Argus, iunie 1934 (Anul 24, nr. 6340-6364)

1934-06-01 / nr. 6340

ANUL XXIV No. 6340 CIT­ITI SI RĂSPÂNDITI] ziarul­ nostru i ABONAMENTE■ IN T A R A Un an « • • 1000 lei 6 luni« • • 550 „ 3 luni * . 300 „ 3 Sei im» tară, 6 lei IN STRAINATATE Un an . .2200 lei 6 Iu­n­ . . . 1300 , 3 mm. . . 800 „ n «s-Sreawatate ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI Fondatori: S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE, București Str. Constanti Miile No. 1 A Et. vineri 1 iunie (MIM CITIŢI ŞI RĂSPÂNDIŢI] ZIARUL­ nostru) PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Alegeri comunale Avem iarăşi alegeri. Din fericire nu alegeri legislative, a căror ves­tire a ajuns să îngrozească lumea, la noi. Aiurea alegerile au însem­nătatea lor pentru binele obştesc şi nu numai pentru jocul politic. In ţări ca Anglia, de pildă, se vede adesea un guvern ducându-se în faţa ţării, la alegeri, pe o ches­tie economică sau politică. In alte ţări, în Franţa am avut de curând astfel de exemple, oa­menii politici nu vin în faţa alegă­torilor numai când tot partidul ia parte la alegeri. Ci, aleşii poporu­lui se duc, din când în când, de câte unul singur, se prezintă ale­gătorilor şi le cer înoirea încre­derii, din pricina unei anumite ati­tudini politici pe care o iau. Ale­gerile sunt astfel „expresiunea voinţei populare”, cum se spune în termeni consacraţi şi nu îngrozesc pe nimeni, chiar când se fac mai des. La noi, unde îndeobşte guver­nele fac alegerile şi nu alegerile întăresc guvernele, lumea a ajuns nu numai sătulă de astfel de cer­cetări a voinţei populare, dar chiar îngrozită de perspectiva lor. Fiindcă, tot mai des, alegerile au fost în afară de o falsificare poli­tică, prilej de risipă a banului blic, de agitaţie demagogia triste urmări pentru starea tească şi economică a ţării. Avem, dar, alegeri comunale şi judeţene. Nu li se prea dă impor­tanţa, deşi ar putea să aibe chiar una mai mare, fiindcă de pe urma lor ies cei cari trebuie să gospodă­rească oraşele. Şi ce poate fi mai de seamă de­cât buna stare a ju­daţelor şi comunelor, în stare atât •' ^“-•Suapţilâ tă * 4ncă? Dacă acestea ar fi bine gospodărite — şi buna gospodărie e adevărată bogăţie,— atunci fireşte ca ţării întregi îi ar merge ceva mai bine, şi oraşele ar avea altă înfăţişare. Dacă dimpo­trivă gospodăria judeţelor şi co­munelor e rea, şi ţara suferă. Noi nu avem încă o bună gospo­dărie comunală şi judeţeană. Cau­za nu trebuie căutată numai în pil­­dele cari vin de sus, de la marii gospodari ai ţării. Au fost, fără în­doială, şi la noi, guverne care au avut grijă de binele obştesc şi a căror pildă ar fi putut fi urmată de cei mai mici. Din păcate, con­siliile comunale şi judeţene au fost socotite totdeauna ca o zestre a guvernului, pe care acesta o dă cui vrea, fără să ţie seama dacă dăruitul o merită sau nu. Şi astfel cei înzestraţi cu funcţiunea de pri­mari sau consilieri, se socoteau a fi nu într’un loc de gospodărie, în care politica nu are ce căuta,ci tocmai într’un post politic. Şi ,­ în loc să caute de nevoile comunei sau ale judeţului, ei nu au altă o­­cupaţie decât politica. Aproape nu e oraş în ţară, care să aibe străzi şi trotuare în bună stare. Multe n’au de loc. De apă şi canale nu vorbim. Nici Bucureştiul nu are. Şi ne întrebăm: de zeci de ani de când există bu­gete comunale şi judeţene, ele au capitole destinate întreţinerii dru­murilor şi străzilor. Ce s’a făcut cu banii? Ce întrebuinţare li s’a dat? Sunt atâtea oraşe în ţară, în care nu se ştie nici până azi ce e aia stradă pavată. Nu mai vorbim de electricitate, băi publice, pom­pieri, lucrări de înfrumuseţare, de asanare şi atâtea altele, cari în străinătate sunt atât de obişnuite, că lumea nu îşi mai închipue că poate fi altfel. E vremea să se schimbe lucru­rile. Când s’au vestit alegerile co­munale şi judeţene, s’a spus că gu­vernul ar dori să se întocmească liste de gospodari, fără deosebire de politică. Nu ştim cât de sinceră i-a fost dorinţa şi nici de ce această propunere nu a găsit primirea pe care ar fi meritat-o. Dar nu s’au în­ţeles cei dornici de gospodărie pu- I hlică şi fiecare partid a venit cu oamenii lui şi cu programul lui.