Argus, decembrie 1933 (Anul 23, nr. 6196-6219)

1933-12-01 / nr. 6196

ANUL XXIII No. 6196 CITIT» \SPA,\D1T1 ARUL! nostru; BBGRAMENTEI IU £I T­R AIM AT­ATE Un an . . 2200 iei 6 luni. . . 1300 w 3 luni. ■ • 800 „ 2 iei in țară, 6 lei în streină­tate ( I« J' k K A Un iiu. « . . 1000 lei 6 »uni - 550 „ '0 !»uai . . 300 „ i „ASOC S PAG­­HI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKEN și H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Miile No. 24 £t­­&LPON: 205-44 Vineri 1 Decembre 1933 •ccococoo—co»—oo——o— CITIT! ! RĂSPÂNDIŢI! nostru, PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziaru­l şi la toate agenţiile de cmblicitate Ce e de făcut ? Ne întrebam în articolul tre­cut : „Oare între ce a fost şi ce este, s’a surpat o lume ? S’a des­­­chis o prăpastie ?” adăugând : „Noi credem că nu” şi invocam câteva argumente cu caracter ge­neral, fapte simple şi necontestate, cari dovedesc că felul de a fi al Indiv­idului nu s’a schimbat şi nici felul de gândire individuală nu s’a schimbat.. . iS’a schimbat oare ceva în gân­direa colectivă ? Noi credem că nici aci nu s’a operat vre-o schimbare atât de ş­inţitoare, încât să putem vorbi de o lume nouă, de vre-o prăpas­tie între lumea veche şi lumea nouă, sau alte prăpăstii ce nu se servesc zilnic. Că lumea nu stă pe Ioc, că so­cietatea omenească evoluează, că urmăm o lege a progresului. —■ toate acestea sunt adevăruri prea cunoscute şi admise de toată lu­mea, pentru a nu mai fi discutate. E­i de aci şi până la a vroi să facem­­ salturi pentru a o apuca inaintea progresului, de teama de a nu rămâne în urmă, e o dis­tantă foarte mare.­­ Evolutiunea socială, în com­plexul ei, urmează anume legi fi­reşti, cari nu pot fi nici fortate, nici­ înfrânte. Ele nu pot fi gră­bite și nici întârziate, mai mult decât o îngăduie puterile de cari Vom dispune. istoria tuturor revoluţionarilor flfc arată că printr’o sforţare su­­­pr­emă lucrurile se pot împinge la un moment dat chiar peste ţinta urmărită, r însă niciodată ele nu s-j« putut opri, I mult timp, nici măcar la . acea ţintă, ci­­ numai o f­.‘O fuţiune­­ fentă şi chibzuită,­ a putut aşeza lucrurile restabilind echilibrul.­­ La­ cre brin, atunci, această, cu­rsă nebună , în numele progresului ? La ce bun această speculaţiune, care vrea să sconteze situaţiuni politice viitoare, fără prealabilă pregătire a prezentului. ... Deocamdată un singur exem­­­plu: Spun unii că marea proprietate latifundiară era un rău social. Se poate. Dar a fost un foarte mare avantaj economic, căruia,— cu toate păcatele ce le avea, — i se datoreşte tot progresul făcut în toate domeniile activităţii na­ţionale din ultimii patruzeci de ani înainte de războiul mondial. Ce era de făcut? Trebuia oare să desfiinţăm pur şi simplu marea proprietate latifundiară, punând în Ioc o mică proprietatea rurală fărâmiţată, fără mijloace, fără u­­tilaj, fără pregătire? Şi toate a­­cestea fără nici un discernământ şi fără nici o tranziţiune? Aşa zisa noua mare proprietate redusă, (redusă şi în totalitate şi individual) se găsea cu totul dezorientată faţă de noua situa­­ţiune şi îi trebuieşte timp pentru o nouă adaptare. Produsele noastre agricole, atât cantitativ, cât mai ales calitativ, se prăbuşesc deodată, la care se adaugă mai pe urmă, ca o culme şi prăbuşirea preţurilor. Dacă de aceasta din urmă, adică de pră­buşirea preţurilor, nu putem face răspunzători pe guvernanţii noş­tri, decât de o totală lipsă de pre­vedere şi, deci, neputinţă de a­­daptare din vreme, — nu tot asta­fel stau lucrurile