Argus, aprilie 1934 (Anul 24, nr. 6294-6316)
1934-04-01 / nr. 6294
ANUL XXIV No. 6294 —eeee—eeeoewc———t CITIT* $1 KASPAHDIfli ziarul nostru ABONAMENTE ■ IN f A R A IN STRĂINĂTATE (Jo an . . . 1000 le» Un an • . 2200 lei 6 luni. . . 550 „ 6 luni • « . 1300 • 3 luni 300 3luni. • • 800 3 lei în fără, 6 lei în streinătate I ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: 5. PAUKER și H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Mills No. 14 EL * PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢE! Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 30544 Duminică 1 Aprilie 1934 !CITIT* $ I RASPANDIT* I ziarul nostru! PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate nversiune și restabilizare Se zice ca s’au propus treii sute de amendamente la proectul de lege al conversiunei. Nu e de mirare. Amendamentele vin să dea interpretări de speță principiilor generale, cuprinse în articole! Și cum cazurile particulare sunt foarte numeroase și felurite, amendamentele trebue să fie şi ele numeroase. Proectul de lege liberal a intrat, cum vedem, pe panta pe care a lunecat proectul d-lui Argetoianu. Soarta nouei legi de conversiune nu poate fi decât aceea pe care au avut-o şi legile anterioare. Oricât ar lărgi, d. Tătărăscu, intenţiunile sale conversioniste, se vor găsi după d-sa guverne care să creadă că lărgirea nu e de ajuns, aşa cum au făcut-o liberalii şi că o nouă lege de conversiune se impune. Va veni, poate, o vreme când toată nebunia de azi să fie judecată cu sânge rece şi cu imparţialitatea pe care o dă distanta in timp după ce frigurile unei perioade de absurdă orientare au dispărut împreună cu generaţia în sânul căreia s’au desvoltat acele friguri. Ne mângâiem cu gândul că atunci nu va fi prea târziu şi că tot ce se dărâmă azi se va fi reconstituit pe altă cale. Azi nu se găseşte om politic, de oarecare greutate şi suprafaţă care să stea, la îndoială măcar, că întreaga concepţie conversionistă e o aberaţie economică din care nu poate esî decât ruina complectă a celor pe cari conversiunea încearcă a îi ajuta. Toți cei cari s’au folosit într’un fel oarecare de conversiune nu se vor mai putea bucura de credit în viitor. Se va forma alături de conversionişti, izolaţi prin barierele morale ale neîncrederei, o altă lume care va duce o viaţă economică normală şi va da creditului funcţiunea lui. Oamenii politici cari îşi închipue azi, că prin anularea obligaţiunilor câştigă drepturi la recunoştinţa mulţimei şi deci la voturile ei în viitoarele alegeri, se înşeală amar. Ca mâine conversiunea sau va deveni o pată pentru cei ce au făcut-o şi au întrebuinţat-o, sau va ajunge cu totul nefolositoare, pentru că însăşi principiul ei va fi răsturnat prin falsificarea monedei, prin inflaţie. Chiar acum, când discuţia în junii conversiunei e în toi, a şi apărut, sub o formă timidă ce e drept, dar destul de semnificativă, proectul problemei deslegării datoriilor vechi prin reducerea valoarea monedei, sau restabilizare, destabilizarea e o nouă iluzie. Puterea ei o face nu atât conversiunea datoriilor vechi cât mai ales perspectiva de a echilibra bugetul Statului prin emisiuni de monedă, prin noi împrumuturi din Banca Naţională. Sinceritatea oamenilor şi a partidelor politice cari scot acum la iveală restabilizarea, ca un mijloc rădicat de conversiune, poate fi deplină, în sufletul lor. Pentru un cercetător obiectiv însă, e exclusă concluzia că restabilizarea nu ar avea în vedere, mai cu seamă, nevoia de a umple bugetul cu bani falși înainte de a umple pungilecreditorilor, destabilizarea, punând deoparte problema conversiunei, trebue să lase pe creditori în faţa debitorilor lor şi fără nici un amestec din partea Statului. Instanţele judecătoreşti vor trebui liberate sub regimul restabilizării de toate piedicele cari se pun azi la executările silite. Nu ne închipuim că adepţii teorii restabilizării monetare ar vrea să aplice, în acelaş timp şi conversiunea d-lui Tătărăscu şi restabilizarea d-lui Iunian. 