Argus, septembrie 1934 (Anul 24, nr. 6418-6443)
1934-09-01 / nr. 6418
A 1 ANUL XXIV No. 6418 CITI II I SI RASPANDIţl ZIARUL ITOSTRUL In străinătate Un an • « * 2200 lei 6 luni • • » 1300 . 3 luni • • • 800 3 lei In tară, 6 lei In străinătate. ABONAMENTE l In tară Un an « • • 1000 lei 6 luni «V. 550 „ 3 luni • « . 300 „ ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: & PAUKER si H. F. VALENTIN. BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Mills No. 24 Etasamoata 1 septembrie 1934 CITIŢI $1 RĂSPÂNDIŢI ZIARUL NOSTRU . .jJSy * INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU. TELEFON: 3.0544 se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. . . J33B51 PUBLICITATEA Primejdia cea mare: desecelibrul bugetar! Ultimul raportAuboin a stârnit al d-lui Roger multă zarvă. Cu drept cuvânt. Sunt în el adevăruri, Crude, adevăruri cari nu sunt pe placul multora. Raportul d-lui Auboin se ocupă, jenat cu seamă, de situaţia bugetului şi a trezoreriei. Idea principală e că, deficitul continuu, care a dăinuit în decursul ultimilor ani, prezintă un pericol foarte grav nu numai pentru finanţele publice şi Creditul Statului, dar, şi pentru inîntreaga economie a ţării. Acest adevăr e bine înţeles neplăcut, deoarece el arată toată grava răspundere care apasă asupra guvernelor ce s’au perindat la cârma ţării. Prin acordul cu creditorii străini s’a obţinut o reducere masivă, la transfer şi la suma de plată. Sub o formă atât de radicală, ea nu s’a obţinut chiar de ţări mai puţin bogate decât noi. Acum nici un pretext nu mai poate îngădui un deficit ruinător. Şi răspunderea unui astfel de deficit apasă, de aci înainte, întreagă asupra noastră. Dacă totuşi d. Auboin stăruie cu atâta tărie asupra chestiunei bugetului, stăruinţele se datoresc numai credinţei că interesul nostru cere să-i dăm o atenţie deosebită. Sfaturile d-lui Auboin sunt sfaturile unui prieten. Din nenorocire, nu tuturor le plac adevărurile când sunt neplăcute. Şi, totuşi, de multe ori tocmai aceste adevăruri sunt folositoare. Pentru a se contesta părerea Consilierului Băncii Naţionale, s’au adus numeroase argumente. Unele foarte curioase. S’a spus, de pildă, că lăsându-se miliarde de arierate neplătite, Statul a făcut nu inflaţie, ci deflaţie. Ca şi cum suma neplătită unui furnisor ar echivala cuo contribuţie a acestuia către Stat. Experienţa arată, că arieratele, într’un fel, sau altul, trebuesc plătite. Se golesc casetele, se dau ordonanţe fără a avea bani pentru a le plăti, — adevărate cecuri fără acoperire, —* se emit „recipise de depuneri" sau „bonuri de impozit" şi, în sfârşit, se propune un împrumut cu prime, lozuri şi garanţie de schimb pentru a le achita. Sunt, unele cheltueli în suferinţă care nu se pot amâna la nesfârşit: salariile şi pensiile. Chiar pentru furnituri vine vremea când turnisorii nu mai vor să dea nimic decât pe bani ghiaţă. Aşa sa întâmplat în 1932, când a fost nevoie să se facă o inflaţie abia deghizată de trei miliarde lei pentru a se putea plăti salariile întârziate, la începutul anului. Faptul că, de doi ani de zile s’au putut oarecum plăti salariile cu întârziere, care n’a depăşit o lună, nu trebue să dea nici o iluzie. Pentru a se face aceste plăţi, s’au mâncat fonduri, care ar fi trebuit să servească la investiţii, s-a recurs mai mult decât trebuia la „creditul elveţian“ care nu e decât un avans al Băncii Naţionale cu această particularitate că se mai adaugă o dobândă plătibilă în franci elveţieni la un credit care nu e decât un joc de cifre contabile, s’a trăit, în sfârșit, pe spinarea datoriei publice. Cum asta? S’au obținut, dela creditorii străini, reduceri masive asupra serviciului datorat: trei miliarde în 1933—1934, mai mult de patru miliarde în 