Argus, iunie 1934 (Anul 24, nr. 6340-6364)
1934-06-01 / nr. 6340
ANUL XXIV No. 6340 CITITI SI RĂSPÂNDITI] ziarul nostru i ABONAMENTE■ IN T A R A Un an « • • 1000 lei 6 luni« • • 550 „ 3 luni * . 300 „ 3 Sei im» tară, 6 lei IN STRAINATATE Un an . .2200 lei 6 Iun . . . 1300 , 3 mm. . . 800 „ n «s-Sreawatate ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI Fondatori: S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE, București Str. Constanti Miile No. 1 A Et. vineri 1 iunie (MIM CITIŢI ŞI RĂSPÂNDIŢI] ZIARUL nostru) PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Alegeri comunale Avem iarăşi alegeri. Din fericire nu alegeri legislative, a căror vestire a ajuns să îngrozească lumea, la noi. Aiurea alegerile au însemnătatea lor pentru binele obştesc şi nu numai pentru jocul politic. In ţări ca Anglia, de pildă, se vede adesea un guvern ducându-se în faţa ţării, la alegeri, pe o chestie economică sau politică. In alte ţări, în Franţa am avut de curând astfel de exemple, oamenii politici nu vin în faţa alegătorilor numai când tot partidul ia parte la alegeri. Ci, aleşii poporului se duc, din când în când, de câte unul singur, se prezintă alegătorilor şi le cer înoirea încrederii, din pricina unei anumite atitudini politici pe care o iau. Alegerile sunt astfel „expresiunea voinţei populare”, cum se spune în termeni consacraţi şi nu îngrozesc pe nimeni, chiar când se fac mai des. La noi, unde îndeobşte guvernele fac alegerile şi nu alegerile întăresc guvernele, lumea a ajuns nu numai sătulă de astfel de cercetări a voinţei populare, dar chiar îngrozită de perspectiva lor. Fiindcă, tot mai des, alegerile au fost în afară de o falsificare politică, prilej de risipă a banului blic, de agitaţie demagogia triste urmări pentru starea tească şi economică a ţării. Avem, dar, alegeri comunale şi judeţene. Nu li se prea dă importanţa, deşi ar putea să aibe chiar una mai mare, fiindcă de pe urma lor ies cei cari trebuie să gospodărească oraşele. Şi ce poate fi mai de seamă decât buna stare a judaţelor şi comunelor, în stare atât •' ^“-•Suapţilâ tă * 4ncă? Dacă acestea ar fi bine gospodărite — şi buna gospodărie e adevărată bogăţie,— atunci fireşte ca ţării întregi îi ar merge ceva mai bine, şi oraşele ar avea altă înfăţişare. Dacă dimpotrivă gospodăria judeţelor şi comunelor e rea, şi ţara suferă. Noi nu avem încă o bună gospodărie comunală şi judeţeană. Cauza nu trebuie căutată numai în pildele cari vin de sus, de la marii gospodari ai ţării. Au fost, fără îndoială, şi la noi, guverne care au avut grijă de binele obştesc şi a căror pildă ar fi putut fi urmată de cei mai mici. Din păcate, consiliile comunale şi judeţene au fost socotite totdeauna ca o zestre a guvernului, pe care acesta o dă cui vrea, fără să ţie seama dacă dăruitul o merită sau nu. Şi astfel cei înzestraţi cu funcţiunea de primari sau consilieri, se socoteau a fi nu într’un loc de gospodărie, în care politica nu are ce căuta,ci tocmai într’un post politic. Şi , în loc să caute de nevoile comunei sau ale judeţului, ei nu au altă ocupaţie decât politica. Aproape nu e oraş în ţară, care să aibe străzi şi trotuare în bună stare. Multe n’au de loc. De apă şi canale nu vorbim. Nici Bucureştiul nu are. Şi ne întrebăm: de zeci de ani de când există bugete comunale şi judeţene, ele au capitole destinate întreţinerii drumurilor şi străzilor. Ce s’a făcut cu banii? Ce întrebuinţare li s’a dat? Sunt atâtea oraşe în ţară, în care nu se ştie nici până azi ce e aia stradă pavată. Nu mai vorbim de electricitate, băi publice, pompieri, lucrări de înfrumuseţare, de asanare şi atâtea altele, cari în străinătate sunt atât de