1C Un guvern care ar veni la cârmă pe baza tulburărilor conversioniste nu ar trebui credem noi, să agraveze aceste tulburări adăugând şi falsificarea monedei la dispoziţiile complicate ale legei de conversiune, lege făcută tocmai pentru a combate efectele urcării valoarei monedei prin deprecierea bunurilor. Sunt, însă, unii cari cer, odată cu legea conversiunii şi restabilizarea. Deficitul bugetar, care se accentuiază în fiecare zi, măreşte primejdia. ^Să presupunem, acum, ca ■ aşa s’ar petrece.. întrebarea gb 'se pune e dacă distrugerea creanţelor, prin dubla operaţiune a conversiunei şi a stabilizării, va duce la întărirea situaţii economice a clasei de cetăţeni care, azi, reclamă conversiunea şi mâine ar reclama restabilizarea. Am mai spus şi altă dată, şi repetăm, că soarta acestei tari atârnă de soarta unei clase sociale, formată din urmaşii foştilor mari proprietari. Ţărănismul, atât de puternic, din punct de vedere electoral, nu are, din punct de vedere al ideologii politice şi al intereselor de clasă decât o importanţă secundară. Cine susţine azi restabilizarea cu mai multă putere, după ce au susţinut conversiunea, sunt tocmai reprezentanţii mişcării politice ţărăniste. Pentru ţărani, însă, problema conversiunei nu mai există, iar în ce priveşte restabilizarea, ţăranii nu au decât de pierdut, fiindcă ei îşi vor vedea pe de o parte micşorată valoarea economiilor lor în numerar, — şi ei deţin cea mai mare parte din banii tezaurizaţi , iar pe de altă parte îşi vor vedea reduse salariile. Clasa socială care deţine puterea politică în această ţară, şi care, cum am spus, e moştenitoarea foştilor mari proprietari, e împărţită în diferite partide politice existente azi, cu excepţia socialiştilor, şi ea îşi caută salvarea nău într’o reformă morală înăuntrul ei însăşi, ci în sacrificii făcute de particulari şi de stat în favoarea ei. La capătul unei asemenea triste experienţe, însă, nu se va mai găsi nimic pentru ideologia azi dominantă şi pe care o deţinem dela marii proprietari. Şcolile cari iau azi tineretul pentru a-i forma în credinţa că singura situaţie demnă e bugetul Statului şi puterea politică în stat, dobândită prin propaganda demagogică, aceste şcoli nu vor mai exista, fiindcă nu vor mai putea fi plătite. Agricultorii nobili, întreţinând cluburile politice şi cele de jocuri în capitala ţării şi în oraşele de provincie nu vor mai fi. Fiindcă agricultura va însemna viaţă ţărănească. Conversiunea şi restabilizarea, care azi agită lumea politică vor fi atunci amintiri dintr’o tristă epocă de transiţie. A. CORTEANU Pentru apărarea limbii româneşti Mişcarea pentru, apărarea limbii româneşti prinde tot mai mult. Aseară, s'au întrunit, sub preşidenţia d-lui dr. Gheorghiu, rectorul universităţii din Bucureşti, d-nii profesori Rădulescu-Motru, S. Măndrescu, Drouhet, Dimitrie Burileanu cu doamna.. Const. Rihtescu, Mandrea, consilier la înalta Curte de Casaţie, Chelaru, profesor de limba română, şi T. Pisanu, ziarist. Toţi au fost de părere că, de câtva timp, in limba vorbită a oralelor, în scrisul cărţilor şi a ziarelor să strecoară prea multe cuvinte şi ziceri străine, cari schimonosesc limba. Au vorbit d-nii dr. Gheorghiu, Candrea, Simeon Măndrescu, Charles Drouhet, Const. Kiriţescu, Mandrea şi T. Pisaţu. S’au arătat fapte şi s’au propus unele mijloace de îndreptare. A doua întrunire se va ţine după sărbători. Pregătirea noului regim al contingentării Eri la ora 9 luni, seara s‘a ţinut la ministerul de industrie şi comerţ o conferinţă prezidată de d. N. Teodorescu ministrul industriei, la care au luat parte d-nii Constant Georgescu secretar general, Cezar Popescu, I. Constantiniu şi ing. A. Polizu. S-a continuat cu examinarea diferitelor situaţii întocmite de direcţia reglementării importului şi Institutul naţional de export învederea aşezării noului regim al contingentării. După toate probabilităţile, acest regim va căpăta o formă definitivă abia în cursul săptămânii viitoare, după care va fi supus examinării delegaţiei economice