Argus, februarie 1934 (Anul 24, nr. 6243-6266)

1934-02-01 / nr. 6243

ANUL XXIV No. 6243 |CITITI SI K­ RĂSPÂNDITI! ZIARUL nostru MSMMM IN TARA Un an « • • 1000 lei 6 luni • • • 550 „ 3 luni • • 300 „ ABONAMENTE! IN STRA1NATATE Un an • • 2200 lei 6 luni • • 1300 I 3 luni • ■ • 800 _ 3 lei în ţară, 6 lei în streinătate ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI Fondatori..- S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Miile No. 24 Et. 6 PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRUGORE GAFENCU TELEFON: 305­44 Joi 1 Februarie 1934 [CITIT! 1 1 I 1 RĂSPÂNDIŢI I • ! ZIARUL­ nostru! PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Statul crează condiţii de viaţă de nesuferit Tarile industriale sunt alarma­te de concurenţa mărfurilor ja­­poneze. Din toate părţile se fac presiuni politice asupra guvernu­lui japonez, pentru a-l determina să oblige industriile textile şi me­talurgice din Japonia, să ridice preţul lor de vânzare, pe motiv ca, la preţurile actuale, concuren­ta japoneză ia înfăţişare­a unui adevărat dumping. Ca să fie dumping, ar trebui ca preţul articolelor industriale ja­poneze să fie mult mai ridicat pe­­piaţa internă decât pe pieţile străine,­­ceea ce nu se petrece în­­făpt. £ i**1 _I . Industria japoneză nu admite ca naţionalul să consume mărfu­rile produse în ţară, cu un preţ mai ridicat decum le consumă cumpărătorul străin. Marfa are toată acelaşi preţ, fie că se con­sumă în interior, fie că se con­sumă în afară. Diferenţa de preţ dacă există, o stabileşte numai Cheltuelile de transport, care pen­tru străinătate sunt evident mai mari. ... ! Cum reuşeşte atunci Japonia Să realizeze minunea preţurilor aşa de reduse la produsele, ei in­dustrialei ! ^ Minunea japoneză, dacă e în adevăr vre-o minune, se săvârşe­şte după regulele clasice, ale ca­pitalismului Statul japonez nu se amestecă in producţia industrială decât pentru a eres şi a­ menţine con­­diţiunile materiale ale libertăţii de producţiune şi de desfacere a bunurilor. El face finanţe de de­flate. Politica socială nu absoar­be prin taxe şi inspecţii necom­petente, nimic din veniturile pa­tronilor şi a lucrătorilor.* Orele de lucru nu sunt fixate după dis­­poziţiunile biroului de la Geneva. Fiecare întreprindere îşi vede de nevoile ei, şi îşi caută prin apri­gă concurenţă un beneficiu redus, prin preţuri din ce în ce mai re­duse. Cu toate acestea, situaţia lucrătorilor japonezi nu este in­ferioară celor din tarife stăpânite de taxe, regulamente şi inspecţii sociale. Dimpotrivă, întreprinde­rile caută să atragă pe lucrători prin condiţiunile de viaţă pe ca­re le organizează. Statul japonez nu încarcă pro­ducţia industrială cu taxe şi im­pozite care să însemne finanţe de inflaţie. „ Să ne închipuim un moment, că statul nostru, nu ar pune nici taxă pe zahăr şi că nu şi-ar mai plăti nici fantezia de a ajutora pe agricultori, impunând preţuri de favoare la sfeclă, când toată su­prafaţa cultivată cu sfeclă se re­duce la vre­o 30.000 de hectare. Fabricile de zahăr, descărcate de controlul ministerului muncii, celui de finanţe, a celui de indu­strie şi de comerţ şi, în sfârşit , celui de agricultură, ar putea vin­de zahărul la un preţ, care în co­merţul de detaliu să nu intreacă 10 lei kgr. şi dacă drumul de fier, ar scoborî taxele de transport, preţul de vânzare a­ zahărului ar scădea sub 10 lei. Să socotim un moment, care ar fi urmările asupra economiei tării dacă s’ar suprima