obişnuite, că lumea nu îşi mai închipue că poate fi altfel. E vremea să se schimbe lucrurile. Când s’au vestit alegerile comunale şi judeţene, s’a spus că guvernul ar dori să se întocmească liste de gospodari, fără deosebire de politică. Nu ştim cât de sinceră i-a fost dorinţa şi nici de ce această propunere nu a găsit primirea pe care ar fi meritat-o. Dar nu s’au înţeles cei dornici de gospodărie pu- I hlică şi fiecare partid a venit cu oamenii lui şi cu programul lui. Ce au spus viitorii gospodari, cei din provincie, alegătorilor nu prea ştim. Dar aci, la Bucureşti, par’că s’a schimbat ceva. Propaganda nu mai are atâta culoare politică. Candidaţii la locurile de primari şi consilieri se prezintă alegătorilor cu ceea ce au făcut pentru gospodăria comunală. Multe lucruri bune. Altele de prisos sau prea luxoase, când mai sunt încă străzi desfundate, ori fără canale şi lumină. Şi făgăduesc să facă în viitor mai bine şi mai mult. Am vrea să-şi fie făgăduiala. Să lase politica şi să se apuce de gospodărie. Să aibe grije de sănătatea celor cari îi au trimis în locuri de aşa de grea, dar şi frumoasă răspundere. Să se gândească de două ori când cheltuesc un ban din bugetul comunelor, că vremurile sunt grele, birurile apăsătoare şi banul rar. Să nu se înconjure decât de oameni de treabă şi dornici să muncească. Să înlăture sinecuriştii, diurniştii şi samsarii. Banul public să se cheltuiască pentru întreţinerea comunei, pentru higiena ei, pentru însănătoşire şi înfrumuseţare. Numai aşa vor fi vrednici de rostul lor de gospodari. Şi dacă vor fi aşa, nimeni nu îi va mai putea scoate din rosturile lor publice, nici măcar politica. nukijfcDU-gi», #cu ia smfle Citiți în pag. II lar Cum este agricultorul, aşa e şi agricultura de A. Pană Creditorii G Germaniei nu sunt mulţumiţi NEW-YORK, 30 (Rador). — Cu prilejul închiderei conferinţei transferurilor, care a avut loc la Berlin, comitetul pentru protecţia purtătorilor de titluri străine a publicat o declaraţie în care se arată că oferta Băncii Reichului, deşi nu este nici adecuată nici satisfăcătoare, reprezintă totuşi tot ceea ce grupurile de creditori europeni şi americani au putut obţine de la Germania. * In declaraţie se adaugă că comitetul nu socoteşte această ofertă dreaptă şi echitabilă faţă de purtătorii americani. Reprezentanţii instituţiilor care au emis pe Piaţă obligaţiuni germane s’au întrunit aseară pentru a examina oferta Germaniei. La terminarea întrunirii, bancherii n’au făcut nici o declaraţie. Reluarea negocierilor comerciale franco-engleze LONDRA 30 (Rador). — Negocierile comerciale franco-britanice care au fost întrerupte timp de două luni, au fost reluate azi dimineață la Ministerul de Comerț. Mintarea corporaţiilor ia Italia ROMA, 36 (Rador).D. Mussolini a semnat decretele prin care se instituie următoarele corporaţii: corporaţia cerealelor, horticulturii, floriculturii şi fructiculturii, corporaţia viniculturii, corporaţia uleiurilor derivate, a sfeclei şi zahărului, corporaţia creşterea animalelor şi a pescuitului, corporaţia lemnului şi a textilelor fine. Decretele sunt în curs de publicare. In curând se vor publica şi decretele care dau fiinţă legală şi celorlalte corporaţiuni. PIAŢA Dolarul a cotat la Londra 5.07.18 la Paris 15.17 iar la Zurich 3.07%. * Lira sterlină a cotat la Paris 76.98, la Londra 76.96, iar la Zurich 15.63. Marca germană a cotat la Zurich 130.35. * Bursa noastră e calmă. S’au încheiat tranzacţiuni neînsemnate cursurile suferind în toate compartimentele uşoare scăderi. Valorile cu dobândă fixă au oscilat în jurul cursurilor din ajun. Acţiunile Banca Românească au încheiat la 295, Creditul