Argus, noiembrie 1933 (Anul 23, nr. 6170-6195)
1933-11-01 / nr. 6170
ANUL XXIII No. 6170 " -U1IL mi,. Citiţi şi Răspândiţi ziarul nostru . —*r- -----, ABONAMENTE! I M X A R A || Uí STRAIMTATE Un an .,.1000 lel I Un an • .2200 lei i luni.’«!* 550 * I 6 luni. •% 1300 » 3 luni. V. 300 w I 3 luni. . • 800 m 3 lei m ţară, 6 lei in streinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatorii S. PAUKER ,1 Q, F* VALENTIN BIROURILE: Bucureşti str. Constantin Mills fio. 24. EL INDUSTRIEI şi FINANŢEI TELEFON: 3-0693 şi 3-2369 Industria naţională S’a pus întrebarea cât timp vaţine ferecarea graniţelor, sistemul autoîndestulărei, o epidemie care a cuprins aproape toate popoarele şi a cărei intensitate nu se atenuează de fel. În cuvinte concise şi exacte de subsecretar de Stat Grigore Gafencu a descris la Timişoara, cum se prezintăstarea de fapt pentru România : „ In Calea muncei noastre stăv Uritoare se ridică zilnic noi îngrădiri. Bogăţiile noastre îşi pierd pe pata mondială valoarea şi preţul, in măsura în care se reduce puterea lor, se risipeşte în zadar mânce celei mai însemnate pături a popomui nostru. Diferenţa ca preţ A valoare la acelaşi coeficient de muncă, între importul şi exportul nostru creşte îngrijitor. Suntem nevoiţi să mărim tot mai mult vo- Iumd exportului pentru ca mărfurile importate, reduse ca volum, dar umflate ca preţ, să nu răstoarne toate socotelile gospodăriei noastre”. Suferim de pe urma unei stări de fapt ce s’a întins ca o boală molipsitoare. Suferim de efectul aşa zisei autarhii ce domneşte în lume, o concepţie absurdă din toa- Jte punctele de vedere, dar care dăinueşte şi, dupe toate probabilităţile va dăinui încă multă vreme. înţelepciunea e ca fiecare popor să producă bunuri, pentru care posedă o îndeletnicire specială, făcând schimb cu altele fabricate de vecini. Un echilibru s’a stabilit, de fapt, în această privinţă, înaintea războiului şi a funcţionat minunat, fără intervenţii de sus, fără complicaţiuni monetare sau vamale. Acest echilibru s’a rupt. Nimeni nu poate afirma când va fi restabilit. Până atunci, rodul muncei ţărăneşti, cea mai curată avuţie naţională, produsele noastre agricole de tot soiul nu mai au târg peste hotar sau dacă sunt exportate, sunt vândute cu un preţ care nici nu acopere socoteala atât de restrânsă a ţăranului nostru. Dacă o asemenea situaţie s’ar prelungi, ea va sfârşi prin a determina schimbări adânci în structura noastră economică, poate chiar în organizaţia noastră de Stat. Lucrurile nu pot rămâne aşa cum sunt, nu putem merge spre o pauperizare din ce în ce mai accentuată a diferitelor pături ale populaţiei noastre, nu putem să ne nutrim cu speranţa ca odată şi odată ţări străine cari urmăresc autarhia agrară cu toată tenacitatea să revină la alte sentimente. Dimpotrivă ele încep să intre pentru unele produse agrare în rândul ţărilor exportatoare, astfel încât, precum ne spunea deunăzi d. profesor Brancovici, exportul nostru scade din lună în lună şi se zdruncină totdeodată echilibrul balanţei noastre comerciale şi de plăţi. Oare ne vom prăpădi de a binelea ? Nu ne rămâne altceva de făcut decât să ne punem cenuşe în cap? Ne spunea pe vremuri profesorul de fizică că natura are oroare de vid şi socotim că acest vid nu se va forma pe plaiurile României mari. Instinctul învaţă pe orice vietate să se adapteze noilor condiţiuni de viaţă şi o dată bine dovedit