taxele pe produsele petrolifere. Benzina s’ar vinde cu 1,50 cel mult 2 lei kgr. Celelalte produse ar ajunge la preturi, care ar semăna foarte mult cu preturile industriei japo­neze. Cimentul, costa adus pe şantier 26.000 lei vagonul. Intr’o tară in care piatra de ciment nu costă nimic, iar combustibilul e Supra­abundent, şi poate fi derizoriu de ieftin, preţul cimentului este pro­hibitiv. Dacă acest element prin­cipal in construcţie, în loc să coste 6000 lei pe şantier prin concursul combustibilului ieftin, al transporturilor ieftin© şi al fabri­­cei de producţie tinzând către ief­tinire, costă 26.00© de lei, e uşor de înţeles că toată viaţa­­econo­mică a ţării se resimte. Nu putem avea construcţii ieftine, pentru că deşi materiile prime, cimentul, cărămida şi chiar fierul, pot fi de cinci ori mai ieftine de cum sunt astăzi, totuşi se menţin scumpe din pricina statului şi a mentali­­tâţ­i industriaşilor. Neputând construi ieftin, nu pu­tem avea oraşe cumsecade, nu putem avea locuinţe cuviincioase fii ieftine, nu putem avea salarii reduse, nu putem da de lucru la o­ mulţime de lume şi, în sfârşit nu putem avea drumuri bune. Exemple de acest fel am putea număra în toate ramurile activi­tăţii noastre economice­ Ca să scoată 5,6 miliarde PENTRU CHELTUELI NETREBUIN­CIO­A­­SE, statul crează conditiuni de viaţă aproape de nesuferit, într’o ţară agricolă ,ca a noastră. El scumpeşte producţia articolelor de primă necesitate, sau de între­buinţare curentă cum sunt petro­lul şi zahărul, prin taxe colosale. Statul nu se îngrijeşte de adap­tarea întregei vieţi economice la nivelul scăzut al preţurilor agri­cole, şi menţine prin sistemul lui fiscal, desechilbrul car© ne ame­ninţă cu prăbuşirea, prin mişcări sociale şi politice ca şi prin haos valutar. i­­ r. , Desfiinţând taxele de consuma­ţie şi impozitul pe lux şi cifra de afaceri, şi reducând taxele de timbru pe circulaţia bunurilor, bugetul s’ar­­vedea fără îndoială ameninţat de un gol enorm. Acest gol ar avea, însă, compensaţii care privite de aproape ar în­semna înviorarea şi însănătoşirea vieţii economice a ţării. Cu chirii foarte reduse, prin Seftelnirea radicală a construcţii­lor, cu articole­ alimentare ieftine şi lăsate , să fie ieftine, cu mijloa­ce de comunicaţie ieftine, cu îm­brăcăminte ieftină. Statul nu mai are nevoe să fie îngrijit de re­ducerea salariilor. Leul Băncii Naţionale poate căpăta de azi pe mâine o putere de cumpărare de cinci ori mai mare, dacă Statul ar renunţa la sistemul lui fiscal din perioada inflaţiei şi ar trece cu hotărâre la finanţe de deflaţie. Finanţe de deflaţie înseamnă deplină libertate de producţie şi schimb şi impunere numai în pro­porţie cu beneficiile întreprinderii. Cu un leu, având o putere de cumpărare de cinci ori mai mare, Statul foate uşor reduce cinci mi­liarde din buget. Făcând această reducere Statul ar ajunge la armonizarea preţuri­­­lor în interior, şi ar suprima pri­cina adâncă a plângerii agriculto­rilor, pe care nici un proces de conversiune nu-i mai mulţumeşte. A. CORTEANU u nt e e Comerţul nostru exterior cu Franţa lată care a fost, în pri­mele II luni ale anului 1933, faţă de primele II luni ale anului 1932, co­merţul nostru exterior cu Franţa . EXPORTUL în 1933 a fost de 330.809 mii franci faţă de 406.649 mii franci în 1932. IMPORTUL In 1933 a fost de 115.853 mii franci faţă de 129.511 mii franci în 1932. ..