Argus, noiembrie 1933 (Anul 23, nr. 6170-6195)

1933-11-01 / nr. 6170

ANUL XXIII No. 6170 " -U1IL mi,. Citiţi şi Răspândiţi ziarul nostru . —*r- -----­, ABONAMENTE! I M X A R A || Uí STRAIMTATE Un an .,.1000 lel I Un an • .2200 lei i luni.’«!* 550 * I 6 luni. •% 1300 » 3 luni. V. 300 w I 3 luni. . • 800 m 3 lei m ţară, 6 lei in streinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatorii S. PAUKER ,1 Q, F* VALENTIN BIROURILE: Bucureşti str. Constantin Mills fio. 24. EL INDUSTRIEI şi FINANŢEI TELEFON: 3-0693 şi 3-2369 Industria naţională S’a pus întrebarea cât timp va­­ţine ferecarea graniţelor, siste­mul autoîndestulărei, o epidemie care a cuprins aproape toate po­poarele şi a cărei intensitate nu se atenuează de fel. În cuvinte concise şi exacte de subsecretar de Stat Grigore Gafencu a des­cris la Timişoara, cum se prezintă­­starea de fapt pentru România : „ In Calea muncei noastre stăv Uritoare se ridică zilnic noi îngră­diri. Bogăţiile noastre îşi pierd pe pata mondială valoarea şi preţul, in măsura în care se reduce pute­­­rea lor, se risipeşte în zadar mân­ce celei mai însemnate pături a po­pom­ui nostru. Diferenţa ca preţ A valoare la acelaşi coeficient de muncă, între importul şi exportul nostru creşte îngrijitor. Suntem nevoiţi să mărim tot mai mult vo- Iumd exportului pentru ca mărfu­­rile importate, reduse ca volum, dar umflate ca preţ, să nu răstoar­ne toate socotelile gospodăriei noa­stre”. Suferim de pe urma unei stări de fapt ce s’a întins ca o boală molipsitoare. Suferim de efectul a­­­şa zisei autarhii ce domneşte în lume, o concepţie absurdă din toa- Jte punctele de vedere, dar care dăinueşte şi, dupe toate probabi­lităţile va dăinui încă multă vre­me. înţelepciunea e ca fiecare popor să producă bunuri, pentru care posedă o îndeletnicire spe­cială, făcând schimb cu altele fa­bricate de vecini. Un echilibru s’a stabilit, de fapt, în această pri­vinţă, înaintea războiului şi a func­ţionat minunat, fără intervenţii de sus, fără complicaţiuni monetare sau vamale. Acest echilibru s’a rupt. Nimeni nu poate afirma când va fi restabilit. Până atunci, ro­dul muncei ţărăneşti, cea mai cu­­­rată avuţie naţională, produsele noastre agricole de tot soiul nu mai au târg peste hotar sau dacă sunt exportate, sunt vândute cu un preţ care nici nu acopere soco­teala atât de restrânsă a ţăranu­lui nostru. Dacă o asemenea situaţie s’ar prelungi, ea va sfârşi prin a de­termina schimbări adânci în struc­tura noastră economică, poate chiar în organizaţia noastră de Stat. Lucrurile nu pot rămâne aşa cum sunt, nu putem merge spre o pauperizare din ce în ce mai ac­centuată a diferitelor pături ale populaţiei noastre, nu putem să ne nutrim cu speranţa ca odată şi o­­dată ţări străine cari urmăresc autarhia agrară cu toată tenacita­tea să revină la alte sentimente. Dimpotrivă ele încep să intre pen­tru unele produse agrare în rân­dul ţărilor exportatoare, astfel încât, precum ne spunea deunăzi d. profesor Brancovici, exportul nostru scade din lună în lună şi se zdruncină totdeodată echili­brul balanţei noastre comerciale şi de plăţi. Oare ne vom prăpădi de­ a bine­­lea ? Nu ne rămâne altceva de făcut decât să ne punem cenuşe în cap? Ne spunea pe vremuri profesorul de fizică că natura a­­­re oroare de vid şi socotim că acest vid nu se va forma pe pla­iurile României mari. Instinctul învaţă pe ori­ce vietate să se a­­­dapteze noilor condiţiuni de viaţă şi o dată bine