Argus, octombrie 1933 (Anul 23, nr. 6144-6169)
1933-10-01 / nr. 6144
ANUL XXIII No. 6144 Citiţi şi II TARA Răspândiţi ziarul nostru abonamente■ li STRĂINĂTATE CJn an • • 2200 lei 6 luni • • • 1300 9 3 luni ■ • • 800 . 3 Iei în țară, 6 lei in streinătate Un an • • 1000 lei 6 luni. • • 550 » 3 luni * • • 300 ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatorii S. PAUKERIEI. VALENTIN BIROURILE: București str. constantin Miile No. 24, El INDUSTRIEI şi FINANŢE! TELEFON: 3-0693 şi 3-2369 * Duminică 1 Octombrie 1933 Faceţi publicitate In ziarul nostru şi întreprinderea Its. Ta Indori, publicitatea se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate DUPĂ SINAIA Nu ştim pentru ce, câteva zile Înainte de serbările de la Sinaia şi în timpul acestor serbări, a domnit, în presă, în cluburi şi în cafenele, — organele opinii publice !— atmosfera de nesiguranţă a unei apropiate schimbări de guvern. Explicaţiile cele mai curente, arătau pe d-nii Maniu şi Mihalache ca autorii înoirii la conducerea ţării. Nervozitatea aceasta, în aşteptarea unei apropiate schimbări, ne ar lăsa, pe noi dela „Argus“, cu totul reci. S’a întâmplat, însă, şi astădată ca întotdeauna, şi am putea zice, ide astă dată mai mult ca totdeauna, ca nesiguranţa situaţii politice să aibă urmări economice şi financiare foarte serioase. Pretendenţii la alcătuirea viitorului guvern sunt mai toţi cunoscuţi ca inflaţionişti. D. Mihalache, căruia li se atribuia, de fapt, răsturnarea guvernului, dădea prin însăşi succesul său, negativ, o indicaţiune asupra programului viitorului guvern. Poziţiunea liberalilor, ca oameni cumpătaţi şi hotărât să continue lupta pentru echilibrarea budgetului şi menţinerea valoarei leului, s’a dovedit ca puţin consolidată în opinia publică, tocmai prin alarma pe care piaţa financiară şi viaţa economică, în genere, a resimţit-o, la svonurile de schimbare de guvern. Din această pricină au apărut fenomenele inflaţie. In zilele de „criză** de la Sinaia au fost judeţe în care încasările la administraţiile financiare au fost foarte reduse. De sus până jos lista încălărilor în aceste zile de criză oglindeşte o adevărată psihoză care a bântuit ţara, în aşteptarea noului guvern de inflaţie. Dacă nu ar fi decât acest trist tablou de realităţi nebănuite şi încă oamenii politici plini de bune intenţii, dar străini de administraţia finanţelor publice şi de repercusiunea unor programe neaplicabile, ar trebui să se gândească de zece ori înainte de a scoate un Cuvânt, în materie de finanţe publice şi de monedă. Statul, creditor al tuturor particularilor, prin dreptul lui la contribuţia tuturor, se vede tratat cu aceiaşi indiferenţă cu care sunttrataţi şi creditorii particulari, în aşteptarea inflaţiei care să anuleze datoriile. Debitorii nu mai fac distincţie între particulari şi între stat. Şi nu îşi mai dau osteneala să plătească. Banul fiind destinat să-şi piardă din valoare, după propaganda inflaţioniştilor, fiecare îl pune deoparte ca să-şi asigure pâinea de mâine. Piaţa întreagă e tulburată de nesiguranţa zilei de mâine. Ceea ce e trist în această situaţie e că nesiguranţa nu vine de la împrejurări obiective. Nu ne ameninţă nici răsboi, nici revoluţie. Nu suntem nici măcar în stare prerevoluţionară, cum afirmă, de câţiva ani, d. Goga. Recolta nu a fost grozavă, dar deajuns pentru a hrăni o populaţie modestă şi muncitoare. Activitatea economică e redusă din cauza crizei mondiale, dar comparată, situaţia de la noi, cu Cea din alte ţări, cunoscute ca mult mai înaintate şi mai bogate, trebue să recunoaştem că de noi Dumnezeu a avut mai multă grijă. Ce ne roade atunci ? De ce suferim, ca să ajungem pe pragul acestei îngrijări supreme, când particularul cetăţean se desinteresează de soarta Statului ? • Ne roade lăcomia puterei. E nobilă această lăcomie. Şi lupta pentru a dobândi puterea în Stat, cea mai frumoasă luptă, şi cea mai pasionantă! Cu