1934—1935. S’au mai cheltuit rezervele strânse pentru a asigura acest serviciu : fondurile datorii publice, rezervele Casei Autonome a Monopolurilor, astfel că s’au cheltuit, în afară de reducerea consimţită, fondurile adunate mai înainte pentru plăţile viitoare. Acum, toate acestea s’au dus. Deficitul permanent de două, trei sute de milioane lunar a absorbit trimestrial mai mult de un miliard din aceste expediente. Datoria externă e redusă la maximum şi purtătorii străini au sfârşit prin a se resemna, deoarece li s’a spus şi li s’a repetat că era absolut trebuincios pentru a se restabili echilibrul de care depindea, în viitor, siguranţa creanţei lor. Şi, totuşi, deficitul rămâne! Reducerea datorii nu a servit câtuşi de puţin la suprimarea lui. Nici măcar nu sa redus. S’au făcut noui cheltueli. Rezultatul e că lipsesc mereu două, trei sute de milioane pe lună, la plata funcţionarilor şi a cheltuelilor celor mai grabnice fără a mai socoti investiţiunile (drumuri, porturi, apărarea naţională), care totuşi ar fi foarte trebuincioase. Şi, dacă această situaţie nu se schimbă în cele două trei luni cari vin, va trebui să se aleagă între a lăsa salariile neplătite sau a se apela la Banca Naţională. Două alternative grave. Trebuesc prevenite cu orice preţ. George Stroe D. Roger Auboin pleacă la Paris D. Roger Auboin părăseşte ţara, zilele acestea. Unele ziare s-au grăbit să anunţe că raportul prezentat deunăzi de consilierul technic al Băncii Naţionale e ultimul- Nu e aşa. Mandatul d-lui Auboin expiră deabia pesta câteva ani- , D-sa va veni în ţară probabil In luna Noembrie ca să-?i întocmească raportul de fine de ar Negocieri economice cu Portugalia Intre România și Portugaua au început conversații pentru încheierea unui nou acord economic. Negocierile se duc la Lisabona. Olanda şi etalonul aur - De la corespondentul nostru — PARIS, 30 August (prin telefon). __ Atât ministerul de finanţe cât şi Banca Franţei au primit din partea guvernului şi a Băncii Naţionale a Olandei asigurarea, că toate zvonurile despre posibilitatea unei părăsiri a etalonului-aur sunt lipsite de orice temei șr Olanda se simte în măsură de a susține florinul, oricare ar fi presiunea ce specula ar exercitaasupra devizei. PIAŢA 30 AUGUST Bursa noastră a fost slabă în compartimentul valorilor cu dobândă fixă şi susţinută la acţiuni. Renta stabilizării a cedat dela 41 la 40 şi jumătate, renta dezvoltării dela 37 şi un sfert la 36 şi trei sferturi. Acţiunile Banca Românească vechi s’au urcat dela 302 la 308, Creditul Industrial dela 485 la 500, Reşiţa dela 418 la 425, Clădirea Românească dela 345 la 355, Mica dela 1220 la 1230, S. T. B. de la 1500 la 1520. Valorile de petrol susţinute, înregistrează mici plusuri. ? Acţiunile Astra Română au oscilat între 600—605, Steaua Română 380—385, Concordia 380—385, Cr© dirul Minier 262—265, I. R. D. P. 80-81. Dolarul cotează la Zurich 3.01 şi trei sferturi, la Londra 5.03 şi la Paris 14.95.25. Lira sterlină a cotat la Paris 75.21, la Londra 75.15 şi la Zurich 15.21 şi fum. Marca germană a fost la Zurich 119.90 şi la Londra 12.63 fum. Lira italiană a cotat la Zurich 26.27 şi coroana cehă 12,72. In piaţa petrolului la export, benzina uşoară şi grea s-a urcat cu 2 shilingi aur la tonă. Deasemenea şi petrolul lampant a înregistrat o mică urcare. * Piaţa cerealelor e neschimbată la orz. E o scădere de aproape 3000 lei la fasole şi o uşoară scădere la porumb. La grâu situaţia e mai animată. * Băncile Unite din Timişoara au oferit creditorilor săi 40 la sută din creanţele lor plătibile în 14 rate semestriale rara aooauaa. * Agența telegrafică „Rador” comunică: Scăderea lirei sterline s’a tradus ori dimineaţă priitr’o urcare considerabilă a preţului aurului, la bursa din Londra. In Şedinţa de azi de dimineaţă a bursei, controlul britanic a intervenit, încercând să oprească o nouă scădere a devizei engleze. Astfel Ura sterlină a putut readusă dela 75 9/82 faţă de francul francez la 75 5/16. Intervenţia energică a fondului britanic de egalizare se explică In parte, prin temerile cu cari este privită în City ultima scădere a lirei sterline. i Stabilitatea Leului va fi menţinută cu hotărâre Cum se va lansa împrumutul intern.