Argus, ianuarie 1934 (Anul 24, nr. 6220-6242)
1934-01-18 / nr. 6232
Joi, 18 Ianuarie 19349. Codul de comerţ şi legea contribuţiunilor directe Evaluarea activului Una din problemele cele mai importante la încheierea bilanţului, o constituie evaluarea activului. De, felul cum îşi evaluează un comerciant activul său, ca bază pentru întocmirea bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, depinde — în cea mai mare măsură — consolidarea sau subminarea întreprinderei sale. Dacă patrimoniile active vor fi bine şi real valorificate; dacă debitorii vor fi bine selecţionaţi la trecerea lor în capitolele de bilanţ ale afacerei; dacă mărfurile vor fi cu prudentă evaluate, amortizându-se pe cât posibil cele vechi şi demodate, iar cele noui şi curente inventariate cu preţuri reale, corespunzătoare pieţei şi împrejurărilor economice, desigur că bilanţul va arăta o situaţie fidelă a întreprinderei. Dimpotrivă. Dacă bunurile comerciale vor fi exagerat evaluate şi fără concordanţă cu situaţiunea reală, fireşte că bilanţul va fi camuflat, iar beneficiile vor fi aparente, ceea ce s-a întâmplat în epoca de inflaţie monetară şi ceea ce a dus, în mare parte, la dezastrul economic de astăzi, respectiv la marele număr de falimente, concordate şi insolvente. De aceia, cu bună dreptate şi pentru consolidarea întreprinderilor comerciale, articolul 6 din Codul de Comerţ sună: „Toate efectele şi datoriile ace.tive trebuiesc evaluate în inventare şi bilanţ, după preţul cuvenit „la epoca facerii inventariului“. „Datoriile active greu de încasat „sau îndoioase se vor preţui după „probabilitate; creanţele ce nu se „pot încasa se vor scrie numai „pentru memorie“. „Dacă sunt mai mulţi tovarăşi „solidari, trebuie să subsemneze ,, fiecare“« . Prin acest articol, negustorul este forţat a-şi evalua activul pe baze reale. Conţinutul legii este apodictic: „Efectele şi datoriile trebiuesc evaluate , datoriile active greu de încasat sau îndoioase se vor preţui . . . ; creanţele ce nu se pot încasa se vor, scrie . . etc v Ce se întâmplă însă? Vine legea contribuţiunilor directe, care contracarează şi anihilează pur şi simplu prevederile codului de comerţ. Această lege — de un fiscalism exagerat — specifică în art. 31 cheltuielile care pot fi scăzute din veniturile brute ale întreprinderei. Intre aceste cheltuieli, nu figurează însă, „datoriile greu de încasat sau îndoioase**, „creanţele ce nu se pot încasa“. Dacă negustorul, examinându-şi debitorii la finele anului, — înainte de întocmirea bilanţului —, va găsi o serie de „datorii active greu de încasat sau îndoioase“, el nu le va putea amortiza, pentru faptul că fiscul nu îi le recunoaşte şi le adaugă la beneficiul impozabil. Pentru a fi recunoscute ca o cheltuială „privind strict întreprinderea“, (Art. 31 aliniat 10) se cer certificate de la tribunal-Ori, este ştiut în lumea comercială, că între data la care încetează plăţile un insolvent şi data la care acesta ajunge la tribunal, trece adesea un timp mai îndelungat, necesitat de formalităţi. Afară de asta, există în viaţa economică, uzul tranzacţiunilor şi aranjamentelor , l amiable, când prin bună înţelegere şi pe baza unor scrisori comerciale, părţile cad de acord asupra cotei şi sumei pentru stingerea datoriei. Toate aceste fapte nu contează în faţa organelor de impunere, care în baza principiului că legile fiscale sunt de strictă interpretare, resping de plano orice justificare în această privinţă. Ca atare, comerciantul care prin codul de comerţ e forţat a-şi amortiza datoriile dubioase sau greu de încasat, este