Argus, august 1934 (Anul 24, nr. 6391-6417)

1934-08-01 / nr. 6391

JÜ­ ANUL XXIV No. 6391 CITIŢI $1 RĂSPÂNDIŢI ZIARUL NOSTRU. ABONAMENTE­­ IN T A R A N­ UI STRAINATATE Un an • • • 1000 l®1 j| Un an • • 2200 lei 6 luni­­ • • 550 „ N­ 6 luni • • ■ 1300 a 3 luni • • 300 „ N­ 3 luni ■ • • 800 „ 3 lei in tară, 6 lei in streinătate 4 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI INDUSTRIEI şi FINANŢE! Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN Director: GRIGORE GAFENCU; BIROURILE; Bucureşti Str. Constantin Miile No. 24 Et. TELEFON: 305­44 Miercuri 1 August 1934 .CITIŢI SI RĂSPÂNDIŢI ZIARUL nostru! 19M PUBLICITATEA se primeştă la Administraţia ziarulu­­i la toate agenţiile de publicitate ! Plângerile Industriaşilor Uniunea generală a industriaşi­lor, sau prescurtat, U. G. I. R., a făcut un ultim demers pe lângă Mi­nisterul de industrie, cerând să se renunţe la măsura proectată, de a reduce importul cu 20 la sută. Memoriul întocmit de U. G. I. R. arată greutăţile pe care le întâm­pină industriaşii la procurarea ma­teriilor prime şi a maşinelor-unel­­te, de care au nevoe. Banca Naţională nu le dă devizele necesare pentru plăţi în străinătate şi chiar în măsura în care le dă, ele sunt pe lângă neîndestulătoare şi foarte întârziate. Nici un indu­striaş nu mai poate lua angajamente fixe faţă de străinătate, fiindcă Banca Naţională consideră ca sim­ple promisiuni termenele ce fixează ea înseşi pentru schimb. Compen­saţii nu se admit cu ţările cu care avem balanţă comercială activă. Cu ţările faţă de care balanţa comercială e pasivă, comisionul pentru facerea compensaţiei e foar­te scump. Uneori merge până la 50 la sută. Ceia ce îngreue apoi comerţul ex­tern e nesiguranţa şi nestabilitatea regimului. Ce e azi fixat ca regulă în schimbul cu o ţară, mâine poate să fie tocmai pe dos. Pentru a pune capăt acestor ne­ajunsuri, U. G. I. R. propune: 1) Să se acorde prime de export şi produselor industriale exporta­bile. 3) Să se extindă regimul contiu­­rilor de care ne putem lipsi, chiar dacă nu se produc în ţară, să se reducă de asemenea cota importului tuturor mărfurilor ce se produc în ţară, şi în sfârşit să se interzică importul articolelor de lux. 3) Să se extindă r­egimul contin­­gentarii asupra unor noui categorii de mărfuri indicate de U. G. L R. într’un tablou. 4) Să se acorde un supliment de protecţie, unor mărfuri ce se pro­duc în ţară, prin sporirea taxelor Socotind că deficitul de devize va fi anul acesta cam de două mi­liarde din cauza slabei recolte,­­ G. I. R. crede că prin măsurile de mai sus s’ar compensa în bună parte acest deficit. Dacă ţinem so­coteala de sporul de devize pe care continuă a-l aduce industria fores­tieră, deficitul ar dispare complect. La toate aceste măsuri propuse de industriaşi, ministerul a răspuns negativ şi a pus în aplicare planul său de îndreptare a situaţiei, adică reducerea importului cu 20 la sută. Toate simpatiile noastre merg către industriaşi, fiindcă durerile lor sunt dureri naţionale. Industriaşii se plâng, cu drept Cuvânt, că nu-şi mai pot împlini funcţiunea lor de a îndestula ne­­voile ţării fiindcă Banca Naţională nu le poate da banii streini nece­sari pentru plata materiilor prime şi a uneltelor. întrebarea ce se pune acum este dacă măsurile propuse de U. G. I. R. ar duce în adevăr la o îmbună­tăţire a situaţiei. Noi ne îndoim că