o condiţie însă. Ca mijloacele de luptă să nu distrugă statul însuşi. Cine vrea să Cucerească, azi, puterea, în ţara noastră, răspândind panica asupra budgetului Statului şi a valoarei monedei, lucrează şi contra ţării şi contra propriului lui interes. Anarhia monetară, dacă ar punetoate afacerile private, afară din normal şi ar lăsa toată lumea ruinată şi demoralizată, ar distruge, înainte de toate, finanţele publice. Statul ar rămâne în neputinţă de a îşi întreţine o armată şi o justiţie cum trebue. Victoria asupra adversarilor politici în asemenea condiţii ar fi mai degrabă un dezastru pentru toată lumea.» Când, după serbările de la Sinaia, presa a anunţat, în sfârşit, că frigurile căderei guvernului au trecut şi că d. Vaida va continua să conducă, mai departe, destinele ţării, cu ajutorul d-lui Mihalache, lumea, îngrijată, de ce va fi mâine, cu moneda, cu creanţele, cu impozitele şi altele, a răsuflat uşurată. Totuşi, concursul, pe care şeful ţărăniştilor l-a făgăduit, şi acum, guvernului, pare că nu e deajuns, pentru a linişti complect spiritele. Căci au mai fost şi alte declaraţii, de acest fel, şi totuşi, au urmat, apoi, farte şi vorbe cari să arate că acel concurs e de natură pur politică şi că îndărătul lui zace primejdia inflaţionistă. Asupra politicii monetare şi bugetare trebue stabilită nu numai o înţelegere fără nici o rezervă, între factorii cari conduc azi destinele ţării fie ei în guvern, fie afară din guvern, dar şi un front comun de luptă cu partidele cari au acelaş program de menţinere a echilibrului bugetar prin contribuţia ţării şi a valoarei monedei prin controlul comerţului extern. Toată lumea rătăciţilor, care făgădueşte bani tipăriţi pe hârtie fără valoare, slujbe, gratificaţii şi gheliruri din buget fără contribuţia particularilor trebue izolată într’un fel de câmp de concentrare al elementelor primejdioase pentru ordinea în Stat. Cine nu se alătură, pe faţă şi cu toată inima, intereselor supreme de menţinerea ordinei în stat, prin monedă şi buget, trebue declarat duşman. Nici un alt interes politic nu poate trece înaintea acelui care stă la baza organizaţii de stat. A. CORTEANU ito 5. Citiți în pag. V-a Com se va plăti cuponul Declaraţiile d-lui ministru I. Madgeanu. Atitudinea creditorilor Balanţa comercială a Statelor-Unite e deficitară „New-York Herald“ arată că Statele-Unite au înregistrat în August o balanţă comercială deficitară cu 24 milioane dolari, în timp ce in primele luni ale anului, excedentul exportului asupra importului s-a cifrat la 54.396.009 dolari Numerele indice ale proiesoromi Yrfing Fisher Cifra indice a preţului de engros, publicată de profesorul Irving Fischer arată pentru Statele Unite o urcare de la 72,4 la 72,9. Nivelul general al preţurilor de en-gros germane se menţine ferm. Pentru Franţa, doctorul Scheibler a socotit un indice de en gros de 68,0 iar pentru Germania 70,4. Camera de comerț din Milano a determinat indicele de en gros italian, la 57,4. Anchetă asupra gestiunii financiare a regimului Hoover LONDRA, 29 Septembrie (prin cablu). — Financial News e informat, din Washington, că o comisiune senatorială a pornit o anchetă asupra gestiunii financiare a regimului Hoover. Primul obiect al acestei anchete îl formează condițiunile în cari a fost acordată o sumă de 509 milioane de dolari, sub formă de împrumut şi subvenţii distribuite unor anumite societăţi de navigaţie. " " PIAŢA 29 SEPTEMBRIE Secretariatul Bursei întocmind o statistică despre volumul operaţiunilor în luna Septembrie, s’a constatat că acţiunile negociate în Bursă, în această lună, se cifrează la aproape un milion bucăţi. Cifra aceasta n’a fost încă atinsă până astăzi. « Conform legii asigurărilor sociale patronii sau societăţile care au restanţe de cotizaţii la asigurările sociale pot cer© revizuirea restanţelor şi a impunerilor. Revizuirea se poate cere pe motiv de impunere