* înviorarea vieţii economice Importantele declaraţii ale d-lui Victor Slăvescu, ministru de Finanţe Aseară la orele 7, d. Victor Slăvescu, r ministru de finanţe a convocat pe reprezentanţii presei cărora le-a făcut un foarte amănunţit expozeu despre problemele economice şi fianciare la ordinea zilei. D. ministru Slăvescu a început expunerea arătând că are de făcut unele preciziuni în legătură cu proectele d-sale şi cu politica financiară şi bugetară ce înţelege să ducă la ministerul de Finanţe. Cum în ultima vreme, a spus d-sa probleme economice, financiare şi monetare au fost larg desbătute în presa zilnică sunt dator să dau opiniei publice lămuriri şi preciziuni pentru a evita confuziuni ce se pot face şi mai ales pentru a tăia scurt anumite preocupări ce nu au nimic comun cu interesele generale ale tării. DREPTUL SA TURBURE OPINIA PUBLICA A TARII cu proecte şi conceptiuni cari se pot discuta contradictoriu în academii d© ştiinţe economice şi cari nu se pot arunca drept puncte de program în discuţunea publică, mai ales în actualele împrejurări atât de turbur® de criza economică, îmi place să cred, că problem® monetară nu va fi bagatelizată şi nici scoborâtă pe un plan care nu merită. Ne dăm seama în ce măsură moneta comandă toată viaţa economică şi financiară a ţarei şi a statului, şi cred cu toată tăria că se impune multă seriozitate şi mai ales un masiv simţ al răspunderilor. , Politica economică a guvernului Nimeni nu contestă greutăţile ceasului de faţă, mai ales în ceea ce priveşte politica economică şi în special politica comercială. Sunt greutăţi, sunt de făcut rectificări, ni se pun piedici, avem de luptat cu anumite adversităţi. Toate acestea sunt adevărate. Nu trebue să se uite însă că anul trecut am avut o producţie agricolă mediocră şi că in acest moment petrolul se găseşte într’o gravă criză de preţuri. Toate acestea au influenţat desigur defavorabil ba-' lanţa noastră comercială. Prin măsurile ce s’au luat însă, prin negociaţiunile ce s’au purtat şi se poartă şi prin metodele noi economice ce se vor pune în aplicare în curând, sunt încredinţat că în scurtă vreme o ameliorare sensibilă se va produce, în ceeace priveşte balanţa noastră comercială şi In consecinţă balanţa noastră de plăţi. ' * Acoperirea cuponului extern din Octombrie In acest moment, declar că am acoperit în devize transferabile serviciul datoriei externe pentru Octombrie, aşa cum el a fost stabilit prin scos*durile recent încheiate. Pe de altă parte, intrând în curând într’o fază de export mai intens, privesc cu linişte şi cu încredere perspectivei© viitoare în legătură cu balanţa noastră comer-AÎala c3 Aa rvlntî Wh cr ft nno I© ©nu v»hm cv puu^v wutesta că în anumite domenii economice, în special pe tărâmul industriei şi comerţului, se poate observa o netă îmbunătăţire a situaţiunei. Anumite ramuri industriale lucrează din plin, iar ramurile comerciale în legătură cu ele sunt foarte active. In consecinţă, nu am din acest punct de vedere nici un motiv de îngrijorare. Dimpotrivă observ o marcantă tendinţă de îmbunătăţire, care se resîrânge asun«*o Itllfamtl««r .