Argus, mai 1934 (Anul 24, nr. 6317-6339)
1934-05-02 / nr. 6317
i ANUL XXIV No. 6317 «‚K›ce”*»*e4 1 C î T IT 1 $1 I RĂSPÂNDIȚI; [ziarul nostru MM ABONAMENTE 18 TARA II IN STRAINATATE Lin an • • • 1000 lei Un an * • 2200 lei 6 luni • « • 550 ,, II 6 luni • • • 1300 * 3 luni • • 300 n II 3 luni« • * 800 „ 3 le» in fără, te let in streinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALEMFIM BIROURILE: Bucureşti Str. Gonstantin Miile Ne. PA EL INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 30544 Încurajarea Exportului D. N. Theodorescu, ministrul industriei şi comerţului, îşi dă lăudabila osteneală să găsească măsurile cele mai potrivite, prin care comerţul nostru să fie înviorat. O comisiune, prezidată de d. N. Theodorescu, a întocmit un proect de contingentare, condusă de două idei principale: o nouă reglementare a importului și o stimulare puternică a exportului. Intre import și export, așa cum sunt reglementate prin noul proect, există o strânsă legătură. Articolele de import vor fi încărcate cu o suprataxă. Suprataxa de la import va servi pentru crearea unui fond de încurajare a exportului, prin prime. Nu ştim dacă proectul d-lui ministru de industrie va fi pus în practică. Atâta timp cât este numai sub formă de proect, discuţia publică fiind deschisă, credem folositor să atragem şi noi atenţia, asupra unor neajunsuri, încărcând importul cu o suprataxă și destinând această suprataxă la plata unor prime de export, noi am introduce de fapt sistemul prin care, Cehoslovacia de pildă, a ajuns la deprecierea monedei ei, înainte de a fi făcut o devalorizare prin lege. Dacă guvernul crede că trebue să devalorizeze leul, atunci să o spuie pe faţă şi să încerce introducerea măsurii, fără fineţele Cehoslovaciei, care n’au înşelat pe nimeni, nici la Praga. Guvernul cehoslovac a fost nevoit să vie cu o lege prin care să declare devalorizată moneda naţională cu 16 la sută. Şi a făcut bine procedând astfel, căci odată ce a hotărât sasi devalorizeze banul, a fixat prin lege limita deprecierii și n’a lăsat, la voia întâmplării, sau la aprecierea nestatornică a unor Comisiuni, cât să ia mai mult dela importatori și cât să se dea exportatorilor. întrebarea este, dacă la noi se poate sau trebuie introdusă devalorizarea monetară, pentru a ajuta comerţul. Vecinătatea cu Cehoslovacia nu crează identitate de situaţiuni. Sunt două motive pentru care un guvern poate ajunge la nevoia scăderii valorii monedei. Când piaţa naţională este supraîncărcată de mărfuri, destinate exportului, dar scurgerea acestor mărfuri peste graniţă nu se poate face, din pricina concurenţii altor state, care produc şi vând mai eftin, atunci statul recurge la măsura deprecierii banului, pentru ca să-şi poată recâştiga pieţele pierdute. El aruncă paguba, în spinarea băncilor, care au creditat industriile şi în spinarea salariaţilor acestor industrii. Nevoia de a strecura stocurile de mărfuri peste graniţă poate, deci, obliga pe un stat, să-şi deprecieze moneda, fiindcă recucerirea pieţii străine, e considerată ca mai de valoare decât ordinea financiară internă, pe care devalorizarea monedei o tulbură. O altă împrejurare, când statu poate fi obligat la devalorizarea monedei, este deficitul bugetar, pe care ministrul de finanțe,ru-l poate umple, nici prin reducerea radicală de cheltuieli, nici prin împrumuturi, pe termen scurt, sau pe termen lung. Nevoia absolută de a face faţă cheltuelilor urgente, împinge atunci pe ministrul de finanţe la soluţia împrumuturilor