Argus, septembrie 1934 (Anul 24, nr. 6418-6443)

1934-09-01 / nr. 6418

A 1 ANUL XXIV No. 6418 CITI II I SI­­ RASPANDIţl­­ ZIARUL ITOSTRUL In străinătate Un an • « * 2200 lei 6 luni • •­­ » 1300 . 3 luni • • • 800 3 lei In tară, 6 lei In străinătate. ABONAMENTE l In tară Un an « • • 1000 lei 6 luni «V. 550 „ 3 luni • « . 300 „ ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: & PAUKER si H. F. VALENTIN. BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Mills No. 24 Et­a­samoata 1 septembrie 1934 C­ITIŢI $1 RĂSPÂNDIŢI ZIARUL NOSTRU . .jJSy * INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU. TELEFON: 3.05­44 se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. . . J33B51 PUBLICITATEA Primejdia cea mare: desecelibrul bugetar! Ultimul raport­­Auboin a stârnit al d-lui Roger multă zarvă. Cu drept cuvânt. Sunt în el adevăruri, Crude, adevăruri cari nu sunt pe placul multora.­­ Raportul d-lui Auboin se ocupă, jenat cu seamă, de situaţia bugetu­lui şi a trezoreriei. Idea princi­pală e că, deficitul continuu, care a dăinuit în decursul ultimilor ani, prezintă un pericol foarte grav nu numai pentru finanţele publice şi Creditul Statului, dar, şi pentru in­­întreaga economie a ţării. Acest adevăr e bine înţeles ne­plăcut, de­oarece el arată toată grava răspundere care apasă a­­­supra guvernelor ce s’au perindat la cârma ţării. Prin acordul cu creditorii stră­ini s’a obţinut o reducere masivă, la transfer şi la suma de plată. Sub o formă atât de radicală, ea nu s’a obţinut chiar de ţări mai puţin bogate decât noi. Acum nici un pretext nu mai poate­ îngă­dui un deficit ruinător. Şi răspun­derea unui astfel de deficit apasă, de aci înainte, întreagă asupra noastră. Dacă totuşi d. Auboin stăruie cu atâta tărie asupra chestiunei bugetului, stăruinţele se datoresc numai credinţei că interesul nos­tru cere să-i dăm o atenţie deose­bită. Sfaturile d-lui Auboin sunt sfa­turile unui prieten. Din nenorocire, nu tuturor le plac adevărurile când sunt neplă­cute. Şi, totuşi, de multe ori toc­mai aceste adevăruri sunt folosi­toare. Pentru a se contesta părerea Consilierului Băncii Naţionale, s’au adus numeroase argumente. Unele foarte curioase. S’a spus, de pildă, că lăsându-se miliarde de arierate neplătite, Statul a făcut nu infla­ţie, ci deflaţie. Ca şi cum suma ne­plătită unui furnisor ar echivala cu­­o contribuţie a acestuia către Stat. Experienţa arată, că arieratele, în­­tr’un fel, sau altul, trebuesc plă­tite. Se golesc casetele, se dau ordo­nanţe fără a avea bani pentru a le plăti, — adevărate cecuri fără a­­coperire, —* se emit „recipise de depuneri" sau „bonuri de impozit" şi, în sfârşit, se propune un îm­prumut cu prime, lozuri şi garan­ţie de schimb pentru a le achita. Sunt, unele cheltueli în suferin­ţă care nu se pot amâna la nes­fârşit: salariile şi pensiile. Chiar pentru furnituri vine vremea când turnisorii nu mai vor să dea nimic decât pe bani ghiaţă. Aşa sa în­tâmplat în 1932, când a fost ne­voie să se facă o inflaţie abia de­ghizată de trei miliarde lei pentru a se putea plăti salariile întârzia­te, la începutul anului. Faptul că, de doi ani de zile s’au putut oarecum plăti salariile cu întârziere, care n’a depăşit o lu­nă, nu trebue să dea nici o iluzie. Pentru a se face aceste plăţi, s’au mâncat fonduri, care ar fi trebuit să servească la investiţii, s-a re­curs mai mult de­cât trebuia la „creditul elveţian“ care nu e de­cât un avans al Băncii Naţionale cu această particularitate că se mai adaugă o dobândă plătibilă în franci elveţieni la un credit care nu e decât un joc de cifre conta­bile, s’a trăit, în sfârșit, pe spina­rea datoriei publice. Cum asta? S’au obținut, dela creditorii stră­ini, reduceri masive asupra servi­ciului datorat: trei miliarde în 1933—1934, mai mult de patru mi­liarde în 1934—1935. S’au mai cheltuit rezervele strân­se pentru a asigura acest servi­­­ciu : fondurile datorii publice, re­zervele Casei Autonome a Mono­polurilor, astfel