Argus, martie 1934 (Anul 24, nr. 6267-6293)

1934-03-01 / nr. 6267

ANUL XXIV No. 6267 I C I T­IT I I SI­­ RĂSPÂNDITI; I2IARULI I nostru; IM T A H A Un an . . . 1000 lei 6 luni. . . 550 „ 3 luni . . 300 „ IN STRAINATATE Un an . . 2200 lei 6 luni. . .1300 „ 3 luni. . . 800 3 lei în ţară, 6 Ies in streînătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Mills Nr. 24 Et, as 6 PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 305­44 Joi 1 Martie 1934 CITIŢI SI RĂSPÂNDIŢI] ZIARUL nostru PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate CULTUL MUNCII D. Okada, preşedintele delega­ţiei japoneze la congresul inter­naţional al ţesătorilor din Mul­­house, dupe ce a ascultat trei zile în şir plângerile industriaşilor eu­ropeni împotriva concurenţei gal­bene, a spus: —­ Cu Preţul de vânzare de care vă plângeţi şi care e cu patru­zeci la sută mai mic decât al vos­tru, noi câştigăm bine şi împărţim dividende mari. Preţurile noastre sunt aceleaşi în Japonia şi în străi­nătate. Ne cereţi să le sporim pentru Europa? Asta ar fi ne­cinstit faţă de cumpărătorii din­­tr-o lume sărăcită de o criză pe­nibilă. Dealtfel, o nouă sporire a câştigurilor noastre, ar grăbi şi mai mult desvoltarea industriei japoneze“. Iată răspunsul la învinuirile ce se aduc Japoniei. Şi, iată în pu­ţine cuvinte, o dublă lecţie de ca­ritate socială şi tactică economi­că. Japonia triumfă prin muncă. Muncă stăruitoare şi credincioasă. Muncă mânată de iubirea de pa­­­trie, şi de înţelegerea datoriei fa­ţă de neam. Toată lumea munceşte. Cei bo­gaţi şi cei săraci. Cei puternici şi cei slabi. Bărbaţii şi feme­ile, negustorii şi industriaşii, agri­cultorii şi meşteşugarii. Să vedem de pildă cum mun­cesc studenţii,­­ dintre cari se recrutează viitorii conducători ai neamului. La noi, cursurile Universităţi­lor încep în luna Noembrie. La 18 Decembrie începe vacanţa Cră­ciunului care ţine până la 9 Ia­nuarie. Vacanţa Paştelui durează de la Florii şi până la Duminica Tomii. Vin, iar, câteva săptă­mâni, de cursuri până în luna Mai, când universităţile se închid şi în­cep examenele. Dar, în timpul cursurilor? Răs­foiţi un calendar. Ce de foi sunt tipărite cu roşu. Avem sărbători de tot felul : naţionale, religioase, aniversare şi, între ele, congrese, greve şi punţi. Adăugaţi Dumini­cile. Veţi vedea că, dacă studen­tul are norocul să nu fie împiede­cat de boală sau de necazuri să vie la cursuri, învaţă CEL MULT O SUTA DE ZILE PE AN. Cum muncesc studenţii japo­nezi ? Să dăm două mărturii. Profesorul francez Revon a pu­blicat nu de mult, un volum de im­presii din Japonia. Vorbind des­pre studenţi, spune : „In cei şapte ani, cât am fost profesor în Japonia, grija mea de căpetenie a fost munca excesivă a unora din elevii mei. încercam, zadarnic, să-i opresc. Unul din ei a înebunit şi mai mulţi au murit. La înmormântarea unuia din bra­vii aceştia, un coleg de universi­tate se apropie de groapă şi spu­se liniştit: „Tu ai murit din dra­gostea sfântă pentru ştiinţă. Vom încerca să-ţi urmăm pilda“. „Un altul, care trăia în preajma mea, — căci l-am luat secretar, a­­proape că nu dormea. Câteodată, noaptea, mă duceam să-i sting lam­pa, şi îl sileam să se culce. Câte­va ore mai târziu, lampa era din nou aprinsă, şi, citind, aştepta zori­le. Intr’o vară l’am luat cu mine la munte, l'am