nereglementară, calculare greşită sau din motive de jenă financiară. Pe baza acestor dispoziţii s’au înaintat până acum 1450 de cereri. Agenţia „Inputer”, New-Yorke ne felegrafiază pe ziua de azi următoarele mari urcări de preţuri la petrol ţin afară de cele ştiute: 1) Câte o nouă urcare de V8 la benzină uşoară şi benzină grea; 2) O urcare mare de 11 cente la ţiţeiul Mid-Continent. * La Camera de comerţ din Cluj se petrec lucruri interesante. Prima alegere a Camerei a fost anulată şi, acum vreo trei săptămâni au fost noui alegeri care au şi fost validate. Dizolvarea primelor alegeri a fost atacată pe cale judecătorească. Judecata va fi la 15 Octombrie. In acest timp s’a început acţiunea de cei cari au rămas pe din afară la a doua alegere, deja va. Odată. Ei cer că jumătate din membrii aleşi să-şi dea demisia provocând astfel noui alegeri. • Casele cercuale trebuesc să pregătească bugetele lor pe anul viitor, până la 1 Noembrie. Evaluările sosite pârnă azi la Casa centrală de asigurare, sunt toate deficitare ! • Plata petrolului e susţinută. La export benzina uşoară s’a urcat din nou, cu 1 shiting aur la tonă. La intern preţurile sunt staţionare. Exportul nostru de cherestea de răşinoase s’a desfăşurat, în ultimii patru ani astfel : In anul 1929 396.097 tone, în 1929 414.478, în 1930 301.217 de tone, în 1931 295.232 tone Şi în 1932 208.975 de tone. Bursa noastră e susţinută. S'au încheiat tranzacţiuni puţine. Compartimentul efectelor a înregistrat uşoare urcări. Renta stabilizării se urcă de la 35 şi jumătate la 32, renta dezvoltării dela 35 şi un sfert la 36. Acţiunile Banca Românească se urcă dela 230 la 250, Reşiţa dela 290 la 512, S. T. R. dela 7120 la 1750, Letea dela 420 la 435, Mica dela 900 la 920. Valorile de petrol au oscilat în jurul cursurilor precedente. După amiază, piaţa a înregistrat urcări. Astra Română se urcă de la 260 la 785, Steaua Română dela 495 la 505, Creditul Minier dela 365 la 380, I. R. D. P. dela 108 la 716. Banca Ardeleană din Cluj înfiinţează un serviciu de compensaţie pentru executarea în primul rând a convenției comerciale, încheiată cu Ungaria. D. Hargittai directorul general al Băncii Ardelene se află în Capitală. Serviciul de compensare va funcționa prin Pester Comercialbank. • Dolarul a scăzut din nou la Paris sub 17, fiind cotat ori, la 76.73. La Londra a fost cotat la 4.72% și la Zurich 3.37 %. Lira sterlină a slăbit și ea. La Londra e cotată 79.55, la Paris 29.40 și la Zurich 16.05. Celelalte devize sunt neschimbate. B. Bd. & D. Stoica in audientă la Renele Boris SOFIA, 26 CRador). — D. Vasile Stoila, ministrul României, a fost primit azi în audiență de Regele Boris. mm Statul şi economiile bugetare a preşedintelui Roosevelt Ce am văzut la Petroşani, Lupeni şi Reşiţa Am vizitat din nou pe la jumătatea lunii, Septembrie, acest an, localităţile miniere din Valea Jiului. Am văzut acolo, pe terenuri stâncoase înălţându-se simbolul muncii industriale, al producţiei şi al vieţii, alături de spectrul dezastrului, al mizeriei şi al desnădejdii. Intre două oraşe vii, necontestabile realităţi economice şi sociale — Petroşani şi Lupeni — palpitând de o activitate technică din cele mai organizate şi moderne, am întâlnit un oraş mort —Vulcan — căreia ca şi unui om, i s-a oprit răsuflarea şi bătăile lumei, prin gâtuire. Mina Vulcan, de unde pornea altă dată suflul de viaţă şi de prosperitate al acestui oraş, a trebuit să fie la un moment dat ferecată. Energiile a mii de braţe au rămas astfel fără nici o întrebuinţare. Foarte puţini muncitori au mai găsit de lucru la minele din vecinătate, strămutându-şi gospodăriile în localităţile respective. Marea mulţime însă, a rămas fără putinţă de muncă, fără prilej de existenţă. Populaţia desnădăjduită a oraşului minier Vulcan, aproape 10.000 oameni, suptă de mizerie, nu mai munceşte şi nu mai consumă. Băcanul, cârciumarul, postăvarul nu au mai avut cui vinde