Argus, februarie 1934 (Anul 24, nr. 6243-6266)
1934-02-01 / nr. 6243
ANUL XXIV No. 6243 |CITITI SI K RĂSPÂNDITI! ZIARUL nostru MSMMM IN TARA Un an « • • 1000 lei 6 luni • • • 550 „ 3 luni • • 300 „ ABONAMENTE! IN STRA1NATATE Un an • • 2200 lei 6 luni • • 1300 I 3 luni • ■ • 800 _ 3 lei în ţară, 6 lei în streinătate ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI Fondatori..- S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Miile No. 24 Et. 6 PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRUGORE GAFENCU TELEFON: 30544 Joi 1 Februarie 1934 [CITIT! 1 1 I 1 RĂSPÂNDIŢI I • ! ZIARUL nostru! PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Statul crează condiţii de viaţă de nesuferit Tarile industriale sunt alarmate de concurenţa mărfurilor japoneze. Din toate părţile se fac presiuni politice asupra guvernului japonez, pentru a-l determina să oblige industriile textile şi metalurgice din Japonia, să ridice preţul lor de vânzare, pe motiv ca, la preţurile actuale, concurenta japoneză ia înfăţişarea unui adevărat dumping. Ca să fie dumping, ar trebui ca preţul articolelor industriale japoneze să fie mult mai ridicat pepiaţa internă decât pe pieţile străine,ceea ce nu se petrece înfăpt. £ i**1 _I . Industria japoneză nu admite ca naţionalul să consume mărfurile produse în ţară, cu un preţ mai ridicat decum le consumă cumpărătorul străin. Marfa are toată acelaşi preţ, fie că se consumă în interior, fie că se consumă în afară. Diferenţa de preţ dacă există, o stabileşte numai Cheltuelile de transport, care pentru străinătate sunt evident mai mari. ... ! Cum reuşeşte atunci Japonia Să realizeze minunea preţurilor aşa de reduse la produsele, ei industrialei ! ^ Minunea japoneză, dacă e în adevăr vre-o minune, se săvârşeşte după regulele clasice, ale capitalismului Statul japonez nu se amestecă in producţia industrială decât pentru a eres şi a menţine condiţiunile materiale ale libertăţii de producţiune şi de desfacere a bunurilor. El face finanţe de deflate. Politica socială nu absoarbe prin taxe şi inspecţii necompetente, nimic din veniturile patronilor şi a lucrătorilor.* Orele de lucru nu sunt fixate după dispoziţiunile biroului de la Geneva. Fiecare întreprindere îşi vede de nevoile ei, şi îşi caută prin aprigă concurenţă un beneficiu redus, prin preţuri din ce în ce mai reduse. Cu toate acestea, situaţia lucrătorilor japonezi nu este inferioară celor din tarife stăpânite de taxe, regulamente şi inspecţii sociale. Dimpotrivă, întreprinderile caută să atragă pe lucrători prin condiţiunile de viaţă pe care le organizează. Statul japonez nu încarcă producţia industrială cu taxe şi impozite care să însemne finanţe de inflaţie. „ Să ne închipuim un moment, că statul nostru, nu ar pune nici taxă pe zahăr şi că nu şi-ar mai plăti nici fantezia de a ajutora pe agricultori, impunând preţuri de favoare la sfeclă, când toată suprafaţa cultivată cu sfeclă se reduce la vreo 30.000 de hectare. Fabricile de zahăr, descărcate de controlul ministerului muncii, celui de finanţe, a celui de industrie şi de comerţ şi, în sfârşit , celui de agricultură, ar putea vinde zahărul la un preţ, care în comerţul de detaliu să nu intreacă 10 lei kgr. şi dacă drumul de fier, ar scoborî taxele de transport, preţul de vânzare a zahărului ar scădea sub 10 lei. Să socotim un moment, care ar fi urmările asupra economiei tării dacă s’ar