Argus, martie 1934 (Anul 24, nr. 6267-6293)
1934-03-01 / nr. 6267
ANUL XXIV No. 6267 I C I TIT I I SI RĂSPÂNDITI; I2IARULI I nostru; IM T A H A Un an . . . 1000 lei 6 luni. . . 550 „ 3 luni . . 300 „ IN STRAINATATE Un an . . 2200 lei 6 luni. . .1300 „ 3 luni. . . 800 3 lei în ţară, 6 Ies in streînătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Mills Nr. 24 Et, as 6 PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 30544 Joi 1 Martie 1934 CITIŢI SI RĂSPÂNDIŢI] ZIARUL nostru PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate CULTUL MUNCII D. Okada, preşedintele delegaţiei japoneze la congresul internaţional al ţesătorilor din Mulhouse, dupe ce a ascultat trei zile în şir plângerile industriaşilor europeni împotriva concurenţei galbene, a spus: — Cu Preţul de vânzare de care vă plângeţi şi care e cu patruzeci la sută mai mic decât al vostru, noi câştigăm bine şi împărţim dividende mari. Preţurile noastre sunt aceleaşi în Japonia şi în străinătate. Ne cereţi să le sporim pentru Europa? Asta ar fi necinstit faţă de cumpărătorii dintr-o lume sărăcită de o criză penibilă. Dealtfel, o nouă sporire a câştigurilor noastre, ar grăbi şi mai mult desvoltarea industriei japoneze“. Iată răspunsul la învinuirile ce se aduc Japoniei. Şi, iată în puţine cuvinte, o dublă lecţie de caritate socială şi tactică economică. Japonia triumfă prin muncă. Muncă stăruitoare şi credincioasă. Muncă mânată de iubirea de patrie, şi de înţelegerea datoriei faţă de neam. Toată lumea munceşte. Cei bogaţi şi cei săraci. Cei puternici şi cei slabi. Bărbaţii şi femeile, negustorii şi industriaşii, agricultorii şi meşteşugarii. Să vedem de pildă cum muncesc studenţii, dintre cari se recrutează viitorii conducători ai neamului. La noi, cursurile Universităţilor încep în luna Noembrie. La 18 Decembrie începe vacanţa Crăciunului care ţine până la 9 Ianuarie. Vacanţa Paştelui durează de la Florii şi până la Duminica Tomii. Vin, iar, câteva săptămâni, de cursuri până în luna Mai, când universităţile se închid şi încep examenele. Dar, în timpul cursurilor? Răsfoiţi un calendar. Ce de foi sunt tipărite cu roşu. Avem sărbători de tot felul : naţionale, religioase, aniversare şi, între ele, congrese, greve şi punţi. Adăugaţi Duminicile. Veţi vedea că, dacă studentul are norocul să nu fie împiedecat de boală sau de necazuri să vie la cursuri, învaţă CEL MULT O SUTA DE ZILE PE AN. Cum muncesc studenţii japonezi ? Să dăm două mărturii. Profesorul francez Revon a publicat nu de mult, un volum de impresii din Japonia. Vorbind despre studenţi, spune : „In cei şapte ani, cât am fost profesor în Japonia, grija mea de căpetenie a fost munca excesivă a unora din elevii mei. încercam, zadarnic, să-i opresc. Unul din ei a înebunit şi mai mulţi au murit. La înmormântarea unuia din bravii aceştia, un coleg de universitate se apropie de groapă şi spuse liniştit: „Tu ai murit din dragostea sfântă pentru ştiinţă. Vom încerca să-ţi urmăm pilda“. „Un altul, care trăia în preajma mea, — căci l-am luat secretar, aproape că nu dormea. Câteodată, noaptea, mă duceam să-i sting lampa, şi îl sileam să se culce. Câteva ore mai târziu, lampa era din nou aprinsă, şi, citind, aştepta zorile. Intr’o vară l’am luat cu mine la munte, l'am cerut, să-mi jure că se va odihni. Mi-a răspuns că, la nevoie, şi-ar da viaţa pentru mine, însă jurământul pe care încerc să i-l smulg, e singurul Pe care nu-l poate face“. „De curând, am primit o scrisoare de la el, îmi scrie din spital • „Când un copac se ridică cu semeţie, vântul I răstoarnă D. Emilie Jottrand, directorul onorific al Institutului superior din Mons, publică, într-o revistă belgiană, un studiu despre concurenţa japoneză. Vorbind despre studenţi, spune : „Studentul japonez e un exaltat. In Universităţile Japoniei, profesorul