­». Stabilizarea temporară a docarului NEW-YORK, 30. (Bo­dor). — „Wallstreet Jour­nal“ anunţă că între Sta­tele Unite şi Anglia sunt în curs tratative neoficia­le, în vederea unei stabi­lizări temporare a lirei sterline la cota de 4,75 dolari. Un serviciu maritim regulat intre Turcia şi Spania La începutul lunei Martie se va inaugura un serviciul maritim săp­­tămânal, între porturile turceşti şi cele spaniole. Acest serviciul va­ fi asigurat de armatorii turci. Noua linie, va deservi în afară de portur­ile turceşti Samsson, Tre­­bizonda şi theboli şi porturile bul­găreşti Varna şi Burgas precum şi Constanţa. In Spania vapoarele vor face escală la Valencia şi Bar­celona. . .«v Semnarea acordului de co­merţ franco-austriac PARIS, 3» (Rador). — Azi di­mineaţă a fost semnat acordul comercial prin care reglementea­ză serviciul contingentărilor în­tre Franţa şi Austria. In cercurile politice se atribue o mare importantă acordului franco-austriac, dat fiind ajuto­rul pe care Franța vrea să-l dea guvernului Bollfuss în lupta a­­cestuia pentru independența Aus­triei. Noua a eg® monetară a $tet©5©f-Urîî$e WASHINGTON, 30. (Ra­dor). _ Astăzi va intra în vigoare noua lege mone­tară. Noul dolar va valo­ra 60 la sută din dolarul emis în virtutea legei pre­cedente, dar preşedinte­le Statelor Unite va avea dreptul să reducă până la 50 la sută această valoa­re, după­­necesităţi. Specialiştii în chestiu­nile monetare nu îşi as­cund preocupării© faţă de repercusiunile inter­naţionale pe care riscă să le producă această depre­ciere voluntară a devizei americane. Naţionalizarea stocului de aur al Statelor­ Unite WASHINGTON, 30. (Ra­dor). — O. Roosevelt, pre­şedintele Statelor Unite a promulgat ordonanţele prin care se reglementea­­naţional szîw©» întregu­ lui stoc de aug* din Statele Unite. W © presisare a d-lui Chamberlain LONDRA 30 (Kador). — D. Ne­ville Chamberlain, ministrul Finan­ţelor, a declarat astăzi în Camera Comunelor că fondul de egalizare nu a fost întrebuinţat pentru creia­­rea unei valori artificiale a lirei sterline, în vederea întoarcerii la etalonul aur. Pentru a pune capăt interpretă­rilor greşite ce se dau acestei diest­i­uni, d. Neville Chaffiberlain a a­­­dău­gat că, după părerea sa, fondul de egalizare ar fi inoperant dacă i s’ar da o astfel de întrebuinţare. Lupta piatra păstrarea­ etalonului aur BERNA, 3Q. (Rader). — Co­mitetul internaţional contra repu­dierii clauzei aur aduce la cunoş­tinţa celor interesaţi că cele patru asociaţii din care el este compus (belgiană, franceză, olandeză şi el­veţiană), au fost însărcinat© de comitet să acţioneze fiecare în domeniul său ori conform intere­selor pe care ea Ie prezintă în mod mai deosebit, în vederea sim­plificarii şî înlesnirii acţiunilor în­treprinse. In consecinţă, s’au înce­put demersuri, pentru ca, pe cale de bună înţelegere, să se obţină recunoaşterea validităţii clauzei aur în acele tari din Europa în care ea nu este recunoscută­ Dacă aceste demersuri vor arăta că cele 2 puncte de vedere ad­verse sunt ireconciliabile, chestiu­nea va fi adusă în faţa unei in­stanţe competente internaţionale, cum ar fi Curtea permanentă de justiţie internaţională de la K­aga. Dacă nici această soluţie nu va fi adoptată, comitetul internaţional sau asociaţiile naţionale din care el se compune, vor recurge la în­­­tenta­rea unor acţiuni în faţa tri­bunalelor naţionale competente. PIAŢA 3© IANUARIE Dolarul înregistrează din nou scăderi simţitoare. La Paris dolarul a cotat 15.82, la Londra 5.02 