forţat prin legea fiscală, a le trece la activ, nefiind recunoscute între conturile de cheltuieli. Este adevărat, că pentru creanţele îndoelnice există dreptul de a se face rezerve speciale de 3-5 la sută din plasamentul în creanțe ale întreprinderei. Această rezervă este însă departe de a fi îndestulătoare, în împrejurările economice actuale, când legile în favoarea debitorilor au sdruncinat raporturile de credit și au înlesnit multora o abatere de la îndatoririle lor în îndeplinirea obligaţiunilor contractuale. * Pentru că se vorbeşte acum ,de o corectare a legei contribuţiunilor directe şi de o simplificare a formalităţilor fiscale, este util să arătăm că în alte ţări, de pildă Anglia, un singur controlor fiscal face formele de impunere pentru ICO—150 009 contribuabili. Impunerea societăţilor anonime şi a firmelor particulare mai însemnate, cu firma înregistrată, se face pur şi simplu pe baza bilanţului, semnat, de conducătorii întreprinderei. La societăţile anonime mai importante, este uzul ca bilanţul să fie verificat şi certificat de către o casă recunoscută de expertiză: „Chartered Accountants**. Organele de impunere nu fac altceva, decât a lua notă de semnăturile de pe bilanţ sau de certificarea caselor de expertize, după care procedează la redactarea procesului-verbal de impunere. Se porneşte de la concepţia reală şi sănătoasă, că de îndată ce acţionarii societăţii, sau proprietarii întreprinderilor, au înţeles de a face anumite amortizări sau rezerve, nu fiscul este acela care are dreptul de a intra în analiza sau discuţia acestor posturi, menite a consolida existenţa organismelor economice şi financiare, ceea ce este în interesul obştei în general şi al întreprinderei în special. Bineînţeles că falsurile, posturi fictive, eliminări de posturi, etc., când sunt descoperite şi dovedite, sunt sever sancţionate. * Credem că în situţia actuală, când numărul falimentelor şi concordatelor preventive, a ajuns la maximum, este în interesul economic al ţării de a conserva întreprinderile sănătoase, care au rezistat — cu multe sacrificii — la loviturile crizei în care ne sbatem. Organul fiscului nu trebuie să fie un poliţist, care să calce pragul întreprinderei cu bănuieli şi suspiciuni. Este de datoria statului şi a guvernulu actual — care a venit cu un program de redresare a ţării — de a face tot ce îi stă în putinţă, pentru ameliorarea şi consolidarea comerţului şi industriei noastre, atăt de lovite în ultimul timp. A. LEHRMAN Expert contabil Programul de activitate al ministrului de comunicaţii Declaraţiile făcute presei de d. Richard Franasovici D. Richard Franasovici, ministrul comunicaţiilor şi lucrărilor publice, a primiteri dimineaţă pe reprezentanţii presei, din Capitală, cărora le-a făcut o serie de importante declaraţii vii. NOUI CONSTRUCŢII de mnii , ferate . Cu privire la legătura directă de cale ferată, dintre Bucovina şi Maramureş, care va evita actualul ocol prin Polonia şi Cehoslovacia, d. ministru al comunicaţiilor a declarat: — „Prima linie ferată care va fi construită şi a cărei importanță economică și strategică, a fost de mult apreciată va fi Ura Mică— Vatra Dornei. Lucrarea va începe chiar în primăvara acestui an. Proectdea acestei noui linii sunt întocmite de mult, iar lucrările vor dura doi sau trei ani. Costul acestei linii va fi de peste 1 miliard lei. Regia autonomă c.f.r. respingând o ofertă streină pentru construirea liniei Ilva Mică—Vatra Dornei, s-a hotărât ca lucrarea sa fie executată în regie, de administraţia c.f.r. în colaborare cu ministerul armatei şi cu