Industrial 460, Reşiţa 465, Letea 610, Mica 1395, Clădirea Româneasca 370. Valorile de petrol slabe, înregistrează mici scăderi. Acţiunile Astra Română cedează dela 705 la 690, Steaua Română dela 495 la 485, Creditul Minier dela 310 la 305, I. E. D. P. dela 98 la 96. Ministerul muncii a publicat o decizie ministerială prin care prevede că supuşii străini trebue să depue cererile de prelungire a şederii în ţară, anexând şi chitanţa plăţii impozitului pe global pe al douilea semestru al acestui an. Decizia nu poate fi executată in acest fel, din simplul motiv că impozitul global nu mai există. Se ştie doar că impozitul pe global a fost înlocuit la funcţionari cu supracote care se reţin de către societăţi şi patroni. Lucrurile fiind astfel s’a făcut un demers la ministerul muncii pentru clarificarea acestei chestiuni. I ,i , ■ . . * I . ț. Comisia specială care lucrează la fixarea valorilor medii a cifrelor de afaceri a ajuns cu lucrările sale până la articolul 450, din totalul de 1800 articole câte sunt. S’a hotărât ca prima parte a valorilor medii, care cuprinde regnul animalelor, să apară peste câteva zile. Ea va intra în vigoare poate chiar la 1 Iunie, cel mai târziu însă la 15 iunie. Ministerul muncii a hotărât ca să modifice legea asigurărilor sociale, votată în sesiunea trecută sub ministeriatul d-lui D. R. Ioaniţescu. Se ştie că legea aceasta a urcat cotele de asigurare, a micşorat ajutoarele şi mai cu seamă a suprimat pensiile de bătrâneţe. D. Costinescu, ministrul muncii a trimis un chestionar asociaţiilor profesionale precum şi marilor industriaşi, prin care le cere câteva răspunsuri ce trebuesc trimise ministerului până la 30 iunie, şi în care le cere avizul asupra modificărilor necesare. Chestionarul cuprinde 10 întrebări, între care este şi următoarea: In ce priveşte legea conflictelor şi contractelor de muncă, credeţi că este necesar a se face o modificare ? După ce răspunsurile vor sosi la minister, se va numi o comisiune ce va face un proect de lege pentru introducerea modificărilor necesare. Proectul va fi supus parlamentului abia în sesiunea de toamnă. B. Bd. Conferinţa grâului LONDRA, 30 (Rador). — După toate probabilităţile, comitetul consultativ al grâului se va întruni la 27 Iunie pentru a discuta raportul asupra evaluărilor recoltei în emisferul de Nord. In această privinţă, două fapta care nu sunt neglijabile, s’au produs şi ele par să permită unele pronosticuri. Astfel în primul rând, raportul biroului canadian al statisticei revelează seceta din ce în ce mai accentuată din diverse regiuni producătoare de grâu ale Canadei. Pe de altă parte, Rusia sovietică, a cărei recoltă pare să fi fost cu mult inferioară estimaţiunilor, a cumpărat zilele trecute 22.500 tone grâu din Australia şi Argentina. Anunţarea acestei ştiri a produs oarecare emoţie pe piaţa mondială, nu numai pentru că este întâia oară când grâul din Argentina ia drumul Wladivostockului, ci mai ales pentru că circulă svonul despre o sporire a consumaţiei de grâu în Siberia. Acest fapt se datoreşte tensiunii ruso-japoneze, care a determinat aducerea în această regiune a numeroase trupe. Totuşi ar fi prematur să se tragă din aceste constatări concluzii grăbite. Seceta din Canada poate să nu fie iremediabilă, iar transporturile de grâu destinate Rusiei sunt până în prezent, dacă nu neglijabile, cel puţin insuficiente pentru a putea exercita o adevărată presiune asupra pieţii mondiale. Cu toate acestea, este incontestabil că subcomitetul grâului, a cărui reuniune este sigur că nu se va ţine săptămâna aceasta, îşi va amâna deliberările în aşteptarea răspunsului guvernului din Buenos Aires. JL1 8 PAG