trei sferturi şi la Zurich 3.21.75. Lira sterlină a scăzut şi ea însă într’o proporţie mai mică. La paris lira sterlină a cotat 7953, la Lon­dra 79.40 şi la Zurich 16.17. Marca germană cotează la Zu­rich 122.32 ]u*u„ iar la Londra 13.17. Lira italiană e neschimbată. La Zurich cotează 27.10. * Eri fiind sărbătoare, bursa n’a lucrat. In târgul liber s’au încheiat tranzite şi mai puţine- Cursurile au fost susţinute. Acţiunile Creditului Minier a cotat 351, Mica 155, Reşi­ţa 128. * Societatea petroliferă „Redeven­­ţa“ a obţinut în exploatare un pe­rimetru de 950 hectare în regiunea GhidrovenHiaim­analele. „Monito­rul Oficial" de ori publică această decizi© a ministerului de Industrie şi comerţ. # Delegaţia care a dus tratativele comerciale cu Cehoslovacia s’a în­tors în Capitală. Noua convenţie va fi ratificată încă în cursul acestor săptămâni şi pusă în vigoare im© diar Suma fixată pentru schimbul de mărfuri între România şi Cehoslo­vacia este de 157 milioane coroane ceh© pentru mărfurile ce trebue să importăm noi din Cehoslovacia. Ex­perţi­­ noştri, a fost fixat la o sumă osne. Cum Cehoslovacia mai are faţă de noi o datori© de circa 500 mi­lioane lei, încă de la aplicarea ve­­chei convenţii, diferenţa de 30 mi­lioane coroane cehe, care exista în­­tre valoarea importului şi expor­­tului nostru. Fixat în noua conven­ţie, va servi la amortizarea acestei datorii. Deşi nici nu s’a început aplica­rea nouei convenţii, membrii dele­gaţiei române sosiţi în Capitală sunt foarte sceptici în ceea ce pri­­veşte rezultatele e1. Cehoslovacia este în preajma u­­neî schimbări a politicii sale mo­netar© care va răsturna toate pre­vederile n­ouși convenții. Din cele aflate la Prag­ 3 de mem­­­brii comisiei române, guvernul ce­hoslovac sau va devaloriza cursul coroanei cehe cu 30 la sută sau va introduce următor:r-* '-'■am. La importul mărfurilor în Ceho­slovacia se va aplica o suprataxă de 26 la sută din-valoarea mărfuri­lor. Această suprataxă va servi la cr©area unui fond pentru acordarea de prime în valoare de 20 la sută la devizele izvorâte din export­ Cu alte cuvinte Bănca Naţională a Ce­­hoslovaciei va preschimba orice de­vize cu o primă de 20 la sută. Mă­sura aceasta este menită să spo­rească exporte! Cehoslovaciei. Răs­toarnă insă toate calculele cari stau îa baz® nouei convenţii, încheiate cu România. Latura aceasta a problemei a fost beiată în discuţi© tre guvern. Tratativele ce s’au dus la Buda­pesta pentru fixarea cotei noastre de cherestea la importul in Unga­ria, s’au terminat. D-nii Vintilă Ghinde© din partea ministerului de Agricultură şî Domenii, Vermeş, Fenyves şi Dumitrescu, industriaşi, car au format delegaţia română s’au reîntors ori în Capitală. Cota noastră a fost fixată pentru anul 1934 la 7000 de vagoane, cotă normală şi i­ncă 1000 de vagoane ca supracontingent ce va servi la în­cheerea unei tranzacţii de compen­saţie cu Statul. Cotele vor fi distribuite între societăţile exportatoare semestrial de ministerul de industrie şi comerţ, adică de o comisie instituită pe lân­gă Institutul Naţional de Export. Autorizaţiile de import în Unga­ria vor fi eliberate de guvernul maghiar direct comercianţilor de cherestea din Ungaria, însă 66 la sută din cota fixată României sa vor elibera după recomandaţiile co­misiei române. 