 iulie şi a determinat liniile generale ale activităţii secretarului său. POLITICA FRANCEZA A GRÂULUI Delegatul Franţei a expiicat, că cu tot excedentul considerabil ex­portabil, în urma a două recolte excepţional de bune, guvernul francez graţie măsurilor suscepti­bile de a spori consumaţia grâului şi de a scade cantitatea de făină extrasă din grâu*, ar fi la măsură se cu mult randamentele calitati­ve şi cantitative ale recoltei po­rumbului şi floarea soarelui, cari dădeau loc la mare îngrijorare. Cu toată situaţia critică a pre­ţurilor, pentru toate produsele a­­gricole cultivatorii sunt­ totuşi mai mulţumiţi cu o producţie bună la preţuri joase decât cu una proastă la preţuri mai ridicate, de a reduce exportul la o cifră care nar putea avea vre­un efect asu­pra preţurilor mondiale. POLITICA GERMANA Reprezentantul Germaniei a re­zumat precum urmează politica guvernului său. a) Nu se va lua nici o măsură susceptibilă d© a mări suprafeţele de însemânţare cu grâu sau se­cară ci, din contru, se va tinee la restrângerea acestora ; b) Recentele exportaţiunî de grâu din Germania vor fi compen­sate prin importaţiunî de grâu din recolta acestui an şi exporta­ţiunile de secară vor fi compen­sate, prin importaţiunî, ulterior, de porumb şi orz. Experţii au ajuns la convingerea că dacă toate ţările producătoare de grâu ar reduce cu 15 la sută suprafeţele însemănţate cu grâu, excedentul mondial ar dispare în­tr’un singur an. Lucrul acesta a determinat, cele patru mari ţări producătoare şi exportatoare de grâu, de a consimţi la o reducere cu 15 la sută a exportului acestui an, şi a înseminţărilor cu 15 la sută pentru anul viitor, Grâul furnizează baza indexului economic. RECOLTA MONDIALA­­ DE GRAU Dupe o publicaţie din 15 Sep­tembrie a lui „London Grain Seed si Oil Reporter” ar rezulta, că producţia europeană, în afară de Rusia, ar da un surplus de 4 % milioane tone de grâu faţă de a­­nul trecut, adăugându-se producţia bună a Rusiei, dar socotind defi­citul de aproape 70 milioane tone în Statele Unite şi Canada, recol­ta mondială trebue evaluată la 179 milioane tone faţă de 124 mi­lioane în campania precedentă. Aceste cifre ar vorbi în favoa­rea unei urcări a preţurilor dacă n’ar cădea în balanţă, excedentele de grâu vechiu reportate dintr’o campanie în alta în America de Nord şi în Europa. Aceste cifre se opun unei mişcări a la hausse. Politica agrară urmată de fos­tele state importatoare ca Fran­ţa, Italia şi Germania, precum şi politica economică urmată de ce­lelalte state nu lasă să se între­vadă, pentru­ Un viitor apropiat vre-o însănătoşire, reală, a situa­ţiei agriculturei. Aceasta în ciuda acordurilor stabilite de conferin­ţele economice car® s’au ţinut lanţ, cu rezultate însă negative. PREŢURI MINIMALE IN GERMANIA Semnificativ e că Germania, unde guvernul a stabilit preţuri minimale pentru toate produsele agricole, numai pentru a oferi o (Citit! continuarea în pag. 1l-a), la Ce s’a stabLt la Londra (Prin telefon diia corespondentu! nostru special) PARIS, 29 Septembrie. — După informaţie din izvor controlat am©f­rican, preşedintele Roosevelt ar fi declarat, că grija de succesul pro­gramului de reclădire economică li dictează datoria de a nu cedă curentului inflaţionist. Pentru necesităţile aplicării lui N. R. A. va consimţi treptat la nord devalorizări a monedei, prin redu­­cerea greutăţii-aur a dolarului. Inflaţie propriu-zisă nu e necesa­­ră, preşedintele e încredinţat, că Sehieftarea depunerilor blocate la băncile încă neredescrise su ~-*tgX tiunea lui Reconstruction Finance Corporation" în sensul expansiunii creditelor vor fi suficiente penru înviorarea activității economice. Se asigură chiar, că d. Roosevelt ar examina cu oarecare interes su­­gestiunea guvernatorilor Băncilor Federale de Rezervă ca, odată cu deprecierea dolarului până la nive­lul legal de 50 la sută, să anunţa şi stabilizarea de fapt a devizei. Impresia, că nu e exclus ca ad­mini­str­aţia din Washington să a­­dopte această orientare în politi­ca ei monetară, explică sforţările ce se fac, în târgul oficial cât şi în cel liber al devizelor, de a se Înlătura efectele speculei â la baisse asupra monedei american©^ In cercurile bursiere de aci se acordă oarecare credit al ştirii., după care Washington ar fi prormns Londrei o Înţelegere pentru o pre­­stabilizare simultană a celor două devize anglo-saxone, cu sembnifi­­­caţia unui angajament reciproc pen­­tru o ulterioară Întoarcere îa emafk­­onul-aur. Condiţia esenţială a «a­cestei stabilizări de facto, adică nivelul de devalorizare pentru de­terminarea raportului dotar-lira, ar urma să fie negociată de către Sir. Frederick Leith Ross, care, se știe* are mandatul de a trata lichidarea­ datoriei de războiu a Marei Bri-­­tanii către Statele Unite. ,# m Sferele conducătoare franceze­­ sunt sceptice. El© se rapoartă la torpilele americane din timpul Con­ferinței de la Londra. Ele n’au uitat nici versatilitatea Washingtonului oride câte ori, după 28 iulie, a fost vorba de a se netezi terenul pentru un acord monetar internaţional . Lozinca ţărilor-aur este şi rămâ­ne aceea a armei la picior, întru apărarea frontului comun. O. FELD Controlat hioar In Statele­ Unite PARIS, 29 Septembrie (prin te­lefon). — Din New-York se anun­ţă, că: Începând de la 1 Ianuarie viitor, experţii lui Deposit Insu­rance Corporation vor controla împrumuturile, plasamentele şi li­chiditatea a 6.000 bănci afiliate la Federal Reserve System şi 1, 8.000 bănci neafiliate. ’[ Numai băncile, cari vor bene­ficia de un aviz favorabil vor pu­tea deveni membre ale zisei insti­tuţii, iar depozitele lor se v©r bu­cura de garanţia Statului . Reducerea salariilor Lucrătorilor de Italia ROMA, 29 Septembrie (prin tele* ’fon). — Lavoro Fascisto, organul sindicatelor muncitoreşti, cere guvernt­­ului să intervină în diferendul din­t­­re patronat şi lucrători, în chestie salariilor. Patronii, invocând greutăţile dato­o­rite crizei, vor să reducă salariile 30 la sută, pe când sindicatele nu consimt decât la 10 la sută. / Deblocarea soli­arilor cre­ditoare engleze din Ar­gentina LONDRA, 29 Septembrie (prin cablu).­­ Pentru deblocarea soldu­rilor creditoare engleze din Argenti­na, guvernul din Buenos­ Aiires va e­­mite pe piaţa Londrei, un împrumut de 10 milioane lire sterline , 4 la sută. Stocul de benzină al Americii NEW - YORK, 29 Septembrie (prin cablu). — Benzina în depozit la diversele rafinării trece de 28 milioane de barils, în urcare cu 390.000 barils faţă de stocul de la sfârşitul săptămânii trecute.

Next