­­ Ce au spus viitorii gospodari, cei din provincie, alegătorilor nu prea ştim. Dar aci, la Bucureşti, par’că s’a schimbat ceva. Propaganda nu mai are atâta culoare politică. Can­didaţii la locurile de primari şi con­silieri se prezintă alegătorilor cu­ ceea ce au făcut pentru gospodăria­­ comunală. Multe lucruri bune. Al­tele de prisos sau prea luxoase, când mai sunt încă străzi desfun­date, ori fără canale şi lumină. Şi făgăduesc să facă în viitor mai bine şi mai mult. Am vrea să-şi fie făgăduiala. Să lase politica şi să se apuce de gos­­podărie. Să aibe grije de sănătatea celor cari îi au trimis în locuri de aşa de grea, dar şi frumoasă răs­pundere. Să se gândească de două ori când cheltuesc un ban din bu­­getul comunelor, că vremurile sunt grele, birurile apăsătoare şi banul rar. Să nu se înconjure de­cât de oameni de treabă şi dornici să muncească. Să înlăture sinecuriştii, diurniştii şi samsarii. Banul pu­blic să se cheltuiască pentru în­treţinerea comunei, pentru higie­­na ei, pentru însănătoşire şi înfru­museţare. Numai aşa vor fi vrednici de rostul lor de gospodari. Şi dacă vor fi aşa, nimeni nu îi va mai pu­tea scoate din rosturile lor publi­ce, nici măcar politica. nukijfcDU-gi», #cu ia smfle­ Citiți în pag. II l­ar Cum este agricul­torul, aşa e şi agricultura de A. Pană Creditorii G Germaniei nu sunt mulţumiţi NEW-YORK, 30 (Rador). — Cu prilejul închiderei conferinţei trans­ferurilor, care a avut loc la Berlin, comitetul pentru protecţia purtăto­rilor de titluri străine a publicat o declaraţie în care se arată că ofer­­ta Băncii Reichului, deşi nu este nici adecuată nici satisfăcătoare, reprezintă totuşi tot ceea ce grupu­rile de creditori europeni şi ameri­cani au putut obţine de la Germa­nia.­­ * In declaraţie se adaugă că comi­tetul nu socoteşte această ofertă dreaptă şi echitabilă faţă de purtă­torii americani. Reprezentanţii instituţiilor care au emis pe Piaţă obligaţiuni ger­mane s’au întrunit aseară pentru a examina oferta Germaniei. La ter­minarea întrunirii, bancherii n’au făcut nici o declaraţie. Reluarea negocierilor co­­merciale franco-engleze LONDRA 30 (Rador). — Nego­cierile comerciale franco-britanice care au fost întrerupte timp de două luni, au fost reluate azi di­mineață la Ministerul de Comerț. Mintarea corporaţiilor ia Italia ROMA, 36 (Rador).­­­D. Musso­lini a semnat decretele prin care se instituie următoarele corporaţii: corporaţia cerealelor, horticulturii, floriculturii şi fructiculturii, corpo­raţia viniculturii, corporaţia uleiu­rilor derivate, a sfeclei şi zahăru­lui, corporaţia creşterea animalelor şi a pescuitului, corporaţia lemnu­lui şi a textilelor fine. Decretele sunt în curs de publi­care. In curând se vor publica şi decretele care dau fiinţă legală şi celorlalte corporaţiuni. PIAŢA Dolarul a cotat la Londra 5.07.18 la Paris 15.17 iar la Zurich 3.07%. * Lira sterlină a cotat la Paris 76.98, la Londra 76.96, iar la Zu­rich 15.63. Marca germană a cotat la Zu­rich 130.35. * Bursa noastră e calmă. S’au încheiat tranzacţiuni neînsemnate cursurile suferind în toate com­partimentele uşoare scăderi. Va­lorile cu dobândă fixă au oscilat în jurul cursurilor din ajun. Acţiunile Banca Românească au încheiat la 295, Creditul Indus­trial 460, Reşiţa 