străin e hărţuit de întrebări, e copleşit de cererile studenţilor. N’au niciodată destul. Vor, totdeauna, mai mult". Mai departe d. Jottrand aminteşte de căminurile studenţeşti din Japonia. In sălile de studiu ale căminurilor, lămpile se sting la o oră anumită, jumătate oră mai târziu în dormitoare şi după altă jumătate de oră în coridoare. Studenţii însă, mistuiţi de „furia lor de învăţătură“, se strâng in jurul ultimilor lămpi de pe scară, îşi reduc, astfel, cât mai mult cu putinţă, odihna. „Unii din ei, întăresc lumina lunii, cu plăci albe. Alţii, ţin colivii cu licurici. S-ar crede că sunt basme cu zâne. Dar, nu. Sunt amintirile adevărate ale unui profesor de la Sorbona, amintiri, atât de obişnuite încât le povestesc şi alţi autori Aşa pornesc în viaţă tinerii japonezi : MUNCIND. Muncesc din greu pentru viitorul lor şi pentru binele ţării. Rezistă cine poate. Unii se prăpădesc din această „furie de învăţătură“. Alţii, reuşesc. Ajung cărturari de seamă şi conducători destoinici. Cei mai mulţi însă se îndreaptă spre alte munci, pentru care sunt mai bine înzestraţi şi caută să fie folositori ţării pe alte căi. Căci, o ţară nu are nevoe de puzderie de diplomaţi cu titluri pompoase, ci de oameni pregătiţi pentru munca de fiecare zi. Plugarul care dă rod pământului, meşteşugarul care ne înlesneşte viaţa, negustorul care pune în valoare produsele ţării, dacă muncesc serios şi cu pricepere, folosesc tării mai mult ca titratul semidoct şi funcţionarul parazitar. In Japonia, cultul muncii, e răspândit în toate straturile sociale. Toată lumea munceşte, aşa cum fac studenta. Şi, toată lumea contribue la propăşirea statului. Japonia nu face „dumping“. Nici nu nutreşte gânduri imperialiste. JAPONIA MUNCEŞTE. GEORGE STROE Situaţia sumară a Băncii Naţionale LA 10 FEBRUARIE Situaţia sumară a Băncii Naţionale la 17 Februarie se prezintă astfel faţă de cea din 10 Februarie. Stocul de aur e de 9 miliarde 965 milioane 631727 lei fată de 9 miliarde 964 milioane 919084 lei. Aur in România 6 miliarde 743 milioane 274.332 Iei. Aur în străinătate 3 miliarde 222 milioane 457395 Iei. Devize 149 milioane 231.520 Iei față de 153 milioane 500.150 lei. Stocul total e în scădere cu 3 milioane 555.987 lei. Portofoliul comercial e de 8 miliarde 329 milioane 099.933 Iei față de 8 miliarde 357 milioane 700.604 Iei. Totalul angajamentelor la vedere e de 28 miliarde 312 milioane 424697 lei faţă de 28 miliarde 347 milioane 954665 lei. Circulaţia monetară e de 20 miliarde 710 milioane 758.455 lei fată de 20 miliarde 762 milioane 937070 Iei. Avansuri pe titluri 557 milioane 734375 lei fată de 561 milioane 47122 lei Datoria Statului 3 miliarde 681 milioane 87283 lei fată de 561 miliooane 47122. Avansuri temporare acordate tezaurului 2 miliarde lei. Portofoliul agricol 3 miliarde 168 milioane 543.763 lei fată de 3 miliarde 168 milioane 593463 lei. Proviziuni speciale de devize 2 miliarde 303 milioane 383347 lei fată de 2 miliarde 299 milioane 114.747 lei. Raportul între stocul de aur și angajamente e de 3520 la sută fată de 35.15 la sută. Raportul între stocul total și angajamente e de 35.73 la sută fată de 35.69 la sută. Flata datoriilor de răsboi prin cedarea unor posesiuni coloniale O PROPUNERE A DEPUTATULUI MAC FADENN WASHINGTON, 27. (Rador). In şedinţa de ori a Camerei Reprezentanţilor, deputatul Mac Fadenn a făcut propunerea ca să se ceară Franţei şi Marei Britanii să îşi plătească datoriile de războiu cedând Statelor Unite Posesiunile lor insulare din Antille. Deputatul a adăugat că fostul președinte Hoover va trebui sa fie întrebat de ce a refuzat oferta pe care ar fi făcut-o d. MacDonald, de a ceda Statelor Unite, pentru stingerea datoriilor, insulele Bermude. PIAŢA 27 FEBRUARIE Comerţul de devize a căpătat o nouă înfăţişare. Comitetul