deghizate, prin emisiuni, ale Băncii Naţionale, pusă la dispoziţia tezaurului. Cu aceste emisiuni ministrul de finanţe îşi îndeplineşte momentan obligaţiile, înmulţirea banilor fără normă, face ca valoarea unităţii monetare să scadă, ceea ce revine a zice, că fiecare cetăţean, care a avut un ban înainte de emisiunile neregulate, a fost impus la o dare către stat, fără ca el să ştie sau să consimtă. Pentru a judeca valoarea proectului de nouă reglementare a comerţului, prin suprataxarea importului, î şi încurajarea exportului cu prime, trebue deci să ne punem pe adevăratul teren al problemei şi să vedem, dacă e oportun să trecem la devalorizare sau nu. Ceea ce se tratează de fapt atunci când e vorba de încurajarea exportului și de comprimarea importului, prin taxe și prime, fiind o problemă monetară, trebue săvedem dacă România se află în unul din cele 2 cazuri, când practica admite, devalorizarea .^monedei......_ Devalorizarea comercială a leului nu poate fi propusă şi cu atât mai puţin admisă la noi, astăzi cu tot exemplul Cehoslovaciei, fiindcă noi nu avem stocuri de mărfuri, pe care să nu le putem trece peste graniţă. E o mare greşeală din partea conducătorilor noştri şi am putea zice şi din partea birourilor şi a tehnicennilor noştri că se lasă conduşi de cele ce se întâmplă în afară şi desconsideră realităţile dela noi. In România nu există o problemă a salariului. In toate ţările unde s’a întrodus devalorizarea comercială, guvernele au recurs la acest subterfugiu pentru că au fost în neputinţă, de a apăsa asupra salariilor. Acolo unde salariile cedează fără rezistenţă, şi îngăduie reducerea preţurilor până la nivelul concurenţii mondiale, devalorizarea monetară e o absurditate. Ea introduce o tulburare adâncă într’un sistem financiar, echilibrat prin jocul natural al comerţului. Ceace împiedică o adaptare complectă, la preţurile reduse ale pietii mondiale, într’o ţară unde salariile cedează fără rezistentă, e numai fiscalitatea statului şi scumpetea transporturilor, cari ţin tot de stat. Ceea ce are de făcut un stat în care nu se pune problema salariilor, nu e deci să falsifice moneda, prin suprataxarea importului şi încurajarea exportului cu prime, ci să-şi reducă impozitele şi taxele de transport într’o ţară în care nu se pune problema salariilor, dacă se face şi devalorizare, se realizează un monument de incoherenţă economică şi financiară. Se introduce o tulburare poate fără leac într’un organism sănătos, numai fiindcă, datele problemei naţionale nu se cunosc, deşi sunt la îndemâna oricui, dar se cunosc exemplele vecinilor în care situaţia e cu totul alta. Devalorizarea bugetară ar putea fi prezentată de guvern ca o necesitate absolută, dată fiind greutatea obligaţiunilor statului pe deo parte, şi neputinţa de a face economii masive în mijlocul îngrijorării pe care o provoacă semnele rele ale anului agricol. Dacă ar fi vorba, însă, de o devalorizare bugetară, lucrul ar trebui atunci spus pe faţă, căci discuţia, ar putea duce poate la alte soluţiuni decât falsificarea banului. Ceea ce trebue să ne intre în cap, la toţi, atât celor care facem gazetărie şi teorie, financiară şi economică, cât şi celor chemaţi să aplice ca guvernanţi teoriile, este că practica lucrurilor nu îngăduie măsuri contradictorii. Nu se pot aplica în acelaş timp şi măsuri de deflaţie, care să asigure stabilitatea leului, şi măsuri de inflaţie care să ducă la deprecierea leului. Ori ne hotărîm să mergem spre normalizare, prin oxtenire generală, aşa cum