II. Contingentareg importul prin compensaţie Normele fixate de Comisia Superioară a Contingentării Marţi după amiază s’a ţinut la not pe larg problema acordării direcţia reglementarii importului o importantă şedinţă a conţisiunei superioare a contingentări sub preşedinţia d-lui ing. C. Orghidan. Au luat parte d-nii I. Gr. Dimitrescu directorul reglementării importului, I. Manoilescu, inspector general la Banca Naţională, ing. Al. Polzu, directorul reglementării importului, ing. Th. V. Frcşinescu, reprezentantul Uniunii generale a industriaşilor, Chr. Staicoviei şi C. Negreanu, reprezentanţi ai Camerei de comerţ din Bucureşti. In această şedinţă s'a exami importul mmn compensaţie Piu se va acorda import prinn compensaţie de cât din ţări deficitare. Până ■a noul dispoziţiuni prin ţări deficitare se înţelege Germania, Statele Unite (U. S. A.), Cehoslovacia şi Polonia. Din celelalte ţări, afară de acestepatru, nu se va permite decât importul vamal pe baza importurilor efectuate în ultimele două ,-trimestre ale anului 1933 şi primul trimestru al manapermiselor de import prin compensaţie, urmând a se fixa norme precise, dar pe care se vor acorda în viitor autorizaţiile de import prin compensaţie, în ce condiţiuni şi din ce ţări anume. Aceste discuţiuni, începute într’o şedinţă anterioară, au fost terminate marţi seara, fixându-se următoarele norme: TOATE PROPUNERILE DE COMPENSAŢIE PENTRU PLATA DE DATORII VOR FI TRIMISE SPRE REZOLVARE LA BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIElui 1934. S’a menţinut hotărârea anterioară, ca până la suma de 29.801 lei, comisiunea superioară a contingentării poate acorda autorizaţii de import fără compensaţii din cele 4 ţări de mai sus. Comisiunna va aprecia însă oportunitatea acordare! unor asemenea permise, precum și asupra valorii mărfurilor al căror import se solicită. cvi PojQuia, toate propunerile de ovVens%^& pentriv import la ar mercalincheia^^vor îi supuse avizului Comisiunei superioare a contingentării, în care scop se va face referat asupra dreptului firmei solicitatoare, conform normelor stabilite mai sus, ţinându-se seama şi de importul prin compensaţie făcut de solicitator din Germania şi Statele Unite (U. S. A.) in proporţie de 50 la sută. Propunerile de compensaţie pentru importul articolelor neprevăzute în acord vor fi rezolvate ca şi cererile de import din Germania şi Statele Unite (U. S. A.). Cehoslovacia Propunerile de compensaţie pentru import la articolele prevăzute în acordul comercial încheiat . Cehoslovacia vor fi trecute în tablouri, pe articole vamale și rezolvate de Comisiunea superioară a contingentării, ţinându-se seama de contingentele fixate prin acord și de felul marfii ce se solicită la import. Propunerile de compensație pentru import la articolele neprevăzute în acordul încheiat cu Cehoslovacia vor fi rezolvate ca şi cererile de import din Germania şi Statele Unite (U. S. A.). inndniții de maşini Propunerile de compensaţie pentru importul de maşini vor fi rezolvate numai de comisiiuea superioară a contingentării. Ce se admite la export Se va admite la export în propunerile de compensaţie orice fel de marfă afară de produsele petrolifere, piei de miel ,şi toate mărfurile oprite prin jurnalele consiliului de miniştri şi publicate în „Monitorul Oficial”. Termenul de efectuare Termenul pentru efectuarea exportului compensaţiei va fi de trei luni cu începere de la data încunoştiinţării primei solicitatoare. Cererile de import Toate cererile de import, corespunzătoare imul export deja efeci , pl merei de compensaţie prezentate înainte de 15 Maiu 1934, vor fi rezolvate de asemenea de Direcţia reglementării