cu prima, — cu prăbuşirea produselor — ridica­rea cărora era singura posibili­tate de rezistenţă la prăbuşirea preţurilor. Dar nu ne-am mulţumit cu atât. Paralel cu acest dezastru am pro­clamat votul universal şi organi­zăm cluburi politice la ţară. Pentru propaganda politică se găsesc agenţi cari să cutreere satele, iar despre plugărie dăm ţăranilor sfaturi la radio !... Dacă agricultura nu ar fi decât un accesoriu în economia noastră naţională şi încă nu ne-am putea scuti de a ne ocupa de ea cât mai serios. Dar, când agricultura este singura bază solidă pentru în­­­treaga activitate naţională, ce tre­buie să credem de rest ? Este destul să spunem, pentru a dove­di­­această afirmare, că produc­­­ţiunea noastră industrială, cu u­­nele excepţiuni destul de reduse ca proporţii, nu se poate bizui decât pe debuşeul intern şi acesta pen­tru multă vreme încă nu poate, fi defcât agricultura, în ultimă ana - Uză. 1 ' r-c­' Nu cerem agriculturii noastre să facă minuni! Nu-i cerem decât produsele cantitative $1 calitative ce Ie avea înainte de război și nimic mai mult. Cu acestea am fi putut­ înfrunta toate Crizele de tot felul şi am fi fost pregătiţi să suferim chiar autarchia­ economi­­că, la care suntem ameninţaţi a fi constrânşi de către tendinţele po­liticei economice mondiale. Oare pentru a face o astfel de plugărie, pe care am mai făcut-o, e nevoie să facem legi pentru a muta politica noastră şi mai la stânga? Pentru a face o astfel de plugărie e nevoie să decretăm naţionalizarea industriei ? Altfel nu se poate? Nu e nevoie să refacem noi această experienţă. E făcută gafe. Nu avem decât să ne uităm la vecina noastră Rusia. In numele democraţiei integrale, Rusia a dat un puternic brânci spre stânga e­­conomiei ei naţionale. Brânciul a fost cam violent şi acum s’au tre­zit că au democraţie, dar nu mai au de mâncare. Prof. E. M. BRANCOVICL Până după restaurarea financiara Camera france­ză amână discuţia politiei PARISE 29. (Rador). „ Cel de al doilea consiliu de miniştri, care fu­sese fixat pentru mâine, Joi, a fost amânat pentru Vinerii, deoare­ce miniştrii finanţelor şi budgetu­­lui nu sunt încă in măsură să expu­nă colegilor lor din guvern detaliile proectului pentru refacerea budge­tară, care va fi depus Sâmbătă pe biroul Camerei,­imediat după citi­rea declaraţiei ministeriale. Este probabil ca Sâmbătă dimi­neaţă să se ima im mu elinstit&de Mniştri, după ce d. Cil­a Alempsi preşedintele consiliului să,va pre­zenta în fața grupului parlamen­tar radical-socialist. Critica po­lidii monetare a guvernului american WASHINGTON. 29. (RadOr). — D. Black, guvernatorul lui J­'ede­ral Bank", care se află in drum spre Warmspring, a criticat în termeni amicali politica monetară a guvernului. In cercurile guvernamentale se crede că d. Black va împărtăși și preşedintelui Roosevelt aceste critici. D-sa ar­e deasemeni hotărât să aducă la Cunoştinţă d-lui Roo­sevelt că, dacă criticele sale, ori­cât ar fi de amicale, sunt de na­tură a stânjeni acţiunea guvernu­lui este dispus să-şî dea demisia din postul pe care îl deţine. Acord comercial polono­­sovietic VARŞOVIA, 29. (Rador). - Di­recţia pădurilor domeniale polone­ze a încheiat un acord cu trustul forestier­ al Rusiei Sovietice „Ex­portles“. Prin acordul încheiat se reglementează vânzările de lemn, prin eliminarea concurenţei mu­tuale pe pieţele străine importa­toare. V­I . _____ Conversiunea tranşei a patra a uitimuri im­­prumut american WASHINGTON. 