am început să o facem introducând conversiunea datoriilor, scăzând unele impozite şi experimentând reducerea taxelor de transport, ori trecem la inflaţie monetară şi luăm de la capăt vârtejul prin care am trecut, până am ajuns unde suntem. Nu există în materie de politică economică a statului compartimente separate. Sistemul întreg este solidar şi ceea ce se face la finanţe şi la comunicaţii, trebue să coincidă perfect cu ceea ce se face la industrie şi comerţ. ^ A. Corteanu PIAŢA 1 - - 30 APRILIE D. Constant Georgescu, secretarul general al ministerului de Industrie şi Comerț a rugat pe d. ministru N. Theodorescu să-l desărcineze de lucrările comisiei de contingentare. Această sarcină se va da d-lui Dimitrescu, directorul general al comerţului din acest minister. La bursele din străinătate s-au înregistrat, următoarele cursuri: Dolarul a cotat la Londra 5.14.43 şi la Zurich 3,06 şi cinci optimi. Lira sterlină a înregistrat la Londra cursul de 77,40 şi la Zurich 15,78 juni. Coroana cehoslovacă a fost la Londra 122,87 şi la Zurich 12,84. Marca germană a fost la Zurich 121,70 iar lira italiană 26,26. Cursurile înregistrate, la bursa din Paris nu ne-au sosit până seara târziu. * .... Bursa noastră e însufleţită. S’au încheiat tranzacţiuni numeroase, cursurile înregistrând pe alocuri uşoare urcări. Valorile cu dobândă fixă au fost susţinute.Renta stabilizării s’a urcat dela 39 la 39 şi trei sferturi, renta dezvoltării dela 37 la 37 şi trei sferturi, renta exproprierii dela 43 şi jumătate la 44 şi un sfert, împrumutul refacerii dela 47 la 47 şi trei sferturi. Acţiunile Banca Naţională s’au urcat dela 5200 la 5350, Creditul Industrial dela 435 la 445, Reşiţa dela 437 la 440, S. T. B. dela 1430 la 1450, Letea dela 570 la 580. Valorile de petrol, Stationare: Astra Română 765, Steaua Română 465, Concordia 480, Creditul Minier 328, I. R. D. P. 102. * Bursa de valori din Londra va fi închisă Sâmbătă, pe tot timpul dintre 2 Iunie şi 25 Septembrie a. c. D. Barthou vine la București prin telefon, de la corespondentul nostru — Paris, 30 Aprilie In prima chenzină a lunii Septembrie viitor, ministrul de externe Barthou se va duce la București spre a întoarce vizita d-lui Titulescu. D. Barthou va fi timp de trei zile oaspetele oficial al guvernului mân, Mi: •!*# Citiţi în pag. li las Conferinţa economică Micei Înţelegeri Miercuri 2 Mai 1934 CITITI SI RASPANDIŢI, ZIARUL! nostrujj PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile deplicitate 6 PAGINI Mairte se aplică noul regim al contingentarii •t • ' —1—.——i‘IBHBBBBOBi ————1—*—* Textul oficial al noului regim Nu se va permite scumpirea vieţii.'Hotărârile deleg®.ţiei economice a Guvernului Aseară, după un consiliu de miniştri care a durat, fără întrerupere, opt ore, membrii departamentelor cu caracter economic s-au întrunit în Delegaţie Economică, luând în discuţie noul regim de contingentare. D. ministru N. Theodorescu a făcut un expozeu în această chestiune. D-sa a arătat ce măsuri va lua, ca urcarea suprataxelor vamale să nu producă şi o sporire a costului vieţii. S-au semnat următoarele două jurnale ale consiliului de miniştri, prin care se pune în vigoare noul regim de contingentare, industrie şi comerţ pentru plata primelor de export“. Nici o altă plată decât în acest scop nu se va putea efectua din acest fond. Se institue o comisie compusă din: directorul institutului național de export, ca delegat al ministerului de industrie,un delegat al ministerului agriculturii, un delegat al