__î «I pm “«-ivftujm voi p WVUt/UUW AI tărei, ' ‘ Executarea bugetului Prima mea preocupare, cea mai permanentă şi cea mai serioasă, este executarea bugetului. Până astăzi am pretenţia să afirm că mi-am respectat angajamentele cu punctualitate aşa cum ele a fost trecut© în decretele regale lunar. Mă apropiu de sfârşitul verii când încasările sunt total mai reduse din cauza activităţii agricole intense şi din cauza deplasărilor de vacanţă. Cu alte cuvinte, cred că s-a terminat epoca de încasări mai modeste şi începând cu luna Septembrie voi intra în perioada de încasări mai masive. De altfel, luna August din anul acesta e cu mult superioară în ce priveşte încedent, fără a fi întrebuinţat pentru aceasta vreo constrângere fiscală asupra contribuabililor. După cum am declarat-o în atâtea rânduri sunt partizanul hotărât şi cam vu al unei păci fiscal®, adică înţeleg să las contribuabililor mai multă libertate în ce priveşte pista impozitelor, ţinând seama şi de epocile de încasări mai importante în legătură cu venitul economiei naţionale. Acum ne apropiem de sfârşitul campaniei agricole, îmi place să cred că şi contribuabilii agricultori se vor grăbi să-şi îndeplinească îndatoririle lor faţă de fisc. Acelaş lucru pot să spun, în ceea ce priveşte contribuabilii industriaşi şi comercianţi din oraşe, precum şi proprietarii de imobile, cari acum la toamnă sunt în situaţia cea mai bună şi-şi pot îndeplii obligaţiunile fiscale. Fără să încep a fac® presiuni fiscale, tin să precizez că am și dat, organelor de încasări, ordine precis© și categoric® pentru activarea încasărilor, convins fiind că prin această măsură nu împedic mersul reninmîeî venerai© și ttici nu produc perturbafiuni în bugetele particulare. Fac din nou un călduros apel la toti contribuabilii din ţară şi-i rog să-şi îndeplinească obligaţiile fiscale. Nu aşi dori să fiu obligat a lua măsuri mai severe împotriva contribuabililor recalcitrant! Şi trag nădejdea că toată maria etno oîiî aaoa fîi-oolo — AUVU uv yuvuivoie tiovaia a fost înţeleasă cum se cuvine de toţi cetăţenii conştienţi din această țară Susţinerea preţului grâului Comisariatul grâului a cumpărat 7600 vagoane grâu, în valoare de 340 milioane lei Preţurile sunt spre urcare Comisariatul guvernului pentru valorificarea grâului, prin Centrala Cooperativă de Import şi Export, continuă să cumpere de pe piaţă stocurile de grâu ce i se oferă, la preţul dinainte stabilit. Am vrut să ştim cât a cumpărat până acum. Şi, iată ce am aflat: Până acum s’au cumpărat circa şapte mii şasesute vagoane de grâu. Valoarea grâului e de trei sute patruzeci milioane lei. Cumpărările făcute prin cooperative au fost plătite din următoarele fonduri: Sumele rămase de anul trecut de la Comisariatul pentru valorificarea cerealelor; Fondurile luate de la Creditul ipotecar agricol; Fondurile obţinute de la Manca Naţională prin ««arantarea cerealelor. Acest din urmă mijloc de finanţare, oferă posibilităţi foarte mari. E bine de notat că, in ultimele zile, ofertele de grâu către comisariat au scăzut, deoarece preţul grâului fiind ferm, producătorii găsesc rentabilitate în preţul de pe piaţă. Ori, preţul oferit de comisariat a fost de 43.500 lei vagonul pentru o calitate de I S kgr., cu 5 la sută corpuri străine, franco stafie C. F. R. sau port. Un grâu de 50 kgr. cu 3 la sută corpuri străine revine la 46.545 lei vagonul. In medie, comisariatul cumpără 200 până la 250 vagoane de grâu zilnic. Regiunile unde ofertele au fost mai mari sunt: Teleorman, Dolj, Mehedinţi şi Timiş. Acum ofertele au crescut In Moldova, mai cu seamă în judeţele Botoşani şi Dorohoi. In Transilvania oferte mai Insemnate sunt in judeţele Satu-Mare, Bihor şi Sălaj. In genere, însă se poate spune că piaţa cerealelor e bună. In unele părţi ale ţării, preţurile pieţei au depăşit pe cele oferite de comisariatul guvernului pentru susţinerea preţului grâului. Aşa s-a întâmplat, de