de direcţie al Băncii Naţionale a fixat normele tranzacţiunţilor ce se vor putea face de băncile particulare. Regulamentul legel devizelor a fost modificat, aprobat de comitetul de direcţie al Băncii Naţionale şi acum se află la ministerul de finanţe spre aprobare reglementarea comerţului de devize fiind o chestiune de politică guvernamentală. Proectul iniţial a suferit schiturbări, încât nu vor primi drept de a face comerţ de devize numai cele cinci bănci cunoscute care au început acţiunea pentru descentralizarea comerţului de devize, ci s-a hotărât să se dea acest drept şi altor bănci mari. Noul regulament al comerţului de devize va apareazi * Dolarul cotează la Paris 15.22, la Londra 5.08.62 şi la Zurich 3.10. Lira sterlină cotează la Paris 77.31, la Londra 77.34 și la Zurich 15.76. Marca germană a rămas la Zurich 122.75 și la Londra 12.85. Lira italiană a înregistrat în ultimele zile o scădere importanta. A cotat la Zurich 26.40 față de 27.20 cât a fost la sfârșitul săptămânei trecute. Coroana cehă a rămas la Zurich 12.85. Banca de Emisiune a oraşului liber Danzig a anunţat oficial că valoarea guldenului va fi menţinută la nivelul actual. * Bursa noastră e bine dispusă. S’au încheiat tranzacţiuni numeroase, cursurile înregistrând noul urcări. Valorile cu dobândă fixă au rămas calme, cursurile rămânând neschimbate. Acţiunile ReŞita au oscilat între 392 Şi 400, S. T. B. 1420—1450, Letea 595—610, Mica 1145—1160, Clădirea Românească 355—365, S. R. D. 430—435, Cartea Românească 190—195, Comunale Locuinţe Eitiene 150—155. Valorile de petrol calme, rămân staţionare. Astra Română 735, Steaua Română 500, Concordia 550, Creditul Minier 350, I. R. D. P., 102, Sospiro 82. Am anunţat ori că în proectul relativ la moratoriul agricol a fost amendat un pasaj care interesează de aproape debitorii Creditului Urban şi acei cari au titluri puse în gaj la Banca Naţională. Iată textul definitiv a acestor două articole: ART. IV (nou). — Creanţele prevăzute de art. 12. alin. 1 din legea pentru reglementarea datoriilor agricole şi urbane din 14 Aprilie 1933 nu vor putea fi executate decât asupra titlurilor puse in gaj. ART. IV devenit art. V. — Dis-Pozitiunile art 29, alin. 2 al legii pentru reglementarea datoriilor agricole şi urbane din 14 Aprilie 1933 se aplică şi Societăţilor de Credit Funciar Urban, însă numai în ce priveşte adjudecarea imobilelor urmărite. In caz de luare în posesie a imobilului de către credit, proprietarul debitor nu poate fi evacuat din imobilul sau din partea de imobil locuită de el. ART. a devenit art. VI. — Admis. * Camera Comunelor canadiană a ratificat ori acordul mondial asupra argintului, negociat in Iunie 1933, la Londra, In vederea stabilizării acestui metal. * In ultimele zile, s’a răspândit din nou pe diverse pieţe svonul că guvernul italian pregăteşte o schimbare a politicei sal monetare. Din cercurile autorizate acest© svonuri sunt desmintite categoric, fiind, ca totdeauna, neîntemeiate. Se declară din nou că guvernul italian are voința fermă de a păstra etalonul aur fixat prin legea de stabilizare a lirei. * O delegație comercială ungară va merge zilele acestea la Viena pentru a continua tratativele comerciale cu Austria, întrerupte cu prilejul vizitei cancelarului Dollfuss la Budapesta. B. Bd. Proectul definitiv pentru modificarea legii de unificare a contribuţiilor drecte Noul seiden de cote In „Argus“ No. 6258, am publicat, în prima lui redactare, proectul de lege pentru modificarea legii de unificare a contribuţiilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global. De care ART. 1. — Impozitele dela art. 3, 6, 13, 22, 30 și 48, la veniturile: agricol, clădiri, mobiliar, comerț, industrie, profesional și ocupatiuni neimpuse la alte impozite ca §i cotele adiționale prevăzute în art. 72 legea pentru unificarea con- ART. 3.