primele de ex­port industrial, unite cu măsuri de îngreuiare a importului articolelor care nu interesază pe industriaşii noştri, sau care îi concurează, ar constitui măcar un început de leac al situaţiei grele de care se plânge U. G. I. R. Formula încurajării exportului şi a împiedicării importului este apli­cată de toate ţările de la începutul crizei mondiale şi până astăzi. Ori­care ar fi detaliile aplicaţiunii în practică, acestei formule, rezulta­tul este pretutindeni dezastruos. Măsura ministerului de industrie de a reduce importul cu 20 la sută este şi ea scoasă tot din ideea fun­damentală a împiedicării importu­lui şi încurajării exportului. Nu a­­vem nici o simpatie pentru proce­deele simpliste şi, poate că în prac­tică ,sistemul propus e U. G. I. R. ar fi fost totuşi mai folositor. Tre­când însă peste aprecieri subiecti­ve, trebue să recunoaştem că orice măsură tinzând la realizarea ab­surdităţii exportului fără import, nu poate duce decât la ruină şi sufe­rinţă. Vina pe care industriaşii o găsesc Băncii­­Naţionale e foarte îndreptă­ţită în formă. In fapt, ea nu are nici­­un temeiu. Ea exprimă sub formă de plângere, o situaţie creată de tulburarea schimbului cu străină­tatea, tulburare care se regăseşte In toate ţările şi de care institutele de emisiune nu sunt vinovate. Dezastrul economic produs de încercarea colectivă de a încuraja exportul şi de a opri importul, e mult mai adânc de cum îşi închipue industriaşii noştri. Industria românească a avut un avantaj atunci când guvernul nos­tru a început să se pună la curent cu măsurile de oprire a importului prin compensaţie, contingentare și control de devize. Avantagiile in­dustriei noastre erau însă, în mod fatal, de scurtă durată, fiindcă ele atârnau de cantitatea și valoarea exportului. Oricâtă artificialitate s’a introdus și la noi, absurditatea măsurilor luate nu a putut anula legea fundamentală a schimbului care se face, de fapt în natură, prin mărfuri. Oprind importul s’a oprit în aceeaş măsură şi exportul. Din această fatalitate nu putem ieşi nici noi, cum nu poate ieşi nici o ţară din lume. A. Colneenu Situaţia pe piaţa bumbacului Urcarea importantă înregistrată în ultimul timp de preţul bumba­cului, se explică prin perspectivele foarte slabe ale recoltei din Statele Unite. Se ştie, că însămânţările pe 1934 s-au făcut pe o suprafaţă mult in­ferioară faţă de anii precedenţi Socotindu-se un randament egal cu media ultimilor zece ani, recolta aşteptată ar urma să însumeze a­­proape 9.750.000 baluri, faţă de 12.660.000 baluri în 1933. Din pricina stricţiunilor cauza­te de secetă în ţinutul Texas şi de insecte în statele răsăritene, e pro­babil ca randamentul pe anul ace­sta să fie mult inferior mediei. Consumul mondial de bumbac a­­merican fiind apreciat pe 1934-—35 la 13 milioane baruri, se crede că stocurile de bumbac acumulate vor scădea in această campanie cu cel puţin trei milioane. E drept că recoltele sporite din alte ţări ar putea să determine o conjunctură contrarie. Aşa de­ o pildă, India şi-a urcat însămânţările cu 10 la sută şi se crede că va putea conta pe o re­coltă de aproape 7 milioane baruri. Egiptul îşi va putea spori de ase­menea în anul acesta furniturile de bumbac. Se crede totuşi, că dacă consumul va fi oarecum satisfăcător în prin­cipalele ţări consumatoare, situaţia statistică va trebui să se