Argus, mai 1934 (Anul 24, nr. 6317-6339)

1934-05-02 / nr. 6317

i ANUL XXIV No. 6317 «‚K›ce”*»*e4 1 C î T IT 1 $1 I RĂSPÂNDIȚI; [ziarul nostru MM ABONAMENTE­­ 18 TARA II IN STRAINATATE Lin an • • • 1000 lei Un an * • 2200 lei 6 luni • « • 550 ,, II 6 luni • • • 1300 * 3 luni • • 300 n II 3 luni« • * 800 „ 3 le» in fără, te let in streinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. V­ALEM­FIM BIROURILE: Bucureşti Str. Gonstantin Miile Ne. PA EL­ INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 305­44 Încurajarea Exportului D. N. Theodorescu, ministrul in­dustriei şi comerţului, îşi dă lăuda­bila osteneală să găsească măsu­rile cele mai potrivite, prin care comerţul nostru să fie înviorat. O comisiune, prezidată de d. N. Theodorescu, a întocmit un proect de contingentare, condusă de două idei principale: o nouă reglemen­tare a importului și o stimulare puternică a exportului. Intre import și export, așa cum sunt reglementate prin noul proect, există o strânsă legătură. Articolele de import vor fi în­cărcate cu o suprataxă. Suprataxa de la import va servi pentru crea­rea unui fond de încurajare a ex­portului, prin prime. Nu ştim dacă proectul d-lui ministru de industrie va fi pus în practică. Atâta timp cât este numai sub formă de proect, discuţia publică fiind des­chisă, credem folositor să atra­gem şi noi atenţia, asupra unor neajunsuri, încărcând importul cu o supra­taxă și destinând această supra­taxă la plata unor prime de export, noi am introduce de fapt sistemul prin care, Cehoslovacia de pildă, a ajuns la deprecierea monedei ei, înainte de a fi făcut o devalorizare prin lege. Dacă guvernul crede că trebue să devalorizeze leul, atunci să o spuie pe faţă şi să încerce introdu­cerea măsurii, fără fineţele Ce­hoslovaciei, care n’au înşelat pe nimeni, nici la Praga. Guvernul cehoslovac a fost nevoit să vie cu o lege prin care să declare deva­lorizată moneda naţională cu 16 la sută. Şi a făcut bine procedând astfel, căci odată ce a hotărât sa­si devalorizeze banul, a fixat prin lege limita deprecierii și n’a lă­sat, la voia întâmplării, sau la a­­precierea nestatornică a unor Co­­misiuni, cât să ia mai mult dela importatori și cât să se dea ex­portatorilor. întrebarea este, dacă la noi se poate sau trebuie introdusă deva­lorizarea monetară, pentru a ajuta comerţul. Vecinătatea cu Cehoslovacia nu crează identitate de situaţiuni. Sunt două motive pentru care un guvern poate ajunge la nevoia scăderii valorii monedei. Când piaţa naţională este supra­încărcată de mărfuri, destinate ex­portului, dar scurgerea acestor mărfuri peste graniţă nu se poate face, din pricina concurenţii altor state, care produc şi vând mai ef­­tin, atunci statul recurge la măsura deprecierii banului, pentru ca să-şi poată recâştiga pieţele pierdute. El aruncă paguba, în spinarea bănci­lor, care au creditat industriile şi în spinarea salariaţilor acestor in­dustrii. Nevoia de a strecura stocurile de mărfuri peste graniţă poate, deci, obliga pe un stat, să-şi deprecieze moneda, fiindcă recucerirea pieţii străine, e considerată ca mai de valoare decât ordinea financiară internă, pe care devalorizarea mo­nedei o tulbură. O altă împrejurare, când statu poate fi obligat la devalorizarea monedei, este deficitul bugetar, pe care ministrul de finanțe,­r­u-l poa­­te umple, nici prin reducerea radi­cală de cheltuieli, nici prin împru­muturi, pe termen scurt, sau pe ter­men lung. Nevoia absolută de a face faţă cheltuelilor urgente, împinge atunci pe ministrul de finanţe la soluţia împrumuturilor deghizate, prin