Argus, februarie 1934 (Anul 24, nr. 6243-6266)
1934-02-01 / nr. 6243
r Joi I Februarie 1934 ARGUS 3 Anul vamal 1933 de Al- Hallunga Asistent la Academia Comercială Eram obişnuiţi, în alţi ani, să însemnăm în această rubrică, efectele schimbărilor în tariful vamal de import, legea generală a vămilor, balanţa noastră comercială, activitatea diplomaţiei comerciale acordurile comerciale, convenţiunile vamale, încasările vamale, tarifele vamale de export şi orice alte măsuri de politică vamală. Toate acestea nu mai au azi decât o importanţă restrânsă în relaţiile noastre economice cu străinătatea. Majoritatea legilor şi măsurilor care influenţează comerţul nostru internaţional sunt astăzi, în fapt, abrogate, prin efectul regimului contingentării şi al restricţiunilor în comerţul devizelor. La fel în convenţiunile vamale între Statul nostru şi statele străine. Orice avantaje ar prevedea formul ele se văd cu totul ineficace, de câte ori regimul contingentării şi al devizelor prevede unilateral dispoziţii cu efect contrariu. De aceia a ne ocupa de anul vamal 1933 înseamnă, în primul rând, a cerceta regimul contingentării şi al restricţiilor la devize. Desigur, problema contingentării importului e în strânsă legătură cu aceia a comerţului de devize. Preocuparea restrângerilor la export este primordială. Inlăuntrul acestei preocupări se încadrează și contingentarea importului de mărfuri. Ceea ce interesează mai mult întradevăr e desigur nu atât valoarea pe care o plătim noi pentru importul de mărfuri pe care îl facem, ci o bună parte de alte sume pe care le trimetem peste graniţă şi care atârnă mult mai greu in balanţa plăţilor noastre decât valoarea importului de mărfuri pe care le plătim. Dacă luăm o statistică a balanţei plăţilor, aşa cum este făcută de particulari în România , după ultima statistică publicată în 1930, reese că am avut un export de capital de 48 jumătate de miliarde din care numai 22 jumătate miliarde reprezintă valoarea importului de mărfuri în România. Va să zică, mai puţin de jumătate din Pasivul balanţei de lei este reprezentat prin importul de mărfuri. Iar restul sunt serviciile plătite străinătăţii. Serviciile acestea sunt în special trei: intâiu plăţile pe care le fac voiajorii noştri cari merg în străinătate. Cheltuelile voiajorilor cari merg in străinătate sunt socotite in 1930, la 2 miliarde. Cineva care s’a dus la serviciul siguranţei şi a făcut cercetări acolo, a ajuns la concluzia că cheltuelile făcute de români in străinătate se acoperă cu cheltuelile făcute de străini în Româia, dar această concluzie s’a dovedit desminţită, căci dupe o statistică făcută tot de un particular, cheltuelile făcute de străini in Româna nu trec de 500 milioane Tot la capitalul plăţii serviciilor, trebuie să trecem plata legaţiilor noastre în străinătate cari este de 300 milioane prevăzute numai în buget. Noi ştim însă că reprezentanţii noştri nu cheltuesc numai sumele prevăzute în buget ci au diverse sume ce le cheltuiesc cu destul merit pe acolo. In al treilea rând sunt reasigurările cari s’ar ridica la 250 milioane. Aceasta este plata serviciilor, până acum cifrele nu sunt prea impresionante. CAPITALURILE LICHIDE CARI IES DIN TARA In ceiace privest capitalurile lichide cari ies din ţară, avem pe de o parte dividendele capitalului străin învestit la noi, in al doilea rând dobinzile pe care le plătim Ia conturile străine apoi anuităţile si dobinzile pe care Ie plătim Ia conturile din datoria publică şi împrumuturile făcute de particulari. Dividendul la capitalul străin Investit la noi se ridică la 2 jum. miliarde; datoria publică a statului se ridică la 6 miliarde iar conturile la diferite datorii particulare ia 5 jumătate miliarde. Sunt cifre din statistica publicată în buletinul Băncii Naţionale. Din 1931 încoace. In mod sistematic