mărfurile. Croitorul, sternarul, tâmplarul, nu au mai căpătat de lucru. Orașul a rămas gol, ca pe urma unei groaznice epidemii care ar fi lăsat intacte zidurile, dar a trimis în mormânt oamenii. După aceia, cu sacrificiul capitalurilor învestite, a trebuit să se suprime, să se suspende, sau să se reducă activitatea a zeci de mine, cari au expulzat astfel de la muncă şi producţie alte mii şi mii de lucrători minieri. Şi aşa dintr’o populaţie, altă dată de 1678.000 lucrători în întreprinderile din Valea Jiului, au rămas activi numai 5—6000 oameni, restul fiind aruncat în interval de câţiva ani pradă mizeriei şi chiar foamei, fără să mai socotim familiile lucrătorilor şi celelalte categorii sociale, cari trăiau pe lângă şi în jurul acestei industrii şi a lucrătorilor ei. Să fie oare aceasta idealul politicii economice şi sociale a statului modern? Pentru o problematică îmbunătăţire financiară a unei instituţii de stat, ca aceia a căilor ferate, chemată a fi un instrument de propulsiune şi nu de stânjenire a economiei naţionale, este admisibil să fie paralizate realităţi economice şi sociale, de importanţa celor de la Petroşani şi Lupeni? Este incontestabil că administraţia căilor ferate trebuie, are chiar datoria de a face economii serioase în exploatările ei. Fiind însă o întreprindere de stat, chemată a ajuta şi spori patrimoniul economic al ţârii, ea are în primul rând datoria de a cerceta cât cântăresc economiile ce vrea să facă, în balanţa economică generală a ţării, ca şi insedaţii socială. Dacă este vorba, ca în schimbul unor venituri sau reduceri forţate de cheltueli la calea ferată, să paralizăm întreprinderi prospere, de real folos economiei finanţelor şi apărării naţionale; dacă în schimbul unor economii la C. F. R, desfiinţăm centre de muncă şi de producţie, omorâm oraşe şi regiuni populate, lăsând pieritori de foame zeci de mii de oameni, om poate fi o politică înțeleaptă a statului și a conducătorilor C. F. R. Perseverenta în asemenea economii. (Cititi continuarea în pag. IlI-a). Rostul unor economii iertate Şi totuşi cataclismul economic deslănţuitpe Valea Jiului, semănător de jale şi disperare în sânul unei populaţii industriale atât de numeroasă şi interesantă, ar fi fost lesne evitat, dacă după război nu s’ar fi privit cu nepăsare la nimicirea unor realităţi economice şi sociale de mâna întâi, în urmărirea unor forţate şi problematice economii, menite să micşoreze deficitele C. F. R. Pentru ca administraţia căilor ferate să se poată făli că nu pierde, său iaprobanii strmt rezultate financiare. Cu spre deosebire de alte instituţii similare de aiurea, situaţia încasărilor ei nu este cătuş de puţin influenţată de concurenţa automobilelor, de criza generală financiară, de criza de credit şi de consum, a fost gâtuită o întreagă regiune minieră. S’a permis administraţiei C. F. R. să reducă după bunul plac, la intervale cât de dese, anual, semestrial şi chiar trimestrial, preţul cărbunelui furnizat căilor ferate şi mai ales cifra cantităţilor contractate. Aceste modificări dela o zi la alta, puneau sistematic şi pun şi acum exploatările de cărbuni, în faţa unor probleme financiare şi sociale din cele mai grele. S’a permis aceleiaşi administraţii să înlocuiască consumul cărbunelui la locomotive, cu alte combustibile. Aceasta pentru a se rea-S’a redus deci tot mai mult cota de cărbuni consumată de calea reliza economii trecătoare, de scurtă durată, cari se vor, răzbuna cumplit în viitor, iată, obligăndu-se exploatările să-şi reducă producţia, scumpindu-şi astfel preţul de cost. Tenuria recentă de ureze a preţului produselor petrolifere, va face în curând imposibil consumul polcurii la călea ferată. Cu aceste sisteme s’a dat o lovitură de graţie industriei miniere de cărbuni. MASURI RADICALE Pentru a se menţine mai departe, într’o măsură oarecare, întreprinderile carbonifere din Valea Jiului au trebuit să