cerut, să-mi jure că se va odihni. Mi-a răspuns că, la nevoie, şi-ar da viaţa pentru mi­ne, însă jurământul pe care încerc să i-l smulg, e singurul Pe care nu-l poate face“. „De curând, am primit o scri­soare de la el, îmi scrie din spital • „Când un copac se ridică cu semeţie, vântul I răstoarnă D. Emilie Jottrand, directo­rul onorific al Institutului superior din Mons, publică, în­tr-o revistă belgiană, un studiu despre concu­renţa japoneză. Vorbind despre studenţi, spune : „Studentul japo­nez e un exaltat. In Universităţile Japoniei, profesorul străin e hăr­ţuit de întrebări, e copleşit de ce­rerile studenţilor. N’au nici­odată destul. Vor, totdeauna, mai mult". Mai departe d. Jottrand amin­teşte de căminurile studenţeşti din Japonia. In sălile de studiu ale căminurilor, lămpile se sting la o oră anumită, ju­mătate oră mai târziu în dormi­toare şi după altă jumătate de oră în coridoare. Studenţii însă, mistuiţi de „furia lor de învăţătură“, se strâng in jurul ultimilor lămpi de pe scară, îşi reduc, astfel, cât mai mult cu putinţă, odihna. „Unii din ei, întăresc lumina lunii, cu plăci albe. Alţii, ţin colivii cu licurici. S-ar crede că sunt basme cu zâne. Dar, nu. Sunt amintirile adevărate ale unui profesor de la Sorbona, amintiri, atât de obişnuite încât le povestesc şi alţi autori Aşa pornesc în viaţă tinerii ja­ponezi : MUNCIND. Muncesc din greu pentru viitorul lor şi pentru binele ţării. Rezistă cine poate. Unii se pră­pădesc din această „furie de învă­ţătură“. Alţii, reuşesc. Ajung căr­turari de seamă şi conducători des­toinici. Cei mai mulţi însă se în­dreaptă spre alte munci, pentru care sunt mai bine înzestraţi şi caută să fie folositori ţării pe alte căi. Căci, o ţară nu are nevoe de puzderie de diplomaţi cu titluri pompoase, ci de oameni pregătiţi pentru munca de fiecare zi. Pluga­rul care dă rod pământului, meş­teşugarul care ne înlesneşte viaţa, negustorul care pune în valoare produsele ţării, dacă muncesc se­rios şi cu pricepere, folosesc tării mai mult ca titratul semidoct şi funcţionarul parazitar. In Japonia, cultul muncii, e răs­pândit în toate straturile sociale. Toată lumea munceşte, aşa cum fac studenta. Şi, toată lumea con­­tribue la propăşirea statului. Japonia nu face „dumping“. Nici nu nutreşte gânduri imperialiste. JAPONIA MUNCEŞTE. GEORGE STROE Situaţia sumară a Băncii Naţionale LA 10 FEBRUARIE Situaţia sumară a Băncii Naţio­nale l­a 17 Februarie se prezintă ast­­fel faţă de cea din 10 Februarie. Stocul de aur e de 9 miliarde 965 milioane 631727 lei fată de 9 mi­liarde 964 milioane 919084 lei. Aur in România 6 miliarde 743 milioane 274.332 Iei. Aur în străinătate 3 miliarde 222 milioane 457395 Iei. Devize 149 milioane 231.520 Iei față de 153 milioane 500.150 lei. Stocul total e în scădere cu 3 milioane 555.987 lei. Portofoliul comercial e de 8 mi­liarde 329 milioane 099.933 Iei față de 8 miliarde 357 milioane 700.604 Iei. Totalul angajamentelor la vedere e de 28 miliarde 312 milioane 424697 lei faţă de 28 miliarde 347 milioane 954665 lei. Circulaţia monetară e de 20 mi­liarde 710 milioane 758.455 lei fată de 20 miliarde 762 milioane 937070 Iei. Avansuri pe titluri 557 milioane 734375 lei fată de 561 milioane 47122 lei Datoria Statului 3 miliarde 681 milioane 87283 lei fată de 561 mi­liooane 47122. Avansuri