suprima taxele pe produsele petrolifere. Benzina s’ar vinde cu 1,50 cel mult 2 lei kgr. Celelalte produse ar ajunge la preturi, care ar semăna foarte mult cu preturile industriei japoneze. Cimentul, costa adus pe şantier 26.000 lei vagonul. Intr’o tară in care piatra de ciment nu costă nimic, iar combustibilul e Supraabundent, şi poate fi derizoriu de ieftin, preţul cimentului este prohibitiv. Dacă acest element principal in construcţie, în loc să coste 6000 lei pe şantier prin concursul combustibilului ieftin, al transporturilor ieftin© şi al fabricei de producţie tinzând către ieftinire, costă 26.00© de lei, e uşor de înţeles că toată viaţaeconomică a ţării se resimte. Nu putem avea construcţii ieftine, pentru că deşi materiile prime, cimentul, cărămida şi chiar fierul, pot fi de cinci ori mai ieftine de cum sunt astăzi, totuşi se menţin scumpe din pricina statului şi a mentalitâţi industriaşilor. Neputând construi ieftin, nu putem avea oraşe cumsecade, nu putem avea locuinţe cuviincioase fii ieftine, nu putem avea salarii reduse, nu putem da de lucru la o mulţime de lume şi, în sfârşit nu putem avea drumuri bune. Exemple de acest fel am putea număra în toate ramurile activităţii noastre economice Ca să scoată 5,6 miliarde PENTRU CHELTUELI NETREBUINCIOASE, statul crează conditiuni de viaţă aproape de nesuferit, într’o ţară agricolă ,ca a noastră. El scumpeşte producţia articolelor de primă necesitate, sau de întrebuinţare curentă cum sunt petrolul şi zahărul, prin taxe colosale. Statul nu se îngrijeşte de adaptarea întregei vieţi economice la nivelul scăzut al preţurilor agricole, şi menţine prin sistemul lui fiscal, desechilbrul car© ne ameninţă cu prăbuşirea, prin mişcări sociale şi politice ca şi prin haos valutar. i r. , Desfiinţând taxele de consumaţie şi impozitul pe lux şi cifra de afaceri, şi reducând taxele de timbru pe circulaţia bunurilor, bugetul s’arvedea fără îndoială ameninţat de un gol enorm. Acest gol ar avea, însă, compensaţii care privite de aproape ar însemna înviorarea şi însănătoşirea vieţii economice a ţării. Cu chirii foarte reduse, prin Seftelnirea radicală a construcţiilor, cu articole alimentare ieftine şi lăsate , să fie ieftine, cu mijloace de comunicaţie ieftine, cu îmbrăcăminte ieftină. Statul nu mai are nevoe să fie îngrijit de reducerea salariilor. Leul Băncii Naţionale poate căpăta de azi pe mâine o putere de cumpărare de cinci ori mai mare, dacă Statul ar renunţa la sistemul lui fiscal din perioada inflaţiei şi ar trece cu hotărâre la finanţe de deflaţie. Finanţe de deflaţie înseamnă deplină libertate de producţie şi schimb şi impunere numai în proporţie cu beneficiile întreprinderii. Cu un leu, având o putere de cumpărare de cinci ori mai mare, Statul foate uşor reduce cinci miliarde din buget. Făcând această reducere Statul ar ajunge la armonizarea preţurilor în interior, şi ar suprima pricina adâncă a plângerii agricultorilor, pe care nici un proces de conversiune nu-i mai mulţumeşte. A. CORTEANU u nt e e Comerţul nostru exterior cu Franţa lată care a fost, în primele II luni ale anului 1933, faţă de primele II luni ale anului 1932, comerţul nostru exterior cu Franţa . EXPORTUL în 1933 a fost de 330.809 mii franci faţă de 406.649 mii franci în 1932. IMPORTUL In 1933 a fost de 115.853 mii franci faţă de 129.511 mii franci în 1932. ..». Stabilizarea temporară a docarului NEW-YORK, 