dovedit că produc­ţia românească aşa cum datează­­de secole, nu mai este rentabilă datorită unor împrejurări noi, vom face altceva. Vom industrializa a­­gricultura pe toată linia şi vom căuta prin producţie industrială propriu zisă să devenim cât mai independenţi faţă de străinătate. O îi absurdă autarhia dar din mo­mentul ce toată lumea cântă pe a­ Ceastă coardă, nu vom strica con­certul cu sunete disarmonice. Voim să trăim şi ne vom adapta. Putem adăuga că chiar astăzi ne aflăm în plină tranziţie. N’a venit vre-un îndemn de sus. Ne­voia singură ne învaţă. Iată un a­­­mănunt care poate trece neobser­vat de multă lume : graţie ţăran­celor noastre harnice, industria Casnică a luat un avânt extraordi­nar şi progresele sunt surprinză­toare. Ţăranii au­ început în regiu­nile propice, cultura bumbacului. Se va spune, iarăşi că e o absur­ditate. Insă când ne gândim la preţul produsului străin şi la pie­­dicele valutare ce stau în calea de VIATOR Importului, hotărârea ţăranului nu va părea lipsită de rost. A ales o varietate a cărei vegetaţie se desvoltă repede şi dacă randa­mentul nu e tot atât de bogat ca în Egipt, tot e preferabilă şi mai rentabilă această cultură decât a­­cea a grâului. Ii dă mâna ţăra­nului să cultive bumbacul şi să întocmească chiar filaturi. Nu va fi pânza aşa de frumoasă ca cea vândută azi în Lipscani, dar ne vom dispensa de importul bumba­cului­. S’a desvoltat şi industria mătăsei şi altele. In această direcţie stă salvarea. O spune d. Brancovici, preşedin­tele cerealiştilor : „Singurul mijloc de a scăpa ţara de ruină, constă în industrializarea ei“. Situaţia sumară a Băncii Franţei Situaţia sumară a Băncii Franţei nu arată pe ziua de 20 octombrie de­cât puţine fluctuaţiuni importante. La activ, stocul de aur înregistrează o scădere, cifrându-se 81786 milioa­ne, faţă de 82 miliarde în săptămâna premergătoare. La pasiv, circulaţia fiduciară a scăzut la 80.938 milioane, faţă de 81.668 milioane, iar totalul conturi­lor curente creditoare scade dela 21.294 milioane la 21.769 milioane franci. Totalul angajamentelor la vedere a scăzut dela­­2­7 milioane la 102.648 milioane franci­ Proporţia de acoperire e 79,68 la ■rată, în joc de 73,84 la sută la­tămâna premergătoare. Situația sumară a Băncii Reichului Banca Reichului prezintă urmă­toarele posturi—în mii de măre* —■ la data de 23 octombrie ort. față de 14 Octombrie crt. Stocul de aur: 389.659. (383.788­. Devize servind la acoperire: 23-282 (28-204). Portofoliul: 2970385, (3.117740*­Avans, pe titluri: 53.703, (34-995.). Angajamente la vedere: 410.629, (391-431) Hârtie-monedă în circulație: 3 mil, 326-473, (3.426 030­. Acoperire-aur și devize: 12.4 la sută. (12.00). Acoperirea circulaţiei fiduciare a Băncii Olandei AMSTERDAM. — Raportul săptă­mânal al Băncii Neerlandeze arată, pentru prima oară, după vreme în­delungată, o acoperire a circularei fiduciare de peste sută la sută* Aco­­perirea-aur a atins 97,4 la sută, iar acoperirea aur şi devize, 100,4 la sută* Balanţa comercială a Franţei Importul Franţei pe luna Septem­brie a însumat 2219 milioane, iar ex­portul 1633 milioane franci. Stabilizarea prenului cerealelor in America După cum arată ziarele din Was­hington, preşedintele institutului "­Farm Relief Administration"* care din însărcinarea preşedintelui Roose­­velt cooperează la îndreptarea situa­ţiei agrare, a declarat că guvernul e actualmente ocupat cu un proect prac­tic de stabilizare a