importului, în cadrul drepturilor firmei solicitatoare, conform mediei trimestriale, calculate după normele de mai sus. Toate reclamaţiile asupra modului cum au fost rezolvate cererile de compensaţie de către Direcţia reglementării importului, vor fi rezolvate de către Comisiunea superioară a contingentării. * In ceea ce priveşte normele dupe care se vor acorda autorizaţiile de compennaţie pentru Ungaria şi Grecia, acestea se vor stabili de către Comisiunea superioară a contingentării în prima ei şedinţă. fd. BUCUR Cum vor îl rpigure cererile de compensaţie Propunerile Germania şi Statele Unite (U. S. A.) Propunerile de compensaţie din aceste ţări vor fi aprobate în limita mediei trimestriale a importului firmei solicitatoare la articolul solicitat.. In calculul acestei medii se va ţine seama şi de importul prin compensaţie efectuat de firmă în cele trei trimestre din urmă din aceste două ţări intro proporţie insa de 50 LA SUTA. Dacă firma solicitatoare şi-a luat cota la care avea dreptul la import ,propunerea va fi respinsă, putând să revină în, trimestrul următor. Polonia Dupe distribuirea contingentelor fixate prin acordul încheiat Ce cuprinde acordul dela Paris înțelegerea pentru împrumuturile emise prin Casa Autonomă a Monopolurilor.Stafiul tratativelor pentru imprumuturile Statului Dela corespondentul nostru special PARIS 30 Mai. — Din cercuri financiare, în măsură să cunoască mersul tratativelor dintre reprezentanţii creditorilor şi delegaţii guvernului român, ni s-au dat următoarele lămuriri: Acordul dintre creditorii francezi şi reprezentanţii guvernului român în ce piveşte împrumuturile emise prin Casa Autonomă a Monopolurilor, poate fi considerat definitiv încheiat. Deasemeni, acordul în ce priveşte aceleaşi împrumuturi, cu reprezentanţii creditorilor englezi şi olandezi. Cu americanii, mai sunt unele probleme mici de lămurit. Insă, se pare că, în nici un caz, nu se va ajjunge la o neînţelegere. Prin acordul cu creditorii francezi şi englezi ne-am luat angajamentul să plătim : în primul an cincizeci la sută; în al doilea an cincizeci şi trei la sută, iar în al treilea an cincizeci şi cinci la sută din cuponul pe care suntem nevoiţi să-l plătim în aceşti ani. Restul cuponului nu-l vom plăti, deşi el se menţine în aparenţă la debitul nostru, pe toată durata acordului. Ne-am luat angajamentul să realizăm o serie întreagă de recomandaţiuni din raportul experţilor. Numai realizarea acestor angajamente sunt de natură să ne aducă unele avantagii pe care altfel nu le obţinem. In ce priveşte împrumuturile de stat, — unificatele, consolidatele, etc. — acordul nu e încă realizat. D. Zăuceanu în numele guvernului român, a oferit cam aceleaşi condiţii ca la împrumuturile emise prin Casa Autonomă a Monopolurilor. Discuţiile dintre părţi au arătat că mai sunt, însă, o serie întreagă de probleme, din care unele anexe, cari trebuesc deslegate. Şi Bunăvoinţă există din amândouă părţile, dar, deocamdată, bunăvoinţa se împiedică de cifre. Sunt fireşte gerante că până la urmă se va ajunge şi aci la o înţelegere Un lucru e sigur: delegaţia română nu va admite nici o majorare de cotă, la împrumuturile statului deoarece orice majorare de cotă, ar însemna depăşirea capacităţii de plată şi transfer, pe care d. Victor Slăvescu a socotit-o pentru următorii la: un miliard şi o sută milioane în primul an; un miliard două sute cinci zeci de milioane în al doilea an şi un miliard patru sute milioane lei în al treilea an. Situaţia tratativelor limpezită pentru împrumuturile emise prin Casa Autonomă a Monopolurilor e încă neclară pentru cele ale Statului •a**a**e**e««a**a» i Datolie de răsfoi