30. (Bodor). — „Wallstreet Journal“ anunţă că între Statele Unite şi Anglia sunt în curs tratative neoficiale, în vederea unei stabilizări temporare a lirei sterline la cota de 4,75 dolari. Un serviciu maritim regulat intre Turcia şi Spania La începutul lunei Martie se va inaugura un serviciul maritim săptămânal, între porturile turceşti şi cele spaniole. Acest serviciul va fi asigurat de armatorii turci. Noua linie, va deservi în afară de porturile turceşti Samsson, Trebizonda şi theboli şi porturile bulgăreşti Varna şi Burgas precum şi Constanţa. In Spania vapoarele vor face escală la Valencia şi Barcelona. . .«v Semnarea acordului de comerţ franco-austriac PARIS, 3» (Rador). — Azi dimineaţă a fost semnat acordul comercial prin care reglementează serviciul contingentărilor între Franţa şi Austria. In cercurile politice se atribue o mare importantă acordului franco-austriac, dat fiind ajutorul pe care Franța vrea să-l dea guvernului Bollfuss în lupta acestuia pentru independența Austriei. Noua a eg® monetară a $tet©5©f-Urîî$e WASHINGTON, 30. (Rador). _ Astăzi va intra în vigoare noua lege monetară. Noul dolar va valora 60 la sută din dolarul emis în virtutea legei precedente, dar preşedintele Statelor Unite va avea dreptul să reducă până la 50 la sută această valoare, dupănecesităţi. Specialiştii în chestiunile monetare nu îşi ascund preocupării© faţă de repercusiunile internaţionale pe care riscă să le producă această depreciere voluntară a devizei americane. Naţionalizarea stocului de aur al Statelor Unite WASHINGTON, 30. (Rador). — O. Roosevelt, preşedintele Statelor Unite a promulgat ordonanţele prin care se reglementeanaţional szîw©» întregu lui stoc de aug* din Statele Unite. W © presisare a d-lui Chamberlain LONDRA 30 (Kador). — D. Neville Chamberlain, ministrul Finanţelor, a declarat astăzi în Camera Comunelor că fondul de egalizare nu a fost întrebuinţat pentru creiarea unei valori artificiale a lirei sterline, în vederea întoarcerii la etalonul aur. Pentru a pune capăt interpretărilor greşite ce se dau acestei diestiuni, d. Neville Chaffiberlain a adăugat că, după părerea sa, fondul de egalizare ar fi inoperant dacă i s’ar da o astfel de întrebuinţare. Lupta piatra păstrarea etalonului aur BERNA, 3Q. (Rader). — Comitetul internaţional contra repudierii clauzei aur aduce la cunoştinţa celor interesaţi că cele patru asociaţii din care el este compus (belgiană, franceză, olandeză şi elveţiană), au fost însărcinat© de comitet să acţioneze fiecare în domeniul său ori conform intereselor pe care ea Ie prezintă în mod mai deosebit, în vederea simplificarii şî înlesnirii acţiunilor întreprinse. In consecinţă, s’au început demersuri, pentru ca, pe cale de bună înţelegere, să se obţină recunoaşterea validităţii clauzei aur în acele tari din Europa în care ea nu este recunoscută Dacă aceste demersuri vor arăta că cele 2 puncte de vedere adverse sunt ireconciliabile, chestiunea va fi adusă în faţa unei instanţe competente internaţionale, cum ar fi Curtea permanentă de justiţie internaţională de la Kaga. Dacă nici această soluţie nu va fi adoptată, comitetul internaţional sau asociaţiile naţionale din care el se compune, vor recurge la întentarea unor acţiuni în faţa tribunalelor naţionale competente. PIAŢA 3© IANUARIE Dolarul înregistrează din nou scăderi simţitoare. La Paris dolarul a cotat 15.82, la Londra 5.02 trei