că producţia românească aşa cum dateazăde secole, nu mai este rentabilă datorită unor împrejurări noi, vom face altceva. Vom industrializa agricultura pe toată linia şi vom căuta prin producţie industrială propriu zisă să devenim cât mai independenţi faţă de străinătate. O îi absurdă autarhia dar din momentul ce toată lumea cântă pe a Ceastă coardă, nu vom strica concertul cu sunete disarmonice. Voim să trăim şi ne vom adapta. Putem adăuga că chiar astăzi ne aflăm în plină tranziţie. N’a venit vre-un îndemn de sus. Nevoia singură ne învaţă. Iată un amănunt care poate trece neobservat de multă lume : graţie ţărancelor noastre harnice, industria Casnică a luat un avânt extraordinar şi progresele sunt surprinzătoare. Ţăranii au început în regiunile propice, cultura bumbacului. Se va spune, iarăşi că e o absurditate. Insă când ne gândim la preţul produsului străin şi la piedicele valutare ce stau în calea de VIATOR Importului, hotărârea ţăranului nu va părea lipsită de rost. A ales o varietate a cărei vegetaţie se desvoltă repede şi dacă randamentul nu e tot atât de bogat ca în Egipt, tot e preferabilă şi mai rentabilă această cultură decât acea a grâului. Ii dă mâna ţăranului să cultive bumbacul şi să întocmească chiar filaturi. Nu va fi pânza aşa de frumoasă ca cea vândută azi în Lipscani, dar ne vom dispensa de importul bumbacului. S’a desvoltat şi industria mătăsei şi altele. In această direcţie stă salvarea. O spune d. Brancovici, preşedintele cerealiştilor : „Singurul mijloc de a scăpa ţara de ruină, constă în industrializarea ei“. Situaţia sumară a Băncii Franţei Situaţia sumară a Băncii Franţei nu arată pe ziua de 20 octombrie decât puţine fluctuaţiuni importante. La activ, stocul de aur înregistrează o scădere, cifrându-se 81786 milioane, faţă de 82 miliarde în săptămâna premergătoare. La pasiv, circulaţia fiduciară a scăzut la 80.938 milioane, faţă de 81.668 milioane, iar totalul conturilor curente creditoare scade dela 21.294 milioane la 21.769 milioane franci. Totalul angajamentelor la vedere a scăzut dela27 milioane la 102.648 milioane franci Proporţia de acoperire e 79,68 la ■rată, în joc de 73,84 la sută latămâna premergătoare. Situația sumară a Băncii Reichului Banca Reichului prezintă următoarele posturi—în mii de măre* —■ la data de 23 octombrie ort. față de 14 Octombrie crt. Stocul de aur: 389.659. (383.788. Devize servind la acoperire: 23-282 (28-204). Portofoliul: 2970385, (3.117740*Avans, pe titluri: 53.703, (34-995.). Angajamente la vedere: 410.629, (391-431) Hârtie-monedă în circulație: 3 mil, 326-473, (3.426 030. Acoperire-aur și devize: 12.4 la sută. (12.00). Acoperirea circulaţiei fiduciare a Băncii Olandei AMSTERDAM. — Raportul săptămânal al Băncii Neerlandeze arată, pentru prima oară, după vreme îndelungată, o acoperire a circularei fiduciare de peste sută la sută* Acoperirea-aur a atins 97,4 la sută, iar acoperirea aur şi devize, 100,4 la sută* Balanţa comercială a Franţei Importul Franţei pe luna Septembrie a însumat 2219 milioane, iar exportul 1633 milioane franci. Stabilizarea prenului cerealelor in America După cum arată ziarele din Washington, preşedintele institutului "Farm Relief Administration"* care din însărcinarea preşedintelui Roosevelt cooperează la îndreptarea situaţiei agrare, a declarat că guvernul e actualmente ocupat cu un proect practic de stabilizare a preţului