a guvernului. Ungaria va exporta grâu in Austria Pactul semnat de curând la Roma, a găsit prima sa aplicare prin încheierea unui acord austroungar pentru exportul unei cantităţi de 709.000 chintale de grâu unguresc în Austria, în decursul anului 1934. Tot prin acest acord se reglementează şi exportul de făină din Ungaria. PIAŢA 30 MARTIE Printr’o cablogramă a corespondentului nostru din New York aflăm că preşedintele Roosevelt, faţă de tot mai accentuata rezistenţă pasivă a Wall Street-ului, ar fi dispus să consimtă la atenuarea restricţiilor draconice din proectul referitor la operaţiunile bursiere. * ** ■ Bursa noastră a fost în târgul oficial de dimineaţă susţinută. Acţiunile Reşiţa s-au urcat dela 418 la 435, S. T. R. dela 1400 la 1430, Letea dela 545 la 575, Clădirea Românească dela 380 la 460 S. R. D. dela 490 la 520. Valorile de petrol susţinute, înregistrează uşoare urcări: Astra Română s-a urcat dela 700 la 715, Steaua Română dela 445 la 460, Creditul Minier dela 312 la 322, I. R. D. P. dela 95 la 99. • Valorile cu dobândă fixă sunt neglijate. Pe calea unui amendament beneficiul legei chiriilor a fost extins şi asupra comercianţilor cari abia anul acesta au vechimea de cinci ani în acelaş local. Ziarul nostru a atras atenţia d-lui V. Antonescu ministrul de justiţie despre omisiunea ce s-a făcut in proectul de lege unde au se preciza ca intră în prevederile legii şi comercianţii din această categorie. „ * Cu vaporul „Dromore“ a sosit ori la Brăila o cantitate de 70 vagoane de sulfat de cupru. Transportul a sosit din Anglia şi apartine Uniunei Sindicatelor Viticole. Se mai aşteaptă sosirea unui nou transport de circa 128 vagoane care va intra in port peste câteva zile, întreaga cantitate de circa 200 vagoane necesită devize de circa 25 milioane lei. E desigur curios că în timpul când o ducem atât de greu cu devizele, când năvem devize pentru materia primă şi pentru articole de absolută necesitate, să aruncăm peste graniţă devize pentru 25 milioane pentru un articol care se fabrică şi la noi în ţară de o calitate tot atât de bună ca aceea din străinătate. Şi asta pentru ca unii protejaţi să aibe sulfat de cupru cuţin, scutit de gamă. * Bursele din Paris, Londra, Liverpool şi New-York au fost ori închise. La Paris, in transacţiunile interbancare, lira a cotat 78 —78.15 și dolarul 15.21 ,juin.15.22. tf fricii ’ . ______ Săptămâna Cerealelor Piaţa internaţională.-Pentru înlesnirea exportului «de cereale.—Piaţa interna Conjunctura pe piaţa mondială de cereale e în constantă depresiune. Cu toate că fenomenele aparente ar îndreptăţi o repriză, Piaţa cerealelor nu se poate deslipi de marasmul în care s’a înfundat de mulţi ani de zile şi cantităţile negociate devin tot mai puţin importate. Pentru noi exportul de cereale inbracă o formă cu totul deosebită. Suntem iar intr o perioadă de mare dezorientare şi incapacitate de export. Ceea ce a fost în 1928/29 se va repeta din nou. In primul semestru din anul 1929 totalul exportului nostru de cereale a fost de 130.875 tone. Media cinquenală din primele semestre 1929/33 a fost însă de 877.743 de tone. Sezonul de primăvară pentru care ne pregătim, nu ne lasă să întrevedem pentru exportul de cereale o situaţie diferită celeia din 1929, căcî n’avem ce exporta. Realitatea e ca Porumbul din recolta 1933 e în mare majoritate nepotrivit pentru export. Porumbul e jilav, conţine un coeficient prea mare de boabe stricata şi pătate şi e prin urmare inferior calităţilor ce se oferă în mod curent pe piaţa mondială. Făcând abstracţie de preţul mondial scăzut al porumbului, mai trebuie să ţinem seamă de scăzămintele de valori ce rezultă din această inferioritate calitativă. Iar faţa de randamentul cu totul insuficient al ultimei recolte şi de preţul atât de redus ce se obţine pentru porumbul disponibil, potenţialul nostru de schimb a fost extrem de greu încercat prin starea absolut dezastruoasa a ultimei noastre recolte de cereale. Nu se desemnează itică cu destulă preciziune sistemul de organizare