34 la sută vor ră­mâne libere comercianţilor ma­ghiari, cari vor putea cumpăra che­restea dela orice societate româ­nească vor voi. Această convenţie face parte din convenţia generală dintr© România şi Ungaria. Cum convenţia actuală expiră la 1 Aprilie 1934 nou© con­venţie privitoare la cherestea va fac© parte integrantă din viitoarea convenție româno-maghiară. Situația sumară a Băncii Banca Angliei arată pe ziua de 24 Ianuarie următoarea situaţia sumară: (cifrele­­s© înţeleg în lire). Fonduri de stat Sconturi şi avar­i­­i Garanţii Bancnot© Aur şi argint Rezerve Acoperirea Scontul Sold Dep. publi Dep. bancar Alte conturi Efecte la zi Incasso Metalic Bancnote in circulație Rezerv© Emisiune fiduciară 75.792.869 8.097.940 11.500.345 56.604.870 904 360 87.509.239 52,1 la sută 2 la sută 3.564.528 12.815.455 118.060.089 36­ 906.153 064 190.817.659 304.212.789 86.604.870 260.000.000 O nouă conferinţă a micei înţelegeri Economice Se va ţine la Bucureşti,' îa mijlocul lunii Aprilie Am publicat la timp, incheerile la care a ajuns Conferinţa. Micei înţelegeri Economice, întrunită,' nu de mult, la Praga.'S’a văzut, atunci ca unele din masurile hotărâte vor intra imediat în vigoare, în aşa fel, încât să aducă neîntârziat, o des­­voltare a legăturilor comerciale dintre cele trei ţărî. Din această categorie de măsuri, face parte şi proectul pentru sporirea schimbului de mărfuri- România, Iugoslavia şi Cehoslovacia au pecetluit dorinţa prin protocoalele încheiate. Va fi însă realizarea acestei dorinţe în­lesnită de împrejurări? Nu va tre­bui ea schimbată într’un fel sau al­tul? Asta se va şti până la viitoarea conferinţă a Micei înţelegeri Eco­nomice. Şi, viitoarea conferinţă va fi foarte curând. Potrivit unei hotărâri luate le Fraga, s’a decis convocarea unei nouă con­ferinţe. Ea se va fine la Bucureşti, la mijlocul lu­nii Aprilie. Programul ? N’a fost însă stabi­lit. Totuş, din desfăşurarea eveni­mentelor de până azi, se poate prevede, fără de prea mare greu­tate că, la Bucureşti, se vor exa­mina roadele măsurilor puse in plicare şi se va păşi la desă­vârşirea proectelor a căror discu­ţie a început in capitala vecină. De altfel, e bine să arătăm că, la Praga, s’a stabilit convocarea pe­riodică a Comitetului Economic al Micii Înţelegeri. El se va întruni din trei în trei luni, fiecare dată in­altă din ţările Micei înţelegeri. Conducerea desbaterilor o va avea ui ministru din ţara unde se întru­­neşte comitetul, care va rămâne preşedinte până la viitoarea sesiune. După aceaaistă hotărâre, d. Ed. Beneš a rămas, preşedintele comi­tetului economic al Micei înţelegeri până în­ Aprilie când va veni rândul unui ministru român. Deocamdată se duce o cores­pondenţă activă intre reprezen­tanţii celor trei ţări pentru desle­garea unor probleme în legătură cu convocarea conferinţei. Delegaţii? E aproape sigur, eu pentru bunul mers al lucrărilor, vor fi­­păstraţi delegaţii cari au fost la Praga. Căci, desvoltarea legăturilor comerciale dintre ţările Micii înţelegeri, cere continuitatea în lucrări. Pentru lucrările ten­-' I nice, vor fi consultaţi specialişti. Dealtfel, rapoarte documentate sunt in pregătire la Belgrad, la Fraga şi la Bucureşti, toate ţin­tind la acelaş scop: armonizarea intereselor economice. Căci, oricâtă bunăvoinţă ar exista din toate părţile, e lesne de înţeles că structura economică a celor trei ţări, orientarea lor co­mercială de până astăzi, intere­sele claselor lor producătoare nu îngăduie schimbarea peste noapte a situaţiei de până acum, cu aceia pe care o urmăresc ţările Micei înţelegeri. Şi, cum o schimbare de structură, o