îmbunătă­ţească. P­I­A­T­A In străinătate s’au înregistrat ur­mătoarele cursuri: Dolarul a cotat la Londra 5.03.81 la Zurich 3.06% și la Paris 15.16%. Lira sterlină a cotat la Londra 76.40 la Zurich 15.45 și la Paris 76.42 jum. Marca germană a cotat la Zurich 118.50 iar lira italiană 26.30. Bursa noastră a fost mai calmă. S’au încheiat transacţiuni foarte reduse. Compartimentul valorilor cu do­bânda fixă a fost susţinut. Renta exproprierii s’a urcat dele 39 şi jumătate la 40, scrisurile ur­bane Buc. de 5 la sută d­ela 21 şi trei sferturi te 28 şi cete de lil le­ita dela 49 şi jumătate la 50. Bonurile de impozite în urcare, au rămas cerute la cursul de 34 Şi jumătate. Acţiunile Banca Naţiona­lă au cedat dela 5300 la 5250, S. T. B. dela 1480 la 1465. Mica dela 1275 la 1265. Valorile de petrol cal­me, cu tranzacţiuni neînsemnate. '­ Exportatorii din Brăila Şi Con­stanţa oferă partizi exportable spre compensare insă nu ajung să te pla­seze. In ultimele două zile s’au făcut numeroase oferte de compensaţii pentru Germania. Cu toate că ex­portul prin compensaţie în această ţară nu a fost suspendat, cu toate că nu se prevede pentru moment vreo schimbare în această privinţă importatorii de mărfuri din această ţară se abţin de a plăti primele ce­rute. In ultimele două zile prima de compensaţie pentru Germania a scăzut de la 16 la sută la 13 şi un sfert brutto şi exportatorii nu a­­jung să-şi plaseze exporturile. Exportul de cereale a fost aproa­pe suspendat în ultimele zile. Nu se fac nici un fel de afaceri. Activita­tea pe piețele mari de pildă: Am­sterdam, Hamburg, Hull, Liverpool I amîÎi*»» cî Marid­ia a frici «Ulii în­jwvuwi u yi juhi­­ .uh h »«/«• violată de pe urma prevederilor în general nefavorabile. Afacerile de cereale înregistrează pretutindeni o bună dispoziţie şi în marile cen­tre se fac transacte­ numeroase şi important®. Cerealele noastre sunt însă com­plect scoase din piaţă. In special în­târzierea, unei hotărâri cu privire la regimul exportului în ţările cu care avem balanţă activă aduce co­merțului nostru mari pagube. Citiţi în pag. IITa Nouile taxe pentru manipularea produselor agricole in silozurile Constanţa Situaţia agricolă in tară Noul guvern austriac­ ­ NIENA, 30 (Rador). — Noul gu­­­vern austriac a fost constituit sub­ preşedinţia d-lui Schuschnigg, vice­cancelar fiind numit prinţul Starc­hemberg. Cancelarul Schuschnigg va con­duce şi ministerele Apărării naţio-t­aale, justiţiei şi instrucţiei publice.­­ Tico-cancelarul Starhemberg este s­ărcinat cu conducerea întregului nat al Siguranţei publice.­­ Ministrul afacerilor străine este dr Berger Waldenegg. Ministrul Fey păstrează funcţiu­­nile de comisar general al Statului, având şi resortul afacerilor administ rative interne. La Finanţe rămâne d- Buresch, la Comerţ d. Stock­inger, la Prevederile­­sociale este numit d. Neustaedter Stuenner, căruia i se încredinţează­­ resortul organizării corporative. Subsecretari de stat sunt numiţii pe nerdul Zehner la Apărarea naţio-,­­nală, Perntner la Instrucţie, Kar­­winski la Justiţie, care va gira şi subsecretariatul de stat al Interne­lor In mod provizoriu. Deasemenea, pentru o scurtă perioadă de tranziţie, fostul subsecretar de stat Tauschitz va gira afacerile secretariatului da stat al Afacerilor străine. Subsecretar de stat al agriculturii rămâne ca şi până acum d. l­g­ Mi­nistrul Agriculturii va fi numit ulte­rior.