viitoare a schimburilor noastre cu străinătatea. Proiectul de reînfiinţare a primelor de export, a readus in mintea celor interesaţi deziluziile suferite de comerţul nostru de export în campania 1931132, de când au rămas in suferinţă prime pentru sume destul de importante. Cu toate că proiectul iniţial a suferit deja publicarea sa o serie de schimbări principiale, am crezut folositor să analizăm mai de aproape posibilitatea de aplicare a unui regim de contingentare a importului, dublat de un sistem de suprataxa de contingentare. Sistemul poate fi tot atât de bun ca oricare alt sistem de îngrădire al importului, cu condiţia ca de el să nu depindă subvenţionarea exportului nostru. Trebuie ştiut că agricultorul nostru primeşte azi, graţie primelor de compensaţie, un preţ care e adesea cu 2000 de lei la vagon superrior parităţii mondiale. Această primă a cărei importanţă a fost hotărâtă mimai, de legea cererii şi a ofertei şi al cărei volum nu a fost influenţat de altceva decât de capacitatea de absorbţiune a pieţii, are un caracter absolut economic. Atât timp cât în acest regim nu au intervenit preferinţe, cât intervenţiuni şi combinaţii lăturalnice nu au dat loc la acele abuzuri, cari reuşesc să demonetizeze orice sistem, el va fi un auxiliar foarte preţios pentru economia noastră naţională. Nu se poate contesta necesitatea unei sporiri, chiar artificiale, a preţurilor la cereale. Dar, această sporire nu se poate face, fără ca însăşi comerţul nostru exterior să o suporte. Există două metode: prima valutară autonomă, sau prima de compensaţie. Metoda cea dintâi e mai simplă şi liberează comerţul de complexitate atât de dăunătoare a măsurilor guvernementale. Această metodă este aplicată de doi ani de zile în Austria, unde funcţionează un clearing particular, nestânjenit de institutul de emisiune, şi unde prin măsuri de ordin pur tehnic s'a ajuns la echilibrarea comerţului exterior in ca fel, încât Austria, ţară exportatoare de produse industriale a putut prezenta o balanţă comercială activă. (Citiţi continuare în pag. IV-a) Citiţi în pag. III-a: Cuvântarea d-lui Gr. Gafencu în şedinţa de ori a Senatului la discuţia legii pentru apărarea ordinei în Stat a* * *»,, *****!»'*■**,•m «BA* r ' • I Yyl Capacitatea de plată a României Ce cuprinde raportul experţilor Suntem în măsură să dăm câteva capitole din raportul experţilor, privitor la capacitatea de piaţă şi la capacitatea de transfer a României. Raportul se examinează, în primul rând, capacitatea de plata şi face unele prevederi despre ce se va întâmpla în anul bugetar 1934- 1935. După ei,, exerciţiul în curs 1933-1934 va da un deficit de două miliarde şi jumătate lei, dar e prudent să se adauge la această cifră o sumă de 500 milioane lei pentru a se acoperi pagubele cerute de nefuncţionarea, firească a creditului. Deficitul total ar fi, astfel, de circa trei miliarde. Exerciţiul va suporta la datoria publică o sarcină reală de circa 3 miliarde 370 milioane din care 2 miliarde 570 de milioane pentru datoria externă a Statului şi a Casei Autonome ■ a Monopolurilor şi 800 miloane.-pentru-■-datoria internă, ale cărei dobânzi n‘au fost reduse. UN NOU DEFICIT DE TREI MILIARDE LEI „Exerciţiul 1934—1935 se înfăţişează puţin schimbat. Trebue deci prevăzut de pe acuih, că DACA NU SE VA LUA NICI O MĂSURĂ, DEFICITUL VA RAMANE DE TREI MILIARDE. Ţinem să amintim că restabilirea imediată a echilibrului bugetar este o necesitate absolută“. In ce priveşte cheltuelile se pare că puţine economii pot fi obţinute, în termen scurt, la cheltuelile serviciilor publice. E însă cu siguranţă cu putinţă să se restrângă creditele bugetare la nivelul cheltuelilor reale din 1933— 1934. In ce priveste încasările, trebue reamintit de la început, ca in România ca in oricare altă tară agricolă, ele depind în parte de importanta recoltei. Orice prevedere are, din cauza asta, un element de nesiguranţă. Pe de altă parte, PARE FOARTE INDOELNIC CA ÎNCASĂRILE VOR PUTEA FI MENTINUTE LA NIVELUL EXERCITIULUI IN