Băncii Naţionale şi un delegat al sindicatelor de export care va stabili prin procese verbale pentru fiecare export primele de acordat ce nu vor, putea fi comunicate interesaţilor decât după aprobarea lor de către ministerul de industrie şi comerţ. Noul regim. « Primele de export Primul jurnal al consiliului de miniştri prevede.Scutirea de sub regimul reglementării importului a articolelor înscrise în tabloul A Co. 1 alăturat acestui jurnal. Sporirea taxei de contingentare la parte din articolele contingentate anterior după cum se specifică în tabloul Vo. 2 anexat. Introducăa sub regimul reglementării importului a articolelor vamale InserteaLia tabloul A otare înscrise în dreptul fiecăruia. Importul din ţările cu balanţa deficitară exceptând materialele necesare exploatatorilor petroliferi şi piesele de schimb nu se va putea efectua în viitor decât pe cale de compensaţie cu export prealabil în ţara din care s’a cerut importul. Valute obţinute pentru acest export vor fi puse contra plată în lei în întregime la dispoziţiunea Băncii Naţionale care va achita contra plată în lei în limita de 80% din această valută, contravaloarea importului efectuat pe baza compensaţiei precum şi toate cheltuielile necesare până la frontiera română. Dacă stipulaţiunile vreunei convenţii comerciale deja încheiate nu îngăduie aplicarea imediată a dispoziţiunilor consemnate mai sus, ele vor fi aplicate de îndată ce vor expira. Soldul existent la Banca Naţională a României pe ziua de I Aprilie 1934 din taxele de contingentare precum şi toate taxele de contigentare încasate de ministerul de finanţe, cu începere dela I Aprilie 1934, precum şi cele ce se vor încasa în viitor vor fi depuse la Banca Naţională sub denumirea „fond special la dispoziţia ministerului de (Citiți continuarea în pagina IV-a). LEGEA COOPERAŢIEI Cuvântarea d-lui Grigore Gafencu la Senat In ultima şedinţă a Senatului, d. Grigore Gafencu a rostit următoarea cuvântare la discuţia legei cooperaţiei: D-lor senatori, m’am urcat la tribună cu mâinile curate, dar şi goale. N’am adus note, nici notiţe, nici statistice, încât voi fi scurt, dacă îmi veți face cinstea să mă asultați. De altfel, după discursul atât de documentaţi al prietenului meu, d. Ioaniţescu, nu mai am de ce să intru în amănunte. Mă voi mărgini să fac considerațiuni de ordin general. Cred, d-le ministru, că faceți o greşeală, venind acum, în ultimele ore ale acestei sesiuni, cu un proiect de lege de o deosebită importanţă și economică și politică. Vedeți, vă mărturisesc că un punct din programul dv. de guvernământ mi-a dat o deosebită satisfacţie, în calitatea mea de director al ziarului „Argus“, care urmăreşte cu o perfectă obiectivitate toate manifestările vietei noastre economice. Ati declarat, când ati venit la guvern, că veti face legi cât mai puţine şi acte cât mai multe. Mi-am zis: dacă vă veti ţine de acest program, veti face într’adevăr ceva nou şi folositor în viaţa noastră economică. Avem nevoie, d-lor senatori, de fapte, de acte de cârmuire, — şi astăzi cârmuirea înseamnă nu legiferarea necontenită, ci gospodărie strânsă, controlul fiecărui act de sus în jos, înseamnă economii, înseamnă seriozitate şi modestie, adică îndepărtarea tuturor tendinţelor de a face legi de mari reforme. Este drept, d-lor senatori, am avut iluzia, că intr’adevăr vă veţi ţine de acest program. Ştiu că am venit şi noi la guvern cu cele mai bune intenţiuni şi am fost copleşiţi de potopul de legi care a ieşit din ministerele noastre. Dar, credeam