concursul Casei pădurilor. Fiecare din aceste administraţii va aduce aportul ei, la realizarea acestei importante legături feroviare, materialul lemnos va fi furnizat de către Casa autonomă a pădurilor statului, mâna de lucru de ministerul apărării naţionale, iar materialul metalic a şi fost angajat la uzinele Reşiţa. FUZIONAREA COMPANIILOR DE NAVIGAŢIE DE PE DUNĂRE întrebat despre proectul fuzionăm Societăţilor de navigaţie de pe Dunăre, d. ministru Franasovici, a răspuns: — „Guvernul actual a reluat un studiu vechiul proect de contopire într'o singuri organizaţie puternici a tuturor societăţilor româneşti de navigaţie de pe Dunăre. Bineînţeles că în primul rând fuziunea vizează cele două mari servicii de navigaţie: navigaţiunea fluvială română (N. F. R.) aparţinând statului şi societatea română de navigaţie pe Dunăre (S. R. D.) având capital particular. Vor putea adera la fuzionare şi celelalte societăţi româneşti cari fac navigaţiunea de Dunăre, precum şi diverşi arina.„... având pavilion naţional. Societatea ce ar rezulta, în urma acestor fuzionări, va fi organizată ca orice alta societate particulară de acest fel. De bună seamă că statului îi va reveni partea cea mai mare din capital, întrucât participarea C. F. R.-ului în această societate este cea mai importantă. DESFIINŢAREA regiei p. C. A. ..După cum ştiţi, continuă d. ministru Franasovici, guvernul a hotărât desfiinţarea tuturor regiilor autonome cu excepţia Regiei autonome C.F.R. şi a Casei monopolurilor statului. Printre Regiile ce se vor desfiinţa este şi aceia a porturilor şi căilor de comunicaţie pe apă. Ţin totuşi să vă precizez că această instituţiune se va bucura şi pe viitor de o independenţă financiară, precum şi de iniţiativă în conducere. Legea contabilitaţei statului nu se poate aplica unui organism cu caracter exclusiv comercial, cum este această Regie de stat carii dela 1 Aprilie va depinde de ministerul de comunicaţii numai ca unitate administrativă. Actualul consiliu va fi modificat, urmând ca forul superior de conducere, să fi© un consiliu, restrâns, compus din :3—4 persoane. CONTINUAREA PROGRAMULUI DE LUCRĂRI AL REGIEI P. C. A. „Programul de lucrări al Regiei autonome P. C. A. va fi întocmai respectat. In campania anului 1934 se vor continua lucrările angajate la mo-lul de petrol, din portul Constanta, cari, anul trecut, au costat 26 milione lei. Se speră că în cursul acestei primăveri, marile tancuri streine, ce încarcă produse de petrol ro-* mânești, vor putea acosta la acest mol. Deasemeni se va continua programul de construcţiuni navale, conform căruia se vor construi în şantierele de la T. Severin şi Galaţi mai multe unităţi fluviale: vapoare, şlepuri, tancuri. printre acestea vom nota vaporul „Regele Carol al II-lea“, în curs de construcţie, în şantierele de la T. Severin şi care va fi, poate unul din cele mai moderne vase de pasageri din Europa. Acest vapor va face curse regulate între Galaţi şi Belgrad şi poate până la Viena. SILOZURILE „La plecarea guvernului Vaida a rămas în suspensie o chestiune deosebit de importantă pentru valorificarea producţiei noastre agricole. Este vorba de datarea ţărei cu un lanţ de silozuri interioare, cari sa antrepoziteze cerealele de la producători, în schimbul unor warante, cari vor putea fi negociabile. Zilele trecute am reluat in discuţie această chestiune, pe care am studiat-o dimpreună cu d. ing. Thoma Gâlcă, preşedintele Regiei autonome P. C. A. Guvernul are intenţia ca indiferent de forma viitoare a Regiilor să nu se stingherească nimic din activitatea lor. SOARTA