— Impozitul progresiv pe venitul global se desfiinţează pe data de 1 Aprilie 1934 şi se înlocueşte cu o supracotă aşezată asupra fiecăruia dintre veniturile supuse la impozite elementare, cum şi la cele scutite de aceste impozite în condiţiunile prevăzute de art. 17 pct. , ai 4 din legea pentru unificarea contribuţionilor directe. Cu această supracotă se impun persoanele fizice ca şi cele juridice în care părţile din beneficiu cuvenite asociaţilor cu orice titlu, nu ar fi supuse la impozitul mobiliar. Excepţiile prevăzute de art. 58 legea pentru unificarea contribuţiunilor directe, se menţin. ART. 4. — Înscrierea impozitului supra-cotă pentru veniturile constatate la impozitele elementare şi încasarea lui la veniturile taxable pe cale de reţinere şi vărsare directă, se fac la locul unde se realizează venitul. Reţinerea şi vărsarea la veniturile prevăzute de art. 23, 43, 48 şi 51 pct b, se fac în condiţiunile şi cu aceleaşi sancţiuni ca şi pentru impozitele elementare cuprinse în legea pentru unificarea contribuţiunilor directe. ART. 5. — Impozitul supra-cotă este aşezat de drept: a) Asupra veniturilor aşa cum ele intră în impunerea elementară scăzute fiind impozitele elementare. Operarea în matricole şi roluri pentru veniturile constatate se face direct de agenţii fiscului. b) Asupra veniturilor taxabile pe cale de reţineri, sau vărsare directă, astfel cum ele sunt impozabile la elementar, mai puţin acest impozit. Pentru determinarea cotei de impunere, veniturile din salarii şi pensii vor fi reduse cu încă 30 la ce proectul a suferit câteva modificări importante s au făcut nouă scăderi de care îl publicăm din nou, aşa cum a fost trimestul consiliului Legislativ, cu toate modificările ce i s’au făcut atribuţiunilor directe, cuvenite judetelor, comunelor, camerelor agricole, de muncă- camerelor de comerţ şi industrie ca şi cele de la art. 29 din legea drumurilor se reduc şi se fixează după cum urmează: 22 Aprilie 1932, legea pentru înfiinţarea şi organizarea camerelor de muncă din 11 Octombrie 1932, şi legea privitoare la reglementarea raporturilor dintre proprietar şi chiriaş din 14 Aprilie 1933, cam la rân,du-le se aşează potrivit dispoziţiunilor acestor legi. sută după care partea astfel aleasă se întregeşte pe un an. Dobânzile depozitelor în numerar la băncile din ţară şi alte instituţii de credit şi economii, nu sunt impuse la această supracotă. ART. 6. — Veniturile impozabile ale comercianţilor, industriaşilor şi profesioniştilor, impuşi la elementar pe baza tabelei dela art. 30, ca şi ale întreprinderilor particulare impuse potrivit art. 39 pct. 3 legea pentru unificarea contribuţiunilor directe, la aşezarea impozitului supra-cotă, vor fi obţinute în felul prevăzut de art. 71 legea mai sus citată. Scăzăminte la supra cotă ART. 7. — La veniturile constatate care alcătuesc impunerile elementare pentru stabilirea supracotei, se acordă contribuabilului următoarele scăderi : 1) Dobânzile plătite sau depuse la Casa de Depuneri conform art. 521 din procedura civilă, la datoriile chirografare, hinotecare şi privilegiate, întrucât de nu sunt deduse după lege la impunerile elementare. 2) Anuităţile femeiei la a căror plată contribuabilul este obligat în baza unui titlu ce nu este constituită de el însuşi. Acelea constituite de el prin acte dotale or către o instituţie de binefacere cum şî cele cu titlu oneros. Toate aceste plati făcute fiind în anul ce precede impunerea. 