465, Letea 610, Mica 1395, Clădirea Româneasca 370. Valorile de petrol slabe, în­registrează mici scăderi. Acţiu­nile Astra Română cedează dela 705 la 690, Steaua Română dela 495 la 485, Creditul Minier dela 310 la 305, I. E. D. P. dela 98 la 96. Ministerul muncii a publicat o decizie ministerială prin care prevede că supuşii străini trebue să depue cererile de prelungire a şederii în ţară, anexând şi chi­tanţa plăţii impozitului pe global pe al douilea semestru al acestui an. Decizia nu poate fi executată in acest fel, din simplul motiv că impozitul global nu mai există. Se ştie doar că impozitul pe global a fost înlocuit la funcţio­nari cu supracote care se reţin de către societăţi şi patroni. Lucrurile fiind astfel s’a făcut un demers la ministerul muncii pentru clarificarea acestei chest­iuni. I ,i­­ , ■ . . * I . ț. Comisia specială care lucrează la fixarea valorilor medii a cifre­lor de afaceri a ajuns cu lucră­rile sale până la articolul 450, din totalul de 1800 articole câte sunt. S’a hotărât ca prima parte a valorilor medii, care cuprinde regnul animalelor, să apară peste câteva zile. Ea va intra în vigoa­re poate chiar la 1 Iunie, cel mai târziu însă la 15 iunie. Ministerul muncii a hotărât ca să modifice legea asigurărilor sociale, votată în sesiunea trecu­tă sub ministeriatul d-lui D. R. Ioaniţescu. Se ştie că legea aceasta a urcat cotele de asigurare, a micşorat a­­jutoarele şi mai cu seamă a su­primat pensiile de bătrâneţe. D. Costinescu, ministrul muncii a trimis un chestionar asociaţii­lor profesionale precum şi mari­lor industriaşi, prin care le cere câteva răspunsuri ce trebuesc tri­mise ministerului până la 30 iu­nie, şi în care le cere avizul asu­pra modificărilor necesare. Chestionarul cuprinde 10 între­bări, între care este şi următoa­rea: In ce priveşte legea conflicte­lor şi contractelor de muncă, cre­deţi că este necesar a se face o modificare ? După ce răspunsurile vor sosi la minister, se va numi o com­i­­siune ce va face un proect de lege pentru introducerea modifi­cărilor necesare. Proectul va fi supus parlamen­tului abia în sesiunea de toamnă. B. Bd. Conferinţa grâului LONDRA, 30 (Rador). — După toate probabilităţile, comitetul con­sultativ al grâului se va întruni la 27 Iunie pentru a discuta raportul asupra evaluărilor recoltei în emis­­ferul de Nord. In această privinţă, două fapta care nu sunt neglijabile, s’au pro­dus şi ele par să permită unele pronosticuri. Astfel în primul rând, raportul biroului canadian al statisticei re­velează seceta din ce în ce mai accentuată din diverse regiuni pro­ducătoare de grâu ale Canadei. Pe de altă parte, Rusia sovietică, a cărei recoltă pare să fi fost cu mult in­ferioară estimaţiunilor, a cumpărat zilele trecute 22.500 tone grâu din Australia şi Argentina. Anunţarea acestei ştiri a produs oarecare emoţie pe piaţa mondia­lă, nu numai pentru că este întâia oară când grâul din Argentina ia drumul Wladivostockului, ci mai ales pentru că circulă svonul des­pre o sporire a consumaţiei de grâu în Siberia. Acest fapt se da­­toreşte tensiunii ruso-japoneze, care a determinat aducerea în a­­ceastă regiune a numeroase trupe. Totuşi ar fi prematur să se tra­gă din aceste constatări concluzii grăbite. Seceta din Canada poate să nu fie iremediabilă, iar tran­sporturile de grâu destinate Rusiei sunt până în prezent, dacă nu ne­glijabile, cel puţin insuficiente pen­tru a putea exercita o adevărată presiune asupra pieţii mondiale. Cu toate acestea, este incontes­tabil că subcomitetul grâului, a cărui reuniune este sigur că nu se va ţine săptămâna aceasta, îşi va amâna deliberările în aşteptarea răspunsului guvernului din Buenos Aires. JL1 8 PAG II. Contingentareg importul prin