CELOLALTE REGII AUTONOME întrebând pe d. ministru Franasovici de soarta celorlalte Regii autonome, d-na a ținut să declare cele ce urmează: __ „Casa Muncei c.f.r. va trece la Regia căilor ferate, având un comitet de direcţie redus la 3 persoane. Averea Casei muncei nu va fi înglobată în veniturile căilor ferate, ci va fi administrată aparte. Conducta de petrol va reveni la Regia autonomă c.f.r., de care a mai aparţinut şi în trecut Regia autonomă P. T. T. va reveni la ministerul de comunicaţii, sub forma unei direcţiuni generale. In rezumat, a încheiat d. ministru Franasovici, fiecare Regie va trece în cadrul ministerului respectiv, sub o formă adecvată rosturilor ei, păstrând o independență mai mult sau mai puțin elastică, după caracterul comercial pe care-l posedă“. G. MA® r nchetele noastre Industria românească de pielărie şi Încălţăminte Fabrica Samuel Marres S. A. Intr’o anchetă pe care am făcuut-o in ţară la principalele întreprinderi industriale ne-am oprit şi la Mediaş, un oraş mic, dar un important centru industrial şi a cărui desvoltare se datoreşte într-o mare măsură gazului metan ce se află acolo- Cea mai importantă întreprindere din Mediaş şi una dintre cele mai importante din ţară» este fabrica de pielărie Samuel Karres S. A. Ne-am prezentat d-lui Karres şi l-am rugat să ne dea oarecari lămuriri relativ la întreprinderea ce conduce, D-sa s’a pus imediat la dispoziţia noastră şi după ce ne-a condus prin diferitele secţii ale fabricei pe cari le am admirat, — deşi cunoşteam şi alte întreprinderi similare, a binevoit să ne spună şi următoarele lucruri foarte interesante, despre întreprinderea d-sale. UN MIC ISTORIC Prima tăbăcărie Karres, spune interlocatorul nostru, a fost fondată în anul 1500 şi a funcţionat la Sighişoara până în anul 1889, când din motive comerciale şi de expansiune, a fost mutată la Mediaş. Bunicul meu a introdus, pentru prima oară în ţară, tăbăcitul in butoaie, ceea ce a îmbunătăţit produsele, dând totodatâ posibilitatea unei fabricaţiuni mai accelerate spre a satisface cererile din ce în ce mai mari Industria noastră grupează o serie de fabrici cari sunt utilate cu cele v nflî r»r*î miualnv m ai irtcmnlij+inni f^îinice, astfel că produsele noastre sunt dintre cele mai bune create, de industria naţională şi la înălţimea oricărui produs străin. O dovadă despre calitatea produselor noastre şi cred că aceasta ne scuteşte de orice comentariu, este că întreprinderea noastră exportează talpă în Anglia. FABRICA DE TALPA Această fabrică este cea mai veche dintre celelalte ramuri de produse ale firmei noastre şi face un produs foarte bun care este cerut, cu multă insistenţă în toată ţara Producţia medie zilnică este de circa 2500 kgr. cu posibilităţi de producţie până la 3500. FABRICA DE CURELE DE TRANSMISIUNI ŞI ARTICOLE TECHNICE Această parte a întreprinderilor noastre, lucrează articole, cari sunt întrebuinţate de întreaga noastră industrie textilă şi de mătase din ^3. Fă Capacitatea de circa 1000 kgr zilnic, permite acoperirea cerinţelor. FABRICA de BOXURI In 1928, am achiziţionat fabrica Iosef Karres et Co., prin cumpărarea majorităţii acţiunilor acestei întreprinderi şi am început fabricarea boxurilor şi altor piei fine, ajungând în scurt timp să ne impunem pe planta internă, printre primii producători. Această ramură de activitate a luat o desvoltare rapidă, astfel încât producea noastră zilnică este astăzi de circa 7000 de fusuri de pielărie, iar capacitatea de lucru este de circa ÎOOOO de fusuri. FABRICA DE LAC Cu fabricarea lacului chestiunea este mult mai