cerealelor la nivelul de mai înainte de război- Svonul că planul guvernului tinde la desfiinţarea bursei de cereale, a produs mare agitaţie în cercurile comerciale. Congresul camerelor de comerţ din Basarabia BĂLŢI, 30. — In cercurile oficiale ale comerţului local aflăm, că în ziua de 2 Noembrie a- c, va avea loc la Bălţi, congresul Camerelor de comerţ din Basarabia. în ordinea de zi a desbaterilor va figura şi chestiunea oboarelor, care încă n’a fost definitiv rezolvată. Japonia a intrat in cartelul tuburilor Japonia a aderat la cartelul tuburilor, în urma intervnjiei cercurilor franceze interesata* ssocuvmTM 8 BITA PIAŢA 30 OCTOMBRIE Dolarul e în mare scădere. La Paris e cotat 16.79, la Londra 4.79 şi la Zurich 3.38. Seara târziu telegrame particulare au anunţat că tendinţa dolarului e spre o continuă scădere. Lira sterlină cotează la Paris 80.50 şi la Londra 80.43, iar la Zurich 16.21. Marca germană a rămas aproape neschimbată. Cotează la Zurich 123.17 şi la Londra 13.20. Lira italiană cotează la Zurich 27.21. şi Pe piaţă se simte lipsa de uleiuri vegetale. Engrosiştii nu pot satisface cererile. Engrosiştii susţin că nu primesc marfa de la oficiul uleiurilor care pune însă în vânzare zilnic un vagon şi jumătate de ulei. Probabil că comercianţii socotind că recolta d© sămânţă oleaginoasă e slabă, cred că preţul uleiurilor se va urca şi fac stocuri. Fapt este că deşi preţul uleiului a fost menţinut engrosiştii vând detailiştilor cu 27—28 lei kilogramul faţă de 24—25 cu cât îl vindea înainte. Preţul zahărului în scădere. Fabricile sunt în plină campanie de producţie. Concurenţa lor s’a înăsprit. Zahărul jos s’a vândut eri la Bucureşti, în en gros cu 22.40 lei kilogramul . Rentele de stabilizare şi cea de desvoltare au înregistrat ori o urcare însemnată. Cursul rentei de stabilizare s’a urcat la Paris Ia, 625. Spre seară însă a revenit Ia 605. Cursul rentei de desvoltare s’a urcat Ia 28. La noi cursul rentelor a rămas neschimbat. Știri particulare sosite băncilor din Capitală arată că în general bursele din afară sunt bine dispusei. 9» Situata la orz pentru export este neschimbat calmă. La schelele dunărene pentru orz 58/59 kgr. nu se oferă de cât lei 13.000 slep. La Constanta s’a vândut azî porumbul nou sosit jilav cu Iei 11000 vagonul Fasolea din Cadriater a fost vândută cu lei 22.000 vagonul siloz linie. In Capitală s’au vândut grânele după calitate dela Iei 31.000 până la lei 43000/45000 vagonul predat moară. Prețul secarei s’a urcat cu 2.000 lei la vagon. S’a plătit lei 22.750 vagonul moară și lei 20.000/20.750 şlep Silistra şi Becket. ’•pi ■ Piaţa petrolului e calmă. Preţurile la intern şi la export au rămas neschimbat©. .. m Bursa noastră e foarte susţi - «ută la efecte publice şi calmă in compartimentul acţiunilor. Renta desvoltării şi stabilizării au oscilat in jurul cursului de 36. Renta exproprierii se urcă de la 35 şi un sfert la 35 şi şapte optimi. împrumutul Unirii dela 36 şi jumătate la 37. ‘ Acţiunile Banca Naţională scad dela 4675 la 4650. Creditul Industrial dela 420 la 415. Reşiţa de la 305 la 295. Letea dela 425 la 420. Valorile de petrol slabe, înregistrează uşoare scăderi. Acţiunile Astra Română dela 745 la 705. Steaua Română dela 485 la 470. Creditul Minier dela 338 la 323. I R. D. P. dela 409 la 403. * LONDRA 29 (Rador). — piaţa scimbului a fost în mod deosebit de activă săptămâna