că s’au cheltuit, în afară de reducerea consimţită, fon­durile adunate mai înainte pen­­tru plăţile viitoare. Acum, toate acestea s’au dus. Deficitul permanent de două, trei sute de milioane lunar a absor­bit trimestrial mai mult de un mi­liard din aceste expediente. Datoria externă e redusă la ma­ximum şi purtătorii străini au sfâr­şit prin a se resemna, deoarece li s’a spus şi li s’a repetat că era absolut trebuincios pentru a se restabili echilibrul de care depin­dea, în viitor, siguranţa creanţei lor. Şi, totuşi, deficitul rămâne! Reducerea datorii nu a servit câ­tuşi de puţin la suprimarea lui. Nici măcar nu sa redus. S’au fă­cut noui cheltueli. Rezultatul e că lipsesc mereu două, trei sute de milioane pe lu­nă, la plata funcţionarilor şi a cheltuelilor celor mai grabnice fără a mai socoti investiţiunile (dru­muri, porturi, apărarea naţională), care totuşi ar fi foarte trebuincioa­se. Şi, dacă această situaţie nu se schimbă în cele două trei­ luni cari vin, va trebui să se aleagă între a lăsa salariile neplătite sau a se apela la Banca Naţională. Două alternative grave. Trebu­esc prevenite cu orice preţ. George Stroe D. Roger Auboin pleacă la Paris D. Roger Auboin părăseşte ţara, zilele acestea. Unele ziare s-au grăbit să anunţe că raportul prezentat deunăzi de con­silierul technic al Băncii Naţionale e ultimul- Nu e aşa. Mandatul d-lui Auboin expiră deabia pesta câteva ani- , D-sa va veni în ţară probabil In luna Noembrie ca să-?i întocmească raportul de fine de ar Negocieri economice cu Portugalia Intre România și Portugaua au în­ceput conversații pentru încheierea unui nou acord economic. Negocie­rile se duc la Lisabona. Olanda şi etalonul aur - De la corespondentul nostru — PARIS, 30 August (prin telefon). __ Atât ministerul de finanţe cât şi Banca Franţei au primit din partea guvernului şi a Băncii Naţionale a Olandei asigurarea, că toate zvonuri­le despre posibilitatea unei părăsiri a etalonului-aur sunt lipsite de orice temei șr Olanda se simte în măsură de a sus­ține florinul, oricare ar fi presiunea ce specula ar exercita­­asupra devizei. P­IAŢA 30 AUGUST Bursa noastră a fost slabă în compartimentul valorilor cu do­bândă fixă şi susţinută la acţiuni. Renta stabilizării a cedat dela 41 la 40 şi jumătate, renta dezvol­tării dela 37 şi un sfert la 36 şi trei sferturi. Acţiunile Banca Româ­nească vechi s’au urcat dela 302 la 308, Creditul Industrial dela 485 la 500, Reşiţa dela 418 la 425, Clădi­rea Românească dela 345 la 355, Mica dela 1220 la 1230, S. T. B. de la 1500 la 1520. Valorile de petrol susţinute, în­registrează mici plusuri. ? Acţiunile Astra Română au osci­lat între 600—605, Steaua Română 380—385, Concordia 380—385, Cr© dirul Minier 262—265, I. R. D. P. 80-81. Dolarul cotează la Zurich 3.01 şi trei sferturi, la Londra 5.03 şi la Paris 14.95.25. Lira sterlină a cotat la Paris 75.21, la Londra 75.15 şi la Zurich 15.21 şi fum. Marca germană a fost la Zurich 119.90 şi la Londra 12.63 fum. Lira italiană a cotat la Zurich 26.27 şi coroana cehă 12,72.­­ In piaţa petrolului la export, ben­zina uşoară şi grea s-a urcat cu 2 shilingi aur la tonă. Deasemenea şi petrolul lam­­pant a înregistrat o mică urcare. * Piaţa cerealelor e neschimbată la orz. E o scădere de aproape 3000 lei la fasole şi o uşoară scă­dere la porumb. La grâu situaţia e mai animată. * Băncile Unite din Timişoara au oferit creditorilor săi 40 la sută din creanţele lor plătibile în 14 rate se­mestriale rara aooauaa. * Agența telegrafică „Rador” co­munică: Scăderea lirei sterline s’a tradus ori dimineaţă prii­tr’o urcare con­siderabilă a preţului aurului, la bur­sa din Londra. In Şedinţa de azi de dimineaţă a bursei, controlul britanic a interve­nit, încercând să oprească o nouă scădere a devizei engleze. Astfel Ura sterlină a putut­­ readusă dela 75 9/82 faţă de francul francez la 75 5/16. Intervenţia energică a fondului britanic de egalizare se explică In parte, prin temerile cu cari este privită în City ultima scădere a lirei sterline. i Stabilitatea Leului va fi menţinută cu hotărâre Cum se va lansa împrumutul intern.