preţului cerealelor la nivelul de mai înainte de război- Svonul că planul guvernului tinde la desfiinţarea bursei de cereale, a pro­dus mare agitaţie în cercurile co­merciale. Congresul camerelor de comerţ din Basarabia BĂLŢI, 30. — In cercurile oficia­­le ale comerţului local aflăm, că în ziua de 2 Noembrie a- c­, va avea loc la Bălţi, congresul Camerelor de co­merţ din Basarabia. în ordinea de zi a desbaterilor va figura şi chestiunea oboarelor, care încă n’a fost definitiv rezolvată. Japonia a intrat in car­telul tuburilor Japonia a aderat la cartelul tubu­rilor, în urma intervnjiei cercurilor franceze interesata* ssocuvmTM 8 ­BITA P­I­A­Ţ­A 30 OCTOMBRIE Dolarul e în mare scădere. La Paris e cotat 16.79, la Londra 4.79 şi la Zurich 3.38. Seara târziu telegrame particu­lare au anunţat că tendinţa dola­rului e spre o continuă scădere. Lira sterlină cotează la Paris 80.50 şi la Londra 80.43, iar la Zurich 16.21. Marca germană a rămas a­­proape neschimbată. Cotează la Zurich 123.17 şi la Londra 13.20. Lira italiană cotează la Zurich 27.21. şi Pe piaţă se simte lipsa de ule­iuri vegetale. Engrosiştii nu pot sa­tisface cererile. Engrosiştii susţin că nu primesc marfa de la oficiul uleiurilor care pune însă în vânzare zilnic un va­gon şi jumătate de ulei. Probabil că comercianţii socotind că recolta d© sămânţă oleaginoasă e slabă, cred că preţul uleiurilor se va urca şi fac stocuri. Fapt este că deşi preţul uleiului a fost menţinut engrosiştii vând detailiştilor cu 27—28 lei kilogra­mul faţă de 24—25 cu cât îl vin­dea înainte.­ Preţul zahărului în scădere. Fa­bricile sunt în plină campanie de producţie. Concurenţa lor s’a înăs­prit. Zahărul jos s’a vândut eri la Bu­cureşti, în en gros cu 22.40 lei kilogramul . Rentele de stabilizare şi cea de desvoltare au înregistrat ori o urcare însemnată. Cursul rentei de stabilizare s’a urcat la Paris Ia, 625. Spre seară însă a revenit Ia 605. Cursul rentei de desvoltare s’a urcat Ia 28. La noi cursul rentelor a rămas neschimbat. Știri particulare sosite băncilor din Capitală arată că în general bursele din afară sunt bine dis­­pusei. 9» Situata la orz pentru export este neschimbat calmă. La sche­lele dunărene pentru orz 58/59 kgr. nu se oferă de cât lei 13.000 slep. La Constanta s’a vândut azî po­rumbul nou sosit jilav cu Iei 11000 vagonul Fasolea din Cadriater a fost vândută cu lei 22.000 vagonul siloz linie.­­ In Capitală s’au vândut grânele după calitate dela Iei 31.000 până la lei 43000/45000 vagonul predat moară. Prețul secarei s’a urcat cu 2.000 lei la vagon. S’a plătit lei 22.750 vagonul moară și lei 20.000/20.750 şlep Silistra şi Becket. ’•pi ■ Piaţa petrolului e calmă. Preţu­rile la intern şi la export au rămas neschimbat©. .. m Bursa noastră e foarte susţi - «­ută la efecte publice şi calmă in compartimentul acţiunilor. Renta desvoltării şi stabilizării au oscilat in jurul cursului de 36. Renta exproprierii se urcă de la 35 şi un sfert la 35 şi şapte op­timi. împrumutul Unirii dela 36 şi jumătate la 37. ‘ Acţiunile Banca Naţională scad dela 4675 la 4650. Creditul Indus­trial dela 420 la 415. Reşiţa de la 305 la 295. Letea dela 425 la 420. Valorile de petrol slabe, înre­­­gistrează uşoare scăderi. Acţiunile Astra Română dela 745 la 705. Steaua Română dela 485 la 470. Creditul Minier dela 338 la 323. I R. D. P. dela 409 la 403. * LONDRA 29 (Rador). — piaţa sc­imbului a fost în mod deosebit de activă săptămâna aceasta, fiind­că