nouă orientare de re­laţii comerciale nu pot fi deocam­dată obţinute, e firesc să se în­cerce o armonizare a tutur­or in­tereselor, spre binele comun. Să am optimişti. Conferinţa de­la Praga a dovedit că bunăvoinţă generală, poate duce la înfăptuiri importante. SITUAŢIA EXTERNA Noul guvern francez Criza de guvern din Franţa şi-a găsit deslegarea uimitor de repede. Poate că şi împrejurarea că guver­nul Chautemps nu a fost răsturnat printr’un vot al Camerei, ci prin propria sa neputinţă de a se men­ţine, a înlesnit d-lui Daladier cons­tituirea noului guvern. Noul preşe­dinte de consiliu nu­ a fost nevoit să ducă tratative laborioase cu grupu­rile politice pentru a căuta o nouă majoritate parlamentară.­ Ceea ce i se cerea era să alcătuiască o echipă de personalităţi, sprijinită în cea mai mare parte tot de majoritatea de până acum, dar capabilă să dea impresia de hotărâre în misiunea ce­ o aşteaptă şi pe care un­ ziar­ pari­zian o numeşte „munca de Her­cule“. Noul guvern este o formaţiune radicală. El va avea sprijinul gru­pului radical socialist, a neo-socia­­liştilor, pe care numai consideraţi­­uni de prestigi i-a oprit de a intra in minister, iar spre centru va fi susţinut de republicanii socialişti. Guvernul Daladier trebue insă să se bizuie nu numai pe majoritatea din Cameră, ci să întrunească apro­barea opiniei publice. Sub presiunea acesteia a căzut de Chautemps. Ho­tărârea în a face lumină in afacerile cari înăbuşe astăzi atmosfera şi e­­nergia in a urmări pe toţi vinovaţii, indiferent de consideraţiunil politi­ce, va fi tăria şi va garanta durata noului guvern. Primul ministru se bucură de o reputaţie excelentă ca om politic şi ca om de energie fără cruţare. Ca­lităţile acestea se cer ori mai mult ca oricând, intr'o bătălie în care l’adversarii regimului­, parlamentar­­ speră să sdruncine regimul însuşi. In politica externă, este intere­sant să se noteze că d. Daladier,­ până eri ministru de războiu, s'a in­stalat la Quai d’Orsay. Politica sa generală nu se va deosebi de aceea a d-lui Paul Boncour. Dar în mor­mentul când toate chestiunile inter­naţionale sunt dominate de proble­ma dezarmării şi a revendicărilor, germane tinzând la dărâmarea tra­tatului de pace, prezenţa d-lui Da­ladier la afacerile străine capătă o semnificație specială. Străzile Capitalei Pe zi ce trece, ne convingem, că făcându-­se mai mult politică, decât gospodărie în administra­ţiile noastre publice, am ajuns în­­tr’o stare din cele mai rele. Un exemp­lu concludent e pri­măria Capitalei. In fruntea acestei administraţii publice, au fost aşe­zaţi datorită împrejurărilor şi in­fluenţelor politice, tot felul de oa­meni, unii de o valoare netăgă­duită. Dar specialişti, oameni cari se pricep cu adevărat, în conduce­rea şi organizarea unei gospo­dării publice, cum e aceia a unui oraş şi mai ales a unei capitale, au lipsit la noi cu desăvârşire. De aceia capitala noastră, a crescut în lung şi în lat, cum a vrut D-zeu şi cum au cerut adese­ori interesele electorale sau orice alte interese cu desăvârşire străi­ne de nevoile ei estetice­, sanitare şi urbanistice. De aceia se­ construiesc şi acum în Bucureşti, fără nici o opunere din partea, celor in drept, fără grijă şi fără prevedere din partea edililor, clădiri înalte de 5—10 etaje, pe parcele înguste de 150— 200 m. p. şi pe străzi înguste de 8 m. Urmarea acestei vinovate tole­ranţe, va fi că într’un viitor foarte apropiat populaţia Capitalei se va