complicată şi cu toate că avem o industrie de pielărie internă care este în plină desvoltare şi care este egalată cu industria străină pentru procurarea lacurilor, suntem încă şi astăzi tributarii străinătăţii. Pentru procurarea acestui articol suntem obligaţi să plătiim întreprinderilor străine, sume enorme anual, astfel că m’am hotărât să înjghebez în ţară în concernul întreprinderilor noastre şi o secfie pentru fabricarea lacurilor. In acest scop am făcut sacrificii enorme organizând o secţiune cu instalaţiuni technice după ultimele cerinţi moderne pentru fabricarea lacurilor la noi în tarain urma muncii intense ce am depus, am ajuns astăzi să avem o producţie de circa 1800 fusuri zilnic şi care poate fi dublată. Or, dublând această cantitate înseamnă că putem acoperi cu prisosinţă întregul consum intern-Precum vedeţi în întreprinderea noastră muncim toţi Cu multă energie şi fiii mei după ce şi-au complectat studiile, au fost îndrumaţi de mine să se ocupe de această întreprindere, care s-a desvoltat odată cu ei şi sub ochii lor. De exemplu, conducerea tehnică a tuturor întreprinderilor noastre o are fiul meu Samy Karres, conducerea comercială o are Helmuth Karres, al doilea fiu al meu, de a căror pricepere şi energie sunt perfect mulţumit Ca încheere nu mă pot opri de a aduce elogiile mele firmei Max Krainik fii din Bucureşti, care est© reprezentantul nostru şi care a ştiut ca printr-o muncă încordată şi perseverentă să introducă mărfurile noastre peste tot, făcând ca astăzi produsele Karres să fie indispensabile în ramura lor de activitate. , -VTV Am mulţumit d-lui Samuel Karres pentru bună-voinţa ce a avut de a ne pune la dispoziţie aceste interesante date I SP. Exportul de vite al Românie! In luna Decembrie 1933 (Continuare în pag. I-a). In anul 1933: 12 vite; 60.445 carne de oaie și 50 cai. In Italia am exportat: In anul 1931: 37.048 vite; 894.498 kgr. carne; 535 oi. In anul 1932: 10.561 vite; 811.852 kgr. carne si 47.829 porci. In anul 1933: 9.454 vite; 2.025 porci. In Grecia am exportat : In anul 1931: 1277 vite; 23.700 oi. In anul 1932: 238 vite; 20.291 oi. In anul 1933: 434 vite; 1800 oi. In Germania am exportat: In anul 1932: 20 vite. In anul 1933: 64 vite. In Palestina am exportat: In anul 1932: 41 vite. In anul 1933: 1001 vite. In insula Malta am exportat: In anul 1932: 218 vite. In anul 1933 : 96 vite. In Egipt am exportat: In anul 1933: 52 vite și 100 porci. Exportul total, comparativ, în ultimii trei ani: 1931: 99.593 vite; 197.280 porci; 3.445.405 kgr- came; 34.817 oi. 1932: 19.382 vite; 195.608 porci 1.983.684 kgr. carne; 21.060 oi și 84 cai. 1933; 16.584 vite; 116.420 porci; 427 898 kgr. carne; 1.800 oi și 50 cai. Concluziunile din datele de mai sus le vom trage cu un alt prilej. P. NEMOIANU ARGUS 3 INFORMAŢIUNÎ Camera de Comerţ şi Industrie din Bucureşti a făcut o intervenţie că şi un delegat al acestei camere să facă parte din comisiiunea pentru elaborarea proeetului de lege a conversiune. Reparaţi maşinile Dv. de scris la cea mai veche firmă din tură : Segaller» Victoriei No. 44. Telefon 3.85.85. Preturi extrem de avantagioase. Ministerul Agriculturei printr’un ordin circular a convocat pe toţi prefecţii din ţară pentru azi la orele 16 la ministerul Agriculturii pentru chestiuni în legătură cu aprovizionarea cu porumb de hrană, şi de sămânţă. Printr’o deciziune a ministerului de interne, publicată în „Monitorul Oficial“ din 16 Ianuarie crt., s’a înfiinţat în staţia C. F. R. Sinaia un detaşament de poliţie cu următorul personal. Un comisar şef, doi ofiţeri de poliţie, patru agenţi şi 10 gardieni publici. D.. C. Theodorescu, directorul general al Viticulturii va ţine joi 18 ianuarie a. c., la Galaţi o conferință privitoare la problema exportului de fructe. Serviciul de Protecţia plantelor din ministerul Agriculturii ne face cunoscut că dupe datele primite de la ministerul de resort din Olanda, acea țară emite certificate fitosanitare pentru următoarele produse rto strivi Gvnnri?!