dacă dolarul a cotat Sâmbătă la închidere 4.51 şi această de­viză a avut Luni la deschiderea pieţei o tendinţă grea, pentru a termina la sfârşitul zilei la 4,5­*. totuşi, ştirea prin care se anun­ţa că guvernul american adoptă o nouă politică pentru cumpărarea de aur, a produs o destindere ra­pidă a cursului dolarului, care a doua zi a cotat 4,64 şi a atins apoi cursul de 4.89 juni. Dolarul în fine şi-a ameliorat cursul pentru a ter­mina la 4.70 Dacă se da crezare cercurilor financiare în general bine informate guvernul american ar fi în stare să intervină pe pieţele străine şi să cumpere aur. Operaţiile pe piaţa (Citiţi continuarea în pag. 111-a). 8 P16M Miercuri 1 ^Noembrie 1933 Faceţi publicitate ziarul nostru I şi Întreprinderea its. n viilori. ^•1' ' ..... ii mmmmmm­ammmmmmmmm woBBStssssa—sasa.............a —........- sasa— In PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Nevoile comerţului Uniunea Camerelor de comerţ a convocat o importantă adunare în Capitală Uniunea Camerelor de comerţ şi industrie a convocat, în adunare generală, pe reprezentanţii Came­relor de comerţ. E o adunare generală căreia U­­niunea îi atribue o deosebită impor­tanţă. Căci in ea nu se vor discuta numai problemele cari privesc di­rect comerţul şi industria, ci şi pro­bleme de ordin general economic şi financiar cari frământă viaţa noas­tră publică. Din prima categorie fac parte : contingentarea şi desechilibrul dintre preţurile agri­cole şi cele industriale. Pentru amândouă aceste chestiuni d. G. Christodorescu, directorul ge­neral al Uniunei, a întocmit o valo­roasă documentare. Din categoria doua fac parte: degrevarea fiscală; problema lichidării datoriilor vechi; capacitatea de plată a tării; stabilitatea monetară, etc. Pentru lămurirea acestor proble­me, Uniunea a întreprins o anchetă printre Camerele de comerţ din tară IM si a trimis un chestionar prin care sunt solicitate să-și dea, cât mai documentat avizul, în chestiunile de mai sus, pentru ca să se poată sta­bili, in adunarea generală, o atitu­dine unitară. Răspunsurile au şi început să so­­sească. In ele, se oglindeşte suferin­ţa grea în care se sbate comerţul şi industria ţării şi, mai ales, intere­sul pe care au început să-l acorde problemelor de ordin general. Ca­merele nu se mei­ mărginesc la sim­ple revendicări profesionale. Experienţa le-a învăţat că, aces­tea au trecut pe planul al doilea şi că, prea adeseori, deslegarea pro­blemei datoriilor, stabilirea echili­brului bugetar sau a datoriilor pu­blice în străinătate, au rest­rângeii mult mai importante asupra comer­ţului şi industriei. Camerele de comerţ se pregă­tesc să-şi spui® cu hotărâre cu­vântul în aceste chestiuni. Camera din Capitală, de pildă, a întocmit un amănunţit raport, din care reese jugul greu la care a fost supusă producţia ţării. Din raport reese că, prea adeseori, sarcinile care apasă produsele de export, întrec cu mult ceia ce revine pro­ducătorului. Ar­ fi nedrepţi dacă n’ar­ aminti, însă, că în aceste sar­cini nu sunt cuprinse numai im­pozitele şi taxele legale, numai potopul de dări şi contribuţii ile­gale, ci şi cheltuelile de transport şi încărcare. Proporţia intre ce se scurge pe diferitele canale şi ce primeşte producătorul, e însă atât de nedreaptă, în cât se înţelege numai decât plângerile cari s’au auzit din rândul diferitelor cate­gorii de producători. Camera säe essmeri­eSiui Capitală a făcut, la râez­­disa ei, o