că cel puţin aceasta experienţă, pe care am făcut-o noi şi pe care nu aţi încetat s’o criticaţi, zi de zi, vă va sluji. Nu v-a slujit, cum nu va slujit de altfel nici una din experienţele pe care noi le-am făcut în cârmuirea noastră. Aţi luat-o de la cap şi astăzi vedem şi în viaţa economică şi în viaţa financiară, şi mai ales în viaţa politică, — întâmplările din timpul din urmă ne arată — exact aceleaşi experienţe pe care le faceţi din nou. Acţiunea de cârmuire nu trebue să se restrângă, desigur numai la mici acţiuni de gestiune. Ţara are nevoe de reforme, — fie ele chiar încadrate în legi — de reforme, în care ţara să-şi poată recunoaşte într-adevăr, putinţa de salvare. Ne aşteptam — aţi avut cinci ani ca să vă pregătiţi — ca în, domeniul financiar să veniţi cu reforme în care să putem vedea înaintea ochilor o tendință de îndreptare, să vedem la dv. putința de a face un buget, putința de a reduce cheltuelile statului la nivelul din ce în ce mai scăzut, îngrijitor de scăzut al încasărilor, putința de a face reduceri în diferite ministere, sau putința de a creea. Acestea trebuiau să fie cuprinse într’un plan economic. N’am văzut nimic până astăzi. Dar tot lovindu-vă de greutăţi din ce în ce mai mari, dv. n aţi putut face până astăzi un buget. Nu învinuesc pe d. ministru de finanţe pentru care am cel mai mare respect. Este un om cuminte, munceşte din greu, dar nu s’a putut descătuşa de toate obligaţiunile politice care s’au pus asupra lui. Ştiu cât se chinueşte la ministerul său. Şi acum n’a putut să cunoască nici ţara putinţele eî bugetare şi nici ministerul nu ştie cum s’ar putea încheia acest buffet, amânat astăzi cu trei luni şi pe care nădăjdueşte că-l va putea încheia până în luna iunie. D. LEONTE MOLDOVANU, preşedinte: Ne împiedicăm în fiecare zi astăzi de sabotarea reprezentanţilor dv. din diferitele ministere. Acesta este adevărul.. D. GR. GAFENCU: Acesta este un cuvânt pe care l-am auzit şi sub guvernarea noastră. Astăzi căutaţi să ni-l întoarceţi. Nu este bine, domnilor. Ţara vrea să fie cârmuită. Să nu mergem cu toţii pe aceeaşi cale politicianistă. Nu aţi putut să ne daţi până astăzi nădejdea unui buget, în care să se poată opri scăderea în jos a veniturilor şi în care să putem vedea, de pe acum, reducerile necesare la cheltuială. Sunteti — o recunosc — într’o situațiune nouă... O VOCE: Au trecut zece minute. D. C. OERULEANU: Eu vă admir cunoştinţele dv. economice şi totdeauna vă am ca pe un profesor, dar daţi-mi voe să vă întreb: ce legătură este între bugetul Statului şi legea cooperaţiei? D. TONY ILIESCU: Aceasta gândeam şi eu. D. GRIGORE GAFENCU: Domnilor, discuţiunea la o lege articol după articol se face în comisiuni, desigur, dar tribuna Senatului trebue să îngădue unui senator ca în discutarea unei legi, care mâine trebue să se aplice tuturor, să facă consideratiuni de ordin general. Eliberarea autorizaţilor Cum funcţionează direcţia reglementării importului Al doilea jurnal are următorul conţinut: Direcţiunea reglementării importului va funcţiona după următoarele norme : a) import, din țările cu care balanţa este activă. Toate cererile de import întocmite după normele şi formulele astăzi In vigoare vor fi prezentate şi înregistrate la secţiile rjNspc-'t";jp fnt îf.?jw|Sr țd*» 8, notate cu literele a şi h. b) cantitatea ce se va permite a se importa pentru un trimestru va fi media trimestrelor 3 și 4 din anul 1933 şi primului trimestru din anul curent sporite cu 25%. Autorizaţia va fi contrasemnată de