­­ Deasemenea urmează a fi numit la ministerul Prevederilor sociale un Subsecretar de stat pentru protecţia ţmuncitorească, care va fi desemnat Muu» ! UomlfeTtt! mTnaterial însărcinat cu luarea de măsuri extraordinare pen­tru siguranţa Statului, rămâne în funcţiune, sub preşedinţia d-lui Star­­hemberg, având ca locţiitrr pe d. Fej., . Preţul fierului polonez în scădere VARŞOVIA 30 (Rador).­­ Gra­ţie reorganizării vânzării articole­lor de fier pe piaţa internă, preţu­rile fierului au scăzut cu circa 5 la sută pe întreg teritoriul Polo­niei In afară de aceasta, în Polo­nia răsăriteană, s’au aplicat pre­ţuri de favoare speciale, Inferioare cu zece zloţi la tonă, la preţurile prevăzute pentru celelalte regiuni. In domeniul Industriei electrice preţurile lămpilor electrice au fost reduse cu 16—24 la sută. In industria chimică, preţurile îngrăşămintelor artificiale au fost micşorate cu 15 la sută pentru sezo­nul de toamnă al anului in curs. Preţurile au fost reduse dease­­meni în industria hârtiei, aceste reduceri variind între 5—8 la sută. După informaţii primite din cer­curile competente, acţiunea tinzând la reducerea preţurilor produselor industriale, este urmărită metodic de factorii oficiali și ea va îmbră­țișa mai multe alte branșe ale in­dustriei poloneze. sartdul imprumuturuor române ^Information, publică următoa­rele: Negocierile cu privire la servi­ciul datoriei externe a României s’au încheiat ajungându-se la a­­corduri privind: rentele unificate 4 la sută și 3 la sută, renta 4 ju­mătate la sută 1913, împrumu­tul 4 la sută 1922, împrumutul 6 de sută 1925. Dispoziţiile principale sunt: a) Amortismentul este suspendat până la 31 Martie 1937. b) Cupoanele scadente înainte de această dată şi după 1 Aprilie 1934 vor fi plătite pe următoarele baze: 25 la sută până la 31 Martie 1935 in­clusiv 35 la sută până la 31 Martie 1936 inclusiv şi 42 la sută până la 31 Martie 1937 inclusiv. (1) Soldurile neplătite în speţă a­­supra cupoanelor scaden’î îdre.l Octombrie 1933 şi #1 Mi­tie 1934 vor îi regulate prin emiterea obli­gaţiunilor de consolidare 4 lumi. la sută 1934 şi amortisabile în 15 ani cu începere de la 1 Noembrie 1938. d) Consolidarea acestor solduri se va face pe bază de 4 fran­ci francezi pntru 1 șiling pentru tit­lurile liberate în lire sterline și 1.35 b­. fr. pentru o liră pentru titlurile liberate în lire. Un acord special de altă parte intervenit referitor le împrumutul 4 jum. la sută 1913 al soc. Căilor fe­rate Ackerman şi al împrumutului 5 la sută 1909 Soc. Căilor ferate Buzău-Nehoiaşu. Intrarea în vigoare a acestor a­­corduri e subordonată ratificării de câtre guvernul român şi de aso­ciaţiile de purtători la 15 August 1934 cel mai târziu. ÎMPRUMUTURILE 7 LA SUTA 1929 ŞI 7 JUMI. LA SUTA 1931 ALE CASEI AUTONOME A MONOPO­LURILOR ROMANE. Casa Autonomă şi guvernul ro­mân au supus asociaţiilor de pur­tători francezi şi străini un proiect de prelungire a scadenţelor la 1 A­­prilie 1934 la 1 Februarie 1937 in­clus. Se va plăti 50 la sută pentru pri­mele două scadenţe, 58 la sută pen­tru cele două următoare Şi 55 la --«S«A Sitiit [T6ÍI4U UlVilllMV UUUHl Acordul de clearing semnat la 26 Iulie între Germania Şi Elveţia va intra în vigoare la 1 August. De aci încolo, plăţile între aceste două ţări nu vor putea să se facă decât prin mijlocirea băncilor de e-­­ misiune. In ce priveşte traficul de mărfuri, contingentele elveţiene de mărfuri importate din Germania au fost sporite iar taxele vamale germane­­ asupra produselor elvețiene au fost­ reduse. Executarea acordurilor de la Paris I între Germania şi El­veţia Achitarea cuponului dela I Aprilie •'s. Consolidarea dat­oriilor interne ale Statului.