29. (Rador). „ Ziarele anunţă că Tezaurul va în­chide Sâmbătă operaţiunile pen­tru conversiunea celei de a patra tranşă a ultimului împrumut ame­rican, cunoscut sub numele de -.li­berty loan”, deşi până acuma s’a subscris numai o jumătate din ci­fra totală a acestei tranşe. Cercu­rile oficiale işi exprimă satisfac­ţia pentru dezamăgirea manifes­tată pe viaţă faţă de o asemenea măsură. Trezoreria este pusă astfel în fata necesităţii de a se gândi la o conversiune suplimentara d© un miliard de bonuri. Şi Cehoslovacia plăteşte Americei WASHINGTON, 29. (Ra­dor). — Cehoslovacia ofe­ră 150.000 dolari pentru vărsământul asupra sca­denței de la 15 Decem­brie. p 1­A 29 NOEMBRIE Cursul dolarului a avut fluctua­­­ţiuni simţitoare. La un moment dat a scăzut la Paris la 15.95. La închidere a revenit puţin, cotând 16.11. La Londra dolarul a cotat la închidere 5.22.75. Cursul dola­rului la Zurich a fost 3.23. Lira sterlină cotează la Paris 83.94, la Londra 83.90 şî la Zu­rich 1­6.97-50. Marca germană înregistrează o uşoară urcare fiind cotată la Zu­rich la 123.32 şi la Londra 13.75. Lira italiană cotează la Zurich 27.17. • * Comisia consultativa de comuni­caţii de pe lângă ministerul lucră­rilor publice şî comunicaţiilor a fost convocată pentru ziua de II Decembrie. Se va discuta partea întâia (dispoziţiuni generale) a noului tarif de transport al măr­furilor. Acum transporturile se taxează pe baza noui­or tarife, dar con­form vechilor dispoziţiiuni gene­rale. Direcţia generală a cailor ferate a pregătit un proect pentru ra»dî ■ ficarea primei părţi din tarif pe care l-a trimis tuturor interesaţi­­lor cari urmează sa»sî spună cu­vântul Aceasta fiind o chestiune care interesează, muH cercurile econo­mice româneşti, desbaterite vor dura maî multe zile. *­­ Piaţa grâului este mai fermă atât In Capitală, cât şl in restul tării pentru consum. Tendinţa orzului şî a porumbu­lui este deasemenî maî fermă. Sosirii­» în. genere sunt foarte re­date. Grânețe de ?7 kgr. cu 5—6 te sută corpuri străine au fost plă­tite 42.0% Iei vagonul București moară. * Bursa noastră e fermă în com­partimentul efectelor pubice şi sta­­ţionară la acţiuni. S’au încheiat tranzacţiuni obiş­nuite. Cursul c rentei de expropriere se urcă dela 34 la 35, al împro na­tional se urcă de­la 43 la 44, al împrumutului de refacere dela 40­ la 41 ,1 jumătate şi al împrumu­­­tului Unirii dela 41 la 42. Rentele româneşti cotate în străinătate, cedează uşoare dife­renţe. Renta stabilizării Scade de la 34 la 32 şi trei­ sferturi şi renta desvoltării dela 33 la 32. Valorile de petrol osci­ază în jurul cursurilor din ajun. Astra Română 685. Steaua Română 435. Concordia 450. Creditul Minier 298. I. R. D. P. 98.­­» Guvernul cehoslovac a publicat un nou decret pentru menţinerea preţului la grâu. In legătură cu aceasta, minis­­trul de finanţe va hotărî de comun acord cu ministrul agriculturii, cumpărarea unei cantităţi de grâu, prin care să se poată ajunge la o stabilizare­ a preţului la un nivel corespunzător. Ministerul de finanţe va garanta eventualele pierderi, cu fonduri a­­nulae puse la dispoziţie în acest caz. Decretul în chestiune a intrat în vigoare la 24 Ncem­brie ş’ tinde la organ­­zarea unei acţiuni de sprj. .Unire­a preturi grâuri?5. indensn dent de ceielalt© cereale, ...... . »Neue Frei© Presse" publică următoarea dare di: s®amă despre evenimentele din Paris, Bursa din Paris a avut o săptă­mână foarte activă, sub presiunea atacurilor finanţei americane şi britanice. Transferurile spre Londra au Continuat. Banca Frantei a trimes peste 700 milioane,­­%x finanţa par­ticulară o