recurgă la măsuri radicale. Mai întâi la o raţionalizare tehnică foarte grăbită, care fatal a lipsit de lucru, aproape brusc, mii de lucrători și technicieni din breasla minieră. SAPTAMANA CEREALELOR de S. A. FOCŞANEANU Situaţia coapiei in România, se îmbunătăţeşte. — Ce a stabilit Conferinţa dela Londra. — Forţa franceză a grăului. —Preţuri minimale in Germania Exportul ulgar. — Piaţa încetarea ploilor şi temperatura ceva mai caldă din ultimele zile parcă a mai redeşteptat speranţa în cercurile agricole,cu privire la recoltele de porumb şi alte culturi până măieri ameninţate de vitregia timpului. Dacă actualele condiţii, atmosferice vor persista încă câteva săptămâni, aspectul câmpului s’ar schimba cu totul îmbunătăţinduLa 18 Septembrie s’a ţinut la Londra şedinţa comitetului consultativ al grâului, care a ales ca preşedinte pe d. Bingham ambasadorul Statelor MEinite în Anglia. S’a luat în discuţie raportul prezentat de subcomitetul financiar compus dintr’un american, un australian şi un elveţian şi care este însărcinat de a stabili budgetul comitetului consultativ, la care şi România va participa cu o contribuţie oarecare. Acest comitet consultativ, creat prin acordul din Londra, a putut pune la punct, chestiunea procentajului de grâne dunărene şi a revendicărei sovietice. Apoi a discutat atribuţiile care-i incumba dune dispoziţiile acordului din 27 iulie şi a determinat liniile generale ale activităţii secretarului său. POLITICA FRANCEZA A GRÂULUI Delegatul Franţei a expiicat, că cu tot excedentul considerabil exportabil, în urma a două recolte excepţional de bune, guvernul francez graţie măsurilor susceptibile de a spori consumaţia grâului şi de a scade cantitatea de făină extrasă din grâu*, ar fi la măsură se cu mult randamentele calitative şi cantitative ale recoltei porumbului şi floarea soarelui, cari dădeau loc la mare îngrijorare. Cu toată situaţia critică a preţurilor, pentru toate produsele agricole cultivatorii sunt totuşi mai mulţumiţi cu o producţie bună la preţuri joase decât cu una proastă la preţuri mai ridicate, de a reduce exportul la o cifră care nar putea avea vreun efect asupra preţurilor mondiale. POLITICA GERMANA Reprezentantul Germaniei a rezumat precum urmează politica guvernului său. a) Nu se va lua nici o măsură susceptibilă d© a mări suprafeţele de însemânţare cu grâu sau secară ci, din contru, se va tinee la restrângerea acestora ; b) Recentele exportaţiunî de grâu din Germania vor fi compensate prin importaţiunî de grâu din recolta acestui an şi exportaţiunile de secară vor fi compensate, prin importaţiunî, ulterior, de porumb şi orz. Experţii au ajuns la convingerea că dacă toate ţările producătoare de grâu ar reduce cu 15 la sută suprafeţele însemănţate cu grâu, excedentul mondial ar dispare într’un singur an. Lucrul acesta a determinat, cele patru mari ţări producătoare şi exportatoare de grâu, de a consimţi la o reducere cu 15 la sută a exportului acestui an, şi a înseminţărilor cu 15 la sută pentru anul viitor, Grâul furnizează baza indexului economic. RECOLTA MONDIALA DE GRAU Dupe o publicaţie din 15 Septembrie a lui „London Grain Seed si Oil Reporter” ar rezulta, că producţia europeană, în afară de Rusia, ar da un surplus de 4 % milioane tone de grâu faţă de anul trecut, adăugându-se producţia bună a Rusiei, dar socotind deficitul de aproape 70 milioane tone în Statele Unite şi Canada, recolta mondială trebue evaluată la 179 milioane tone faţă de 124 milioane în campania precedentă. Aceste cifre ar vorbi în favoarea unei urcări a preţurilor dacă n’ar cădea în balanţă, excedentele de grâu vechiu reportate dintr’o campanie în alta în America de Nord şi în Europa. Aceste cifre se opun unei mişcări a la hausse. Politica agrară urmată de fostele state importatoare ca Franţa, Italia şi Germania, precum şi politica economică urmată de celelalte state nu lasă să se întrevadă, pentru Un