faschstă. A cerce­tat la câă se retuică saraim Ie cară apasă aiura prodass îrs ţările cefrse&Eresrte. BesasS» tatai? NICAERB 5W SE PLĂTEŞTE AŞA MHJLT CĂ LA NOI? Asta Răm&sreş­te^dece producătorul s*o­­mân treime să facă sacri­ficii mai mari decât alţi producători. Felul cum se pregăteşte materia­lul documentar pentru adunarea generală a Uniun­ii camerelor de co­merţ, vădeşte interesul ce i se acor­dă de toate camerele. Să adăugăm că, în această adunare, trebue să se aleagă şi noul consiliu de adminis­traţie al Uniunii. Un fapt care adau­gă la interesul economic şi unul co­lectiv. Dapreelera® dolarul Masorila" toate de preşedintele R­­osevelt." — Urmările vor fi foarte grave WASHINGTON, 30. (Bo­dor) . — P­reşedintele Roo­sevelt a autorizat cumpă­rarea de aur In străină­tate în contul Trezoreriei. Scopul acestei măsuri este să se ajungă la o de­preciere a dolarului. Măsura a fost decisă în­­tr’o consfătuire ţinută ori la Casa Albă. Timp de trei ore, principalele autori­tăţi financiare au discutat stabilirea sistemului care să permită cumpărarea aurului pe pieţele străi­ne, prin intermediul Cor­poraţiei de reconstrucţie financiară. Operaţiunile acestea vor începe chiar de astăzi. GRAVELE URMĂRI ALE MASU­­REI LUATA DE D. ROOSEVELT PARIS 30 (Rador). — Corespon­­dentul agenţiei „Havas“ la Washin­­ton telegrafiază: Măsura decisă de preşedintele Roosevelt, de a se cumpăra aur pe pieţele străine, va avea repercu­siuni din cele mai grave. Cumpărările de aur se vor rea­liza pe piaţa liberă a Londrei sau în ţările unde moneta rămâne con­vertibilă în aur, de exemplu în Franţa. Aceste cumpărări vor pro­voca în mod necesar un războiu al monetelor, căci Federal Reseve Bank va oferi la Londra şi Paris dolari în schimbul lirelor şi fran­cilor, scoborând astfel dolarul. Este probabil că şi speculaţiunea va interveni, căci faptul că guver­nul american el însuşi se sileşte că coboare dolarul va fi interepre­­tat ca un factor favorabil doborârii acestei monete. Totuşi dacă guvernul american va avea această uşurinţă la înce­putul operaţiunei, mai târziu va în­tâmpina pe deoparte rezistenţa ple­ţelor străine, iar pe de altă parte chiar dolarul ar putea să pună frâu operaţiuni căci căzând mai jos de­cât prevederile oficiale, ar face Statele Unite incapabile de a mai continua cumpărăturile. Una din consecinţele proectului va fi probabil eşecul complect al negocierilor cu Angiia asupra da­toriilor de războiu, căci se subli­niază acî că negocierile nu vor putea continua îai acelaş timp cu măsurile de represalii pe cari An­­gila va fi obligată să le ia, mergătoare unei inflaţii negajate, inflaţia negată se poate produce pe neaşteptate, fie ca urmare a unei pre­siuni financiare, fie ca consecinţă a unei presiuni politice.­­ Eventualitatea finaciară. — Sta­tele Unite au de realizat o con­­­versiune cam­ numai mulţumitor nu se anunţă. Cererile de rambur­sare riscă să egale'*» dacă nu chiar să depăşească suma subscrierilor recent obţinute — 500 milioane de dolari. Dacă cererile acestea se în­mulţesc, tezaurul va trebui să facă rost de bani, adică să-i fa­brice. Eventualitatea politică. — Ma­joritatea congresului a fost şi a rămas inflaţionistă. Nu se vede cum preşedintele ar rezista pre­­­siunii parlamentare. Ce crede profesorul Irwigig Fisisar LONDRA, 30 Octombrie.— Pro­fesorul Irving Fisher, într’un arti­col publicat de Evening Standard, se exprimă precum urm­ează des­pre politica monetară a preşedin­telui Roosevelt .