compensaţie Normele fixate de Comisia Superioară a Contingentării Marţi după amiază s’a ţinut la not pe larg problema acordării direcţia reglementa­rii importului o importantă şedinţă a conţisiu­­nei superioare a contingentări sub preşedinţia d-lui ing. C. Or­­ghidan. Au luat parte d-nii I. Gr. Dimitrescu directorul regle­mentării importului, I. Manoiles­­cu, inspector general la Banca Naţională, ing. Al. Po­lzu, direc­torul reglementării importului, ing. Th. V. Frcşinescu, reprezen­tantul Uniunii generale a indus­triaşilor, Ch­r. Staicoviei şi C. Negreanu, reprezentanţi ai Came­rei de comerţ din Bucureşti. In această şedinţă s'a exami­ importul mmn compensaţie Piu se va acorda import prinn compensaţie de cât din ţări deficitare. Până ■a noul dispoziţiuni prin ţări deficitare se înţeleg­e Germania, Statele Unite (U. S. A.), Cehoslovacia şi Polonia. Din celelalte ţări, afară de aceste­­pa­tru, nu se va permite de­cât importul vamal pe baza importurilor efec­­tuate în ultimele două ,-tri­mestre ale anului 1933 şi primul trimestru­ al m­ana­permiselor de import prin com­pensaţie, urmând a se fixa nor­me precise, dar pe care se vor a­­corda în viitor­­ autorizaţiile de import prin compensaţie, în ce condiţiuni şi din ce ţări anume. Aceste discuţiuni, începute într’o şedinţă anterioară, au fost ter­minate marţi seara, fixându-se următoarele norme: TOATE PROPUNERILE DE COMPENSAŢIE PENTRU PLA­TA DE DATORII VOR FI TRI­MISE SPRE REZOLVARE LA BANCA NAŢIONALA A RO­MÂNIE­­lui 1934. S’a menţinut­ hotărârea anterioară, ca până la su­ma de 29.801­ lei, com­i­­siunea superioară a con­tingentării poate acorda autorizaţii de import fără compensaţii din cele 4 ţări de mai sus. Com­isi­u­­nna va aprecia însă opor­tunitatea acordare! unor asemenea permise, pre­­cum și asupra valorii măr­furi­lor al căror import se solicită. cvi PojQuia, toate propunerile de ovVen­s%^& pentriv import la ar merc­alincheia^^vor îi supuse avizului Comisiunei superioare a contingentării, în care scop se va face referat asupra dreptului fir­mei solicitatoar­e, conform norme­lor stabilite mai sus, ţinându-se seama şi de importul prin com­pensaţie făcut de solicitator din Germania şi Statele Unite (U. S. A.) in proporţie de 50 la sută. Propunerile de compensaţie pentru importul articolelor ne­prevăzute în acord vor fi rezol­vate ca şi cererile de import din Germania şi Statele Unite (U. S. A.). Cehoslovacia Propunerile de compensaţie pentru import la articolele pre­văzute în acordul comercial în­cheiat . Cehoslovacia vor fi tre­cute în tablouri, pe articole va­male și rezolvate de Comisiunea superioară a contingentării, ţi­nându-se seama de contingentele fixate prin acord și de felul mar­­fii ce se solicită la import. Pro­punerile de compensație pentru import la articolele neprevăzute în acordul încheiat cu Cehoslova­cia vor fi rezolvate ca şi cererile de import din Germania şi Sta­tele Unite (U. S. A.). inndniții de maşini Propunerile de compensaţie pen­tru importul de maşini vor fi re­zolvate numai de comisiiuea su­perioară a contingentării. Ce se admite la export Se va admite la export în propunerile de com­pensaţie orice fel de mar­fă afară de produsele pe­trolifere, piei de miel ,şi toate mărfurile oprite prin jurnalele consiliului de miniştri şi publicate în „Monitorul Oficial”. Termenul de efectuare Termenul pentru efec­tuarea exportului com­pensaţiei va fi de trei luni cu începere de la data încunoştiinţării pri­mei solicitatoare. Cererile de import Toate cererile de import, coresp­unzătoar­e imul export deja efec­i , pl merei de­­ compensaţie prezen­tate înainte de 15 Maiu 1934, vor fi rezolvate de asemenea de Di­recţia reglementării importului, în cadrul drepturilor