se încarcă balanţa plăţilor în pasivul ei cu suma de circa 10 miliarde. Retragerile de capitaluri din bănci şi dii Industrie se cifrează, dupe aprecierile pomenite, la această sumă. Aşadar, dacă are vreo preocupare de ansamblu, care într’adevăr să merge atâtea sacrificii, făcute de cel care munceşte în această ţară, şi tot cel care face negoţ in această ţară, dacă merită acest sacrificiu al tuturor, are preocuparea de ansamblu, în ceea ce priveşte restrângerea celorlalte capitole mari din balanţa n°stră de plăţi, altele decât piaţa impozitului de mărfuri. Se vede însă că atenţiunea principală nu este îndreptată aici, ci sunt preocupări de restrângeri ale importului unor anumite mărfuri de exemplu dacă vrea să importe un comerciant mănuşi şi cere 20 kgr. li se dă numai jumătate kgr., pentru care urmează o Întreagă paperaserie şi fel de fel de cereri, cu referate, cu corespondenţe, cu închirieri de noi localuri pentru serviciile care se măresc. Toate aceste eiruri ar fi rezonabile dacă ar fi vre-o preocupare în privinţa celorlalte capitole. Până acum însă lumea nu simte de cât efectul că îi se cere să aducă un motor din patru ţări di verite după cum voi arăta mai jos. o pilda In adevăr, iată una din operaţiunile actuaie de contingentare povestită de cineva care s’a prezentat şi s’a plâns că a făcut o cerere la Ministerul de industrie şi comerţ, ca să i se acorde dreptul sa aducă un motor Diesel care avea sa zicem minimum 1500 kgr., iar Ministerul nu i-a dat 1500 kgr., ci numai 1300 kgr. Şi aceasta iasă cu obligaţia de a aduce 400 kgr., să zicem din Cehoslovacia, iar restul din Elveţia şi alte două ţări. Am spus şi am scris despre acestea, căci mi s’a cerut şi mie partea, atunci când s’a plănuit, întâia oară, contingentarea, dar pe alte baze decât acelea care se practică acum. Când am căutat să mai vorbesc iar, am văzut că lucrurile aveau să fie conduse în cu totul alte împrejurări și de alte servicii, decât cele plănuite la început, timp producţia naţională este cantitativ aceiaşi, deprecerea bunurilor exportate reprezintă o pierdere netă pentru economia românească. Pierderea aceasta ar putea fi in parte compensată dacă s’ar iefteni şi produsele de import Dar nici compensarea aceasta parţială nu se poate înfăptui, deoarece există Insă mari diferenţe între nivelul la cari *h scăzut preţurile mărfurilor de import faţă de preţurile mărfurilor de export. A*i Jel, dela 1929 până la 1933, htcftcele la Import scade cu 30 la sută $1 fel acelaş interval, la export scade cu 53 la sută. Nu numai că exportul nostru sufere din aceasă scădere de preţuri, dar în ultima vreme mărfurile noastre nu intră peste tot în bune condiţii ci în ţările importatoare. Unele ţări aplică taxe vamale ,etrecând de multe ori valoarea mărfurilor. De exemplu taxele pe grâu în Franţa, Italia şi Germania. Altele au stabilit şi ele contingentări , de exemplu Franţa Şi Cehoslovacia. Alte ţări au luat calea indirectă a restricţiei devizelor. Cu toate aceste piedici, noi exportăm. Dar comparativ cu anul 1927, exportul românesc a pierdut în 1932, 24 miliarde de lei. Exportul era atunci în valoare de 38 miliarde, iar azi de 14 miliarde. Dacă am corn- Dar să vedem cam sunt pieţele de plasare a produselor româneşti-In 1938 am exportat mai mult în următoarele ţări în ordinea mărimii exporturilor: in Anglia, Franţa, Germania, Italia, Austria, Cehoslovacia. Aproximativ am exportat, în valori 2 miliarde în fiecare din aceste ţări. In medie, în ultimii ani, rândul întâi între debuşeele noastre l-a reluat ca şi în trecut Germania cu toată scăderea intensităţii legăturilor economice cu această ţară, în ultimii trei ani. In general, în ultimii 5 ani, exportul nostru a fost dezordonat şi nu trebue să ne surprindă dacă datele pe 1934 vor schimba ordinea,in care am arătat mai sus ţările noastre de