aceasta, fiindcă dacă dolarul a cotat Sâmbătă la închidere 4.51 şi această deviză a avut Luni la deschiderea pieţei o tendinţă grea, pentru a termina la sfârşitul zilei la 4,5*. totuşi, ştirea prin care se anunţa că guvernul american adoptă o nouă politică pentru cumpărarea de aur, a produs o destindere rapidă a cursului dolarului, care a doua zi a cotat 4,64 şi a atins apoi cursul de 4.89 juni. Dolarul în fine şi-a ameliorat cursul pentru a termina la 4.70 Dacă se da crezare cercurilor financiare în general bine informate guvernul american ar fi în stare să intervină pe pieţele străine şi să cumpere aur. Operaţiile pe piaţa (Citiţi continuarea în pag. 111-a). 8 P16M Miercuri 1 ^Noembrie 1933 Faceţi publicitate ziarul nostru I şi Întreprinderea its. n viilori. ^•1' ' ..... ii mmmmmmammmmmmmmm woBBStssssa—sasa.............a —........- sasa— In PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Nevoile comerţului Uniunea Camerelor de comerţ a convocat o importantă adunare în Capitală Uniunea Camerelor de comerţ şi industrie a convocat, în adunare generală, pe reprezentanţii Camerelor de comerţ. E o adunare generală căreia Uniunea îi atribue o deosebită importanţă. Căci in ea nu se vor discuta numai problemele cari privesc direct comerţul şi industria, ci şi probleme de ordin general economic şi financiar cari frământă viaţa noastră publică. Din prima categorie fac parte : contingentarea şi desechilibrul dintre preţurile agricole şi cele industriale. Pentru amândouă aceste chestiuni d. G. Christodorescu, directorul general al Uniunei, a întocmit o valoroasă documentare. Din categoria doua fac parte: degrevarea fiscală; problema lichidării datoriilor vechi; capacitatea de plată a tării; stabilitatea monetară, etc. Pentru lămurirea acestor probleme, Uniunea a întreprins o anchetă printre Camerele de comerţ din tară IM si a trimis un chestionar prin care sunt solicitate să-și dea, cât mai documentat avizul, în chestiunile de mai sus, pentru ca să se poată stabili, in adunarea generală, o atitudine unitară. Răspunsurile au şi început să sosească. In ele, se oglindeşte suferinţa grea în care se sbate comerţul şi industria ţării şi, mai ales, interesul pe care au început să-l acorde problemelor de ordin general. Camerele nu se mei mărginesc la simple revendicări profesionale. Experienţa le-a învăţat că, acestea au trecut pe planul al doilea şi că, prea adeseori, deslegarea problemei datoriilor, stabilirea echilibrului bugetar sau a datoriilor publice în străinătate, au restrângeii mult mai importante asupra comerţului şi industriei. Camerele de comerţ se pregătesc să-şi spui® cu hotărâre cuvântul în aceste chestiuni. Camera din Capitală, de pildă, a întocmit un amănunţit raport, din care reese jugul greu la care a fost supusă producţia ţării. Din raport reese că, prea adeseori, sarcinile care apasă produsele de export, întrec cu mult ceia ce revine producătorului. Ar fi nedrepţi dacă n’ar aminti, însă, că în aceste sarcini nu sunt cuprinse numai impozitele şi taxele legale, numai potopul de dări şi contribuţii ilegale, ci şi cheltuelile de transport şi încărcare. Proporţia intre ce se scurge pe diferitele canale şi ce primeşte producătorul, e însă atât de nedreaptă, în cât se înţelege numai decât plângerile cari s’au auzit din rândul diferitelor categorii de producători. Camera säe essmerieSiui Capitală a făcut, la râezdisa