temporare acordate te­zaurului 2 miliarde lei. Portofoliul agricol 3 miliarde 168 milioane 543.763 lei fată de 3 mi­liarde 168 milioane 593463 lei. Proviziuni speciale de devize 2 miliarde 303 milioane 383347 lei fată de 2 miliarde 299 milioane 114.747 lei. Raportul între stocul de aur și angajamente e de 3520 la sută fată de 35.15 la sută. Raportul între stocul total și an­­gajamente e de 35.73 la sută fată de 35.69 la sută. Flata datoriilor de răsboi prin cedarea unor pose­­siuni coloniale O PROPUNERE A DEPUTATU­LUI MAC FADENN WASHINGTON, 27. (Rador).­­ In şedinţa de ori a Camerei Re­prezentanţilor, deputatul Mac Fa­­denn a făcut propunerea ca să se ceară Franţei şi Marei Britanii să îşi plătească datoriile de războiu cedând Statelor Unite Posesiunile lor insulare din Antille. Deputatul a adăugat că fostul președinte Hoover va trebui sa fie întrebat de ce a refuzat oferta pe care ar fi făcut-o d. MacDonald, de a ceda Statelor Unite, pentru stin­gerea datoriilor, insulele Bermude. P­IAŢA 27 FEBRUARIE Comerţul de devize a căpătat o nouă înfăţişare. Comitetul de direcţie al Băncii Naţionale a fixat normele tranzac­­ţiunţilor ce se vor putea face de băncile particulare. Regulamentul legel devizelor a fost modificat, a­­probat de comitetul de direcţie al Băncii Naţionale şi acum se află la ministerul de finanţe spre aprobare reglementarea comerţului de de­vize fiind o chestiune de politică guvernamentală. Proectul iniţial a suferit schitur­bări, încât nu vor primi drept de a face comerţ de devize numai cele cinci bănci cunoscute care au înce­put acţiunea pentru descentralizarea comerţului de devize, ci s-a hotărât să se dea acest drept şi altor bănci mari. Noul regulament al comerţului de devize va apare­azi * Dolarul cotează la Paris 15.22, la Londra 5.08.62 şi la Zurich 3.10. Lira sterlină cotează la Paris 77.31, la Londra 77.34 și la Zurich 15.76. Marca germană a rămas la Zu­rich 122.75 și la Londra 12.85. Lira italiană a înregistrat în ul­timele zile o scădere importanta. A cotat la Zurich 26.40 față de 27.20 cât a fost la sfârșitul săptămânei trecute. Coroana cehă a rămas la Zurich 12.85. Banca de Emisiune a oraşului li­ber Danzig a anunţat oficial că va­loarea guldenului va fi menţinută la nivelul actual. * Bursa noastră e bine dispusă. S’au încheiat tranzacţiuni nume­roase, cursurile înregistrând noul urcări. Valorile cu dobândă fixă au rămas calme, cursurile rămânând neschimbate. Acţiunile ReŞita au oscilat între 392 Şi 400, S. T. B. 1420—1450, Le­­tea 595—610, Mica 1145—1160, Clă­­direa Românească 355—365, S. R. D. 430—435, Cartea Românească 190—195, Comunale Locuinţe Eitie­ne 150—155. Valorile de petrol calme, rămân staţionare. Astra Română 735, Steaua Româ­nă 500, Concordia 550, Creditul Mi­nier 350, I. R. D. P., 102, Sospiro 82. Am anunţat ori că în proectul rela­tiv la moratoriul agricol a fost a­­mendat un pasaj care interesează de aproape debitorii Creditului Ur­ban şi acei cari au titluri puse în gaj la Banca Naţională. Iată textul definitiv a acestor două articole: ART. IV (nou). — Creanţele pre­­văzute de art. 12. alin. 1 din legea pentru reglementarea datoriilor a­­gricole şi urbane din 14 Aprilie 1933 nu vor putea fi executate decât a­­supra titlurilor puse in gaj. ART. IV devenit art. V. — Dis-­Pozitiunile art 