3) Relu-tele încercate în anul precedent la întreprinderile agricole, comerciale sau industriale Până la concurenţa totalităţii veniturilor contante şi insuise ce alcătuesc lmomenu elementare ale contribuabiuj. fără a putea în repurtate asupra anilor următori Tite aceste Jeii.ite vor fi dovedite și cor,statale pe bază de registre res«s &i tinute ’■'Hec. alte scă/Aimnte pentru cel imintii ia supra-cot«, nu sunt admise. ART. 8. — Scăderea se acordă pe baza declaraţiunilor date până la 15 Mai la Circumscripţia de Constatare în cuprinsul căreia se află domiciliul sau principala reşedinţă a contribuabilului. Declaraţiunea va fi însoţită de actele doveditoare pentru toate veniturile constatate, ce alcătuesc impunerile elementare ale contribuabilului, înscrise în matricole, acte eliberate de Administraţia Financiară respectivă, precum şi de dovezile existenţei datoriilor şi a plăţii impozitului mobiliar la dobânzile ori anuităţile rentelor achitate, cu excepţia dela ultimul aliniat al art. 69 legea pentru unificarea contribuţiunilor directe. Actele doveditoare vor putea fi complectate şi în faţa instanţelor de fond, cari sunt cele prevăzute la titlul III Capitolul I din citata lege, şi cari hotărăsc asupra scâzămintelor şi orice altă cerere — dată în termenul de mai sus — în așezarea impozitului supra*cotă. Pe temeiul acestor acte instanțele arătate vor forma totalul veniturilor constatate ale contribuabililor cum și totalul dobânzilor si rentelor plătite, va stabili raportul dintre ele, care reprezintă cota de scădere a fiecăruia din veniturile constatate avute în re- 4gre_ 'a sFVi/'ea ei. Această cotă va fi comunicată Administraţiilor Financiare în cuprinsul cărora se află veniturile în cauză asupra cărora se va opera scăderea. La venitul astfel obţinut se va aşeza de drept supra-cota. 4RT. 9. — Contribuabilii cari în urma scăzăminteior cerute și acordate cum s’a să'at mai sus, ac rămâne neim utZatuți la supracotă, vor fi impuși cu un impozit da 2 1. *ntă așezat asupra fiecăruia din veniturde impunerilor elemen-BUI III OSIJOSUI IS OtgtfctsUwU 0,12 t tricole. ART. I0.— Supra-cota se aplică la veniturile cari ating suma de 10.000 lei anual, cu cotele de mai jos. Pentru veniturile din valorile mobiliare impozitul supra-cotă va fi mic de 3 la sută şi se aşează asupra venitului brut, mai puţin impozitele elementare şi micşorat apoi cu încă 10 la sută. Dispoziţiuni finale şi tranzitorii ART. 11. — Prin derogare de ladispoziţiunile cuprinse la titlul II şi III din legea pentru unificarea contribuţiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global, veniturile elementare ale proprietăţilor agricole şi clădite ca şi cele comerciale, industriale şi profesionale stabilite şi rămase definitive pentru anul de impunere 1933—34, se menţin şi se reporta în matricole pe anul 1934—35. Aceste reportări se consideră de drept făcute pe ziua de 1 Aprilie 1934 şi operarea lor se va face de către agenţii fiscului. Rolurile pentru împlinirea contributiunilor se formează după aceste matricole. ART. 12. — In contra acestor impuneri reportate, se va putea face apel, atât de fisc cât și de contribuabili, cu excepție la impunerile stabilite potrivit art. 30 alin. 4 şi 48 alin. 5, legea pentru unificarea contribuţiunilor directe, cari rămân neschimbate. Termenul de apel este de 30 zile şi curge dela ultima zi a lunei Aprilie 1934, dată care va fi adusă la cunoştinţa generală şi prin publicaţiuni. Comisiunile de Apel nu vor putea admite modificarea acestor venituri, decât numai dacă se va face dovda că ele în anul trecut s’au mărit sau micşorat cu cel puţin 20 la sută. Recucerea impozitelor Venitul?