prăji ca în focul iadului, în timpul verii, lipsită de aier suficient, lip­sită de lumină şi dogorită de căl­dura solară. Specialiştii n’au nici loc nici cu­vânt la primăria Capitalei. Iată ce scrie unul dintre ace­ş­­tia, d. inginer profesor I. Ştefă­­nescu Radu, in ziarul „Universul”, de astă dată cu privire la neajun­surile planurilor noastre­ urbanis­tice în timpul iernei, după ce dai cel dintâi alarma împotriva aceloraşi neajunsuri în timpul verii. „Iernele la noi sunt grele. Zăpa­dă multă cel puţin 2 aim din 3. A­­fară de o infimă parte unde se cu­răţă zăpada, restul oraşului rămâne impracticabil 3 luni de zile sau a­proape. Cu întinderea oraşului şi parce­lările noui, calamitatea e mar mar©. Pe străzi de 8 m. cu parcele de 160 m. p. zăpada este toată grămădită pe stradă şi locuitorii respectiv sunt condamnaţi să înoate în apă şi noroi cel puţin 3 luni de zile. A pretide Primăriei să cute; ză­pada pe aceste străzi este inutil. Nu vor­­ niciodată mijloace bă­neşti. Este neapărată no­i se lăr­gească străzile la cel puţin 16 m . Am avea astfel, pe de oparte străz­i mai spaţioase cu aer şi lumină, pe de altă parte zăpadă s’ar putea strânge fără cheltuială mare, la mijlocul străzei cu pluguri de lemn, făcându-se astfel străzile imediat practicabile. In orice caz, chiar numai din a­­cest punct de vedere, este necesar o revizuire a regulamentelor Pri­măriei în ceea ce priveşte lărgimea străzilor şi a aleelor din parcelările noui“. Credem că părerile unui siesta­list cu experienţa şi vastele cunoş­tinţe ale d-lui ing Ştefănescu Radu, profesor al politechnicei, şi director technic al uzinelor electrice din Ca­­pitală, trebuie să găsească­ o­ largă înţelegere la primăria municipiu­lui, unde se hotărăște nu totdeauna cu multă chibzuință și pre­vedere­ soartia Capitalei. L R. Desvoltarea portului polonez Gdynia VARŞOVIA. — In anul trecut s'a continuat a se lucra cu inten­sitate la desvoltarea portului Gdynia, efectuându-se numeroase construcţii importante. S’au ridicat 18 depozite noui ei s’a mărit terenul pentru ridica­rea de clădiri de depozit cu 60 mii m. v. S’au mai instalat în port 8 noui elevatoare de câta S tone şi s’au comandat alte 10 e­­levatoare. Cheiul preşedintelui a fost terminat şi sau început mari construcţii pentru construirea de noui cheiuri. In anul trecut s’au pavat la Gdynia peste 20.000 m­. p. drumuri şi străzi. (Ceps). Comerţul extern al Polo­niei în 1933 VARŞOVIA.­­ Balanţa co­mercială a Poloniei în 1933 pre­zintă după ultimele date statis­tice, un activ de 132,5 milioane zloţi. Activul din 1932 s-a cifrat la 221 milioane zloţi, iar în 1931 410,3 milioane zloţi. Rulementul general al com­er­ţului extern polonez în 1933 s-a cifrat la 1.786.637.000 zloţi faţă de 1­945.785.000 zloţi în 1932 şi 3 miliarde 347 milioane zloţi în 1931. Faţă de 1932, rulementul din anul trecut a scăzut cu 8,2 la sută, în timp ce în 1932 scăde­rea faţă de 1931 a fost de 41,9 la sută. Precum se vede descreşte­rea comerțului extern al Polo­niei s-a moderat în anul trecut considerabil. Polonia lucrează în prezent pe toate caile pentru o nouă desvoltare a rapoturilor ei comerciale. (Ceps). Reglementarea datoriilor ungare In Anglia Reprezentanţii băncilor ungare precum şi posesorii britanici de tit­luri de împrumuturi ungare pe ter­men scurt se vor întruni în curând la Londra. Băncile ungare cer ca dobânda care fusese fixată anul trecut la 1 la sută, să fie redusă la 2 la sută.

Next