export. Faptul că am reuşit, în 1933, să facem exportul arătat în aceste ţări şi că am avut un export mai mare decât importul nu înseamnă că economia noastră românească e satisfăcută. Cunoscând preţurile la care s-a plasat producţia noastră, ne întrebăm dacă noi nu facem un schimb cu totul defavorabil şi dacă nu exportăm din substanţa avuţiei şi muncii noastre, fără a avea echivalentul potrivit. Mi s'a spus că la o tribună de Universitate liberă, s’a afirmat că ţara noastră suferă de pe urma unui import exagerat de patefoane, automobile şi roşui de buze. Poate serioasă această afirmaţie ? In 1933 importul tuturor mărfurilor, am spus că a fost de 10.500 miliarde de lei. In 7932 a fost de 12 miliarde. Din aceste 12 miliarde, importul de patefoane a fost numai de 12 milioane lei (așadar numai a 1000 a parte din totalul importului). Importul de automobile a fost de cca un sfert de miliard. Iar în ce păvește roşul de buze el s'a importat în 1932 în cantitate de 358 kgr., în această cantitate intrând şi negrul de sprâncene, cremele şi lacurile pentru unghii şi orice alte asemenea adausuri ale frumuseţilor pure. Iar valoarea acestor trei chintale şi jumătate de vopsea este în total de jumătate de milion lei. Dar să trecem deja această paranteză, — și să vedem care din principalele noastre articole de import, sunt utile pentru noi și care sunt acelea al căror import il-am putea comprima fără inconveniente. In cursul anului 1932 am importat : Textile, vegetale și industrii derivate de 4 jum. miliarde. Fier şi lucrări de fier de 2 jum. miliarde. Aparate, maşini şi motoare de 7 miliard 600 milioane. Lână şi pături 800 milioane. Vehicule, 580 milioane. Obiecte de metal 800 milioane. Apoi fructe şi coloniale, cauciucuri, produse chimice şi medicamente, hârtie şi lucrări de hârtie, piei şi lucrări de piei, legume, flori şi altele. DIN CE TARI IMPORTAM Să examinăm din ce ţari facem acest import. Este interesant de observat că Germania şi Austria care sunt între principalele ţări pentru exportul nostru, sunt tot printre primele şi pentru importul nostru. Apoi, în ordinea importanţei, Cehoslovacia, Anglia, Italia şi Franţa. Este suficientă de scurtă examinare în cantităţi exporturile în aceşti ani, am vedea că nu am scăzut cantităţile exportate, dar am exportat din ce în ce mai eftin, micşorând mereu partea primită de producătorul, cărăuşul şi negustorul român. Exportatorii români, spre deosebire de exportatorii producători industriali, nu se pot apăra la fel, în condiţiunile grele din ultimul timp. Producătorul industrial, din ţările industriale exportatoare, îşi poate lmita producţia Cu totul alta e situaţia nu numai a agricultorului român dar chiar şi a producătorului de petrol, cei doi mari factori ai exportului ţării noastre. Ei nu-şi pot dirija ori limita producţiunea lor. Agricultorii nu-şi pot lăsa câmpurile necultivate, nici nu pot prevedea cu exactitate cantitatea şi calitatea recoltei lor. Deasemeni exportatorul de petrol e obligat să facă de cele mai multe ori anumite foraje, fără a prevedea producţia. Situaţia lor e şi mai agravată prin faptul supraproducţiei constante, mondiale, şi prin greutăţile de a ajunge la înţelegeri, carteluri sau sindicate mondiale care să reeglementeze producţia şi desfacerea. De adreese că poziţia lor la coomerţul exterior este nefavorabilă fei se impune o proteguire a statului mai puternică pentru exportul acestor produse lnare a acestor date, pentru a vedea că peste 67 la sută din import îl constitue textilele. aerul şi maşinile, iar, restul de 33 la sută se importă într-un număr foarte mare de articole dintre cele mai diverse. Deasemeni aceiaş examinare, poate să ne arate articolele indispensabile vieţii naţionale şi cele ce ar putea fi înlocuite cu articole indigene şi a căror valoare se urcă la 4 miliarde. Prin