29, alin. 2 al legii pentru reglementarea datoriilor a­­gricole şi urbane din 14 Aprilie 1933 se aplică şi Societăţilor de Credit Funciar Urban, însă numai în ce priveşte adjudecarea imobilelor ur­­mărite. In caz de luare în posesie a imo­bilului de către credit, proprietarul debitor nu poate fi evacuat din imo­bilul sau din partea de imobil lo­cuită de el. ART. a devenit art. VI. — Ad­mis. * Camera Comunelor canadiană a ratificat ori acordul mondial asu­pra argintului, negociat in Iunie 1933, la Londra, In vederea stabili­zării acestui metal. * In ultimele zile, s’a răspândit din nou pe diverse pieţe svonul că gu­vernul italian pregăteşte o schim­bare a politicei sal monetare. Din cercurile autorizate acest© svonuri sunt desmintite categoric, fiind, ca totdeauna, neîntemeiate. Se declară din nou că guvernul ita­lian are voința fermă de a păstra etalonul aur fixat prin legea de sta­bilizare a lirei. * O delegație comercială ungară va merge zilele acestea la Viena pen­tru a continua tratativele comer­ciale cu Austria, întrerupte cu pri­lejul vizitei cancelarului Dollfuss la Budapesta. B. Bd. Proectul definitiv pentru modificarea legii de unificare a contribuţiilor drecte Noul seiden de cote In „Argus“ No. 6258, am publi­cat, în prima lui redactare, proec­­tul de lege pentru modificarea le­gii de unificare a contribuţiilor directe şi pentru înfiinţarea impo­zitului pe venitul global. De care ART. 1. — Impozitele dela art. 3, 6, 13, 22, 30 și 48, la veniturile: agricol, clădiri, mobiliar, comerț, industrie, profesional și o­­­cu­patiuni neimpuse la alte impozite ca §i cotele adiționale prevăzute în art. 72 legea pentru unificarea con- ART. 3.— Impozitul pro­gresiv pe venitul global se desfiinţează pe data de 1 Aprilie 1934 şi se înlo­cueşte cu o supracotă aşe­zată asupra fiecăruia din­tre veniturile supuse la impozite elementare, cum şi la cele scutite de aceste impozite­ în condiţiunile prevăzute de art. 17 pct. , ai­ 4 din legea pentru unificarea contribuţioni­­lor directe. Cu această supra­cotă se impun persoanele fizice ca şi cele juridice­ în care părţile din beneficiu cu­venite asociaţilor cu orice titlu, nu ar fi supuse la impozitul mobiliar. Excepţiile prevăzute de art. 58 legea pentru unifi­carea contri­buţiuni­lor di­recte, se menţin. ART. 4. — Înscrierea impozitu­­lui supra-cotă pentru veniturile constatate la impozitele elementare şi încasarea lui la veniturile taxa­ble pe cale de reţinere şi vărsare directă, se fac la locul unde se rea­lizează venitul. Reţinerea şi vărsarea la venitu­rile prevăzute de art. 23, 43, 48 şi 51 pct b, se fac în condiţiunile şi cu aceleaşi sancţiuni ca şi pentru impozitele elementare cuprinse în legea pentru unificarea contribuţiu­nilor directe. ART. 5. — Impozitul su­pra-cotă este aşezat de drept: a) Asupra veniturilor aşa cum ele intră în impune­rea elementară scăzute fiind impozitele elemen­tare. Operarea în matricole şi roluri pentru veniturile constatate se face direct de agenţii fiscului. b) Asupra veniturilor ta­­xabile pe cale de reţineri, sau vărsare directă, ast­fel cum ele sunt impoza­bile la elementar, mai pu­ţin acest impozit. Pentru determinarea co­tei de impunere, venitu­rile din salarii şi pensii vor fi reduse cu încă 30 la ce proectul a suferit câteva modi­ficări importante s­ au