* înviorarea vieţii economice Importantele declaraţii ale d-lui Victor Slăvescu, ministru de Finanţe Aseară la orele 7, d. Victor Slăvescu, r ministru de finanţe a convocat pe reprezentanţii presei cărora le-a făcut un foarte amă­nunţit expozeu despre probleme­le economice şi fi­anciare la or­dinea zilei. D. ministru Slăvescu a început expunerea arătând că are de fă­cut unele preciziuni în legătură cu proectele d-sale şi cu politica finan­ciară şi bugetară ce înţelege să ducă la ministerul de Finanţe. Cum în ultima vreme, a spus d-sa pro­bleme economice, financiare şi mo­netare au fost larg desbătute în presa zilnică sunt dator să dau opi­niei publice lămuriri şi preciziuni pentru a evita confuziuni ce se pot face şi mai ales pentru a tăia scurt anumite preocupări ce nu au nimic comun cu interesele generale ale tării. DREPTUL SA TURBURE OPI­NIA PUBLICA A TARII cu proecte şi conceptiuni cari se pot discuta contradictoriu în academii d© ştiin­ţe economice şi cari nu se pot a­­runca drept puncte de program în discuţunea publică, mai ales în ac­­tualele împrejurări atât de turbur® de criza economică,­­ îmi place să cred, că problem® monetară nu va fi bagatelizată şi nici scoborâtă pe un plan care nu­­ merită. Ne dăm seama în ce măsură moneta comandă toată viaţa economică şi financiară a ţa­rei şi a statului, şi cred cu toată tăria că se impune multă seriozi­tate şi mai ales un masiv simţ al răspunderilor. , Politica economică a guvernului Nimeni nu contestă greutăţile ceasului de faţă, mai ales în ceea ce priveşte politica economică şi în special politica comercială. Sunt greutăţi, sunt de făcut rectificări, ni se pun piedici, avem de luptat cu anumite adversităţi. Toate a­­cestea sunt adevărate. Nu trebue să se uite însă că anul trecut am avut o producţie agricolă medio­cră şi că in acest moment petro­lul se găseşte într’o gravă criză de preţuri. Toate acestea au in­fluenţat desigur defavorabil ba-' lanţa noastră comercială.­­ Prin măsurile ce s’au luat însă, prin negociaţiunile ce s’au purtat şi se poartă şi prin metodele noi economice ce se vor pune în apli­care în curând, sunt încredinţat că în scurtă vreme o ameliorare sen­sibilă se va produce, în ceeace pri­veşte balanţa noastră comercială şi In consecinţă balanţa noastră de plăţi.­­ ' * Acoperirea cuponului extern din Octombrie In acest moment, de­clar că am acoperit în de­vize transferabile servi­ciul datoriei externe pen­tru Octombrie, aşa cum el a fost stabilit prin scos*­durile recent încheiate. Pe de altă parte, intrând în cu­rând într’o fază de export mai in­tens, privesc cu linişte şi cu încre­dere perspectivei© viitoare în le­gătură cu balanţa noastră comer-AÎala c3 Aa rvlntî Wh cr ft nno I© ©nu v»­hm cv puu^v wu­testa că în anumite domenii eco­nomice, în special pe tărâmul in­dustriei şi comerţului, se poate observa o netă îmbunătăţire a si­­tuaţiunei. Anumite ramuri indus­triale lucrează din plin, iar ramurile comerciale în legătură cu ele sunt foarte active. In consecinţă, nu am din acest punct de vedere nici un motiv de îngrijorare. Dimpotrivă observ o marcantă tendinţă de îm­bunătăţire, care se resîrânge asu­n«*o Itllfamtl««r .__î «I pm “«-ivftujm voi p WVUt/UUW AI tărei, ' ‘ Executarea bugetului Prima mea preocupare, cea mai permanentă şi cea mai serioa­să, este executarea bugetului. Până astăzi am pretenţia să afirm că mi-am respectat angajamentele cu punctualitate aşa cum ele a fost trecut© în decretele regale lunar. Mă apropiu de sfârşitul verii când încasările sunt total mai re­duse din cauza activităţii agricole intense şi din cauza deplasărilor de vacanţă. Cu alte cuvinte, cred că s-a terminat epoca de încasări mai modeste şi începând cu luna Septembrie voi intra în perioada de încasări mai masive. De altfel, luna August din anul acesta e cu mult superioară