urmare o revizuire, a mărfurilor importate poate să ne conducă la întocmirea unor măsuri cari să împiedice importul unor articole şi să-l dezvolte pe al altora. Pe de altjjr parte sunt însă ţări, din care importăm destul de mult şi cari nu iau aproape nimic din exportul nostru (de exemplu Statele Unite) şi altele care participă cu foarte puţin la exportul nostru, de exemplu: Polonia şi Elveţia. Aceste constatări au condus la actualele măsuri de contingentare şi devize. Noile măsuri insă, s’au întins — şi aci e greşeala — la mărfuri al căror import nu e necesar ţării sau la articole de puţină importanţă pentru preocupările generale. Pieţele de mare a pricilor româneşti Balanţa comercială în 1933 Rezultatele măsurilor vamale din 1933 s'ar putea vedea din statistica comerţului nostru exterior. Balanţa comercială e unul din indiciile cele mai sigure pentru constatarea progreselor sau regreselor în această materie. Nu avem însă cifre, la zi. Va trebui să dăm totalul importului şi exportului până la 31 octombrie 1933 inclusiv. Aşadar, pe primele 10 luni din 1933 , importul a fost de circa 8.768 milioane, iar exportul de circa 11.648 milioane. Balanţa apare aşadar excedentară. Se evaluiază, chiar că soldul activ al ei. Pe întregul an va fi de circa 3 miliarde şi jumătate lei. Importul, total, ar urma să fie de circa 10.500 milioane, iar exportul de 14.000 milioane. Că balanţa comerțului nostru va fi excedentară? Da, e adevărat, dar cu ce sacrificii ? Ne întrebăm: la cât s’a ajuns în urma tuturor eforturilor, cu exportul de animale şi produse animale ? La 10 la sută din valoarea totală a exportului nostru pe anul 1932. Petrolul şi derivatele se exportă în proporţie de 40 la sută din totalul exportului, adică aproape 7 miliarde. Cerealele şi derivatele 35 la sută adică, mai mult de 6 miliarde, iar lemnul 12 la sută adică aproape 2 miliarde de lei. Aceste patru articole : cereale, petrol, lemn și vite formează majoritatea exportului nostru. Caracterul mărfurilor noastre de export este deci bine precizat. Circa 45 la sută — aproape jumătate — este alcătuită din cereale şi animale, deci materii alimentare prime. Restul de jumătate îl formează produsele de petrol şi lemne. EXPORTAM PRODUSE EFTINE ŞI IMPORTAM PRODUSE SCUMPE Aici începe tragedia comerţului exterior al României din ultima vreme. Exportăm produse eftine şi pe de altă part© importăm produse scumpe. In medie valoarea tonei de mărfuri exportate e 15000 lei. In timp ce valoarea tonei de mărfuri pe care Ie importăm e de 30 mii Iei. O parte din mărfurile noastre d© export e industrializată. Dar industrializarea se mărginește la lemne, numai la transformarea în scânduri, iar la petrol la distilarea simplă. De aci şi diferenţa mare între preţurile unor produse pe care Ie producem noi şi Ie vindem eftin şi între produsele industrializate pe care Ie importăm şi Ie plătim foarte scump. In indicele de preţuri al mărfurilor importate şi exportate, pe care le calculez lunar şi le public în „Argus", se poate vedea că la sfârşitul anului curent, indicele preţurilor la mărfurile imp°rtate este de 42 (faţă de 1912), iar al preţurilor la mărfurile de export este de 20. Aşadar, 42 faţă de 20. Ceea ce înseamnă nu numai că scăderea preţurilor la cereale, petrol, lemne şi vite a provocat scăderea extraordinară a venitului naţional, dar spre deosebire la deprecierea produselor în interior, care care nu conduce la o pauperizare a naţiunii in întregul ei (cât i . Micii industriaşi concuraţi de pentenciare D. I. Mirescu, preşedintele Camerei de muncă, a primit dri dimineaţă o delegaţie a sindicatului patronilor şi lucrătorilor sobani care a arătat că întreaga piaţă a Bucureştilor este inundiată de sobe de teracotă produse de deţinuiţii închisoriiVăcăreşti, produse care se vând cu preţuri de concurenţă, isbind