Argus, august 1934 (Anul 24, nr. 6391-6417)
1934-08-01 / nr. 6391
JÜ ANUL XXIV No. 6391 CITIŢI $1 RĂSPÂNDIŢI ZIARUL NOSTRU. ABONAMENTE IN T A R A N UI STRAINATATE Un an • • • 1000 l®1 j| Un an • • 2200 lei 6 luni • • 550 „ N 6 luni • • ■ 1300 a 3 luni • • 300 „ N 3 luni ■ • • 800 „ 3 lei in tară, 6 lei in streinătate 4 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI INDUSTRIEI şi FINANŢE! Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN Director: GRIGORE GAFENCU; BIROURILE; Bucureşti Str. Constantin Miile No. 24 Et. TELEFON: 30544 Miercuri 1 August 1934 .CITIŢI SI RĂSPÂNDIŢI ZIARUL nostru! 19M PUBLICITATEA se primeştă la Administraţia ziarului la toate agenţiile de publicitate ! Plângerile Industriaşilor Uniunea generală a industriaşilor, sau prescurtat, U. G. I. R., a făcut un ultim demers pe lângă Ministerul de industrie, cerând să se renunţe la măsura proectată, de a reduce importul cu 20 la sută. Memoriul întocmit de U. G. I. R. arată greutăţile pe care le întâmpină industriaşii la procurarea materiilor prime şi a maşinelor-unelte, de care au nevoe. Banca Naţională nu le dă devizele necesare pentru plăţi în străinătate şi chiar în măsura în care le dă, ele sunt pe lângă neîndestulătoare şi foarte întârziate. Nici un industriaş nu mai poate lua angajamente fixe faţă de străinătate, fiindcă Banca Naţională consideră ca simple promisiuni termenele ce fixează ea înseşi pentru schimb. Compensaţii nu se admit cu ţările cu care avem balanţă comercială activă. Cu ţările faţă de care balanţa comercială e pasivă, comisionul pentru facerea compensaţiei e foarte scump. Uneori merge până la 50 la sută. Ceia ce îngreue apoi comerţul extern e nesiguranţa şi nestabilitatea regimului. Ce e azi fixat ca regulă în schimbul cu o ţară, mâine poate să fie tocmai pe dos. Pentru a pune capăt acestor neajunsuri, U. G. I. R. propune: 1) Să se acorde prime de export şi produselor industriale exportabile. 3) Să se extindă regimul contiurilor de care ne putem lipsi, chiar dacă nu se produc în ţară, să se reducă de asemenea cota importului tuturor mărfurilor ce se produc în ţară, şi în sfârşit să se interzică importul articolelor de lux. 3) Să se extindă regimul contingentarii asupra unor noui categorii de mărfuri indicate de U. G. L R. într’un tablou. 4) Să se acorde un supliment de protecţie, unor mărfuri ce se produc în ţară, prin sporirea taxelor Socotind că deficitul de devize va fi anul acesta cam de două miliarde din cauza slabei recolte, G. I. R. crede că prin măsurile de mai sus s’ar compensa în bună parte acest deficit. Dacă ţinem socoteala de sporul de devize pe care continuă a-l aduce industria forestieră, deficitul ar dispare complect. La toate aceste măsuri propuse de industriaşi, ministerul a răspuns negativ şi a pus în aplicare planul său de îndreptare a situaţiei, adică reducerea importului cu 20 la sută. Toate simpatiile noastre merg către industriaşi, fiindcă durerile lor sunt dureri naţionale. Industriaşii se plâng, cu drept Cuvânt, că nu-şi mai pot împlini funcţiunea lor de a îndestula nevoile ţării fiindcă Banca Naţională nu le poate da banii streini necesari pentru plata materiilor prime şi a uneltelor. întrebarea ce se pune acum este dacă măsurile propuse de U. G. I. R. ar duce în adevăr la o îmbunătăţire a situaţiei. Noi ne îndoim că primele de export industrial, unite cu măsuri de îngreuiare a importului articolelor care nu interesază pe industriaşii noştri, sau care îi concurează, ar constitui măcar un început de leac al situaţiei grele de care se plânge U. G. I. R. Formula încurajării exportului şi a împiedicării importului este aplicată de toate ţările de la începutul crizei mondiale şi până astăzi. Oricare ar fi detaliile aplicaţiunii în practică, acestei formule, rezultatul este pretutindeni dezastruos. Măsura ministerului de industrie de a reduce importul