cantitate aproape egalL Importante cereri de dolari şî fire au dominat piaţa în tot cursul săptămânii. Evenimentul saptamânai fa­ce wbwtfl criterite­­ termat­o . Migaţiunîle Young, al căror curs s’a urcat cu 15 la sută, ajungând Ia 535. Din cauza timpului nefavorabil exportul de cereale în toate ţările merge foarte greu. In urma acestui fapt cheteetile de compensaţie s’au scumpit Eri s’a cerut pentru exportul de com­pensaţie în Anglia 17 îa sută. * In târgul i­ber di sa­arte „a leului a scăzut la 20 la Sută faţă de 26 cât a fost acum 14 zile. R­E­L a*a*i W Bilanţul DscH campanii de export Cum putem reînsufleţi viaţa porturilor noastre de vorbă cu i. prin. rasan­eace, secretarul general al Camerei tie comers din ualaţl D, prof. panaitescu, secretarul general al Camerei de Comerţ din Galaţi. Cunoaşte ca nimeni altul, activitatea din porturile noastre. Iată, dece, l-am rugat să ne facă un bilanţ al campaniei de export din toamna asta.­ Ne-a răspuns: Exportul nostru din anul a­­cesta,e foarte redus și defavorabil, f­elul , cum s’a aplicat contingenta­­rea am dus in urma lui represalii ,din patea altalelor cărora le vin­deam. Nu ne-am asigurat mai în­tâi prin convenţii plasat­ea produ­selor nostre. Am creat contingen­tarea ca armă ofensivă când in­teresele noastre ne dicta să facem din ea o armă defensivă. Am credinţa că contingentarea a influenţat mult exportul, in sensul că l-a râpos. In orientul apropiat de pildă, unde avem atâtea Inte­rese nu mai vindem nici cereale, nici lemnăria pe care o vindeam încânte.‘Contingentarea ne-a dus la clearings armă foarte defavorabilă nouă. .. O PILDA CARE SPUNE . . J MULTE . Sa luăm ca exemplu din care va reeşi greutăţile pe care Ie are de indurat Comerţul nostru exte­rior. Când exportăm in Grecia sun­tem plătiţi •• şaizeci la sută în valută ; patruzeci la sută în bonuri cu circulaţie internă . Aşa dar, un exportator român în Grecia, ar d in posesia lui o în­semnată cififct-c dă bonuri cari nu pot circula decât în republica elina. Acest exportator, e firesc, nu face import din Grecia. Trebue, deci, să găsească un importator care să aducă mărfuri din această ţară. 11 găseşte. Aci incep, însă, greutăţile. Importatorul e nevoit să ceară aprobarea compensaţiei la Banca Naţională. Sumedenie de formalităţi şi pierdere de timp. Ca să se aprobe compensaţia trebuie sa se cedeze şi o parte de devize institutului de emisiune. Mai tre­­­bue să se depue şi bonurile gre­ceşti. De unde să se ia importato­rul înainte să i se aprobe com­­­­pensaţia ? Nu se vede din toate acestea câtă perdere de timp şi de bani are exportatorul ?. Şi, mai a­­les, că e pus in neputinţă să-şi continue activitatea ? SE SCUMPEŞTE VIAŢA«. Contingentarea împiedică viaţa economică internă, la sensul că prin taxele ce­ se aplică la cererile de autorizaţie se scumpesc toate mărfurile cari se aduc din străină­tate. Chiar mărfurile produse in ţară se scumpesc în aceiaşi propor­ţie. Şi, atunci desechilbrul dintre preţul produselor industriale şi preţul produselor agricole devine şi mai accentuat, fapt care duce la o complectă lipsă de transacţi. Cum să se consume dacă trebue să dăm tren­ kilograme de orz pentru o cutie de chibrituri? Suferinţa din porturi e mare. Ea e determinată de lipsa de­ trafic.