ei, o faschstă. A cercetat la câă se retuică saraim Ie cară apasă aiura prodass îrs ţările cefrse&Eresrte. BesasS» tatai? NICAERB 5W SE PLĂTEŞTE AŞA MHJLT CĂ LA NOI? Asta Răm&sreşte^dece producătorul s*omân treime să facă sacrificii mai mari decât alţi producători. Felul cum se pregăteşte materialul documentar pentru adunarea generală a Uniunii camerelor de comerţ, vădeşte interesul ce i se acordă de toate camerele. Să adăugăm că, în această adunare, trebue să se aleagă şi noul consiliu de administraţie al Uniunii. Un fapt care adaugă la interesul economic şi unul colectiv. Dapreelera® dolarul Masorila" toate de preşedintele Rosevelt." — Urmările vor fi foarte grave WASHINGTON, 30. (Bodor) . — Preşedintele Roosevelt a autorizat cumpărarea de aur In străinătate în contul Trezoreriei. Scopul acestei măsuri este să se ajungă la o depreciere a dolarului. Măsura a fost decisă într’o consfătuire ţinută ori la Casa Albă. Timp de trei ore, principalele autorităţi financiare au discutat stabilirea sistemului care să permită cumpărarea aurului pe pieţele străine, prin intermediul Corporaţiei de reconstrucţie financiară. Operaţiunile acestea vor începe chiar de astăzi. GRAVELE URMĂRI ALE MASUREI LUATA DE D. ROOSEVELT PARIS 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas“ la Washinton telegrafiază: Măsura decisă de preşedintele Roosevelt, de a se cumpăra aur pe pieţele străine, va avea repercusiuni din cele mai grave. Cumpărările de aur se vor realiza pe piaţa liberă a Londrei sau în ţările unde moneta rămâne convertibilă în aur, de exemplu în Franţa. Aceste cumpărări vor provoca în mod necesar un războiu al monetelor, căci Federal Reseve Bank va oferi la Londra şi Paris dolari în schimbul lirelor şi francilor, scoborând astfel dolarul. Este probabil că şi speculaţiunea va interveni, căci faptul că guvernul american el însuşi se sileşte că coboare dolarul va fi interepretat ca un factor favorabil doborârii acestei monete. Totuşi dacă guvernul american va avea această uşurinţă la începutul operaţiunei, mai târziu va întâmpina pe deoparte rezistenţa pleţelor străine, iar pe de altă parte chiar dolarul ar putea să pună frâu operaţiuni căci căzând mai jos decât prevederile oficiale, ar face Statele Unite incapabile de a mai continua cumpărăturile. Una din consecinţele proectului va fi probabil eşecul complect al negocierilor cu Angiia asupra datoriilor de războiu, căci se subliniază acî că negocierile nu vor putea continua îai acelaş timp cu măsurile de represalii pe cari Angila va fi obligată să le ia, mergătoare unei inflaţii negajate, inflaţia negată se poate produce pe neaşteptate, fie ca urmare a unei presiuni financiare, fie ca consecinţă a unei presiuni politice. Eventualitatea finaciară. — Statele Unite au de realizat o conversiune cam numai mulţumitor nu se anunţă. Cererile de rambursare riscă să egale'*» dacă nu chiar să depăşească suma subscrierilor recent obţinute — 500 milioane de dolari. Dacă cererile acestea se înmulţesc, tezaurul va trebui să facă rost de bani, adică să-i fabrice. Eventualitatea politică. — Majoritatea congresului a fost şi a rămas inflaţionistă. Nu se vede cum preşedintele ar rezista presiunii parlamentare. Ce crede profesorul Irwigig Fisisar LONDRA, 30 Octombrie.