sferturi şi la Zurich 3.21.75. Lira sterlină a scăzut şi ea însă într’o proporţie mai mică. La paris lira sterlină a cotat 7953, la Londra 79.40 şi la Zurich 16.17. Marca germană cotează la Zurich 122.32 ]u*u„ iar la Londra 13.17. Lira italiană e neschimbată. La Zurich cotează 27.10. * Eri fiind sărbătoare, bursa n’a lucrat. In târgul liber s’au încheiat tranzite şi mai puţine- Cursurile au fost susţinute. Acţiunile Creditului Minier a cotat 351, Mica 155, Reşiţa 128. * Societatea petroliferă „Redevenţa“ a obţinut în exploatare un perimetru de 950 hectare în regiunea GhidrovenHiaimanalele. „Monitorul Oficial" de ori publică această decizi© a ministerului de Industrie şi comerţ. # Delegaţia care a dus tratativele comerciale cu Cehoslovacia s’a întors în Capitală. Noua convenţie va fi ratificată încă în cursul acestor săptămâni şi pusă în vigoare im© diar Suma fixată pentru schimbul de mărfuri între România şi Cehoslovacia este de 157 milioane coroane ceh© pentru mărfurile ce trebue să importăm noi din Cehoslovacia. Experţi noştri, a fost fixat la o sumă osne. Cum Cehoslovacia mai are faţă de noi o datori© de circa 500 milioane lei, încă de la aplicarea vechei convenţii, diferenţa de 30 milioane coroane cehe, care exista între valoarea importului şi exportului nostru. Fixat în noua convenţie, va servi la amortizarea acestei datorii. Deşi nici nu s’a început aplicarea nouei convenţii, membrii delegaţiei române sosiţi în Capitală sunt foarte sceptici în ceea ce priveşte rezultatele e1. Cehoslovacia este în preajma uneî schimbări a politicii sale monetar© care va răsturna toate prevederile nouși convenții. Din cele aflate la Prag 3 de membrii comisiei române, guvernul cehoslovac sau va devaloriza cursul coroanei cehe cu 30 la sută sau va introduce următor:r-* '-'■am. La importul mărfurilor în Cehoslovacia se va aplica o suprataxă de 26 la sută din-valoarea mărfurilor. Această suprataxă va servi la cr©area unui fond pentru acordarea de prime în valoare de 20 la sută la devizele izvorâte din export Cu alte cuvinte Bănca Naţională a Cehoslovaciei va preschimba orice devize cu o primă de 20 la sută. Măsura aceasta este menită să sporească exporte! Cehoslovaciei. Răstoarnă insă toate calculele cari stau îa baz® nouei convenţii, încheiate cu România. Latura aceasta a problemei a fost beiată în discuţi© tre guvern. Tratativele ce s’au dus la Budapesta pentru fixarea cotei noastre de cherestea la importul in Ungaria, s’au terminat. D-nii Vintilă Ghinde© din partea ministerului de Agricultură şî Domenii, Vermeş, Fenyves şi Dumitrescu, industriaşi, car au format delegaţia română s’au reîntors ori în Capitală. Cota noastră a fost fixată pentru anul 1934 la 7000 de vagoane, cotă normală şi incă 1000 de vagoane ca supracontingent ce va servi la încheerea unei tranzacţii de compensaţie cu Statul. Cotele vor fi distribuite între societăţile exportatoare semestrial de ministerul de industrie şi comerţ, adică de o comisie instituită pe lângă Institutul Naţional de Export. Autorizaţiile de import în Ungaria vor fi eliberate de guvernul maghiar direct comercianţilor de cherestea din Ungaria, însă 66 la sută din cota fixată României sa vor elibera după recomandaţiile comisiei române. 