* pu;, *v vwi/vj iu • Cartofi, cireșe și coacăze, bulbi de flori, flori. Pentru produsele importate aplică reciprocitatea cerând certificate fitosanitare pentru produsele specificate. Primim din partea Corpului contabililor experţi. La Secţiunea Ilfov a Corpurilor Contabililor experţi şi autorizaţi s’a reînfiinţat Oficiul de plasare. Rugăm deci atât instituţiunile Comerciale, Industriale şi financiare precum şi Regiile şi Casele autonome să se adreseze la nevoe numai acestui Corp, Str. Teilor No- 12 (în dosul Spitalului Colțea) de unde li se vor recomanda elemente cinstite, muncitoare, capabile, disciplinate și devotate. „Monitorul Oficial“ din 16 Ianuarie crt. publică jurnalul Consiliului de miniștri prin care s’a aprobat ca după deblocarea sumei de 5.000.000 lei existentă astăzi în favoarea societăţii ,,Regna“, la contul de Clearing a Băncii Naţionale a României cu Statul Ungar şi trecerea ei în creditul Contului de virament a Ministerului Agriculturii şi Domeniilor ,,Sămânţă de grâu“, aceasta sumă să se vireze la alocația Institutul de cercetări agronomice al României, art. II, punctul 6, I. C. M. Nr. 1.108 din 1931. Instauţirne de primăvară CÂTEVA PROPUNERI Agricultorii din nordul ţarei — acei cari au suferit în anul acesta mai mult din cauza timpului rece şi ploios — văzând acţiunea pe care o întreprinde Statul pentru aprovizionarea agricultorilor cu porumb de sămânţă îşi exprimă dorinţa ca — profitându-se de condiţiunile naturale excepţionale din anul agricol trecut — să se facă o selecţiune a ştiuleţilor, bine copţi şi bine formaţi cari deja au fost aleşi de agricultori, în înţelesul ca să putem creia soiuri adaptate fiecărei regiuni agricole naturale. In acest scop, ar fi bine ca ministerul de agricultură să caute a înmulţi sămânţa de porumb de pe ştiuleţi precoci şi bine formaţi, pentru ca, în viitor, să putem uniformiza porumbul. Agricultorii îşi exprimă dorinţa ca aprovizionarea statului cu seminţe de porumb să fie făcută pe regiuni naturale distribuindu-se în fiecare regiune numai varietăţile complect adaptate mediului şi cele mai recomandate din punct de vedere al precocităţii şi producţiunei. Spre pildă pentru nea alpină şi sub alpină s’ar recomandă soiul „cinkantin“ în regiunea aplină şi sub alpină s’ar recomanda mult „porumbul hângănesc“ și „Sezkeli“ (săcuesc). In regiunea de mai jos (centrul Basarabiei si Moldovei) este indicat mult soiul „pignoleto“ „portocalia*1 si al ciot. 1 ACUM SUNT şi-şi rup pantalonii ! Lăsaţii, căci este mai bine aşa decât să zacă în pat cu o răceală! O mamă grijulie se îngrijeşte însă din timp ce pentru un caz*de boală şi, măi cu seamă în anotimpuri de tranziţie, are - n totdeauna un casă Kresi val. La primele accese de tuse ea dă copiilor Kresi val, căci ea știe ——-----gjlioa tusea și bron ^ «7 faS sita se vindecă re- Efa pede cu Kresival. nul iKîriimWkwUi •tildei l'O IHlfliltoM? »im ilN’ NW«^ KRESIVAL, VERITABIL NUMAI CU CRUCEA BAYER Situaţia agricolă în ţară şi in străinătate Serviciul de Statistică din Ministerul Agriculturii a dat publicităţii următoarea situaţie agricolă din ţară .... Câmpul este acoperit pretutindeni cu zăpadă