firmei soli­­citatoare, conform mediei trimes­triale, calculate după normele de mai sus. Toate reclamaţiile asupra mo­­dului cum au fost rezolvate cere­rile de compensaţie de către Di­recţia reglementării importului, vor fi rezolvate de către Com­i­­siunea superioară a contingen­tării. * In ceea ce priveşte normele dupe care se vor acorda autori­zaţiile de compenn­aţie pentru Ungaria şi Grecia, acestea se vor stabili de către Comisiunea supe­rioară a contingentării în prima ei şedinţă. fd­. BUCUR Cum vor îl rpigure cererile de compensaţie Propunerile Germania şi Statele Unite (U. S. A.) Propunerile de compensaţie din aceste ţări vor fi aprobate în li­mita mediei trimestriale a impor­tului firmei solicitatoare la arti­colul solicitat.. In calculul aces­tei medii se va ţine seama şi de importul prin compensaţie efec­tuat de firmă în cele trei trimes­­tre din urmă din aceste două ţări intro proporţie insa de 50 LA SUTA. Dacă firma solicitatoare şi-a luat cota la care avea dreptul la import ,propunerea va fi respin­să, putând să revină în, trimestrul următor. Polonia Dupe distribuirea contingente­lor fixate prin acordul încheiat Ce cuprinde acordul dela Paris înțelegerea pentru împrumuturile emise prin Casa Autonomă a Monopolurilor.­­Stafiul tratativelor pentru imprumuturile Statului Dela corespondentul nostru special PARIS 30 Mai. — Din cercuri financiare, în măsură să cunoască mersul tratativelor dintre repre­zentanţii creditorilor şi delegaţii guvernului român, ni s-au dat ur­mătoarele lămuriri: Acordul dintre credi­torii francezi şi repre­zentanţii guvernului ro­mân în ce piveşte­­ împru­muturile emise prin Casa Autonomă a Monopoluri­lor, poate fi considerat definitiv încheiat. Dease­meni, acordul în ce pri­veşte aceleaşi împrumu­turi, cu reprezentanţii creditorilor englezi şi o­­landezi. Cu americanii, mai sunt unele probleme mici de lămurit. Insă, se pare că, în nici un caz, nu se va a­­jjunge la o neînţelegere. Prin acordul cu creditorii fran­cezi şi englezi ne-am­ luat angaja­mentul să plătim : în primul an cincizeci la sută; în al doilea an cinci­zeci şi trei la sută, iar în al treilea an cinci­­zeci şi cinci la sută din cuponul pe care suntem ne­­­­voiţi să-l plătim în aceşti ani. Restul cuponului nu-l vom plăti­, deşi el se men­ţine în aparenţă la debi­tul nostru, pe toată du­rata acordului. Ne-am luat angajamen­tul să realizăm o serie în­treagă de recomandaţiu­­ni din raportul experţi­lor. Numai realizarea a­­c­est­or angajamente sunt de natură să ne aducă u­­nele avantagii pe care altfel nu le obţinem. In ce priveşte împrumuturile de stat, — unificatele, consolidatele, etc. — acordul nu e încă realizat. D. Zăuceanu în numele guver­nului român, a oferit cam aceleaşi condiţii ca la împrumuturile emise prin Casa Autonomă a Monopolu­rilor. Discuţiile dintre părţi au a­­rătat că mai sunt, însă, o serie întreagă de probleme, din care u­­nele anexe, cari trebuesc desle­­gate. Ş­­­i Bunăvoinţă există din amân­două părţile, dar, deocamdată, bu­năvoinţa se împiedică de cifre. Sunt fireşte gerante că până la urmă se va a­junge şi aci la o înţe­legere Un lucru e sigur: delegaţia ro­mână nu va admite nici o majo­rare de cotă, la împrumuturile sta­tului deoarece orice majorare de cotă, ar însemna depăşirea capa­cităţii de plată şi transfer, pe care d. Victor Slăvescu a socotit-o pen­tru următorii la: un miliard şi o sută milioane în primul an; un miliard două sute cinci zeci de milioane în al doilea an şi un miliard patru sute milioane lei în al treilea an. Situaţia tratativelor limpezită pentru împrumuturile emise prin Casa Autonomă a Monopolurilor e încă neclară pentru cele ale Sta­tului •a**a**e**e««a**a» i Datoli­e de răsfoi