34 la sută vor rămâne libere comercianţilor maghiari, cari vor putea cumpăra cherestea dela orice societate românească vor voi. Această convenţie face parte din convenţia generală dintr© România şi Ungaria. Cum convenţia actuală expiră la 1 Aprilie 1934 nou© convenţie privitoare la cherestea va fac© parte integrantă din viitoarea convenție româno-maghiară. Situația sumară a Băncii Banca Angliei arată pe ziua de 24 Ianuarie următoarea situaţia sumară: (cifreles© înţeleg în lire). Fonduri de stat Sconturi şi avarii Garanţii Bancnot© Aur şi argint Rezerve Acoperirea Scontul Sold Dep. publi Dep. bancar Alte conturi Efecte la zi Incasso Metalic Bancnote in circulație Rezerv© Emisiune fiduciară 75.792.869 8.097.940 11.500.345 56.604.870 904 360 87.509.239 52,1 la sută 2 la sută 3.564.528 12.815.455 118.060.089 36 906.153 064 190.817.659 304.212.789 86.604.870 260.000.000 O nouă conferinţă a micei înţelegeri Economice Se va ţine la Bucureşti,' îa mijlocul lunii Aprilie Am publicat la timp, incheerile la care a ajuns Conferinţa. Micei înţelegeri Economice, întrunită,' nu de mult, la Praga.'S’a văzut, atunci ca unele din masurile hotărâte vor intra imediat în vigoare, în aşa fel, încât să aducă neîntârziat, o desvoltare a legăturilor comerciale dintre cele trei ţărî. Din această categorie de măsuri, face parte şi proectul pentru sporirea schimbului de mărfuri- România, Iugoslavia şi Cehoslovacia au pecetluit dorinţa prin protocoalele încheiate. Va fi însă realizarea acestei dorinţe înlesnită de împrejurări? Nu va trebui ea schimbată într’un fel sau altul? Asta se va şti până la viitoarea conferinţă a Micei înţelegeri Economice. Şi, viitoarea conferinţă va fi foarte curând. Potrivit unei hotărâri luate le Fraga, s’a decis convocarea unei nouă conferinţe. Ea se va fine la Bucureşti, la mijlocul lunii Aprilie. Programul ? N’a fost însă stabilit. Totuş, din desfăşurarea evenimentelor de până azi, se poate prevede, fără de prea mare greutate că, la Bucureşti, se vor examina roadele măsurilor puse in plicare şi se va păşi la desăvârşirea proectelor a căror discuţie a început in capitala vecină. De altfel, e bine să arătăm că, la Praga, s’a stabilit convocarea periodică a Comitetului Economic al Micii Înţelegeri. El se va întruni din trei în trei luni, fiecare dată inaltă din ţările Micei înţelegeri. Conducerea desbaterilor o va avea ui ministru din ţara unde se întruneşte comitetul, care va rămâne preşedinte până la viitoarea sesiune. După aceaaistă hotărâre, d. Ed. Beneš a rămas, preşedintele comitetului economic al Micei înţelegeri până în Aprilie când va veni rândul unui ministru român. Deocamdată se duce o corespondenţă activă intre reprezentanţii celor trei ţări pentru deslegarea unor probleme în legătură cu convocarea conferinţei. Delegaţii? E aproape sigur, eu pentru bunul mers al lucrărilor, vor fipăstraţi delegaţii cari au fost la Praga. Căci, desvoltarea legăturilor comerciale dintre ţările Micii înţelegeri, cere continuitatea în lucrări. Pentru lucrările ten-' I nice, vor fi consultaţi specialişti. Dealtfel, rapoarte documentate sunt in pregătire la Belgrad, la Fraga şi la Bucureşti, toate ţintind la acelaş scop: armonizarea intereselor economice. Căci, oricâtă bunăvoinţă ar exista din toate părţile, e lesne de înţeles că structura economică a celor trei ţări, orientarea lor comercială de până astăzi, interesele claselor lor producătoare nu îngăduie schimbarea peste noapte a situaţiei de până acum, cu aceia pe care o urmăresc ţările Micei înţelegeri. Şi, cum o schimbare de