astfel că gerurile puternice din prima jumătate a lunei ianuarie nu au putut vătăma semănăturile. Iată şi datele definitive privitoare la producţiunea din 1933 a principalelor cereale păioase: grâu, secară, orz şi ovăz. La grâu producţia este 3.240.634 tone. Se constată o creştere faţă de valorile precedente care nu indicau decât o cantitate de 3 milioane 100.000 tone. Comparativ cu recolta din 1932 (1.511.476 tone) avem un spor de 1.729.158 tone sau 114 la sută iar comparativ cu media cincinală (2.922.458 tone) un plus de 318.176 tone sau 10,9 la sută. Abundentă a fost și recolta secarei cu 445.918 tone în loc de 267.052 tone în 1932 și 342.976 tone media anilor 1928—1932. Productiunea orzului care se ridică la 1.884.268 tone a dat un excedent de 417.121 tone sau 28,4 la sută fată de recolta anului precedent (1.467.147 tone) și un deflcit de 16 600 tone sau 0,9 la sută fată de media cincinală (1.900.868 tone). Ovăzul a produs 896.424 tone comparativ cu 642.671 tone în 1932 și 981.833 tone media cincinală. Scăderea respectiv creșterea se cifrează deci la 163.753 tone sau 25,5 la sută respectiv, 155.40 tone sau 16,1 la sută. In general productiunea la hectar a păioaselor a fost în 1933 mai mare decât în anul precedent și chiar decât media anilor 1928-«' 1932. RpvllinUo __ Vftiz a« UJSIi In căi proaductive în anul agricol 1933 sunt: Basarabia de Nord, Şesul Siretului şi al Prutului și Câmpia Tisei. Datele defintive pentru recolta porumbului nu sunt încă disponibile. Ultima evaluare provizorie dă o cifră mai redusă decât evaluările precedente, astfel că este probabil că producțiunea anului 1933 nu va trece de 4.100.000__4 milioane 300.000 tone porumb din care în prezent aproximativ 50 la sută are un procent prea mare de umiditate, (peste 20 la sută). In străinătate In hemisfera nordică orice activitate agricolă a încetat. Condiţiile meteorologice cu excepţia Americei de Nord sunt prielnice culturilor. In ţările din hemisfera sudică, recolta păioaselor e aproape terminată, iar rezultatele ei sunt mult mai slabe decât în anul precedent. Institutul Internaţional de Agricultură comunică următoarele date privitoare la producţiunea agricolă din Rusia: Recolta totală de cereale inclusiv aceea a leguminoaselor (boabe) este evaluată la 898.000000 quintale în 1933 fată de 699.000.000 în 1932, 695 mii. în 1931, 835 în 1930, 717 în 1929, 713 în 1928 şi 801 milioane în 1927. Această evaluare confirmă ştirile despre recolta foarte abundentă din anul 1933, care urmează după recoltele slabe din 1932 şi 1931. De asemenea şi producţiunea la hectar este superioara celor obţinute în anii precedenţi, media 8,8 quintale întrecând chiar maximum de 8,5 quintale înregistrat până în prezent. Grâul a dat un spor de 73,4 milioane quintale, secara un piug de 21,3 milioane quintale, orzul de 27,8 mii. quintale, orzul de 41,0 mii. quintale şi porumbul de 13,4 mii. quintale. Totalul recoltei de grâu atinge 276 milioane quintale fată de 202 milioane în 1932 și 269 milioane în 1930. In privinţa posibilităţilor Rusiei de a exporta grâul în cursul anului comercial 1933—34 trebue tinut seama de faptul că din recoltele slabe precedente rezervele permanente ale producătorilor sunt epuizate și trebuesc refăcute. In trimestrul 1 August— 31 Octombrie 1933 s-au exportat din Rusia 3,7 milioane aurotale de grâu pe când în 1930 exportul la grâu din lunile corespunzătoare a atins 13,6 milioane quintale. Costul vieţii In Anglia Dupe ,,Boars of Trade Journal“ indexul prețului de en gros britanic a fost anul trecut de 84.5 față de 85.1 în 1932.