­­ MAI MULTA LIBERTATE Sunt convins că ridicând contin­gentarea exportul va spori şi can­ti­tatea de devize intrata in ţară va fi mai mare. De asemeni, se va re­­mnviora comerţul ţării. Căci, sunt convins ca dacă se scade preţul la articole­ de consum '•'ilsumate de săteni se va reînsufleţi viaţa co­mercială- Importul nu poate creşte prea mult faţă de ce e astăzi, fiindcă creditul în interior e supri­mat şi fără de credit nu se poate importa prea mult Apoi, mai e un mijloc: Banca Naţională să nu dea devize peste puterile ei. Ne trebuesc convenţii care să ne asigure vânzarea produselor în condiţii normale. Trebue să ne asi­gurăm mai întâi însă, că se vor ridica restricţiile puse în calea ex­portului nostru din cauza aplicării contingentării la noi In felul aces­ta, ni se va asigura un export în condiţii normale de cherestea, pe­trol şi cereale. REORGANIZAREA CREDITULUI Şi, mai avem nevoe de o com ■ plectă reorganizare a creditatei Să se lichideze trecutul, pentru restabilirea unor condiţii normal între creditori şi debitori Să se modifice întreaga noastră legisla­ţie cu caracter intervenţionist în favoarea unei singure clas© sociale spre a se ajunge la principiul fun­damental al respectului ob­iga pa­nilor. Cât timp nu e credit, rein­vierea vieţii m­inute mai Organizarea frignernă a transportanior „Şi fiindcă este vorba de ace­ste elemente de concurenţă, ţin să declar că vom­ căuta ca atât t­­wnuile de călători, cât şi cel de marfă să fie astfel organizati încât calatorul, ia trenurile de că­lători să aibe cu maximum de confort şi rapiditate, iar expedito­rul sa fie sigur că transportul sau, predat intr’o staţiune c. f. r. va ajunge la destinaţie, in timpul cel mai scurt şi în perfectă stare. Pentru aceasta, pe lângă tre­nurile accelerate şi rapide, cari au viteza şi confortul cunoscute, voiu căuta ca şi trenurile personal, destinate marelui publici să aibe mersul astfel organizat, încât in viteză să rivalizeze acceleratele. In acest mod, vom ating© un îndoit scop,- să servim publicul cât mai bine şi să realizăm im­portante economii, pentru, admi­nistraţia noastră, cu cheltuelile de regie, cari,,' la trenurile de per­soane, sunt foarte mare un început a;a , iac*it: eu trenui de persoane bucureşti-Constanţa, ii cărui mers a fost scurtat cu 2 ore. •*? experienţa aceasta ne-a dovedit ten plin că publicul nostru nu o­­coleşte trenul atunci când ii duce repede şi iu condiţiuni de confort la destinaţie. in felul acesta* opunem o stavilă de neînvins concurentei autobuz© lor.. . ' ! Dovada .0 avem In­ faptul ca personalul Bucureşti Constanţa, de­­andi şi-a seui­tat timpul de mers, circula arh­i­pin, geme de atâţia ,alăturî câţi transportă. Acest sistem,se va extinde a-,­supra tuturor liniilor, pe care cir­culă trenuri de persoane, atât linii principale, cât și linii secundare. JLj J.-n­Wll.... infr-T—--T—r Reorganizarea transporturilor pe catte ferate Programi de activitate ai­­ rotarului general C. F. R. D. 'ing.'­.Cezar Metruţă, directo­rul­ general al Regiei autonome c. r. f. a făcut ori reprezentanţi­lor presei din Capitala, următorul interesant expozeu, cu privire la situaţia actuală, a administraţiei drumului de ter. UN SPIRI­ NOU LA C. F. R. „Am luat conducerea direcţiunei generale a căilor ferate, find con­vins că întregul personal ceferist imi va da tot concursul, ca să du­cem la bun sfârşit carul de foc al României. Am speranţa că începând cu in­ginerii şi term-nănd cu ultimul muncitor al instituţiei, toţi­ mă por ajuta in­ sarcina ce mi-am luat. Ii cunosc pe toţi şi­­ ştiu de ce sacrificiu sunt capabili ca să mă pot îndoi o clipă măcar de con­cursul devotat al tuturor. Dintr’un început voi căuta să introduc in administraţia noastră un cât mai pronunţat spirit comer­cial. imi propun să fac să dispară din rândurile personalului ceferist, acel biurocratism, care nu se po­triveşte cu rosturile funcţionarlor c. f . r. Acest funcţionar, pe lângă că trebue să fie un bun negustor, are datoria să se poarte amabil şi să caute să atragă pe toate căile lu­mea,care are nevoe de transportu­rile feroviare. Spiritul acesta trebue să existe in orice ceferist, mai ales în îm­prejurările actuale, când adminis­traţia noastră are de luptat al .iâlea elemente de transport de de concurenţă.