emisiuni, ale Băncii Naţionale, pusă la dispoziţia tezaurului. Cu a­­ceste emisiuni ministrul de finanţe îşi îndeplineşte momentan obligaţii­le, înmulţirea banilor fără normă, face ca valoarea unităţii monetare să scadă, ceea ce revine a zice, că fiecare cetăţean, care a avut un ban înainte de emisiunile neregulate, a fost impus la o dare către stat, fără ca el să ştie sau să consimtă. Pentru a judeca valoarea proec­­tului de nouă reglementare a co­merţului, prin supra­taxarea im­portului, î şi încurajarea exportului cu prime, trebue deci să ne punem pe adevăratul teren al problemei şi să vedem­, dacă e oportun să tre­cem la devalorizare sau nu. Ceea ce se tratează de fapt a­­tunci când e vorba de încurajarea exportului și de comprimarea im­portului, prin taxe și prime, fiind o problemă monetară, trebue să­­vedem dacă România se află în u­­nul din cele 2 cazuri, când practica admite, devalo­rizarea .^monedei......_ Devalorizarea comercială a leu­lui nu poate fi propusă şi cu atât mai puţin admisă la noi, astăzi cu tot exemplul Cehoslovaciei, fiindcă noi nu avem stocuri de mărfuri, pe care să nu le putem trece peste graniţă. E o mare greşeală din partea conducătorilor noştri şi am putea zice şi din partea birourilor şi a tehnicennilor noştri că se lasă con­duşi de cele ce se întâmplă în afară şi desconsideră realităţile dela noi. In România nu există o proble­mă a salariului. In toate ţările unde s’a întrodus devalorizarea comer­cială, guvernele au recurs la acest subterfugiu pentru că au fost în ne­putinţă, de a apăsa asupra salarii­lor. Acolo unde salariile cedează fără rezistenţă, şi îngăduie reducerea preţurilor până la nivelul concuren­ţii mondiale, devalorizarea moneta­ră e o absurditate. Ea introduce o tulburare adâncă într’un sistem fi­nanciar, echilibrat prin jocul natu­ral al comerţului. Ceace împiedică o adaptare complectă, la preţurile reduse ale pietii mondiale, într’o ţară unde salariile cedează fără rezistentă, e numai fiscalitatea sta­tului şi scumpetea transporturilor, cari ţin tot de stat. Ceea ce are de făcut un stat în care nu se pune problema salariilor, nu e deci să falsifice moneda, prin supra­taxarea importului şi încura­jarea exportului cu prime, ci să-şi reducă impozitele şi taxele de tran­sport într’o ţară în care nu se pune problema salariilor, dacă se face şi devalorizare­, se realizează un monument de incoherenţă economi­că şi financiară. Se introduce o tul­burare poate fără leac într’un or­ganism sănătos, numai fiindcă, da­tele problemei naţionale nu se cu­nosc, deşi sunt la îndemâna oricui, dar se cunosc exemplele vecinilor în care situaţia e cu totul alta. Devalorizarea bugetară ar putea fi prezentată de guvern ca o nece­sitate absolută, dată fiind greutatea obligaţiunilor statului pe deo parte, şi neputinţa de a face economii ma­­sive în mijlocul îngrijorării pe care o provoacă semnele rele ale anului agricol. Dacă ar fi vorba, însă, de o de­valorizare bugetară, lucrul ar tre­bui atunci spus pe faţă, căci discu­ţia, ar putea duce poate la alte so­­luţiuni decât falsificarea banului. Ceea ce trebue să ne intre în cap, la toţi, atât celor care facem gaze­tărie şi teorie, financiară şi econo­mică, cât şi celor chemaţi să aplice ca guvernanţi teoriile, este că prac­tica lucrurilor nu îngăduie măsuri contradictorii. Nu se pot aplica în acelaş timp şi măsuri de deflaţie, care să asigure stabilitatea leului, şi măsuri de in­flaţie care să ducă la deprecierea leului. Ori ne hotărîm să mergem spre normalizare, prin oxtenire generală, aşa cum am început să o