pildă, în judeţele Caliacra, Lăpuşna, iar, în Basarabia, în judeţele Lăpuşna, Tighina şi Cetatea Albă. Şi, la cerealele celelalte, preţurile sunt susţinute. Eri, orzul de 66—67 kgr., a cotat 53.400 lei vagonul. Iar, porumbul franco şlep Olteniţa 2‘”.000 lei vagonul, , Tr. H. Germania caută noui credite LONDRA, 30 (Rador). „Daily Express’ anunţă că von Ribertropp, trimisul cancelarului Hitler, a sosit la Londra cu misiunea de a conduce negocieri in vederea aprovizionării Germaniei cu materii prime şi a obţinerii unor noui credite pentru Germania. împrumutul intern Mari avantagii pentru subscriitori După cum se cunoaşte au cerut autorizarea Parlamentului pentru lansarea unui împrumu intern. Acest împrumut intern se va lansa la o epocă ce urmează a fi precizată, sub ferma a de 2 tranşe. Prima tranşă A. va cuprinde o operaţiune de credit public în numerar, cu destinaţia de a acoperi nevoile de stat în legătură cu apărarea naţională, în legătură cu întărirea Băncii de emisiune şi în legătură cu punerea în replicare a unui plan de refacere economică a ţării. A doua tranşă, tranşa Bi, va avea drept scop să consolidIeze datoria flotantă a Statului sub formă de ordonanţe de plată în surinţă, bonuri de tezaur , bonuri de impozite. Am mai declarat în atâtea rânduri şi ma declar şi astăzi că acest împrumut intern va prezenta pentru subcrliterii lui evidente avantagii de siguranţă monetară şi fiscală, preum şi de evidente avantagii d rentabilitate pentru că doresc să trag către tezaurul Statului acel itmerar car© stă astăzi inactic şi cuprins de tot felul de îndoieli.Sunt încredinţat că aceste avatagii de siguranţă şi rentabilitat vor fi apreciate de publicul suscriitor şi că în consecinţă, scoprile ce urmăresc prin acest împrmt vor fi pe deplin atinse. imprumtul va fi emis în lei ar, adică lei aur, aşa csn ei sunt definiţi în legea monetară dela 7 Fetamase 1929 (lei stabilizaţi) Imprumut intern va fi scutit de orice fel d impozit elementar, supracotări accesiuni, prezente și viitoare. vJY AVANAGIILE PENTRU DBSCRIITOR T*1. Tot subviitorul acestui împrumut va fi ambursat cu o primă mare peste valoarea nominală, prin trageri la sorţi semestriale. Pe lângă toate aceste avantajii, tot subscriitorul de rentă va participa la o seri© întreagă de premii ce se vor acorda trimestrial, sub forma unei loterii. In sfârşit împrumutul intern va mai prezenta şi alte avantagii pe cari le voi comunica la timpul oportun prin presă opiniei publice. De îndată ce Consiliul de Miniştri va aproba condiţiunile împrumutului, voi convoca din nou presa pentru a aviza din nou la cele mai bune metode de întrebuinţat în vederea lămuririi opinii publice în legătură cu această importantă operaţiune financiară. Ceea ce doresc astăzi să subliniez în mod deosebit este faptul că împrumutul intern se lansează în moneda stabilizată de astăzi şi că nici um fapt, nici un factor, nici un element nu o pot clinti guvernul şi pe mine personal de la hotărârea de atâtea ori repetată şi solemn afirmată, de a păstra şi consolida mai departe actuala ordine monetară. Afirm din nou, în cunoştinţă de cauză că moneda noastră se poate menţine pe baza principiilor stabilite prin legea monetară din Februarie 1929 şi, în consecinţă asigur opinia publică că avem la dispoziţia noastră toate mijloacele de a menţine şi a apăra actuala ordine monetară. Cred că în această materie se recomandă tuturor oamenilor de răspundere o deosebită prudentă în orişice fel de afirmat*] şi de proecte in legătură cu problema monetara. MONEDA NU POATE FI TRATATA AŞA CUM SE TRATEAZA ALTE PROBLEME DE ORDIN ECONOMIC ŞI FINANCIAR. Ea se prezintă cu aspecte de o glugărie excepţională și.NIMENI N’ARE 1 35) Aplicarea legii de conversiune Acum, la