­­re ale exploatărei c. f. r. Aceste rezultate, sunt pentru noi foarte mulţumitoare. Comparativ cu rezultatele ce­lorlalte cai ferate streine, cari­­ea­te se prezintă cu un minus de în­casări faţă de anul trecut, situa­ţia de la noi este foarte bună. REGLMUL TARIFAR DIN m3 întrebând pe d. ing. C. Mereută de rezultatele date până. acum, de noul regim tarifar, aplicat' a mărfu­­rilor în acest an. d-sa a binevua­­a ne răspunde cele ce urmează: — ' „Nu 's'a făcut încă proba complectă dacă reducerile tarifare, aprobate de comisiunea specială a tarifelor, în Ianuarie 1933, sum suficiente sau prea mari. Timpul a fost prea scurt şi nefavorabil pentru o experienţă concludentă mecte de lucrări um Cu­ privire la mouile lucrări, în Stare de proect, directorul gene­ral c. L r, ne-a declarat următoa­rele: -/ -- „De buna seamă că avem au­ numai noui proecte de lucrări, pe cari dorim să le realizăm. Cele mai importante lucrări, pe cari am dori să le vedem fermi cate simt construirea iinislu­si­va Mică-Vatra Dornei, Curtea de Argeş-Jiblea, Tg. Jiu-Bucureşti Li­­vezeni şi Caransebeş-Reşiţa. Linia Uva Micâ-Vatra Dornei va constitui o legătură directă între Bucovina­ şi Maramureş, evitându se astfel actuala linie de peage prin Polonia şi Cehoslovacia, linia Curtea de Argeş-Jiblea va scurta enorm ruta internaţională pentru trenurile ce fac legătura cu Occi­dentul prin Decebal (Curtici), linia Tg. Jiu-Livezeni are un pronunţat caracter economic, făcând legate­ra directă intre bazinul carbonifer al Jiului şi vechiul regat, iar linia Caransebeş-Reşiţa va evita un detur­ costisitor pentru interesele locale. Din toate aceste Unii, aceia pe care o vom construi cel mai re­pede este Caransebeş-Reşiţa şi-­a­ceasta datorită convenţiei­­ finan­ciare p© care am încheiat-o cu u­zinele „Reşiţa". Tratative similare sunt in curs, pentru construirea liniilor Uva Mi­că-Vatră Bornei şi Curtea de Ar­geş Jiblea. ’• ■ - TCitîtlr'feoniirifiarsa In- pag -il.l-al. Rapiditatea la transporturile fie mărfuri „Dacă la trenurile de calatori, rapiditatea atrage publicul, la cele de marfa, pe lângă o apreciabilă economie pentru administraţia c. f. r., se va realiza accelerarea dis­tribuţiei mărfurilor la destinaţie. Totul este ca vagoanele să cir­cule­ un timp cât mai îndelungat. Efectul acestor măsuri s’a văzut în cursul lunei Octombrie 1934, când cu același ru­măr de va­goane sa atins, cum foarte bine n relevat presa, un record, de în­cărcare a mărfurilor, care b­a exi­st ct niciodată la căile noastre fe­rate Intri adevăr, in această lună s’au încărcat şi transportat 185.00V vagoane de marfă. REZULTATELE­­MULȚUMITOA­RE ALE EXPLOATAREI Atingând rezultatele financiare ale expioatărei, d. ing.; Mereută, a ţinut sâ facă următoarele itffpor*' tante precizări: — sCunoașati si­­ v’&ţi ocu­pat de curând de rezultatele financia­ SITUATIA EXTERNA ABrapea Gud­diui BbiUiUi Fostul pni-miai sau al Ungariei desfăşoară in momentul de taţi la Lomha o acţiune pătimaşi in favoa­rea rei’uuirii tratatelor de pace. Ce­­lace nu a isbutit­­ prin manevrele sale politice