şeful secţiei şi semnată de directorul reglementării importului sau ajutorul său, ea va purta la eşire din secţia p. de intrare a cererii iar la eşire din direcţie No. registraturei generale- Registratura generală pe direcţia care se va scrie deasupra celui dintâi. De exi 1876/45 C., în care 1876 este eşirea la registratura generală, 45 înregistrarea la secţie şi C, indicarea secţiunei. Autorizaţiunile vor fi valabile pentru 6 luni de la data emiterei, după care vor fi anulate pentru partea pentru care nu au fost utilizate. Taxele de autorizaţie rămân aceleaşi ca şi până acum adică 200 lei de fiecare art. vamal plătibile numai pentru articolul pentru care se cere autorizare de import indiferent dacă acest articol este izolat sau îla grupa cu alte articole. Autorizaţiile vor trebui să fie eliberate în termen de 48 ore de la data înregistrării cererilor de import şi vor fi trimise prin poştă la sediul solicitatorilor sau vor fi încredinţate procuriştilor firmelor dacă vor dovedi cu actele necesare această calitate. Toate autorizaţiile eliberate în cursul unei luni vor fi publicate la începutul lunei viitoare într’un supliment al revistei „Corespondenţa economică’. Certificatele de origine ale mărfurilor admise la import vor fi vizate de consulul român din ţara respectivă sau de Camenii.* ' TCţifisi'snea unde este produsă sicea marfă. Schimbările de vamă vor fi făcute de direcţia vămilor. Se creează o comisiune superioară care se va pronunţa asupra cererilor de compensaţie, asupra cererilor de maşini noui şi asupra cererilor de import făcute de societăţi sau de importatori cari până acum n’au importat. - Coletele poştale până in valoare de 2.008 lei vor putea intra în ţară fără autorizaţie. Cele personale până la valoarea de 10.000 lei vor fi rezolvate de direcţia importului. ALTE HOTĂRÂRI ALE DELEGAŢIEI ECONOMICE ! Delegaţia economică a guvernului s’a mai ocupat apoi cu mersul tratativelor ce se duc între direcţia generală a C. F. R. în vederea furniture! de cărbuni şi societăţile miniere, în legătură şi cu furniturile industriei metalurgice. SEDIILE CAMERELOR DE COMERŢ S’a fixat în mod definitiv sediile Camerelor de Comerţ ce urmează a fi menţinute. Au rămas 20 Camere de Comerţ şi anume: Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Braşov, Bucureşti, Cernăuţi, Chişinău, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Ismail, Oradea, Ploeşti, Sibiu, Târgul Mureş, Timişoara şi Turnul Severin. Şedinţa delegaţiei economice a luat sfârşit la orele 6,30 p. m. d-ni, miniştri plecând apoi la deschiderea conferinţei economice a Micei, înţelegeri. Sporirea suprataxelor de import Tablourile cară cuprind articolele scoase de contingentare, şi acelea cari au suferit vreo modificare, sau ale căror suprataxe de import s’au sporit, vor fi publicate abia Miercuri, ca să se împiedice speculaţia ce s’ar putea face. Din 400 de articole contingentate, 13 articole, au fost scoase de sub regimul de contingentare, şi sunt cuprins în tabloul 4. Intre aceste articole sunt: iuta, cauciucul si bumbacul, toate tri stare brută. La 64 articole se apuea suprataxe vamale. Urcarile sunt intre 30 de bani fii 4.5 lei la kilogram* intre altele sunt cuprinse în articolele ce vor su*feri urcări la suprataxei firele de bumbac, jc-sfi* tarile de bumbac, pieile aurite, florile, toate tibiectele de cartonajul hârtie, ceasornicele de buzunar si brăţări. Ploui regim intră in vigoare în ziua de 2 Martii când va apare în „Soniatorul Oficial“. Continuarea In pag. 5-a.