astfel în interesele producătorilor teracotişti cari se văd nevoiţi să concedieze lucrătorii. S’a luat deciziunea ca o delegaţie să se prezinte d-lor miniştri ai muncii, justiţiei şi industriei şi comerţului pentru a se găsi o solţie, deoarece închisorile fac o concurenţă neloială meseriaşilor şi comercianţilor, mărindu-se prin aceasta numărul şomerilor. Reducerea taxelor la Abator dri dimineaţă s’a prezentat, la primăria Capitalei o delegaţie a cercululi măcelarilor engresişti în frunte cu domnii Vasile Rădulescu secretar general, Herşcovici şi Iorgu Stroescu. Delegaţiunea a fost primită de domnul Al. Matak ajutor de primar delegat şi cu conducerea abatorului comunal, centralIn urma discuţiunilor în jurul doleanţelor înfăţişate de măcelării en grosişti s’a hotărât să se defalce şi să se formeze un fond aparte din diferenţa dintre fostele taxe şi cele reduse de domnul ajutor de primar Al. D. Matak înainte de sărbătorile Crăciunului. Acest fond se va restitui măcelarilor în momentul când nouile taxe vor fi ratificate de consiliul generral. S’a mai admis ca părul de porc dela abator rezultat după operaţia de opărire, să se cedeze în întregime măcelarilor cu condiţiunea ca ei să se asocieze pentru industria- Uzarea şi comercializarea acestui articol. Comercianţii engrosişti cerând şi scăderea taxei de tăer®, cuvenită partagiilor, domnul Al. D. Matak a cerut domnului medic veterinar Vasile Dimilescu, directorul general al abatorului central, să refere în ce măsură se poate satisface cererea comercianților. Reorganizarea cooperaţiii. Mihail Negură subsecretar de stat la Ministerul Agriculturi a avut eri o importantă consfătuire cu cooperatorii, în vederea redactărei în formă definitivă a proectuluî de lege pentru reorganisftarea cooperaţiei. S’a mai discutat cu acest prilej modalitatea de a se veni în ajutorul cooperației. Călătoria pe G. F. R. a văduvelor ceferiştilor Direcţia generală cfr. a aprobat ca văduvele pensionarilor şi funcţionarilor cfr. activi, devenite pensionare să se bucure de aceleaşi drepturi de călătorie pe cfr., de cari se bucura soţul, când era in viaţă. In acest sens, s'a introdus un paragraf în instrucţia de călători şi s’au dat ordine în consecinţă tuturor organelor cfr. Senile tarife vamale germane pentru ţesăturile de bumbac Guvernul Reichului a modificat recent, potrivit intereselor industriei textile germane, tarifele vamale pentru ţesăturile de bumbac. De aci înainte tarifele nu se vor mai întemeia pe greutate, ci pe calitatea ţesăturilor Se speră că această măsură va provoca o diminuare a importațiunilor de ţesături fin© A SOSIT Un mare transport din renumitele cauciucuri TRADE. MARK REC. U.S.PAT. OF». De vânzare la: SOC. LBQBidB & CO. S. A. BUCUPBtfl şi Sucursalele ei, precum şi la agenţii noştri din toată ţara,, Reprez. Gen. AUIO-SUSF^ANiaA S. A. BUCUreşt! B-tiui Take lonescu fio. 30-32 Time To He’ti« y' GET A FISKI Judiciare (Ilfov) FALIMENTUL BĂNCII OLTENIŢA Se ştie că la tribunalul Ilfov secţiunea II c. c., în complectul d-lor judecător Manolescu, Voiculescu şi procuror Alevra, s’a desbătut în câteva şedinţe procesul penal de bancrută frauduloasă a băncii „Olteniţa”, în care erau implicaţi Cristache Danielescu şi Alexandru Alimănişteanu acuzaţi că în calitate de directori şi administratori delegaţi ai băncii falite, au comis acte frauduloase şi că şi-ar fi însuşit sume de bani cari nu le aparţineau şi Constantin Hurmuzache, Albert Wortmann şi Vasile Teodoru că în calitate de cenzori au semnat bilanţuri nereale. După o deliberare de mai bine de o săptămână, tribunalul a pronunţat ori sentinţa prin care condamnă pe Cristache Danielescu să sufere patru luni de zile închisoare, iar pe Alexandru Alimănişteanu una lună de zile. Achită de orice penalitate pe ceilalţi trei inculpaţi Constantin Hurmufeache, Albert