­ Cum se va lansa împrumutul intern D. Ştefan Stănescu directorul general al Casei Autonome a Mo­nopolurilor Statului, care a condus la Paris tratativele cu creditorii străini s’a înapoiat ori în Capitală, după o lipsă­­de şase luni de zii®. Eri după amiază s’a ţinut la mi­nisterul de Finanţe o conferinţă, la care a luat parte d. Mitiţă Const­an­tinescu subsecretar de stat la a­­cest departament, M. Lăzeanu se­cretar general şi St. Stănescu. In această conferinţă d. subsecretar de stat Mitiţă Constantinescu a fost pus în curent de modul cum au decurs tratativele de la Paris. Cu acest prilej d. Stănescu a pre­dat d-lui Mitiţă Constantinescu textul acordurilor încheiate la Pa­ris cu creditorii străini. Ca o urmare a celor dis­cutate în această confe­rinţă, s’a hotărât ca acor­durile încheiate să fie puse imediat în aplicare. In­­we­st scop s’a inter­venit pe lângă Banca Na­ţională, ca pe lângă avan­sul de I0 milioane franci francezi ce a fost transfe­rat la Paris, să mai tran­sfere impeditat încă o su­mă de 15 milioane franci francezi. 4cej.fi 25 milioa­ne franci francezi repre­zintă cuponul ce trebuia plătit pe­ ziua de 1 Aprilie crt., daricare a fost amâ­nat, (Mtofea­ză negocieri­lor, până azi. S’au dat a­­poi dispoziţiiuni reprezen­tanţilor noştri financiari dela Paris să plătească cuponul amânat dela 1 A­­prilie al împrumutului din 1931 cu începere dela IO August cri. In ce priveşte pe deten­­torii români de obligaţiei ni ale acestui împrumut, ei vor fi plătiţi pentru su­mele ce li se cuvin din cu­penis­ dela 1 Aprilie, prin băşicii© româneşti la care au subscris. In acest scop agenţii noştri financiari, de la Paris, cari au primit întreaga sumă a cuponu­lui, vor trimite sumele ne­cesare. Detectorii româ­ni vor primi valoarea cu­ponului în lei socotin­du-se francul francez la cursul prevăzut prin con­tractul acelui împrumut. Ministerul d­e finanţe a mai intervenit pe lângă Banca Naţională, să ia, din timp, măsurile nece­sare pentru formarea sto­cului de devize, pentru a asigura celelalte plăţi pr© văzute prin acordurile in­cheiate la Paris. Prin încheerea acordului cu cre­ditorii noştri străini, România şi-a consolidat datoria externă, după po­sibilităţile sate de plată şi cu dis­ponibilităţile tezaurului. Odată cu încheerea acestor acorduri ,-au re­zolvat şi celelalte litigii financiare ce mai aveam în străinătate şi care durau de foarte multă vreme. Ministerul de finanţe studiază a­­cum posibilităţile pentru consolida­rea datoriilor noastre interne care se cifrează la circa 15 miliarde lei. O. M. Constantinescu, sub­secretar la ministerul de finanţe, a studiat, în a­­cest scop, un amănunt pro­belem a datoriilor flotante interne şi posibilităţile pentru achitarea lor. Deocamdată d-sa a dat dispoziţii comitetului de direcţie al Casei de Amor fixare de a se urgenta eli­berarea bonurilor de im­pozite cu care se vor a­­chita o bună parte din da­toriile interne al© statu­lui. D-sa a dat dispoziţii ca să se lichideze în pri­mul rând datoriile prove­nite din