timp de aproape 10 ani, con­­tele Bethlen încearcă să isbutească astăzi prin propagandă. Planul său nu este lipsit de abili­tate. O bună parte din pătura con­ducătoare britanici pare­ câştigată i­­deilor revizioniste. O propagandă condusă cu dibăcie a cultivat in pre­se britanică părerea că tragedia eu­­ropeană s'ar datora tratatelor nedrep­te de pace şi in deosebi tratatului de­la Trianon care, sfărâmând conglo­meratul habsburgic, a fărămiţat Eu­ropa Centrală şi a dat teritorii altă­dată înfloritoare pe mâna unor popu­laţii incapabile. Teza aceasta a reluat-o la Londra contele Bethlen. Conferinţele sale tind toate să demonstreze că „nedrep­tatea" făcută poporului ungar, căru­ia i s’a luat exploatarea atâtor naţio­nalităţi, ar fi pricinuit tulburarea de astăzi pe Continent şi că numai o re­paraţie integrală poate asigura pacea europeană. Cu acest prilej, contele Bethlen a precizat pretenţiile Unga­riei in materia revizuirii­ tratatelor. Ungaria voieşte să redobândească Slovacia şi Croaţia, cum şi­ teritoriile româneşti in care ar locui o populaţie maghiară pe baza statisticelor Buda­pestei. După această restituire de te­ritorii iată altă formă de proces, Un­garia cere ca in toate ţinuturile care au aparţinut vreodată coroanei Sfân­tului Ştefan să se facă plebiscit, pen­­tru ca populaţiile insăşi să decidă. Pentru Transilvania contele Bethlen pare să aibă un plan original: auto­nomia Ardealului. . Are tunvaştzra .«-ji»­»*.« pe tiare z a­ceste elucubraţii o vor fi produs a­­supra nobilului auditoriu al nobilu­lui conferenţiar. Ştim­ insă impresia pe care pretenţiile ungureşti o vor ‘face in toate ţinuturile asupra cărora se îndreaptă iarăşi pof­tele de domi­naţie ale­ Budapestei.­ In Cehotslova­­cia, in Iugoslavia, la noi, un imens hohot de râs va întâmpina aceste pre­tenţii. Dar precizările contelui Bet­hlen au totuşi fol­osul incontestabil­­de a ne deschide ochii asup­r primej­diilor acţiunii revizioniste. Se vorbeşte de un timp încoace cu prea multă uşurinţă la noi de această problemă a revizuim si se uită di o­­rice atingere­ a tratatelor de pace in­teresează nemijlocit țara românească. Se încearcă prea des­ să se pledeze pentru folosul unei revizuiri in fa­voarea Germaniei. Se uită că orice început de­­revizuiri­ in favoarea Ger­maniei. Se uită că­ orice început de revizuire duce la­ tulburarea totală a situaţiei creiate prin­ tratate. Poate că lămuririle­­de la Londra vor contribui să pună capăt unei gre­șeli totale. • 1 . Balanţa c­am­srcial a Bra­­ ZiÎBî Exportul brazilean în primele trei trimestre x trează 1.4­1.86­ tone reprezentând o valoare de 2.120.786 cohips — aproximativ 28.067.000 lire, sterline. El prezin­tă, faţă de aceeaşi psrî02dă a anu­lui trecut, un sport de 212.920 tone corespunzând unei valori de 222.035 contos sau 7.2074­00 fire Sterline. Importul se urcă la 3.002.064 tone reprezentând, o valoare dl 1.578.658 contos. — 21 m­ilîoanfl 572.000 lire aproxîmatîv — In cre­ștere cu 1 mil'-Oti 520.265 tone sl 462.037 contos sau 6.035.000 Urft sterline. .... . Iifpirea noiiiior Siănci . Jem­ineze Biianțele comefxiate ala marilor bănci bcrEirccze* arată pe luna Octombrie o stagnare complectă in ce s-^r^aște' creditoriif creanțele referitoare in* sumând' mimai șapte mi­lioane. ' -'r—­ Fact­or francez! de ^ Ion OiîiSr in­ Ju­gos­avia Fabrica franceză de automobili Bérijet tratează cu guvernul iugo­slav.'infintarea''unei fabrici de au­tomobile, cu o capacitate de 8i)t) mașini pe an, dar care să poată produce lă cei­ fei­e peste SQOO d®

Next