CURS, afară numai dacă nu se produce o înbunătătire generală, imbunătătire pe care nimic nu lasă să o întrevedem, e perfect posibil să se ceară la sporul încasărilor ajutorul necesar pentru a acoperi dacă nu tot, cel puţin o mar© parte din acest deficit (15 la sută din buget). " ‘ SE POT SPORI ÎNCASĂRILE ! Experţii cred posibil să se obţie în 1934—1935 prin măsuri grabnice şi energice, un supliment de încasări de 2—2 jum. miiliarde lei. "Admiţând că adoptarea acestor trăsuri ar permite sa se acopere deficitul până la concurenţa sumei de 2 miliarde—2 miliarde jum., va exista încă un sold neacoperit de 500 de milioane până la 1 miliard. REDUCEREA DATORIEI PUBLICE „Cele ce preced, ne autoriză să tragem concluzia — spun experţii — că nu este cu putinţă să se revie în exerciţiul 1934—35 la plata integrală a dobânzilor cari , reprezintă patru miliarde pentru totalul datoriei interne şi datoriei externe, dacă o socotim pe cea din urmă, la cursurile actuale, ale schimbului. Dar, luând ca bază clar serviciul datoriei publice din 1933 -34, efortul iritat care ne perne că poate fi făcut de România, nu permite un anul acesta, decât de acejderi deficitul până la concurența sumei de două miliarde sau două miliarde și jumătate. PENTRU A REALIZA ECHILIBRUL COMPLECT AL BUGETULUI, ceea ce, din toate punctele de vedere NE APARE CA O URGENTA NECESITATE, CHIAR DIN PUNCTUL DE VEDERE AL DEŢINĂTORILOR DE RENTA ROMANEASCA, — NU SE VEDE ALTA POSIBILITATE DECÂT O NOUA UŞURARE A SARCINEI DATORIEI PUBLICE, uşurare limitată bineînţeles la exerciţiul 1934—1J. Serviciul total al datoriei publice s’ar reduce astfel la intre 2.400.000.000 si 2.900.OO0.ooo datorie internă Si datorie externă. Evaluând celelalte cheltueli decât datoria publică til cel mult Îs miliarde IOU bala-ine, bugetul pa P‘34—34 ar putea să fie stabilit și echilibrat la un total de 20 miliarde 500 milioane până la 21 mi- Harde. .Exerciţiile viitoare ar beneficia de imbunătăţirea progresiva a încasărilor cari ar rezulta din apli-.. carea măsurilor arătate mai sus. Nu este de resortul nostru, să emitem un aviz in ce priveste aramjamentele cari ar putea rezulta din negocierile viitoare. Credem, xolus, că un nou sacrificiu consimţit de purtători, şi-ar găsi îndreptăţirea in efortul energic şi susţinut de refacere făcut de guvernul român”. CAPACITATEA DE TRANSFER Ca să apreciem ce sume vor trebui să fie transferate pentru (Citiţi continuare în pag. IV-a) A SITUAŢIA EXTERNA Noul Reich Plinul de expansiune a naţionalsocialismului german în sud-estul european, aşa cum a fost publicat la ziare, nu poate fi întâmpinat decât cu scepticism. Oficiosul guvernului austriac garantează însă pentru informaţiile pe care pretinde că le are din cea mai sigură sursă naţionalsocialistă. Informaţiile merită deci să fie, relevate. In ce constă acest plan? Dupăce,1a naţional-socialismul german va fi cotropit Austria, el va avea deschisă cale liberă spre basmnul dunărean. Cehoslovacia îi va cădea în mână fără greutate. Ungaria va fi câştigată redându-i-se frontierele dinainte de războiu. Iugoslavia va fi ademenită prin făgăduieli de ordin economic şi tulburată prin ameninţări iredentiste. România va fi folosită ca teritoriu de colonizare. Bulgaria, îmbogăţită prin căpătarea Macedoniei şi prin ac,rcesul la Marea Egee va fi favorabilă Germaniei. Dominaţia germană se va întinde astfel de la Marea Nordului la Mediterana, cu puncte de sprijin la Istambul şi Salonic. După această ispravă măreaţă, noul Reich numărând în graniţele astfel lărgite 120 milioane locuitori, se va întoarce către Franţa ca să lichideze socotelile vechi. Este greu să se dea crezare afirmaţiilor ziarului „Reichspost”, cu tot caracterul lui de oficios al guvernului austriac. Dar nu se poate tăgădui că în beţia de mărire ce a cuprins capetele în Germania naţional-socialistă ,astfel de planuri nu mai pot surprinde. Nu de mult a făcut senzaţie planul Jugenberg de colonizare a Rusiei, unde Germania şi-ar găsi teritorii capabile să înlocuiască fostele