salarii şi pensii în restanţă. S-au studiat deasemeni şi posibilităţile lansării împrumutului intern. Pla­nul lansării acestui îm­prumut este studiat ur­mând a fi prezentat exa­minării şi aprobării d-lui ministru de finanţe Vic­tor Slăvescu imediat du­pă înapoerea sa în ţară. După toate probabilită­ţile acest împrumut nu va putea fi lansat decât pe la sfârşitul lunii Septem­brie sau în prima chenzi­nă a lunii Octombrie. Pentru a da un imbold creditorilor, statului să primească în schimbul creanţelor lor bonuri de impozite s-a hotărât ca a­­ceste bonuri să fie primi­te integral la subscrierea împrumutului intern. for­mează deci ca detentorii acestor bonuri de impo­zite să beneficieze de mul­tiplele avantagii ce se vor acorda împrumutului in­term M­. Bucur. ★ Petrolul sovietic în în Germania Dupe statisticele oficiale germa­ne, importul de produse petrolifere sovietice s-a cifrat în primul tri­mestru al anului în curs de 120.988 tone, faţă de 62.040 tone în perioa­­da corespunzătoare a anului trecut şi faţă de 127.479 tone în 1932,­­ Mii de hectare de pă­dure distruse de in­cendiu SAN FRANCISCO, 30. (Rador). — In statele California și Washington, mii de hectare de păduri au căzut, pradă unor incendii violente. Focul a distrus până acum 8009 hectare de păduri. Toate sforțările pentru localizarea incendiilor au fost­­ zadarnice. ... iimii Ti ufiBmnwmri' ~ ■ Abonamente | pantru ' ' BAI O LUNA LGI 100 11 .! (Citiţi continuare la pag. II­*) 1 Săptămâna Industrială In lumina cifrelor.— îndrumarea soc. Reşiţa spre târgul comercial.— Reşiţa şi Skoda. — Fiscalitatea excesivă — Eftenirea produselor in­dustriale. — Gontingen Harsa. — Târgul petrolului Astăzi Marţi se va ţine adunarea generală ordinară a Soc. Reşiţa pe exerciţiul 1933. Raportul consiliului de adminis­traţie, despre conţinutul căruia am mai avut prilejul să ne ocupăm în această rubrică, cuprinde ca anexă o serie de grafice foarte interesan­te şi sugestive, oglindind fidel ac­tivitatea acestei importante indus­trii, în ultimii 6 ani, sarcinile fiscale şi sociale ce o apasă, cheltuielile ce a avut de suportat, etc. Examinând cifrele precise indi­cate de aceste grafice, ne putem da seama, în mod clar despre evo­luţia întreprinderii în această pe­rioadă de timp, precum şi despre progresele realizate în ultimii două ani, graţie unei politici chibzuite de oxtenire a produselor, prin com­primarea cheltuielilor şi raţionali­zarea producţiei, ceea ce a avut ca rezultat înlăturarea totală a con­curenţei produselor similare străi­ne pe piaţa internă. Un grafic, prezintă totalitatea vânzărilor anuale de la 1928 până la 1933. Astfel, în 1928, cifra vânzărilor totale a fost de 2158 milioane lei. In 1929, cifra de afaceri scade cu 9 la sută, reducându-se la 2037 milioane lei. In 1930, scăderea vânzărilor este şi mai simţitoare. Scăderea repre­zintă un procent de 18 la sută din cifra de afaceri de la 1928. Cifra vânzărilor este de 1804 milioane lei. In 1931, odată cu agravarea cri­zei generale, cifra de afaceri sca­de vertiginos până la 1281 milioa­ne lei, scăderea reprezentând un procent de 41 la sută din valoarea vânzărilor în 1928. In 1932, depresiunea s’a accen­tuat şi mai mult, cifra vânzărilor scăzând la 930 milioane, adică cu­ un procent de 58 la sută faţă de cifra din 1928. Din fericire, coborâşul se opreşte aci, cifra vânzărilor totale