făcut nouă scăderi de care îl publicăm din nou, aşa cum a fost trimes­tul consiliului Legislativ, cu toate mo­dificările ce i s’au făcut a­tribuţiunilor directe, cuvenite jude­­telor, comunelor, camerelor agri­cole, de muncă- camerelor de co­merţ şi industrie ca şi cele de la art. 29 din legea drumurilor se reduc şi se fixează după cum urmează: 22 Aprilie 1932, legea pentru în­fiinţarea şi organizarea camerelor de muncă din 11 Octombrie 1932, şi legea privitoare la reglementarea raporturilor dintre proprietar şi chi­­riaş din 14 Aprilie 1933, cam­ la rân­­,du-le se aşează potrivit dispoziţiu­­nilor acestor legi. sută după care partea ast­fel aleasă se întregeşte pe un an. Dobânzile depozitelor în numerar la băncile din ţa­ră şi alte instituţii de cre­dit şi economii, nu sunt impuse la această supra­­cotă. ART. 6. — Veniturile im­pozabile ale comercianţi­lor, industriaşilor şi pro­fesioniştilor, impuşi la e­­lementar pe baza tabelei dela art. 30, ca şi ale în­treprinderilor particulare impuse potrivit art. 39 pct. 3 legea pentru unifi­carea contribuţiunilor di­recte, la aşezarea impozi­tului supra-cotă, vor fi ob­ţinute în felul prevăzut de art. 71 legea mai sus citată. Scăzăminte la supra­ cotă ART. 7. — La veniturile con­statate care alcătuesc impunerile elementare pentru stabilirea supra­cotei, se acordă contribuabilului următoarele scăderi : 1) Dobânzile plătite sau depuse la Casa de Depuneri conform art. 521 din procedura civilă, la dato­riile chirografare, hin­otecare şi pri­vilegiate, întrucât de nu sunt de­duse după lege la impunerile ele­mentare. 2) Anuităţile femeiei la a căror plată contribuabilul este obligat în baza unui titlu ce nu este consti­tuită de el însuşi. Acelea constituite de el prin acte dotale or către o instituţie de bine­facere cum şî cele cu titlu oneros. Toate aceste plati făcute fiind în anul ce precede impunerea. 3) Relu­-­tele încercate în anul precedent la întreprinderile agrico­le, comerciale sau industriale Până la concurenţa totalităţii veniturilor con­­ta­nte şi ins­uise ce alcătuesc lm­o­menu elementare ale contri­­buabi­­­uj. fără a putea în repurtate asupra anilor următori Ti­te aceste Jeii.ite vor fi do­vedite și cor,statale pe bază de re­gistre res«s &i tinute ’■'Hec. alte scă/Aimnte pentru cel imin­tii ia supra-cot«, nu sunt ad­mise. ART. 8. — Scăderea se acordă pe baza declaraţiunilor date până la 15 Mai la Circumscripţia de Constatare în cuprinsul căreia se află domiciliul sau principala re­şedinţă a contribuabilului. Declaraţiunea va fi însoţită de actele doveditoare pentru toate veniturile constatate, ce alcătuesc impunerile elementare ale contri­buabilului, înscrise în matricole, acte eliberate de Administraţia Financiară respectivă, precum şi de dovezile existenţei datoriilor şi a plăţii impozitului mobiliar la dobânzile ori anuităţile rentelor achitate, cu excepţia dela ultimul aliniat al art. 69 legea pentru uni­ficarea contribuţiunilor directe. Actele doveditoare vor putea fi complectate şi în faţa instanţelor de fond, cari sunt cele prevăzute la titlul III Capitolul I din citata lege, şi cari hotărăsc asupra scâ­­zămintelor şi orice altă cerere — dată în termenul de mai sus — în așezarea impozitului supra*cotă. Pe temeiul acestor acte instan­țele arătate vor forma totalul ve­niturilor