structură, o nouă orientare de relaţii comerciale nu pot fi deocamdată obţinute, e firesc să se încerce o armonizare a tuturor intereselor, spre binele comun. Să am optimişti. Conferinţa dela Praga a dovedit că bunăvoinţă generală, poate duce la înfăptuiri importante. SITUAŢIA EXTERNA Noul guvern francez Criza de guvern din Franţa şi-a găsit deslegarea uimitor de repede. Poate că şi împrejurarea că guvernul Chautemps nu a fost răsturnat printr’un vot al Camerei, ci prin propria sa neputinţă de a se menţine, a înlesnit d-lui Daladier constituirea noului guvern. Noul preşedinte de consiliu nu a fost nevoit să ducă tratative laborioase cu grupurile politice pentru a căuta o nouă majoritate parlamentară. Ceea ce i se cerea era să alcătuiască o echipă de personalităţi, sprijinită în cea mai mare parte tot de majoritatea de până acum, dar capabilă să dea impresia de hotărâre în misiunea ce o aşteaptă şi pe care un ziar parizian o numeşte „munca de Hercule“. Noul guvern este o formaţiune radicală. El va avea sprijinul grupului radical socialist, a neo-socialiştilor, pe care numai consideraţiuni de prestigi i-a oprit de a intra in minister, iar spre centru va fi susţinut de republicanii socialişti. Guvernul Daladier trebue insă să se bizuie nu numai pe majoritatea din Cameră, ci să întrunească aprobarea opiniei publice. Sub presiunea acesteia a căzut de Chautemps. Hotărârea în a face lumină in afacerile cari înăbuşe astăzi atmosfera şi energia in a urmări pe toţi vinovaţii, indiferent de consideraţiunil politice, va fi tăria şi va garanta durata noului guvern. Primul ministru se bucură de o reputaţie excelentă ca om politic şi ca om de energie fără cruţare. Calităţile acestea se cer ori mai mult ca oricând, intr'o bătălie în care l’adversarii regimului, parlamentar speră să sdruncine regimul însuşi. In politica externă, este interesant să se noteze că d. Daladier, până eri ministru de războiu, s'a instalat la Quai d’Orsay. Politica sa generală nu se va deosebi de aceea a d-lui Paul Boncour. Dar în mormentul când toate chestiunile internaţionale sunt dominate de problema dezarmării şi a revendicărilor, germane tinzând la dărâmarea tratatului de pace, prezenţa d-lui Daladier la afacerile străine capătă o semnificație specială. Străzile Capitalei Pe zi ce trece, ne convingem, că făcându-se mai mult politică, decât gospodărie în administraţiile noastre publice, am ajuns într’o stare din cele mai rele. Un exemplu concludent e primăria Capitalei. In fruntea acestei administraţii publice, au fost aşezaţi datorită împrejurărilor şi influenţelor politice, tot felul de oameni, unii de o valoare netăgăduită. Dar specialişti, oameni cari se pricep cu adevărat, în conducerea şi organizarea unei gospodării publice, cum e aceia a unui oraş şi mai ales a unei capitale, au lipsit la noi cu desăvârşire. De aceia capitala noastră, a crescut în lung şi în lat, cum a vrut D-zeu şi cum au cerut adeseori interesele electorale sau orice alte interese cu desăvârşire străine de nevoile ei estetice, sanitare şi urbanistice. De aceia se construiesc şi acum în Bucureşti, fără nici o opunere din partea, celor in drept, fără grijă şi fără prevedere din partea edililor, clădiri înalte de 5—10 etaje, pe parcele înguste de 150— 200 m. p. şi pe străzi înguste de 8 m. Urmarea acestei vinovate toleranţe, va fi că într’un viitor foarte apropiat populaţia Capitalei