­­O stabilizare a dolarului în ra­port cu aurul ar fi poate favora­bilă comerţului exterior al State­lor Unite, dar interesele acestuia cântăresc mult mai puţin ca ne­cesitatea desvoltării pieţii interne. In ziua în care se va fi atins nivelul preţurilor urmărit de către preşedinte, cursul aurului va fi cu mult urcat, iar greutatea dolarului cu mult scăzută. Spre a zădărnici fluctuaţii vio ■ lente ale preţului aurului, d. Roo­sevelt a hotărât crearea unui târg al metalului galben. Demodat, vechiul gold standard va fi treptat părăsit; aurul, în loc să stăpânească economia gene­rala, o va servi. Preşedintele în­ţ­­elege să dirijeze aurul ca o ma­terie primă oarecare, până va fi obţinut nivelul urmărit al preţu­rilor. LONDRA, 30 Octombre. — După „Financial Times fixarea arbitrară a preţuim aurului de către Statele Unite n ar putea afecta d­usul me­talului la Londra, decât numai în eventualitatea, că drugii de aur ar putea fi transportaţi din America în Anglia şi vice-versa. In atare caz, arbitrajele ar nivela cursurile, ţi­­nându-se seama de cheltuelile de a­­sigurare şi de zilele de dobândă- Pare că trebue să ne aşteptăm şi la această posibilitate, dat fiind că preşedintele Roosevelt a şi vestit că la nevoie va interveni şi în tăr­(Citiţi continuarea în pagina DI-a). Cursul dolarului la funcţie de preţul unciei de aur — De la corespondentul nostru special — PARIS, 30 Octombrie. — Jude­­­când după primele două cursuri zilnice ale unciei de aur se pare că preşedintele Roosevelt şi-a pro­­pus ca noua devalorizare a dola­rului să se facă în ritmul unei ur­cări cotidiene uniforme a preţului metalului galben. Raportul acestei progresiuni aritmetice ascendente ar fi de 18 cents. Şi deoarece pare că adminis­traţia americană, sub forma acea­sta mascată, ţine să dea satisfac­ţia curentului inflaţionist, trebuie să ne aşteptăm la o scumpire trep­­tată a unciei de aur până ce nive­lul superior al acesteia va co­respunde nivelului inferior al do­larului depreciat, adică un dolar nemai reprezentând decât un con­ţinut de 50 la sută aur. Un dolar nemai valorând decât 12 fr. 76 se va obţine după 54 zile de sporire a preţului unciei de aur cu 18 cents pe zi. Cu alte cuvinte dolarul va atinge limita inferioa­ra prescrisă de Thomas Aci in ziua in care uncia de aur va valora 41 do­lari 32. In ipoteza că ritmul a­­doptat nu e nici stingherit nici modificat, devaloriza­rea maximă a dolarului astfel cum a fost hotărită de congres va fi un fapt împlinit cu mu­lte zile în­­nainte de deschiderea se­siunii pasiamen­tare. In cercurile financiare de aci se observă, că socoteala de la Was­hington poate să dea greș. In primul loc, cumpărăturile de aur de către Reconstruction Fi­nance Corporation se mărginesc la aurul extras din minele americane. Nu poate fi vorba de interven­ţia arbitrajului cu aurul de pe pie­ţele Parisului şi Londrei. Pentru ca preţul zilnic fixat la Washington să poată efectiv de­veni un preţ mondial, ar trebui ca cumpărăturile oficiale americane să se facă în târgul liber a! Lon­drei. Deci, ca acţiunea americană, care deocamdată are numai o în­râurire sentimentală, să capete valoarea unei influenţe technice, trebue ca ea să se transpună de pe planul naţional pe cel internaţio­nal. Se mai observă că cumpărătu­rile zilnice de aur american sunt acoperite cu bonuri de tezaur pe termen de trei toni scor­ - Via Băncile Federale. Ne aflăm în prezenţa