începutul toamnei, vine la scadență primul termen de plată în legătură cu conversiunea datoriilor agricole și urbane. Nu știu cum să accentuez mai categoric hotărârea fermă a guvernu- lui de a nu admite ulei sun fel de păsuire pentru plata primei rate de conversiune. Este un interes de prim ordin în legătură cu reintrarea în normal din punctul de vedere al creditului privat, ca scadența de la Noembrie să fie punctual respectată. Nici un fel de considerent, de nici un fel de natură, nu poate împiedica guvernul din calea hotărârei luate. Toţi parlamentarii majoritari au fost rugaţi insistent, ca atunci când iau contact cu alegătorii lor, să comunice fără menajament această hotărâre a guvernului. De asemenea, prin organele administrative de toate felurile se va comunica cercurilor săteşti această hotărâre, pentru ca nu cumva să prindă propaganda care se mai face totuşi, discret, din om în om, în legătură cu o pretinsă amânare a scadenţei din Noembrie. Măsuri pentru ajutorarea agricultorilor Scăderea dobânzilor creditului agricol hipotecar Pentru a ajuta pe agricultorii intraţi in conversiune să-şi lichideze datoriile într’un termen mai scurt, spre a putea beneficia de o reducere mai masivă a datoriilor, am luat prin Consiliul de Miniştri o nouă hotărâre în legătură cu creditul agricol hipotecar. Precum se ştie în Februarie trecut am redus dobânda percepută de Stat la fondurile ce se pun la dispoziţia creditului agricol hipotecar, de la 7 jum. la sută la 4 la sută, pentru ca şi Creditul Hipotecar să reducă dobânda debitorilor săi de la 10 jum. la sută la 7 jum. la sută. Cum între timp am redus cuponul datoriei publice externe am socotit necesar să păşim la o nouă reducere a dobânzilor şi anume: statul percepe Creditului Agricol Hipotecar, pentru cele 800 milioane lei ce-i are la dispoziţie o dobândă de numai 2 la sută. IN SCHIMB CREDITUL AGRICOL HIPOTECAR SE UBUEA SA REDUCĂ LA RÂNDUL SAU DOBANDA DELA 7 jum. la sută LA 5 la sută. Deasemeni, s-a re-dus la 50 bani la sută cheltuelile de expertiză în loc de 1 la sută cât era înainte. Pe această cale se pune la dispoziţia agricultorilor, în special pentru cei mari şi mijlocii, un credit ieftin cu care să-şi poată să-şi lichi- deze în mod masiv, vechile datorii contractate. Faţă de hotărârea fermă a guvernului de a nu,îngădui vreo amârnare a termenului din Noembrie 1934, concursul Creditului Agricol Hipotecar, în condiţiunile amintite poate fi de mare efect. •1 Valorificarea grâului RnînlArî rî «... ...... . Prin acţiunea de valorificare a preţului grâului, ce am întreprins-o în ultimele luni, am asigurat agricultorilor venituri cari le permit să aibă o rentabilitate satisfăcătoare chiar la o producţie mijlocie pe hectar. Prin urmare şi din acest punct de vedere, am căutat să punem la dispoziţia agricultorilor mijloace cari să-i facă în măsură să achite rata de Conversiune din Noembrie viitor. ÎNLESNIRI LA PLATA RĂMĂŞIŢELOR FISCALE Pentru micul agricultor, care mai are de suportat între altele şi importante rămăşiţe fiscale din anii precedenţi, am luat prinConsiliul de Miniştri următoarea măsură: oricine datorează adiţionale, judeţene, comu-, nale şi drumuri, din trecut şi anume dela 1 Aprilie 1934 înapoi, se poate elibera la libera lui alegere, prin urmare, fără constrângere de aceste rămăşiţe prin munca în natură, oferind preţul de lei 200 munca cu căruţa şi 60 lei ziua de muncă cu braţele. Curii ne găsim acuma într’o epocă când nu există nici o muncă agricolă la ţară, sătenii se pot achita cu uşurinţă pe această cale de însemnate debite fiscale. In schimb prin munca lor se poa- te începe o intensă rampanie de repa- j rare a drumurilor, precum și alte lu-, crări de interes obștesc. L_. (.Continuare în pagina ///a) t.