colonii. Este cunoscuţi în suâ? lui Rosenberg, conducătorul politicei externe a partidului naţional-socialist, care merge mai departe chiar decât proectul Hugenberg. De ce ne-am îndoi de existenţa acestui nou plin? ! Desigur, lucrurile nu trebuiesc luate în tragic. Dar tot aşa, ele nu pot fi nesocotite. Se dovedeşte primejdia pe care noua mentalitate naţional-socialistă o reprezintă pentru partea europeană și necesitatea pazei de fiecare clipă împotriva oricăror riscuri posibile. Exportul prin compensaţii O propunere a d-lui Marco Present! administrator delagat al Băncii de agrculturâ şi export într’o convorbireavută zilele trecute cu d. M. Presenti, administratorul delegat al Băncii de agricultură şi export, d-sa, care este şi unul dintre cei mai rutinaţi specialişti ai exportului de cereale, ne-a expus o serie de păreri şi propuneri interesante în legătură, cu problema des. .voltării exportului şi ■ a controlului importului. ... Actualul sistem de import prin compensaţie, are marele neajuns căă exportul nostru se face numai în ţările de unde importăm. In aceste ţări graţie primei ce exportatorulobţine dela importator,şi care astăzi *variază între 16—20 L, produsele noastre se pot vinde la.' preţurile parităţii mondiale, şi deci exportul se poate face. In toate celelalte ţări, de unde nu importăm, pentru că nu avem ce importa sau nu voim să importăm, nu putem face nici export. Ne excludem aşadar singuri, cu produsele noastre de export de la un număr însemnat de pieţe, cari deşi ar importa de la noi, nu pot cumpăra însă produsele româneşti dar , fiind că trebuie să oferim colo produsele noastre cu 15—20 la sută mai scump decât le oferim în ţările cu cari avem relaţii de import. ■ Sistemul este deci absolut păgubitor economiei naţionale, căci noi aveminteresul să intensificăm exportul produselor noastre — în special cereale — pe toate pieţele continentale, nu numai în acele unde facem şi import, cari sunt relativ restrânse şi consumă în general cu mult sub cantităţile ce noi avem disponibile pentru export. Interesul ţării e să nu se stânjenească exportul. Deaceia sistemul actual, periculos şi nepractic, trebuie intlocuit printr’un sistem mai puţin rigid şi mai potrivit intensificări desfacerii produselor noastre în exterioriAcest sistem, trebuie să permită în primul rând exportatorului să pătrundă cu produsele româneşti, pretutindeni unde aceste produse sunt cerute sau se pot plasa. In acest scop, Banca Naţională trebute să admită principiul ca din totalitatea devizelor intrate in ţară din export, să încaseze 25 la sută lacursul zilei pentru nevoile ei de devize aşa cum procedează şi acum pe baza autorizaţiilor de import ce liberează. Restul de 75% devize să rămână libere în posesiunea exportatorilor, ceri le vor vinde importatorilor autorizaţi de a face import şi autorizaţi de Banca Naţională, la cursurile mai ridicate sau mai scăzute după legea cererei şi ofertei. Sistemul acesta, stimulează intensificarea exportului prin evitarea piedicilor de acum, când exportatorii nu e sigur de a găsi la momentul oportun importatorul care are de făcut compensaţie. Acordă primă producătorului român şi nu stânjeneşte nici imperiul materiilor priime necesare industriei şi articolelor, fabricate necesare comerţului, preţul mai urcat al devizelor în târgul liber, reprezentând prima de export, acordată şi astăzi de importatori. In acea mod vom începe să eşim din fictivittatea actuală. Acest sistem este de altfel uzicat şi la Viena, unde există un clearing liber, şi unul oficial, în acelaș scop, L RADU Reforma fiscali în Franța *— Prin telefon dela corespondentul nostru — PARIS, 30 Martie La 15 Mai, la redeschiderea Camerelor, guvernul va cere puteri depline pentru înfăptuirea pe cale de decrete-legi a unei reforme radicale a bazelor de impunere fiscala. Se mai atribuie d-lui Douimergue că înainte de II iunie, de la închiderii sesiunii parlamentare, să propună măsurile premiergătoare unei modificarea Constituţiei şi, impdostrarea Camerei.