« brute ale proprietăţilor clădite no i în condiţiunile art. 1? ej X «Aj la imposjtul e jjtic vvJL t» stată, Celei^T, impozite prevăzute de art. 22 al. 4~și^următori legea psatru unificarea contribuiunilor directe, se mențin, fără sporul de 10 la sută din legea din Ianuarie 3.9 29. ART. 2 (nou). — Impozitele si cotele adiţionale necuprinse in art. 1 rămân neschimbate pentru toate veniturile impuse de legea pentru unificarea contributiunilor direct© şi se axează în condiţiunile determinate de ea. Tot astfel şi impozitele adiţionale prevăzute de legea drumurilor din Desfiinţarea impozitului pe venitul global Cote adiţionale (Citiți continuarea în pag. I0-a). SITUAŢIA EXTERNA Misiunealui Eden Guvernul britanic continuă cu aceeaşi stăruinţă sforţările sale pentru a găsi un compromis in chestiunea dezarmării. După călătoria d-lui Henderson şi după vizitele lui sir John Simon la Paris şi la Roma, d. Eden a fost trimis acum să încerce o mediaţiune pe lângă principalele puteri interesate. Sarcina d-lui Eden nu este uşoară. El trebuie să găsească o formulă de apropiere între Franţa şi Germania în primul rând, între Marea Britanie şi celelalte trei puteri apoi. Memorandumul britanic pe baza căruia negociază, a găsit o primire destul de rece la Paris şi dacă a mulţumit Berlinul prin cea ce ar Pierde Franţa în cazul adoptării propunerilor britanice, a produs totuşi dezamăgire la Berlin prin ceea ce nu capătă Reichul în baza aceloraşi propuneri. Se pare acum că sforţările d-lui Eden nu au fost mai norocoase. Telegramele din Berlin sunt întrucâtva optimiste. Telegramele din Londra nu ascund scepticismul. Intre propunerile britanice şi pretenţiile germane distanţa este încă considerabilă. Intre aceste propuneri figurează una care îndeosebi nu poate întâlni bunăvoinţa germană. Marea Britanie condiţionează toate avantagiile ce s’ar acorda Reichului de revenirea lui la Liga Naţiunilor. Pentru guvernul german, părăsirea Genevei a fost o demonstraţie de care nu s’ar putea despărţi uşor. Întreaga sa politică h ••V'A/ y.f r.t erre?7 utfptăţîrs, acestei instituţiuni. Nu se cunosc încă rezultatele misiunii d-lui Eden la Roma. Atmosfera din Paris unde mesagerul britanic este aşteptat să sosească joi este deasemenea puţin favorabilă. Din această activitate nu se desprinde deocamdată decât interesul pe care Marea Britanie îl poartă problemei dezarmării, pe care ar dori să o rezolve printr’un compromis însemnând menţinerea statului quo adică oprirea une noui întreceri de înarmăripentru Anglia, Franţa şi Italia şi acordarea unor uşoare avantagii Germaniei, avantagii menite să-i dea o satisfacție de principiu. Inresa brittanica fiespra problema aifSTriscă LONDRA, 27. (Rador). — Problema Austriei continuă să preocupe în cel mai înalt grad presa britanică. Confuzia este însă extremă, in urma informaţiunilor şi comentariilor pline de contradicţii şî de elemente sensaţionale. Ceea ce rezultă însă din toate acestea este că s’ar duce negocieri intense în momentul de faţă între Germania şi Palia pe deoparte, între d-nii Dollfuss şi Hitler, între Franţa şî guvernele interesate în Problema Europei centrale şi In fine, între Ungaria şi Austria, pe cari, după unele ziare, însuşi Papa ar încerca să le reunească sub sceptrul Habsburgilor reastauraţi. „Manchester Guardian”, analizând politica d-lui Dollfuss astfel: Cancelarul Dollfuss voeşte să negocieze cu cancelarul Hitler Pentru a se proteja împotriva Heimwehrului, cu Ungaria şi Italia pentru a se proteja împotriva Heimwehrului, cu Ungaria şi Italia pentru a se proteja împotriva cancelarului Hitlier şi apoi cu Franţa şi cu Cehoslovacia pentru a apăra împotriva complectei dominaţiuni italiene. Soluţia problemei austriace nu este însă în mâna d-lui Dollfuss. „Daily Telegraph” constată că umbrirea relaţiilor italo-germane, care acum câtva timp ofereau perspective fericite, se prezintă acum ca elementul cel mai tulburător al păcii europene. Regele Boris vizitează pe tatăl sau BERLIN, 27. (Rador)_ Regele Boris al Bulgariei, venind de la Paris, a sosit la Coburg, pentru a vizita pe tatăl sau, fostul rege Ferdinand. Regele Boris a asistat ieri la un serviciu divin, celebrat cu ocazia celei de a 73-a aniversare a nașterii ex-regelui Ferdinand.