viitor apropiat vre-o însănătoşire, reală, a situaţiei agriculturei. Aceasta în ciuda acordurilor stabilite de conferinţele economice car® s’au ţinut lanţ, cu rezultate însă negative. PREŢURI MINIMALE IN GERMANIA Semnificativ e că Germania, unde guvernul a stabilit preţuri minimale pentru toate produsele agricole, numai pentru a oferi o (Citit! continuarea în pag. 1l-a), la Ce s’a stabLt la Londra (Prin telefon diia corespondentu! nostru special) PARIS, 29 Septembrie. — După informaţie din izvor controlat am©frican, preşedintele Roosevelt ar fi declarat, că grija de succesul programului de reclădire economică li dictează datoria de a nu cedă curentului inflaţionist. Pentru necesităţile aplicării lui N. R. A. va consimţi treptat la nord devalorizări a monedei, prin reducerea greutăţii-aur a dolarului. Inflaţie propriu-zisă nu e necesară, preşedintele e încredinţat, că Sehieftarea depunerilor blocate la băncile încă neredescrise su ~-*tgX tiunea lui Reconstruction Finance Corporation" în sensul expansiunii creditelor vor fi suficiente penru înviorarea activității economice. Se asigură chiar, că d. Roosevelt ar examina cu oarecare interes sugestiunea guvernatorilor Băncilor Federale de Rezervă ca, odată cu deprecierea dolarului până la nivelul legal de 50 la sută, să anunţa şi stabilizarea de fapt a devizei. Impresia, că nu e exclus ca administraţia din Washington să adopte această orientare în politica ei monetară, explică sforţările ce se fac, în târgul oficial cât şi în cel liber al devizelor, de a se Înlătura efectele speculei â la baisse asupra monedei american©^ In cercurile bursiere de aci se acordă oarecare credit al ştirii., după care Washington ar fi prormns Londrei o Înţelegere pentru o prestabilizare simultană a celor două devize anglo-saxone, cu sembnificaţia unui angajament reciproc pentru o ulterioară Întoarcere îa emafkonul-aur. Condiţia esenţială a «acestei stabilizări de facto, adică nivelul de devalorizare pentru determinarea raportului dotar-lira, ar urma să fie negociată de către Sir. Frederick Leith Ross, care, se știe* are mandatul de a trata lichidarea datoriei de războiu a Marei Bri-tanii către Statele Unite. ,# m Sferele conducătoare franceze sunt sceptice. El© se rapoartă la torpilele americane din timpul Conferinței de la Londra. Ele n’au uitat nici versatilitatea Washingtonului oride câte ori, după 28 iulie, a fost vorba de a se netezi terenul pentru un acord monetar internaţional . Lozinca ţărilor-aur este şi rămâne aceea a armei la picior, întru apărarea frontului comun. O. FELD Controlat hioar In Statele Unite PARIS, 29 Septembrie (prin telefon). — Din New-York se anunţă, că: Începând de la 1 Ianuarie viitor, experţii lui Deposit Insurance Corporation vor controla împrumuturile, plasamentele şi lichiditatea a 6.000 bănci afiliate la Federal Reserve System şi 1, 8.000 bănci neafiliate. ’[ Numai băncile, cari vor beneficia de un aviz favorabil vor putea deveni membre ale zisei instituţii, iar depozitele lor se v©r bucura de garanţia Statului . Reducerea salariilor Lucrătorilor de Italia ROMA, 29 Septembrie (prin tele* ’fon). — Lavoro Fascisto, organul sindicatelor muncitoreşti, cere guverntului să intervină în diferendul dintre patronat şi lucrători, în chestie salariilor. Patronii, invocând greutăţile datoorite crizei, vor să reducă salariile 30 la sută, pe când sindicatele nu consimt decât la 10 la sută. / Deblocarea soliarilor creditoare engleze din Argentina LONDRA, 29 Septembrie (prin cablu). Pentru deblocarea soldurilor creditoare engleze din Argentina, guvernul din Buenos Aiires va emite pe piaţa Londrei, un împrumut de 10 milioane lire sterline , 4 la sută. Stocul de benzină al Americii NEW - YORK, 29 Septembrie (prin cablu). — Benzina în depozit la diversele rafinării trece de 28 milioane de barils, în urcare cu 390.000 barils faţă de stocul de la sfârşitul săptămânii trecute.