Wortmann şiVasile Teodoru. FOCUL DELA FABRICA „CORDIANA“ Am arătat că Savel Dvokis ceruse d-lui judecător de instrucţie internarea sa într’un sanatoriu pe motiv că este bolnav şi în imposibilitate de a suporta regimul închisorii. D. judecător de instrucţie a numit în cauză o comisiune de medici care a opinat că acuzatul nu suferă de nici o boală care să-l facă impropriu de a suporta regimul închisorii. In consecinţă d. judecător de instrucţie a dispus reîncarcerarea lui Dvolris. In ce priveşte incendiul de acum trei ani de la firma „Reprezentanţa Românească’’, d. judecător de instrucţie a reuşit să găsească în arhiva Poştei Centrale’ trei telegrame originale expedite lui Jean Bacalu la Budapesta, de către complicii acestuia, şi prin care îl anunţau într’un limbaj convenţional că focul pus a reuşit perfect şi că se poate înapoia liniştit la Bucureşti. Numele expeditorilor acestor telegrame se ţine deocamdată în secret. FRAUDELE DELA CALEA FERATA ROMANA D ani judecător de instrucţie a cabinetului 4, trimisese în judecata tribunalului corecţional o serie de vreo şeaptezeci de persoane, vinovate că au frustat calea ferată română cu peste un sută milioane de lei, printre cari se găseau şi inginerul Ion Ioanid, Angela Manolescu, I. V. Ionescu şi Herşcu Esner, toţi funcţionari la C. F. R. Aceştia, nemulţumiţi de Ordonanţa definitivă de trimitere în judecată au atacat-o cu opoziţie la Camera de punere sub acuzare. Intre timp, până la sosirea dosarelor de fond la Camera de punere sub acuzare, trei din inculpaţi şi-au retras opoziţiunile făcute, rămânând numai opoziţiunea inculpatului Herşcu Esner. Motivele opoziţiunii: că Herşcu Esner în calitate de funcţionar al C. F. R., este guvernat de o lege specială Legea pentru statutul personalului căilor ferate. Că fapta ce i se impută este încadrată în art. 46 al VI din sus zisa lege şi că pedeapsa faptei sale ar fi destituirea. Că în nici un caz cercetarea acestei afaceri nu putea fi de competinţa organelor judecătoreşti că trebuia ca mai înainte inculpatul să fie judecat de instanţele administrative. Pe de altă parte, oponenta arată că de judecător de instrucţie de pe lângă tribunalul Ilfov nu era competent ,ratione locit să instrumenteze această afacere, deoarece el fiind funcţionar la Cernăuţi şi că domiciliu la Cernăuţi, singur parchetul de acolo era competente să instruiască această afacere. Camera de punere sub acuzare, în şedinţa de ori, în acord cu concluziunile d-lui procuror general, a respins opoziţiunea ca nefondată. De altfel tribunalul Ilfov secţiunea L c. c. a şi intrat în desbaterea procesului încă de la şedinţa precedentă. Mâine, joi, ora 8 dimineaţa, va începe interogarea inculpaţilor, care va ţine câteva şedinţe. CERERI DE TERMENE DE GRAŢIE Comerciantul Tudor N. Gheorghe din str. Piscului 23 a cerut tribunalului de comerţ un termen de graţie de un an de zile pentru rata concordatură expirată la 27 Ianuuarie-Termen la 19 Februarie. — Comerciantul Aurel Teodorascu din str. Plevnei 138 a cerut un termen de graţie de un an de zile pentru rata Concordatară ce expiră la 7 Februarie 934. Termen la 22 Februarie. — Comerciantul Constantin N. Constantinescu din str. Avrig 9 a solicitat deasemeni un termen de graţie de un an de zile pentru rata de la 27 Ianuarie. Termen la 1 Martie. FALIMENTE Firma Jacques Keselman a cerut declararea în stare de faliment a comerciantului Sandu Ungar „Electro Rapid’ din str. Şelari 13. Firma Lucie Lazăr a cerut declararea în stare de faliment a societăţii în nume colectiv „Fraţii Weismann“ din str. Carol 110. REVOCARE DE CONCORDAT D. avocat I. Gruberg cere tribunalului de comerţ revocarea concordatului comerciantului Dumitru Tănase din Bucureşti şi declararea sa în stare de faliment, pe motiv că nri permite să verifice registrele deşi este membru în comisiunea de