ridicân­du-se la 1063 milioane în 1933. Nu avem încă cifra vânzărilor pe primele 2 trimestre ale anului 1934, avem însă informaţii sigure că această cifră urmează o linie ascendentă în raport cu anul 1933. Constatăm, prin urmare un pro­gres vădit in activitatea societăţii, progres care iese şi mai mult în e­­videnţă din alte date complimenta­re ale aceluiaş grafic. Din aceste date complimentare, rezultă, că pe când în perioada anilor 1928-1931 inclusiv, Soc. Reşiţa îşi întemeia activitatea sa mai mult pe comen­zile C. F. R., dela 1932 încoace, so­cietatea­­ tinde printr'o politică co­mercială cu caracter mai practic să se emancipeze de această de­pendentă, bizuindu-se mai mult pe desfacerea produselor sale în târ­gul comercial. Astfel, în 1928, suma vânzărilor la C. F. R., atinge cifra de 1099 milioane lei, reprezentând 51 la sută din totalitatea vânzărilor de acest an. In 1929, vânzările la C. F. R., a­­ting cifra de 1119 milioane repre­zentând 55 la sută din totalitatea vânzărilor anului. In 1930, cifra vânzărilor la C. F. R., de 1095 milioane lei, reprezintă 61 la sută din cifra de afaceri to­tală a anului respectiv. In 1931, comenzile mai reduse ale C. F. R. în valoare de 828 mi­lioane lei, reprezintă totuşi un pro­cent de 65 la sută din totalul vân­zărilor Reşiţei în acel an. Din 1932 şi până astăzi, acest procent scade la 48 la sută în 1932 şi 45 la sută în 1933, cifra vânză­rilor în târgul comercial ridicân­du-se tot mai sus şi asigurând ast­fel societăţii în comerţul intern de­­buşeuri mai largi şi mai constante. Această transformare fundamen­tală în activitatea societăţii Reşi­ţa, operată în scurtă vreme şi is­­butită pe deplin, învederează şi în­suşirile practice, şi spiritul de­ prevedere ale celor ce şi-au asu­mat în ultimii ani sarcina de a o în­druma şi aşeza pe buze mai sănă­toase. Nu vom insista asupra cifrelor cari indică valoarea comenzilor date Reşiţei de Ministerul Arma­tei. Din desb­aterile afacerii Skoda, s’au putut în sfârşit cunoaşte mai deaproape cauzele pentru cari o întreprindere de forţa financiară şi technică a soc. Reşiţa, şi care a fabricat şi înainte de război pentru statul Austro-Ungar armament şi muniţiuni, a fost cu desăvârşire în­lăturată după răsboi de la o ac­tivitate mai serioasă pentru satis­­facerea nevoilor armatei române, preferâdu-se industria străină. Procentul microscopic din valoa­rea vânzărilor anuale, ce repre­zintă comenzile militare acordate Reşiţei, invederează de asemenea, cât de puţină­ importanţă se dă la noi rolului producţiei şi muncii naţonale, ambele menite a reţine în ţară miliardele ce se risipesc fără rost în străinătate pentru pro­duse ce se pot executa în ţară, deosebit că se dă de lucru­ri exis­­tenţă zecilor de mii de muncitori din uzinele străine, în timp ce ai noştri sunt aruncaţi în prada mize­riei şi a foamei, concediaţi fiind, de uzinele şi atelierele româneşti lă­sate fără ocupaţie. lată procentele microscopice, în raport cu vânzarea anuală re­­prezentând comenzile militare, ob-­­­ţinute de soc. Reşiţa, de la 1928—­­ 1931. .. :« în 1928, comenzile militare re­­prezintă 3,5 la sută din cifra de afaceri. In 1929, mai puţin, numai 2,4 la sută.­­ :' M h In 1930, cam nimic sau aproape; nimic: 0,3 la sută. ' !#Eff In 1931, iarăși 3,3 la sută. In 1932, din nou mai puțin: 1,2 la sută. • ''1 de I. MADU­ ­ ,:*! (Sid :*jj" ” I

Next