RĂSPUNSUL ANGLIEI LA NOTA AMERICEI LONDRA, 30 (Rador). — In con­siliul săptămânal ţinut astăzi, gu­vernul englez a examinat nota re­lativă la datoria de războiu. In a­­fară de cazul vreunei modificări de ultima oră, această notă va fi ex­pediată la Washington chiar astăzi. In cercurile bine informate se a­­firmă că ministrul Finanțelor va comunica mâine Camerei Comune­lor cuprinsul notei. Simplificări fiscale d în Franţa PARIS 30 (Rador). — Guvernul a depus ori pe biroul Camerei un proect de reformă fiscală, cu un pronunţat caracter democratic. Proectul urmăreşte o sim­pl­care fiscală prin fuziunea anumitor taxe şi prin suprimarea unora dintre im­pozite. Numeroase impozite sunt scăzute și nici un impozit nu este sporit. Scăderile privesc în special im­pozitele asupra salariului. Dease­­menea au fost redus© impozitele cedulare asupra beneficiilor indus­triale și comerciale. Deasemenea proectul prevede o serie de măsuri pentru a combate evaziunea fiscală. Situația Băncii Polo­niei • Situaţia sumară a Băncii Polo­niei, la data de 20 Mai crt., prezintă o creştere a stocului-aur de 0,7 mi­lioane, de la 484,2 la 484,9 milioane zloţi. Rezerva de monede şi devi­ze străine, în scădere cu 8,5 mi­lioane, cifrează 48 milioane zloţi. Creditele folosite prezintă o scă­dere de 16,1 milioane zloţi; porto­foliul scont, în special, în scădere cu 12,5 milioane, cifrează 578 mi­lioane zloţi, iar cel al bonurilor de tezaur, în scădere cu 4,7 milioane, cifrează 48,1 milioane zloţi, în schimb, avansurile pe titluri au sporit cu 1,1 milioane, atingând 57,1 milioane zloţi. Angajamentele la vedere, în creştere cu 11,1 milioane zloţi, ci­frează 241,4 milioane zloţi, în timp ce circulaţia hârtiei monedă cu 33,4 milioane în scădere, cifrează 886,5 milioane zloţi. angajamen­­t la voldem T­a­uf la 47,18 faţă de 46,03 la sută la sfârșitul decadei precedente, depă­­şind cu 17 puncte minimul cerut de­ statutele Băncii. Piaţa zahărului în Statele Unite Piaţa mondială a zahărului e de­­ mai multă vreme staţionară, cu variaţiuni foarte mici. 1. Rezultatele codului american, pentru reglementarea producţiei de zahăr nu se întrevăd pentru moşi ment. Potrivit prevederilor legii de reglementare a producţiei za­hărului, cantitatea de zahăr de sfeclă e îngrădită la 1,55 milioane tone iar aceea de zahăr la 266 mii tone. In caz că aceste cote vor fi de­păşite de către consumul intern, cultivatorii vor putea produce cu 30 la sută mai mult. Taxele vamale vor fi scăzute cu începere de la 8 iunie, de la 2,5 cents la 1,85 cents, aşa că pentru Cuba, care beneficiază de o reducere va­mală de 20 la sută, taxa va fî de 1,5 cents. Ministrul agriculturii e împuter­nicit să achiziţioneze la nevoie o cantitate de 300.000 tone zahăr de sfeclă. In caz că producţia va scădea, se vor putea acorda despăgubiri cultivatorilor din fondurile fiscale. Un nou subsecretar de stat polon VARŞOVIA, 30 (Rador). — D. George Nowak, fost director al mişcării fondurilor, din Ministerul de Finanţe, a fost numit subsecre­tar de stat la Preşedinţia consiliu­lui. „China trebuie să fie in re­laţii bune cu toate ţările“ SHANGHAI 30 (Rador).­­ Pri­­mul ministru al guvernului din Nan­king a declarat ieri că China, fiind o ţară agricolă, trebuie să fie în relaţiile cele mai bune cu toate ţă­­ile industriale, fără deosebire. Această declaraţie este interpre­tată ca un protest împotriva ac­țiunii Japoniei, de a pune în prac­tică o doctrină a lui Monroe a­­­siatică. Sporirea aviaţiei militare americane WASHINGTON 30 (Rador). — Ministrul de războiu al Statelor U­­nite a elaborat un proect prin care se prevede sporirea efectivelor ar­matei aeriene. Proectul va fi supus aprobării Congresului în timpul cel mai scurt 3 &

Next