RĂSPUNSUL ANGLIEI LA NOTA AMERICEI LONDRA, 30 (Rador). — In consiliul săptămânal ţinut astăzi, guvernul englez a examinat nota relativă la datoria de războiu. In afară de cazul vreunei modificări de ultima oră, această notă va fi expediată la Washington chiar astăzi. In cercurile bine informate se afirmă că ministrul Finanțelor va comunica mâine Camerei Comunelor cuprinsul notei. Simplificări fiscale d în Franţa PARIS 30 (Rador). — Guvernul a depus ori pe biroul Camerei un proect de reformă fiscală, cu un pronunţat caracter democratic. Proectul urmăreşte o simplcare fiscală prin fuziunea anumitor taxe şi prin suprimarea unora dintre impozite. Numeroase impozite sunt scăzute și nici un impozit nu este sporit. Scăderile privesc în special impozitele asupra salariului. Deasemenea au fost redus© impozitele cedulare asupra beneficiilor industriale și comerciale. Deasemenea proectul prevede o serie de măsuri pentru a combate evaziunea fiscală. Situația Băncii Poloniei • Situaţia sumară a Băncii Poloniei, la data de 20 Mai crt., prezintă o creştere a stocului-aur de 0,7 milioane, de la 484,2 la 484,9 milioane zloţi. Rezerva de monede şi devize străine, în scădere cu 8,5 milioane, cifrează 48 milioane zloţi. Creditele folosite prezintă o scădere de 16,1 milioane zloţi; portofoliul scont, în special, în scădere cu 12,5 milioane, cifrează 578 milioane zloţi, iar cel al bonurilor de tezaur, în scădere cu 4,7 milioane, cifrează 48,1 milioane zloţi, în schimb, avansurile pe titluri au sporit cu 1,1 milioane, atingând 57,1 milioane zloţi. Angajamentele la vedere, în creştere cu 11,1 milioane zloţi, cifrează 241,4 milioane zloţi, în timp ce circulaţia hârtiei monedă cu 33,4 milioane în scădere, cifrează 886,5 milioane zloţi. angajament la voldem Tauf la 47,18 faţă de 46,03 la sută la sfârșitul decadei precedente, depăşind cu 17 puncte minimul cerut de statutele Băncii. Piaţa zahărului în Statele Unite Piaţa mondială a zahărului e de mai multă vreme staţionară, cu variaţiuni foarte mici. 1. Rezultatele codului american, pentru reglementarea producţiei de zahăr nu se întrevăd pentru moşi ment. Potrivit prevederilor legii de reglementare a producţiei zahărului, cantitatea de zahăr de sfeclă e îngrădită la 1,55 milioane tone iar aceea de zahăr la 266 mii tone. In caz că aceste cote vor fi depăşite de către consumul intern, cultivatorii vor putea produce cu 30 la sută mai mult. Taxele vamale vor fi scăzute cu începere de la 8 iunie, de la 2,5 cents la 1,85 cents, aşa că pentru Cuba, care beneficiază de o reducere vamală de 20 la sută, taxa va fî de 1,5 cents. Ministrul agriculturii e împuternicit să achiziţioneze la nevoie o cantitate de 300.000 tone zahăr de sfeclă. In caz că producţia va scădea, se vor putea acorda despăgubiri cultivatorilor din fondurile fiscale. Un nou subsecretar de stat polon VARŞOVIA, 30 (Rador). — D. George Nowak, fost director al mişcării fondurilor, din Ministerul de Finanţe, a fost numit subsecretar de stat la Preşedinţia consiliului. „China trebuie să fie in relaţii bune cu toate ţările“ SHANGHAI 30 (Rador). Primul ministru al guvernului din Nanking a declarat ieri că China, fiind o ţară agricolă, trebuie să fie în relaţiile cele mai bune cu toate ţăile industriale, fără deosebire. Această declaraţie este interpretată ca un protest împotriva acțiunii Japoniei, de a pune în practică o doctrină a lui Monroe asiatică. Sporirea aviaţiei militare americane WASHINGTON 30 (Rador). — Ministrul de războiu al Statelor Unite a elaborat un proect prin care se prevede sporirea efectivelor armatei aeriene. Proectul va fi supus aprobării Congresului în timpul cel mai scurt 3 &