cu 20 la sută este şi ea scoasă tot din ideea fundamentală a împiedicării importului şi încurajării exportului. Nu avem nici o simpatie pentru procedeele simpliste şi, poate că în practică ,sistemul propus e U. G. I. R. ar fi fost totuşi mai folositor. Trecând însă peste aprecieri subiective, trebue să recunoaştem că orice măsură tinzând la realizarea absurdităţii exportului fără import, nu poate duce decât la ruină şi suferinţă. Vina pe care industriaşii o găsesc BănciiNaţionale e foarte îndreptăţită în formă. In fapt, ea nu are niciun temeiu. Ea exprimă sub formă de plângere, o situaţie creată de tulburarea schimbului cu străinătatea, tulburare care se regăseşte In toate ţările şi de care institutele de emisiune nu sunt vinovate. Dezastrul economic produs de încercarea colectivă de a încuraja exportul şi de a opri importul, e mult mai adânc de cum îşi închipue industriaşii noştri. Industria românească a avut un avantaj atunci când guvernul nostru a început să se pună la curent cu măsurile de oprire a importului prin compensaţie, contingentare și control de devize. Avantagiile industriei noastre erau însă, în mod fatal, de scurtă durată, fiindcă ele atârnau de cantitatea și valoarea exportului. Oricâtă artificialitate s’a introdus și la noi, absurditatea măsurilor luate nu a putut anula legea fundamentală a schimbului care se face, de fapt în natură, prin mărfuri. Oprind importul s’a oprit în aceeaş măsură şi exportul. Din această fatalitate nu putem ieşi nici noi, cum nu poate ieşi nici o ţară din lume. A. Colneenu Situaţia pe piaţa bumbacului Urcarea importantă înregistrată în ultimul timp de preţul bumbacului, se explică prin perspectivele foarte slabe ale recoltei din Statele Unite. Se ştie, că însămânţările pe 1934 s-au făcut pe o suprafaţă mult inferioară faţă de anii precedenţi Socotindu-se un randament egal cu media ultimilor zece ani, recolta aşteptată ar urma să însumeze aproape 9.750.000 baluri, faţă de 12.660.000 baluri în 1933. Din pricina stricţiunilor cauzate de secetă în ţinutul Texas şi de insecte în statele răsăritene, e probabil ca randamentul pe anul acesta să fie mult inferior mediei. Consumul mondial de bumbac american fiind apreciat pe 1934-—35 la 13 milioane baruri, se crede că stocurile de bumbac acumulate vor scădea in această campanie cu cel puţin trei milioane. E drept că recoltele sporite din alte ţări ar putea să determine o conjunctură contrarie. Aşa de o pildă, India şi-a urcat însămânţările cu 10 la sută şi se crede că va putea conta pe o recoltă de aproape 7 milioane baruri. Egiptul îşi va putea spori de asemenea în anul acesta furniturile de bumbac. Se crede totuşi, că dacă consumul va fi oarecum satisfăcător în principalele ţări consumatoare, situaţia statistică va trebui să se îmbunătăţească. PIATA In străinătate s’au înregistrat următoarele cursuri: Dolarul a cotat la Londra 5.03.81 la Zurich 3.06% și la Paris 15.16%. Lira sterlină a cotat la Londra 76.40 la Zurich 15.45 și la Paris 76.42 jum. Marca germană a cotat la Zurich 118.50 iar lira italiană 26.30. Bursa noastră a fost mai calmă. S’au încheiat transacţiuni foarte reduse. Compartimentul valorilor cu dobânda fixă a fost susţinut. Renta exproprierii s’a urcat dele 39 şi jumătate la 40, scrisurile urbane Buc. de 5 la sută dela 21 şi trei sferturi te 28 şi cete de lil leita dela 49 şi jumătate la 50. Bonurile de impozite în urcare, au rămas cerute la cursul de 34 Şi jumătate. Acţiunile Banca Naţională au cedat dela 5300 la 5250, S. T. B. dela 1480 la 1465. Mica dela 1275 la 1265. Valorile de petrol calme, cu tranzacţiuni neînsemnate. ' Exportatorii din Brăila Şi Constanţa oferă partizi exportable spre compensare insă nu ajung să te plaseze. In ultimele două zile s’au făcut numeroase oferte de compensaţii pentru Germania. Cu toate că exportul prin compensaţie în această ţară nu a