— Profesorul Irving Fisher, într’un articol publicat de Evening Standard, se exprimă precum urmează despre politica monetară a preşedintelui Roosevelt .O stabilizare a dolarului în raport cu aurul ar fi poate favorabilă comerţului exterior al Statelor Unite, dar interesele acestuia cântăresc mult mai puţin ca necesitatea desvoltării pieţii interne. In ziua în care se va fi atins nivelul preţurilor urmărit de către preşedinte, cursul aurului va fi cu mult urcat, iar greutatea dolarului cu mult scăzută. Spre a zădărnici fluctuaţii vio ■ lente ale preţului aurului, d. Roosevelt a hotărât crearea unui târg al metalului galben. Demodat, vechiul gold standard va fi treptat părăsit; aurul, în loc să stăpânească economia generala, o va servi. Preşedintele înţelege să dirijeze aurul ca o materie primă oarecare, până va fi obţinut nivelul urmărit al preţurilor. LONDRA, 30 Octombre. — După „Financial Times fixarea arbitrară a preţuim aurului de către Statele Unite n ar putea afecta dusul metalului la Londra, decât numai în eventualitatea, că drugii de aur ar putea fi transportaţi din America în Anglia şi vice-versa. In atare caz, arbitrajele ar nivela cursurile, ţinându-se seama de cheltuelile de asigurare şi de zilele de dobândă- Pare că trebue să ne aşteptăm şi la această posibilitate, dat fiind că preşedintele Roosevelt a şi vestit că la nevoie va interveni şi în tăr(Citiţi continuarea în pagina DI-a). Cursul dolarului la funcţie de preţul unciei de aur — De la corespondentul nostru special — PARIS, 30 Octombrie. — Judecând după primele două cursuri zilnice ale unciei de aur se pare că preşedintele Roosevelt şi-a propus ca noua devalorizare a dolarului să se facă în ritmul unei urcări cotidiene uniforme a preţului metalului galben. Raportul acestei progresiuni aritmetice ascendente ar fi de 18 cents. Şi deoarece pare că administraţia americană, sub forma aceasta mascată, ţine să dea satisfacţia curentului inflaţionist, trebuie să ne aşteptăm la o scumpire treptată a unciei de aur până ce nivelul superior al acesteia va corespunde nivelului inferior al dolarului depreciat, adică un dolar nemai reprezentând decât un conţinut de 50 la sută aur. Un dolar nemai valorând decât 12 fr. 76 se va obţine după 54 zile de sporire a preţului unciei de aur cu 18 cents pe zi. Cu alte cuvinte dolarul va atinge limita inferioara prescrisă de Thomas Aci in ziua in care uncia de aur va valora 41 dolari 32. In ipoteza că ritmul adoptat nu e nici stingherit nici modificat, devalorizarea maximă a dolarului astfel cum a fost hotărită de congres va fi un fapt împlinit cu multe zile înnainte de deschiderea sesiunii pasiamentare. In cercurile financiare de aci se observă, că socoteala de la Washington poate să dea greș. In primul loc, cumpărăturile de aur de către Reconstruction Finance Corporation se mărginesc la aurul extras din minele americane. Nu poate fi vorba de intervenţia arbitrajului cu aurul de pe pieţele Parisului şi Londrei. Pentru ca preţul zilnic fixat la Washington să poată efectiv deveni un preţ mondial, ar trebui ca cumpărăturile oficiale americane să se facă în târgul liber a! Londrei. Deci, ca acţiunea americană, care deocamdată are numai o înrâurire sentimentală, să capete valoarea unei influenţe technice, trebue ca ea să se transpună de pe planul naţional pe cel internaţional. Se mai observă că cumpărăturile zilnice de aur american sunt acoperite cu bonuri de tezaur pe termen de trei toni scor - Via Băncile Federale. Ne aflăm în prezenţa