constatate ale contribua­bililor cum și totalul dobânzilor si rentelor plătite, va stabili ra­portul dintre ele, care reprezintă cota de scădere a fiecăruia din veniturile constatate avute în re- 4gre_ 'a sFVi/'ea ei. Această cotă va fi comunicată Administraţiilor Financiare în cu­prinsul cărora se află veniturile în cauză asupra cărora se va opera scăderea. La venitul astfel obţinut se va aşeza de drept supra-cota. 4RT. 9. — Contribuabilii cari în urma scăzăminteior cerute și a­­cordate cum s’a s­ă'at mai sus, ac rămâne n­eim utZatuți la supra­­cotă, vor fi impuși cu un impozit da 2 1. *ntă așezat asupra fiecăruia din veniturde impunerilor elemen­-BUI III OSIJOSUI IS OtgtfctsUwU 0,1­2 t tricole. ART. I0.— Supra-cota se aplică la veniturile cari a­­ting suma de 10.000 lei a­­nual, cu cotele de mai jos. Pentru veniturile din va­lorile mobiliare impozitul supra-cotă va fi m­ic de 3 la sută şi se aşează asupra venitului brut, mai puţin impozitele elementare şi micşorat apoi cu încă 10 la sută. Dispoziţiuni fi­­nale şi tranzitorii ART. 11. — Prin derogare de la­­dispoziţiunile cuprinse la titlul II şi III din legea pentru unifica­rea contribuţiunilor directe şi pen­tru înfiinţarea impozitului pe ve­nitul global, veniturile elementa­re ale proprietăţilor agricole şi clădite ca şi cele comerciale, in­dustriale şi profesionale stabilite şi rămase definitive pentru anul de impunere 1933—34, se menţin şi se reporta în matricole pe anul 1934—35. Aceste report­ări se­­ consideră de drept făcute pe ziua de 1 Apri­lie 1934 şi operarea lor se va face de către agenţii fiscului. Rolurile pentru împlinirea con­­tributiunilor se formează după a­­ceste matricole. ART. 12. — In contra acestor impuneri reportate, se va putea face apel, atât de fisc cât și de contribuabili, cu excepție la impu­nerile stabilite potrivit art. 30 a­­lin. 4 şi 48 alin. 5, legea pentru unificarea contribuţiunilor directe, cari rămân neschimbate. Termenul de apel este de 30 zi­le şi curge dela ultima zi a lunei Aprilie 1934, dată care va fi adu­să la cunoştinţa generală şi prin publicaţiuni. Comisiunile de Apel nu vor pu­tea admite modificarea acestor ve­nituri, decât numai dacă se va fa­ce dovda că ele în anul trecut s’au mărit sau micşorat cu cel puţin 20 la sută. Recucerea impozitelor Venitul?« brute ale proprietăţi­lor clădite no­ i în condiţiunile art. 1? ej X «Aj la imposjtul e jjtic vvJL t» stată, Celei^T, impozite prevăzute de art. 22 al. 4~și^următori legea psa­­tru unificarea contribui­­unilor di­recte, se mențin, fără sporul de 10 la sută din legea din Ianuarie 3.9 29. ART. 2 (nou). — Impozitele si cotele adiţionale necuprinse in art. 1 rămân neschimbate pentru toate veniturile impuse de legea pentru unificarea contributiunilor direct© şi se axează în condiţiunile deter­minate de ea. Tot astfel şi impozitele adiţionale prevăzute de legea drumurilor din Desfiinţarea impozitului pe venitul global Cote adiţionale (Citiți continuarea în pag. I0-a). SITUAŢIA EXTERNA Misiunea­­lui Eden Guvernul britanic continuă cu aceeaşi stăruinţă sforţările sale pentru a găsi un compromis in chestiunea dezarmării. După că­lătoria d-lui Henderson şi după vizitele lui sir John Simon la Paris şi la Roma, d. Eden a fost trimis acum să încerce o mediaţiune pe lângă principalele puteri