fost suspendat, cu toate că nu se prevede pentru moment vreo schimbare în această privinţă importatorii de mărfuri din această ţară se abţin de a plăti primele cerute. In ultimele două zile prima de compensaţie pentru Germania a scăzut de la 16 la sută la 13 şi un sfert brutto şi exportatorii nu ajung să-şi plaseze exporturile. Exportul de cereale a fost aproape suspendat în ultimele zile. Nu se fac nici un fel de afaceri. Activitatea pe piețele mari de pildă: Amsterdam, Hamburg, Hull, Liverpool I amîÎi*»» cî Maridia a frici «Ulii înjwvuwi u yi juhi .uh h »«/«• violată de pe urma prevederilor în general nefavorabile. Afacerile de cereale înregistrează pretutindeni o bună dispoziţie şi în marile centre se fac transacte numeroase şi important®. Cerealele noastre sunt însă complect scoase din piaţă. In special întârzierea, unei hotărâri cu privire la regimul exportului în ţările cu care avem balanţă activă aduce comerțului nostru mari pagube. Citiţi în pag. IITa Nouile taxe pentru manipularea produselor agricole in silozurile Constanţa Situaţia agricolă in tară Noul guvern austriac NIENA, 30 (Rador). — Noul guvern austriac a fost constituit sub preşedinţia d-lui Schuschnigg, vicecancelar fiind numit prinţul Starchemberg. Cancelarul Schuschnigg va conduce şi ministerele Apărării naţio-taale, justiţiei şi instrucţiei publice. Tico-cancelarul Starhemberg este sărcinat cu conducerea întregului nat al Siguranţei publice. Ministrul afacerilor străine este dr Berger Waldenegg. Ministrul Fey păstrează funcţiunile de comisar general al Statului, având şi resortul afacerilor administ rative interne. La Finanţe rămâne d- Buresch, la Comerţ d. Stockinger, la Prevederilesociale este numit d. Neustaedter Stuenner, căruia i se încredinţează resortul organizării corporative. Subsecretari de stat sunt numiţii pe nerdul Zehner la Apărarea naţio-,nală, Perntner la Instrucţie, Karwinski la Justiţie, care va gira şi subsecretariatul de stat al Internelor In mod provizoriu. Deasemenea, pentru o scurtă perioadă de tranziţie, fostul subsecretar de stat Tauschitz va gira afacerile secretariatului da stat al Afacerilor străine. Subsecretar de stat al agriculturii rămâne ca şi până acum d. lg Ministrul Agriculturii va fi numit ulterior. Deasemenea urmează a fi numit la ministerul Prevederilor sociale un Subsecretar de stat pentru protecţia ţmuncitorească, care va fi desemnat Muu» ! UomlfeTtt! mTnaterial însărcinat cu luarea de măsuri extraordinare pentru siguranţa Statului, rămâne în funcţiune, sub preşedinţia d-lui Starhemberg, având ca locţiitrr pe d. Fej., . Preţul fierului polonez în scădere VARŞOVIA 30 (Rador). Graţie reorganizării vânzării articolelor de fier pe piaţa internă, preţurile fierului au scăzut cu circa 5 la sută pe întreg teritoriul Poloniei In afară de aceasta, în Polonia răsăriteană, s’au aplicat preţuri de favoare speciale, Inferioare cu zece zloţi la tonă, la preţurile prevăzute pentru celelalte regiuni. In domeniul Industriei electrice preţurile lămpilor electrice au fost reduse cu 16—24 la sută. In industria chimică, preţurile îngrăşămintelor artificiale au fost micşorate cu 15 la sută pentru sezonul de toamnă al anului in curs. Preţurile au fost reduse deasemeni în industria hârtiei, aceste reduceri variind între 5—8 la sută. După informaţii primite din cercurile competente, acţiunea tinzând la reducerea preţurilor produselor industriale, este urmărită metodic de factorii oficiali și ea va îmbrățișa mai multe alte branșe ale industriei poloneze. sartdul imprumuturuor române ^Information, publică următoarele: Negocierile cu privire la serviciul datoriei externe a României s’au încheiat ajungându-se la acorduri privind: rentele unificate 4 la sută și 3 la sută, renta 4 jumătate la sută 1913, împrumutul 4 la sută 1922, împrumutul 6 de sută 1925. Dispoziţiile principale sunt: a) Amortismentul este suspendat până la 31 Martie 1937. b) Cupoanele scadente înainte de această dată şi după 1 Aprilie 1934 vor fi plătite pe următoarele baze: 25 la sută până la 31 Martie 1935 inclusiv 35 la sută până la 31 Martie 1936 inclusiv şi 42 la sută până la 31 Martie 1937 inclusiv. (1) Soldurile neplătite în speţă asupra cupoanelor scaden’î îdre.l Octombrie 1933 şi #1 Mitie 1934 vor îi regulate prin emiterea obligaţiunilor de consolidare 4 lumi. la sută 1934 şi amortisabile în 15 ani cu începere de la 1 Noembrie 1938. d) Consolidarea acestor solduri se va face pe bază de 4 franci francezi pntru 1 șiling pentru titlurile liberate în lire sterline și 1.35 b. fr. pentru o liră pentru titlurile liberate în lire. Un acord special de altă parte intervenit referitor le împrumutul 4 jum. la sută 1913 al soc. Căilor ferate Ackerman şi al împrumutului 5 la sută 1909 Soc. Căilor ferate Buzău-Nehoiaşu. Intrarea în vigoare a acestor acorduri e subordonată ratificării de câtre guvernul român şi de asociaţiile de purtători la 15 August 1934 cel mai târziu. ÎMPRUMUTURILE 7 LA SUTA 1929 ŞI 7 JUMI. LA SUTA 1931 ALE CASEI AUTONOME A MONOPOLURILOR ROMANE. Casa Autonomă şi guvernul român au supus asociaţiilor de purtători francezi şi străini un proiect de prelungire a scadenţelor la 1 Aprilie 1934 la 1 Februarie 1937 inclus. Se va plăti 50 la sută pentru primele două scadenţe, 58 la sută pentru cele două următoare Şi 55 la --«S«A Sitiit [T6ÍI4U UlVilllMV UUUHl Acordul de clearing semnat la 26 Iulie între Germania Şi Elveţia va intra în vigoare la 1 August. De aci încolo, plăţile între aceste două ţări nu vor putea să se facă decât prin mijlocirea băncilor de e- misiune. In ce priveşte traficul de mărfuri, contingentele elveţiene de mărfuri importate din Germania au fost sporite iar taxele vamale germane asupra produselor elvețiene au fost reduse. Executarea acordurilor de la Paris I între Germania şi Elveţia Achitarea cuponului dela I Aprilie •'s. Consolidarea datoriilor interne ale Statului. Cum se va lansa împrumutul intern D. Ştefan Stănescu directorul general al Casei Autonome a Monopolurilor Statului, care a condus la Paris tratativele cu creditorii străini s’a înapoiat ori în Capitală, după o lipsăde şase luni de zii®. Eri după amiază s’a ţinut la ministerul de Finanţe o conferinţă, la care a luat parte d. Mitiţă Constantinescu subsecretar de stat la acest departament, M. Lăzeanu secretar general şi St. Stănescu. In această conferinţă d. subsecretar de stat Mitiţă Constantinescu a fost pus în curent de modul cum au decurs tratativele de la Paris. Cu acest prilej d. Stănescu a predat d-lui Mitiţă Constantinescu textul acordurilor încheiate la Paris cu creditorii străini. Ca o urmare a celor discutate în această conferinţă, s’a hotărât ca acordurile încheiate să fie puse imediat în aplicare. Inwest scop s’a intervenit pe lângă Banca Naţională, ca pe lângă avansul de I0 milioane franci francezi ce a fost transferat la Paris, să mai transfere impeditat încă o sumă de 15 milioane franci francezi. 4cej.fi 25 milioane franci francezi reprezintă cuponul ce trebuia plătit pe ziua de 1 Aprilie crt., daricare a fost amânat, (Mtofează negocierilor, până azi. S’au dat apoi dispoziţiiuni reprezentanţilor noştri financiari dela Paris să plătească cuponul amânat dela 1 Aprilie al împrumutului din 1931 cu începere dela IO August cri. In ce priveşte pe detentorii români de obligaţiei ni ale acestui împrumut, ei vor fi plătiţi pentru sumele ce li se cuvin din cupenis dela 1 Aprilie, prin băşicii© româneşti la care au subscris. In acest scop agenţii noştri financiari, de la Paris, cari au primit întreaga sumă a cuponului, vor trimite sumele necesare. Detectorii români vor primi valoarea cuponului în lei socotindu-se francul francez la cursul prevăzut prin contractul acelui împrumut. Ministerul de finanţe