facem introducând conversiunea datorii­lor, scăzând unele impozite şi ex­perimentând reducerea taxelor de transport, ori trecem la inflaţie monetară şi luăm de la capăt vârte­jul prin care am trecut, până am a­­juns unde suntem. Nu există în materie de politică economică­­ a statului comparti­mente separate. Sistemul întreg este solidar şi ceea ce se face la fi­nanţe şi la comunicaţii, trebue să coincidă perfect cu ceea ce se face la industrie şi comerţ. ^ A. Corteanu P­IAŢA 1 - - 30 APRILIE D. Constant Georgescu, secre­tarul general al ministerului de In­dustrie şi Comerț a rugat pe d. m­i­­nistru N. Theodorescu să-l desăr­cineze de lucrările comisiei de contingentare. Această sarcină se va da d-lui Dimitrescu, directorul general al comerţului din acest minister.­­ La bursele din străinătate s-au înregistrat, următoarele cursuri: Dolarul a cotat la Londra 5.14.43 şi la Zurich 3,06 şi cinci optimi. Lira sterlină a înregistrat la Londra cursul de 77,40 şi la Zurich 15,78 juni. Coroana cehoslovacă a fost la Londra 122,87 şi la Zurich 12,84. Marca germană a fost la Zurich 121,70 iar lira italiană 26,26. Cursurile înregistrate, la bursa din Paris nu ne-au sosit până seara târziu. * .... Bursa noastră e însufleţită. S’au încheiat tranzacţiuni nume­roase, cursurile înregistrând pe a­­locuri uşoare urcări. Valorile cu dobândă fixă au fost susţinute.­­Renta stabilizării s’a urcat dela 39 la 39 şi trei sferturi, renta dez­voltării dela 37 la 37 şi trei sfer­turi, renta exproprierii dela 43 şi jumătate la 44 şi un sfert, împru­mutul refacerii dela 47 la 47 şi trei sferturi. Acţiunile Banca Naţională s’au urcat dela 5200 la 5350, Creditul Industrial dela 435 la 445, Reşiţa dela 437 la 440, S. T. B. dela 1430 la 1450, Letea dela 570 la 580. Valorile de petrol, Stationare: Astra Română 765, Steaua Ro­mână 465, Concordia 480, Creditul Minier 328, I. R. D. P. 102. * Bursa de valori din Londra va fi închisă Sâmbătă, pe tot timpul dintre 2 Iunie şi 25 Septembrie a. c. D. Barthou vine la Bucu­rești prin telefon, de la corespondentul nostru — Paris, 30 Aprilie In prima chenzină a lunii Septembrie viitor, ministrul de externe Bar­thou se va duce la Bucu­rești spre a întoarce vi­zita d-lui Titulescu. D. Barthou va fi timp de trei zile oaspetele o­­ficial al guvernului mân, Mi: •!*­# Citiţi în pag. li l­as Conferinţa economică Micei Înţelegeri Miercuri 2 Mai 1934 CITITI SI RASPA­NDIŢI, ZIARUL! nostrujj PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de­­­plicitate 6 PAGINI Mairte se aplică noul regim al contingentarii •t • ' —1—.——i‘IBHBBBBOBi ————1—*—* Textul oficial al noului regim Nu­ se va permite scumpirea vieţii.'­Hotărârile deleg®.­ţiei economice a Guvernului Aseară, după un consiliu de mi­niştri care a durat, fără întrerupe­re, opt ore, membrii departamen­­telor cu caracter economic s-au în­trunit în Delegaţie Economică, luând în discuţie noul regim de contingentare. D. ministru N. Theodorescu a fă­cut un expozeu în această chestiu­ne. D-sa a arătat ce măsuri va lua, ca urcarea suprataxelor va­male să nu producă şi o sporire a costului vieţii. S-au semnat următoarele două jurnale ale consiliului de miniştri, prin care se pune în vigoare noul regim de contingentare, industrie şi comerţ pen­tru plata primelor de ex­port“. Nici o altă plată decât în acest scop nu se va putea efectua din a­­cest fond. Se institue o comisie compusă din: directorul institutului național de export, ca delegat al mi­nisterului de industrie,­­un delegat al ministeru­lui agriculturii, un dele­gat al Băncii Naţionale şi un delegat al sindicatelor de export care va stabili prin procese verbale pen­tru fiecare export prime­le de acordat ce nu vor, putea fi comunicate inte­resaţilor decât după a­­probarea lor de către mi­nisterul de industrie şi comerţ. Noul regim. « Primele de export Primul jurnal al consiliului de miniştri prevede.