unei inflaţii gajate, pre­ * SITUAŢIA EXTIIHKA Noul guvern francez Opinia franceză a primit ca satis­facţie constituirea guvernului Sar­­raut. Criza deschisă prin neînţele­gerile dintre grupările de stânga par să-şi fi găsit soluţia printr'un armistiţiu între radicali şi socia­lişti. Majoritatea pe care se bizuia noul guvern este uşor lărgită spre centru, prea puţin însă pentru a asigura d-lui Sarraut o guvernare liniştită. Adăugând însă voturile neo-socialiştor şi luând în seamă atitudinea de­­spectativă a grupării d-lui Blum, care probabil se va ab­ţine cel puţin la început de la orice manifestaţie adversă noului guvern, se poate prevedea că d. Sarraut nu va întâmpina dificultăţi parlamen­tare şi va dobândi votul de încre­dere la prezentarea sa în faţa Camerii. Dificultatea cea mare nu este însă de ordin politic. Guvernul Sarraut găseşte in faţa sa o problemă ane­voioasă, aceia a restabilirei echili­brului bugetar. Guvernul Daladier a putut doiniţi atâta vreme cât a amânat deslegarea acestei proble­me; guvernul Sarraut îşi va încer­ca soarta în aceiaşi problemă. Pro­iectul financiar pe care-l pregăteş­te noul guvern s-ar deosebi conside­­rabil de proiectul Daladier. Se afir­ma că acest nou proiect se înte­meiază mai ales pe reduceri de cheltueli. Ar fi o desumflare a bu­getului, în loc de a căuta prin notă taxe procurarea veniturilor necesare menţinerii unui buget prea împo­vărat. Până acum nu se ştie nimic des­pre modalităţile practice in cadrul cărora guvernul Sarraut îşi propune să realizeze acest principiu general. Dar prezenţa în guvern a d-lor Bonnet, Pietri şi Abel Gardey este o garanţie că se va face o politică financiară ferită de orice amăgire şi inspirată de grija menţinerei credi­tului public, a stabilității monetare, şi a echilibrului bugetar. Problema echilibrării l­upinlu­i tranşez PROECTELE FINANCIARE ALE D-LUI SARRAUT PARIS, 30. (Rador). — D. Sar­raut, preşedintele consiliului, s-a întreţinut eri dimineaţă cu mai mulţi dintre colaboratorii săi şi cu d. Jacquier, raportorul general al budgetului, asupra situaţiei econo­mice şi financiare a ţării. D. Sarraut se preocupă, înainte de orice, de elaborarea proectului pentru restabilea echilibrului budgetar, pe care-l va depune în parlament la scurt timp după de­claraţia ministerială. D-sa va cere votarea acestui proect înainte de discuţia asupra budgetului Primul ministru examinează de asemenea repercusiunea unor anu­mite dispoziţii eventuale asupra economiei generale şi în special a­­supra balanţei comerciale. După amiază, d. Sarraut s-a în­treţinut cu mai mulţi parlamentari şi personalităţi competente asupra acelorași chestiuni. Denunţarea tratatului de comerţ intre Finlanda şi Germania BERLIN. — Ministrul Germa­niei la Helsingfors a prezentat gu­vernului finlandez o scrisoare din partea guvernului său prin care se denunţă pe ziua de 31 Decem­brie 1933 tratatul de comerţ în­cheiat cu Finlanda. Mari lucrări pritice in Ungaria BUDAPESTA. — Guvernul ma­ghiar a depus la Cameră un proect de lege prin care cere autorizarea de a emite un împrumut de 15 milioa­ne pengo-aur, în bonuri de Tezaur, destinat unor lucrări de interes gen** ral. Comerţul exterior al Statelor Unite Comerţul exterior al Statelor­ Unite a arătat în Septembrie la export 180 milioane dolari iar la import 157 mi­lioane­ De la 1 ianuarie la 3® Septembrie, exportul a însumat 1-164.988­ 000 do­lari iar importul 1.037.02000 dol­ar în

Next