a mai intervenit pe lângă Banca Naţională, să ia, din timp, măsurile necesare pentru formarea stocului de devize, pentru a asigura celelalte plăţi pr© văzute prin acordurile incheiate la Paris. Prin încheerea acordului cu creditorii noştri străini, România şi-a consolidat datoria externă, după posibilităţile sate de plată şi cu disponibilităţile tezaurului. Odată cu încheerea acestor acorduri ,-au rezolvat şi celelalte litigii financiare ce mai aveam în străinătate şi care durau de foarte multă vreme. Ministerul de finanţe studiază acum posibilităţile pentru consolidarea datoriilor noastre interne care se cifrează la circa 15 miliarde lei. O. M. Constantinescu, subsecretar la ministerul de finanţe, a studiat, în acest scop, un amănunt probelem a datoriilor flotante interne şi posibilităţile pentru achitarea lor. Deocamdată d-sa a dat dispoziţii comitetului de direcţie al Casei de Amor fixare de a se urgenta eliberarea bonurilor de impozite cu care se vor achita o bună parte din datoriile interne al© statului. D-sa a dat dispoziţii ca să se lichideze în primul rând datoriile provenite din salarii şi pensii în restanţă. S-au studiat deasemeni şi posibilităţile lansării împrumutului intern. Planul lansării acestui împrumut este studiat urmând a fi prezentat examinării şi aprobării d-lui ministru de finanţe Victor Slăvescu imediat după înapoerea sa în ţară. După toate probabilităţile acest împrumut nu va putea fi lansat decât pe la sfârşitul lunii Septembrie sau în prima chenzină a lunii Octombrie. Pentru a da un imbold creditorilor, statului să primească în schimbul creanţelor lor bonuri de impozite s-a hotărât ca aceste bonuri să fie primite integral la subscrierea împrumutului intern. formează deci ca detentorii acestor bonuri de impozite să beneficieze de multiplele avantagii ce se vor acorda împrumutului interm M. Bucur. ★ Petrolul sovietic în în Germania Dupe statisticele oficiale germane, importul de produse petrolifere sovietice s-a cifrat în primul trimestru al anului în curs de 120.988 tone, faţă de 62.040 tone în perioada corespunzătoare a anului trecut şi faţă de 127.479 tone în 1932, Mii de hectare de pădure distruse de incendiu SAN FRANCISCO, 30. (Rador). — In statele California și Washington, mii de hectare de păduri au căzut, pradă unor incendii violente. Focul a distrus până acum 8009 hectare de păduri. Toate sforțările pentru localizarea incendiilor au fost zadarnice. ... iimii Ti ufiBmnwmri' ~ ■ Abonamente | pantru ' ' BAI O LUNA LGI 100 11 .! (Citiţi continuare la pag. II*) 1 Săptămâna Industrială In lumina cifrelor.— îndrumarea soc. Reşiţa spre târgul comercial.— Reşiţa şi Skoda. — Fiscalitatea excesivă — Eftenirea produselor industriale. — Gontingen Harsa. — Târgul petrolului Astăzi Marţi se va ţine adunarea generală ordinară a Soc. Reşiţa pe exerciţiul 1933. Raportul consiliului de administraţie, despre conţinutul căruia am mai avut prilejul să ne ocupăm în această rubrică, cuprinde ca anexă o serie de grafice foarte interesante şi sugestive, oglindind fidel activitatea acestei importante industrii, în ultimii 6 ani, sarcinile fiscale şi sociale ce o apasă, cheltuielile ce a avut de suportat, etc. Examinând cifrele precise indicate de aceste grafice, ne putem da seama, în mod clar despre evoluţia întreprinderii în această perioadă de timp, precum şi despre progresele realizate în ultimii două ani, graţie unei politici chibzuite de oxtenire a produselor, prin comprimarea cheltuielilor şi raţionalizarea producţiei, ceea ce a avut ca rezultat înlăturarea totală a concurenţei produselor similare străine pe piaţa internă. Un grafic, prezintă totalitatea vânzărilor anuale de la 1928 până la 1933. Astfel, în 1928, cifra vânzărilor totale a fost de 2158 milioane lei. In 1929, cifra de afaceri scade cu 9 la sută, reducându-se la 2037 milioane lei. In 1930, scăderea