supraveghere instituită de tribunal. INTERESANT CAZ DE ORDONANŢA DE REFERE Am vorbit despre cererea făcută de doi tineri medici, d-nii Vasilescu şi Meister, de a se ordona de către justiţie înscrierea lor la concursul de medic secundar, — înscriere pe care Eforia Spitalelor Civile o refuzase în mod arbitrar. Şi am relevat faptul că preşedintele tribunalului Ilfov S. N a admis această cerere unică în felul ce până azi în analele justiţiei noastre, — cerere formulată pe calea refereului în baza art. 16 bis din procedura civilă — şi în consecinţă a ordonat înscrierea reclamanţilor la concursul arătat. Impotriv ordonanţei presidential a făcut apel Eforia Spitalelor — apel care s’a judecat de către complectul secţiunii II a trib, format din d-nii Pănculescu şi Lazaroneanu. Eforia a susţinut că art. 66 bis este inaplicabil în asemenea caz, întrucât nu poate fi vorba de violarea unui drept existent; că tribunalul a examinat implicit fondul litigiului, ceea ce’ nu este admis de lege în materie de rerere’; și că în orice caz, Efora Spitalelor fiind stabiliment public, adică o autoritate, numai Contenciosul Administrativ avea căderea să se pronunţe asupra unor asemenea acte. Din partea celor doi medici, a combătut apelul Eforiei, arătând că dreptul legal este însuşi dreptul de a participa la examen şi că instanţa de rerere, fără a examina fondul litigiului, îl poate totuşi pipăi, iar în privinţa caracterului instituţiunii se susţine greşit că Eforia ar fi un stabiliment public ale cărui acte ar fi de resortul cenzurii Contenciosului, căci Eforie este un stabiliment de utilitate publică ale cărui acte sunt justiţiabile de instanţele ordinare. Tribunalul, după deliberare a respins apelul Eforiei, menţinând ordonanaţ preşedinţială de înscriere la examen a celor doi candidaţi (cam de altfel între timp au trecut examenul cu succes). -i Regina Maria la Belgrad BELGRAD 30 (Rador), — M. S. Regina Maria a României, cu suita, a sosit azi dimineaţă la gara Topaidet din Belgrad, și Maiestatea Sa a fost întâmpinaţi la sosire de MM. LL. Regele Alexandru şi Regina Maria a Iugoslaviei şi de AA. LL. Regale principii Tomislav şi Andrei. Pe peron se mai aflau, ministrul României la Belgrad şi d-na Gorănescu, care a oferit flori M. S. Reginei Maria a României; d. Radivoevici, ministrul comunicaţiilor; doamnele, de onoare Sişkici şi Hadjici; d. Milan Antici, ministrul Palatului; d. general Dimitrievici, mareşalul Palatului, și d. general Pavlovici, adjutant regal. De la gară, MM. II. Regele și Regina Iugoslaviei au condus pe M. S. Regina Maria a României la Palatul Regal Dedinie. Explozie la o moară de lângă Paşcani UN MECANIC CARBONIZAT. PAGUBE DE UN MILION JUMĂTATE , PAŞCANI 30. — Aseară s’a produs o explozie la moara d-lui Sava Gulinschi din satul Cozmeşti judeţul Baia. Mecanicul Otto Curtmann a încercat să încălzească un butoi cu motorină. Din cauza căldurii prea mari, motorina s’a aprins. S’a produs o puternică explozie. Mecanicul a fost învăluit de flăcări și carbonizat, iar ajutorul de mecanic Niculae Rozescu s’a ales cu grave leziuni. Pagubele se evaluiază la un milion și jumătate lei. Moara, care a fost distrusă aproape complect, nu era asigurată. Şedinţa delegaţiei permanente a primăriei municipiului Eris’a,a întrunit membrii delegaţiei permanente a primăriei municipiului sub preşedinţia d-lui Eri. Dan, primarul general, asistat de d. I. Roban secretar general. Discutându-se chestia comerţului ambulant, d. AL. G. DONESCU, primarul S. N Negru a cerut să se studieze cu atenţie chestiunea, deoarece o mulţime de oameni câştigă existenţa de pe urma acestui comerţ. D. EM. DAN primarul Capitalei a propus instituirea unei comisiuni alcătuită din toţi primarii de sectoare care împreună cu d. Dinulescu directorii serviciului administrativ să studieze această chestiune.