se va prăji ca în focul iadului, în timpul verii, lipsită de aier suficient, lipsită de lumină şi dogorită de căldura solară. Specialiştii n’au nici loc nici cuvânt la primăria Capitalei. Iată ce scrie unul dintre aceştia, d. inginer profesor I. Ştefănescu Radu, in ziarul „Universul”, de astă dată cu privire la neajunsurile planurilor noastre urbanistice în timpul iernei, după ce dai cel dintâi alarma împotriva aceloraşi neajunsuri în timpul verii. „Iernele la noi sunt grele. Zăpadă multă cel puţin 2 aim din 3. Afară de o infimă parte unde se curăţă zăpada, restul oraşului rămâne impracticabil 3 luni de zile sau aproape. Cu întinderea oraşului şi parcelările noui, calamitatea e mar mar©. Pe străzi de 8 m. cu parcele de 160 m. p. zăpada este toată grămădită pe stradă şi locuitorii respectiv sunt condamnaţi să înoate în apă şi noroi cel puţin 3 luni de zile. A pretide Primăriei să cute; zăpada pe aceste străzi este inutil. Nu vor niciodată mijloace băneşti. Este neapărată noi se lărgească străzile la cel puţin 16 m . Am avea astfel, pe de oparte străzi mai spaţioase cu aer şi lumină, pe de altă parte zăpadă s’ar putea strânge fără cheltuială mare, la mijlocul străzei cu pluguri de lemn, făcându-se astfel străzile imediat practicabile. In orice caz, chiar numai din acest punct de vedere, este necesar o revizuire a regulamentelor Primăriei în ceea ce priveşte lărgimea străzilor şi a aleelor din parcelările noui“. Credem că părerile unui siestalist cu experienţa şi vastele cunoştinţe ale d-lui ing Ştefănescu Radu, profesor al politechnicei, şi director technic al uzinelor electrice din Capitală, trebuie să găsească o largă înţelegere la primăria municipiului, unde se hotărăște nu totdeauna cu multă chibzuință și prevedere soartia Capitalei. L R. Desvoltarea portului polonez Gdynia VARŞOVIA. — In anul trecut s'a continuat a se lucra cu intensitate la desvoltarea portului Gdynia, efectuându-se numeroase construcţii importante. S’au ridicat 18 depozite noui ei s’a mărit terenul pentru ridicarea de clădiri de depozit cu 60 mii m. v. S’au mai instalat în port 8 noui elevatoare de câta S tone şi s’au comandat alte 10 elevatoare. Cheiul preşedintelui a fost terminat şi sau început mari construcţii pentru construirea de noui cheiuri. In anul trecut s’au pavat la Gdynia peste 20.000 m. p. drumuri şi străzi. (Ceps). Comerţul extern al Poloniei în 1933 VARŞOVIA. Balanţa comercială a Poloniei în 1933 prezintă după ultimele date statistice, un activ de 132,5 milioane zloţi. Activul din 1932 s-a cifrat la 221 milioane zloţi, iar în 1931 410,3 milioane zloţi. Rulementul general al comerţului extern polonez în 1933 s-a cifrat la 1.786.637.000 zloţi faţă de 1945.785.000 zloţi în 1932 şi 3 miliarde 347 milioane zloţi în 1931. Faţă de 1932, rulementul din anul trecut a scăzut cu 8,2 la sută, în timp ce în 1932 scăderea faţă de 1931 a fost de 41,9 la sută. Precum se vede descreşterea comerțului extern al Poloniei s-a moderat în anul trecut considerabil. Polonia lucrează în prezent pe toate caile pentru o nouă desvoltare a rapoturilor ei comerciale. (Ceps). Reglementarea datoriilor ungare In Anglia Reprezentanţii băncilor ungare precum şi posesorii britanici de titluri de împrumuturi ungare pe termen scurt se vor întruni în curând la Londra. Băncile ungare cer ca dobânda care fusese fixată anul trecut la 1 la sută, să fie redusă la 2 la sută.