vânzărilor este şi mai simţitoare. Scăderea reprezintă un procent de 18 la sută din cifra de afaceri de la 1928. Cifra vânzărilor este de 1804 milioane lei. In 1931, odată cu agravarea crizei generale, cifra de afaceri scade vertiginos până la 1281 milioane lei, scăderea reprezentând un procent de 41 la sută din valoarea vânzărilor în 1928. In 1932, depresiunea s’a accentuat şi mai mult, cifra vânzărilor scăzând la 930 milioane, adică cu un procent de 58 la sută faţă de cifra din 1928. Din fericire, coborâşul se opreşte aci, cifra vânzărilor totale ridicându-se la 1063 milioane în 1933. Nu avem încă cifra vânzărilor pe primele 2 trimestre ale anului 1934, avem însă informaţii sigure că această cifră urmează o linie ascendentă în raport cu anul 1933. Constatăm, prin urmare un progres vădit in activitatea societăţii, progres care iese şi mai mult în evidenţă din alte date complimentare ale aceluiaş grafic. Din aceste date complimentare, rezultă, că pe când în perioada anilor 1928-1931 inclusiv, Soc. Reşiţa îşi întemeia activitatea sa mai mult pe comenzile C. F. R., dela 1932 încoace, societatea tinde printr'o politică comercială cu caracter mai practic să se emancipeze de această dependentă, bizuindu-se mai mult pe desfacerea produselor sale în târgul comercial. Astfel, în 1928, suma vânzărilor la C. F. R., atinge cifra de 1099 milioane lei, reprezentând 51 la sută din totalitatea vânzărilor de acest an. In 1929, vânzările la C. F. R., ating cifra de 1119 milioane reprezentând 55 la sută din totalitatea vânzărilor anului. In 1930, cifra vânzărilor la C. F. R., de 1095 milioane lei, reprezintă 61 la sută din cifra de afaceri totală a anului respectiv. In 1931, comenzile mai reduse ale C. F. R. în valoare de 828 milioane lei, reprezintă totuşi un procent de 65 la sută din totalul vânzărilor Reşiţei în acel an. Din 1932 şi până astăzi, acest procent scade la 48 la sută în 1932 şi 45 la sută în 1933, cifra vânzărilor în târgul comercial ridicându-se tot mai sus şi asigurând astfel societăţii în comerţul intern debuşeuri mai largi şi mai constante. Această transformare fundamentală în activitatea societăţii Reşiţa, operată în scurtă vreme şi isbutită pe deplin, învederează şi însuşirile practice, şi spiritul de prevedere ale celor ce şi-au asumat în ultimii ani sarcina de a o îndruma şi aşeza pe buze mai sănătoase. Nu vom insista asupra cifrelor cari indică valoarea comenzilor date Reşiţei de Ministerul Armatei. Din desbaterile afacerii Skoda, s’au putut în sfârşit cunoaşte mai deaproape cauzele pentru cari o întreprindere de forţa financiară şi technică a soc. Reşiţa, şi care a fabricat şi înainte de război pentru statul Austro-Ungar armament şi muniţiuni, a fost cu desăvârşire înlăturată după răsboi de la o activitate mai serioasă pentru satisfacerea nevoilor armatei române, preferâdu-se industria străină. Procentul microscopic din valoarea vânzărilor anuale, ce reprezintă comenzile militare acordate Reşiţei, invederează de asemenea, cât de puţină importanţă se dă la noi rolului producţiei şi muncii naţonale, ambele menite a reţine în ţară miliardele ce se risipesc fără rost în străinătate pentru produse ce se pot executa în ţară, deosebit că se dă de lucruri existenţă zecilor de mii de muncitori din uzinele străine, în timp ce ai noştri sunt aruncaţi în prada mizeriei şi a foamei, concediaţi fiind, de uzinele şi atelierele româneşti lăsate fără ocupaţie. lată procentele microscopice, în raport cu vânzarea anuală reprezentând comenzile militare, ob-ţinute de soc. Reşiţa, de la 1928— 1931. .. :« în 1928, comenzile militare reprezintă 3,5 la sută din cifra de afaceri. In 1929, mai puţin, numai 2,4 la sută. :' M h In 1930, cam nimic sau aproape; nimic: 0,3 la sută. ' !#Eff In 1931, iarăși 3,3 la sută. In 1932, din nou mai puțin: 1,2 la sută. • ''1 de I. MADU ,:*! (Sid :*jj" ” I