­Scutirea de sub regimul reglementării importu­lui a articolelor înscrise în tabloul A Co. 1 alăturat acestui jurnal. Sporirea taxei de con­tingentare la parte din articolele contingentate anterior după cum se spe­cifică în tabloul Vo. 2 a­­nexat. Introducă­­a sub regi­mul reglem­entării impor­tului a articolelor vama­le Inserte­aLia tabloul A o­­tare înscrise în dreptul fiecăruia. Importul din ţările cu balanţa deficitară excep­tând materialele necesa­re exploatatorilor petro­liferi şi piesele de schimb nu se va putea efectua în viitor decât pe cale de compensaţie cu export prealabil în ţara din care s’a cerut importul. Valute obţinute pentru acest export vor fi puse contra plată în lei­ în în­tregime la dispoziţiunea Băncii Naţionale care va achita contra plată în lei în limita de 80% din a­­ceastă valută, contra­va­loarea importului efec­tuat pe baza compensa­ţiei precum şi toate chel­tuielile necesare până la frontiera română. Dacă stipulaţiunile vre­unei convenţii comercia­le deja încheiate nu în­găduie aplicarea i­media­tă a dispoziţiunilor con­semnate mai sus, ele vor fi aplicate de îndată ce vor expira. Soldul existent la Ban­ca Naţională a României pe ziua de I Aprilie 1934 din taxele de contingen­­tare precum şi toate ta­xele de contigentare în­casate de ministerul de f­inanţe, cu începere dela I Aprilie 1934, precum şi cele ce se vor încasa în viitor vor fi depuse la Banca Naţională sub de­numirea „fond special la dispoziţia ministerului de (Citiți continuarea în pagina IV-a). LEGEA COOPERAŢIEI Cuvântarea d-lui Grigore Gafencu la Senat In ultima şedinţă a Senatului, d. Grigore Gafencu a rostit ur­mătoarea cuvântare la discuţia legei cooperaţiei: D-lor senatori, m­’am urcat la tribună cu mâinile curate, dar şi goale. N’am adus note, nici no­tiţe, nici statistice, încât voi fi scurt, dacă îmi veți face cinstea să mă asultați. De altfel, după discursul atât de documentaţi al prietenului­ meu, d. Ioaniţescu, nu mai am de ce să intru în amănunte. Mă voi măr­gini să fac considerațiuni de or­­din general. Cred, d-le ministru, că faceți o greşeală, venind acum, în ultimele ore ale acestei sesiuni, cu un pro­­iect de lege de o deosebită impor­­tanţă și economică și politică. Vedeți, vă mărturisesc că un punct din programul dv. de gu­vernământ mi-a dat o deosebită satisfacţie, în calitatea mea de di­rector al ziarului „Argus“, care urmăreşte cu o perfectă obiectivi­tate toate manifestările vietei noastre economice. Ati declarat, când ati venit la guvern, că veti face legi cât mai puţine şi acte cât mai multe. Mi-am zis: dacă vă veti ţine de acest program, veti face într’adevăr ceva nou şi folo­sitor în viaţa noastră economică. Avem nevoie, d-lor senatori, de fapte, de acte de cârmuire, — şi astăzi cârmuirea înseamnă nu le­giferarea necontenită, ci gospodă­rie strânsă, controlul fiecărui act de sus în jos, înseamnă economii, înseamnă seriozitate şi modestie, adică îndepărtarea tuturor ten­dinţelor de a face legi de mari re­forme. Este drept, d-lor senatori, am avut iluzia, că intr’adevăr vă veţi ţine de acest program. Ştiu că am venit şi noi la guvern cu cele mai bune intenţiuni şi am fost copleşiţi de potopul de legi care a ieşit din ministerele noa­stre. Dar, credeam că