unei inflaţii gajate, pre * SITUAŢIA EXTIIHKA Noul guvern francez Opinia franceză a primit ca satisfacţie constituirea guvernului Sarraut. Criza deschisă prin neînţelegerile dintre grupările de stânga par să-şi fi găsit soluţia printr'un armistiţiu între radicali şi socialişti. Majoritatea pe care se bizuia noul guvern este uşor lărgită spre centru, prea puţin însă pentru a asigura d-lui Sarraut o guvernare liniştită. Adăugând însă voturile neo-socialiştor şi luând în seamă atitudinea despectativă a grupării d-lui Blum, care probabil se va abţine cel puţin la început de la orice manifestaţie adversă noului guvern, se poate prevedea că d. Sarraut nu va întâmpina dificultăţi parlamentare şi va dobândi votul de încredere la prezentarea sa în faţa Camerii. Dificultatea cea mare nu este însă de ordin politic. Guvernul Sarraut găseşte in faţa sa o problemă anevoioasă, aceia a restabilirei echilibrului bugetar. Guvernul Daladier a putut doiniţi atâta vreme cât a amânat deslegarea acestei probleme; guvernul Sarraut îşi va încerca soarta în aceiaşi problemă. Proiectul financiar pe care-l pregăteşte noul guvern s-ar deosebi considerabil de proiectul Daladier. Se afirma că acest nou proiect se întemeiază mai ales pe reduceri de cheltueli. Ar fi o desumflare a bugetului, în loc de a căuta prin notă taxe procurarea veniturilor necesare menţinerii unui buget prea împovărat. Până acum nu se ştie nimic despre modalităţile practice in cadrul cărora guvernul Sarraut îşi propune să realizeze acest principiu general. Dar prezenţa în guvern a d-lor Bonnet, Pietri şi Abel Gardey este o garanţie că se va face o politică financiară ferită de orice amăgire şi inspirată de grija menţinerei creditului public, a stabilității monetare, şi a echilibrului bugetar. Problema echilibrării lupinlui tranşez PROECTELE FINANCIARE ALE D-LUI SARRAUT PARIS, 30. (Rador). — D. Sarraut, preşedintele consiliului, s-a întreţinut eri dimineaţă cu mai mulţi dintre colaboratorii săi şi cu d. Jacquier, raportorul general al budgetului, asupra situaţiei economice şi financiare a ţării. D. Sarraut se preocupă, înainte de orice, de elaborarea proectului pentru restabilea echilibrului budgetar, pe care-l va depune în parlament la scurt timp după declaraţia ministerială. D-sa va cere votarea acestui proect înainte de discuţia asupra budgetului Primul ministru examinează de asemenea repercusiunea unor anumite dispoziţii eventuale asupra economiei generale şi în special asupra balanţei comerciale. După amiază, d. Sarraut s-a întreţinut cu mai mulţi parlamentari şi personalităţi competente asupra acelorași chestiuni. Denunţarea tratatului de comerţ intre Finlanda şi Germania BERLIN. — Ministrul Germaniei la Helsingfors a prezentat guvernului finlandez o scrisoare din partea guvernului său prin care se denunţă pe ziua de 31 Decembrie 1933 tratatul de comerţ încheiat cu Finlanda. Mari lucrări pritice in Ungaria BUDAPESTA. — Guvernul maghiar a depus la Cameră un proect de lege prin care cere autorizarea de a emite un împrumut de 15 milioane pengo-aur, în bonuri de Tezaur, destinat unor lucrări de interes gen** ral. Comerţul exterior al Statelor Unite Comerţul exterior al Statelor Unite a arătat în Septembrie la export 180 milioane dolari iar la import 157 milioane De la 1 ianuarie la 3® Septembrie, exportul a însumat 1-164.988 000 dolari iar importul 1.037.02000 dolar în