intere­­sate. Sarcina d-lui Eden nu este uşoară. El trebuie să găsească o formulă de apropiere între Franţa şi Germania în primul rând, între Marea Britanie şi celelalte trei puteri apoi. Memorandumul bri­tanic pe baza căruia negociază, a găsit o primire destul de rece­­ la­ Paris şi dacă a mulţumit Berlinul prin cea ce ar Pierde Franţa în ca­zul adoptării propunerilor brita­nice, a produs totuşi dezamăgire la Berlin prin ceea ce nu capătă Reichul în baza aceloraşi propu­neri. Se pare acum că sforţările d-lui Eden nu au fost mai norocoase. Telegramele din Berlin sunt întru­câtva optimiste. Telegramele din Londra nu ascund scepticismul. Intre propunerile britanice şi pre­tenţiile germane distanţa este încă considerabilă. Intre aceste propuneri figurează una care îndeosebi nu poate în­tâlni bunăvoinţa germană. Marea Britanie condiţionează toate avan­­tagiile ce s’ar acorda Reichului de revenirea lui la Liga Naţiuni­lor. Pentru guvernul german, pără­sirea Genevei a fost o demons­traţie de care nu s’ar putea des­părţi uşor. Întreaga sa politică h ••V'A/ y.f r.t erre?7 utfptăţîrs, acestei instituţiuni. Nu se cunosc încă rezultatele misiunii d-lui Eden la Roma. At­mosfera din Paris unde mesage­rul britanic este aşteptat să so­sească joi este deasemenea puţin favorabilă. Din această activitate nu se desprinde deocamdată decât inte­resul pe care Marea Britanie îl poartă problemei dezarmării, pe care ar dori să o rezolve printr’un compromis însemnând menţine­rea statului quo adică oprirea une noui întreceri de înarmări­­pen­tru Anglia, Franţa şi Italia şi acor­darea unor uşoare avantagii Ger­maniei, avantagii menite să-i dea o satisfacție de principiu. Inresa b­rittanica fiespra problema aifSTriscă LONDRA, 27. (Rador). — Pro­blema Austriei continuă să preo­cupe în cel mai înalt grad presa britanică. Confuzia este însă extre­mă, in urma informaţiunilor şi co­mentariilor pline de contradicţii şî de elemente sensaţionale. Ceea ce rezultă însă din toate acestea este că s’ar duce negocieri intense în momentul de faţă între Germania şi Palia pe deoparte, între d-nii Dollfuss şi Hitler, între Franţa şî guvernele interesate în Problema Europei centrale şi In fine, între Ungaria şi Austria, pe cari, după unele ziare, însuşi Papa ar încerca să le reunească sub sceptrul Habs­­burgilor reastauraţi. „Manchester Guardian”, anali­zând politica d-lui Dollfuss astfel: Cancelarul Dollfuss voeşte să ne­gocieze cu cancelarul Hitler Pentru a se proteja împotriva Heimwehr­­ului, cu Ungaria şi Italia pentru a se proteja împotriva Heimwehr­­ului, cu Ungaria şi Italia pentru a se proteja împotriva cancelarului Hitl­ier şi apoi cu Franţa şi cu Ceho­slovacia pentru a apăra împotriva complectei dominaţiuni italiene. Soluţia problemei austriace nu este însă în mâna d-lui Dollfuss. „Daily Telegraph” constată că umbrirea relaţiilor italo-germane, care acum câtva timp ofereau pers­pective fericite, se prezintă acum ca elementul cel mai tulburător al păcii europene. Regele Boris vizitează pe tatăl sau BERLIN, 27. (Rador)_ Regele Boris al Bulgariei, venind de la Paris, a sosit la Coburg, pentru a vizita pe tatăl sau, fostul rege Ferdinand. Regele Boris a asistat ieri la un serviciu divin, celebrat cu ocazia celei de a 73-a aniversare a naș­terii ex-regelui Ferdinand.

Next