cel puţin a­­ceasta experienţă, pe care am fă­cut-o­ noi şi pe care nu aţi în­cetat s’o criticaţi, zi de zi, vă va sluji. Nu v-a slujit, cum nu va slujit de altfel nici una din expe­rienţele pe care noi le-am făcut în cârmuirea noastră. Aţi luat-o de la cap şi astăzi ve­dem şi în viaţa economică şi în viaţa financiară, şi mai ales în viaţa politică, — întâmplările din timpul din urmă ne arată — e­­xact aceleaşi experienţe pe care le faceţi din nou. Acţiunea de cârmuire nu tre­bue să se restrângă, desigur nu­mai la mici acţiuni de gestiune. Ţara are nevoe de reforme, — fie ele chiar încadrate în legi — de reforme, în care ţara să-şi poată recunoaşte într-adevăr, putinţa de salvare. Ne aşteptam — aţi avut cinci ani ca să vă pregătiţi — ca în, domeniul financiar să veniţi cu reforme în care să putem vedea înaintea ochilor o tendință d­e în­dreptare, să vedem la dv. putința de a face un buget, putința de a r­educe cheltuelile statului la ni­velul din ce în ce mai scăzut, în­grijitor de scăzut al încasărilor, putința de a face reduceri în di­ferite ministere, sau putința de a creea. Acestea trebuiau să fie cu­prinse într’un plan economic. N’am văzut nimic până astăzi. Dar tot lovindu-vă de greutăţi din ce în ce mai mari, dv. n aţi putut face până astăzi un buget. Nu învinuesc pe d. ministru de finanţe pentru care am cel mai mare respect. Este un om cuminte, munceşte din greu, dar nu s’a putut descătuşa de toate obliga­ţiunile politice care s’au pus asu­pra lui. Ştiu cât se chinueşte la ministerul său. Şi acum n’a putut să cunoască nici ţara putinţele eî bugetare şi nici ministerul nu ştie cum s’ar putea încheia acest bu­ffet, amânat astăzi cu trei luni şi pe care nădăjdueşte că-l va putea încheia până în luna iunie. D. LEONTE MOLDO­VANU, preşedinte: Ne împiedicăm în fie­care zi astăzi de sabotarea repre­zentanţilor dv. din diferitele mi­­nistere. Acesta este adevărul.. D. GR. GAFENCU: Acesta este un cuvânt pe care l-am auzit şi sub guvernarea noastră. Astăzi căutaţi să ni-l întoarceţi. Nu este bine, domnilor. Ţara vrea să fie cârmuită. Să nu mergem cu toţii pe aceeaşi cale politicianistă. Nu aţi putut să ne daţi până as­tăzi nădejdea unui buget, în care să se poată opri scăderea în jos a veniturilor şi în care să putem vedea, de pe acum, reducerile ne­cesare la cheltuială. Sunteti­ — o recunosc — într’o situațiune nouă... O VOCE: Au trecut zece mi­nute. D. C. OERULEANU: Eu vă admir cunoştinţele dv. economice şi totdeauna vă am ca pe un pro­fesor, dar daţi-mi voe să vă în­treb: ce legătură este între buge­tul Statului şi legea cooperaţiei? D. TONY ILIESCU: Aceasta gândeam şi eu. D. GRIGORE GAFENCU: Dom­­nilor, discuţiunea la o lege arti­col după articol se face în com­i­siuni, desigur, dar tribuna Sena­tului trebue să îngădue unui se­nator ca în discutarea unei legi, care mâine trebue să se aplice tu­­turor, să facă consideratiuni de ordin general. Eliberarea autoriza­ţilor Cum funcţionează direcţia reglementării importului Al doilea jurnal are următorul conţinut: Direcţiunea reglemen­tării importului va func­ţiona după următoarele norme : a) import, din țările­­ cu care balanţa este activă. Toate cererile de import întocmite după normele şi formulele astăzi In vi­goare vor fi prezentate şi înregistrate la secţiile rjNspc-'t";jp fnt îf.?jw|Sr țd*» 8, notate cu literele a şi­ h. b) cantitatea ce se va permite a se importa pen­tru un trimestru va fi me­dia trimestrelor 3 și 4 din anul 1933 şi primului tr­i­mestru din anul curent sporite cu 25%. Autorizaţia va fi contra­semnată de şeful secţiei şi semnată de directorul reglementării importului sau ajutorul său, ea va p­urta la eşire din secţia p. de intrare a cererii iar la eşire din direcţie No. registraturei gene­rale- Registratura gene­rală pe direcţia care se va scrie deasupra celui dintâi. De exi 1876/45 C., în care 1876 este eşirea la registratura generală, 45 înregistrarea la sec­ţie şi C­, indicarea sec­­ţiunei. Autorizaţiunile vor fi valabile pentru 6 luni de la data emiterei, după ca­re vor fi anulate pentru partea pentru care nu au fost utilizate. Taxele de autorizaţie rămân aceleaşi ca şi pâ­­nă acum adică 200 lei de fiecare art. vamal plăti­bile numai pentru artico­lul pentru care se cere autorizare de import in­diferent dacă acest arti­col este izolat sau îla gru­pa cu alte articole. Autorizaţiile vor trebui să fie eliberate în terme­n de 48 ore de la data înre­gistrării cererilor de im­port şi vor fi trimise prin poştă la sediul solicitato­rilor sau vor fi încredin­ţate procuriştilor firme­lor dacă vor dovedi cu actele necesare această calitate. Toate autorizaţiile eli­berate în cursul unei luni vor fi publicate la înce­putul lunei viitoare în­tr’un supliment al revis­tei „Corespondenţa eco­nomică’. Certificatele de origine ale mărfurilor admise la import vor fi vizate de consulul român din ţara respectivă sau de Came­n­­ii.* ' TCţifisi's­nea unde este produsă si­cea marfă. Schimbările de vamă vor fi făcute de direcţia vămilor. Se creează o co­­misiune superioară care se va pronu­nţa asupra ce­rerilor de compensaţie, a­­supra cererilor de maşini noui şi asup­ra cererilor de import făcute de so­cietăţi sau de importato­ri cari până acum n’au im­portat. -­ Coletele poştale până in valoare de 2.008 lei vor putea intra în ţară fără autorizaţie. Cele persona­le până la valoarea de 10.000 lei vor fi rezolvate de direcţia importului. ALTE HOTĂRÂRI ALE DELEGA­ŢIEI ECONOMICE ! Delegaţia economică a guvernu­lui s’a mai ocupat apoi cu mersul tratativelor ce se duc între direc­ţia generală a C. F. R. în vederea furniture! de cărbuni şi societăţile miniere, în legătură şi cu furnitu­rile industriei metalurgice. SEDIILE CAMERELOR DE CO­MERŢ S’a fixat în mod defini­tiv sediile Camerelor de Comerţ ce urmează a fi menţinute. Au rămas 20 Camere de Comerţ şi anu­me: Arad, Bacău, Botoşa­ni, Brăila, Braşov, Bucu­reşti, Cernăuţi, Chişinău, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Ismail, Ora­dea, Ploeşti, Sibiu, Târ­gul Mureş, Timişoara şi Turnul Severin. Şedinţa delegaţiei economice a luat sfârşit la orele 6,30 p. m. d-ni, miniştri plecând apoi la deschide­rea conferinţei economice a Micei, înţelegeri. Sporirea suprataxelor de import Tablourile cară cuprind articolele scoase de contingentare, şi acelea cari au suferit vreo mo­dificare, sau ale căror su­prataxe de import s’au sporit, vor fi publicate a­­bia Miercuri, ca să se îm­piedice speculaţia ce s’ar putea face. Din 400 de articole contingentate, 13 artico­le, au fost scoase de sub regimul de contingenta­­re, şi sunt cuprin­s în ta­bloul 4. Intre aceste arti­cole sunt: iuta, cauciu­cul si bumbacul, toate tri stare brută. La 64 articole se apuea suprataxe vamale. Urca­rile sunt intre 30 de bani fii 4.­5 lei la kilogram* intre altele sunt cu­prin­se în articolele ce vor su*­feri urcări la suprataxei firele de bumbac, jc-sfi* tarile de bumbac, pieile auri­te, florile, toate ti­­biectele de cartonaj­ul hârtie, ceasornicele de buzunar si brăţări. Ploui regim intră in vi­goare în ziua de 2 Martii când va apare în „S­onia­torul Oficial“. C­ontinuarea In pag. 5-a.

Next