în ce priveşte în­cedent, fără a fi întrebuinţat pen­tru aceasta vreo constrângere fis­cală asupra contribuabililor. După cum am declarat-o în atâ­tea rânduri sunt partizanul hotărât şi cam vu­ al unei păci fiscal®, adi­că înţeleg să las contribuabililor mai multă libertate în ce priveşte pista impozitelor, ţinând seama şi de epocile de încasări mai impor­tante în legătură cu venitul econo­miei naţionale. Acum ne apropiem de sfârşitul campaniei agricole, îmi place să cred că şi contribuabilii agricultori se vor grăbi să-şi îndeplinească îndatoririle lor faţă de fisc. Acelaş lucru pot să spun, în ceea ce prive­şte contribuabilii industriaşi şi co­mercianţi din oraşe, precum şi pro­prietarii de imobile, cari acum la toamnă sunt în situaţia cea mai bună şi-şi pot îndeplii obligaţiu­nile fiscale. Fără să încep a fac® presiuni fiscale, tin să precizez că am și dat, organelor de încasări, ordine precis© și categoric® pentru activarea încasărilor, convins fiind că prin această măsură nu împedic mersul reninmîeî venerai© și ttici nu produc perturbafiuni în bugetele particulare. Fac din nou un căldu­ros apel la to­ti contribuabilii din ţară şi-i rog să-şi îndeplinească o­­bligaţiile fiscale. Nu aşi dori să fiu obligat a lua măsuri mai severe împotriva contribuabililor recalci­trant! Şi trag nădejdea că toată mari­a et­no oîiî aaoa fîi-oolo —­­ AUVU uv yuvuivoi­e tiovaia a fost înţeleasă cum se cuvine de toţi cetăţenii conştienţi din această țară­ Susţinerea preţului grâului Comisariatul grâului a cumpărat 7600 vagoane grâu, în valoare de 340 milioane lei Preţurile sunt spre urcare Comisariatul guvernului pentru valorificarea grâului, prin Centrala Cooperativă de Import şi Export, continuă să cumpere de pe piaţă stocurile de grâu ce i se oferă, la preţul dinainte stabilit. Am vrut să ştim cât a cumpărat până acum. Şi, iată ce am aflat: Până acum s’au cumpă­­rat circa şapte mii şase­­sute vagoane de grâu. Valoarea grâului e de trei sute patruzeci mili­oane lei. Cumpărările făcute prin coope­rative au fost plătite din următoa­rele fonduri: Sumele rămase de anul trecut de la Comisariatul pentru valorificarea ce­­realelor; Fondurile luate de la Creditul ipotecar agricol; Fondurile obţinute de la Manca Naţională prin ««a­rantarea cerealelor. Acest din urmă mijloc de finan­ţare, oferă posibilităţi foarte mari. E bine de notat că, in ultimele zile, ofertele de grâu către comi­sariat au scăzut, deoarece preţul grâului fiind ferm, producătorii găsesc rentabilitate în preţul de pe piaţă. Ori, preţul oferit de comisariat a fost de 43.500 lei vagonul pentru o calitate de I­ S kgr., cu 5 la sută corpuri străine, franco stafie C. F. R. sau port. Un grâu de 50 kgr. cu 3 la sută corpuri străine revine la 46.545 lei vagonul. In medie, comisariatul cumpără 200 până la 250 vagoane de grâu zilnic. Regiunile unde ofertele au fost mai mari sunt: Teleorman, Dolj, Mehedinţi şi Timiş. Acum ofertele au crescut In Moldova, mai cu­ seamă în judeţele­ Botoşani şi Dorohoi. In Transilvania oferte mai Insem­nate sunt in judeţele Satu-Mare, Bihor şi Sălaj. In genere, însă se poate spune că piaţa cerealelor e bună. In unele părţi ale ţării, preţurile pieţei au depăşit pe cele oferite de comisa­riatul guvernului pentru susţine­rea preţului grâului. Aşa s-a întâm­plat, de pildă, în judeţele Calia­­cra, Lăpuşna, iar, în Basarabia, în judeţele Lăpuşna, Tighina şi Ceta­tea Albă. Şi, la cerealele celelalte, preţu­rile sunt susţinute. Eri, orzul de 66—6­7 kgr., a co­tat 53.400 lei vagonul. Iar, porumbul franco şlep Olte­­niţa 2‘”.000 lei vagonul, , Tr. H. Germania caută noui credite LONDRA, 30 (Rador).­­ „Daily Express’ anunţă că von Riber­­tropp, trimisul cancelarului Hitler, a sosit­ la Londra cu misiunea de a conduce negocieri in vederea a­­provizionării Germaniei cu mate­rii prime şi a obţinerii unor noui credite pentru Germania. împrumutul intern Mari avantagii pentru subscriitori După cum se cunoaşte a­u cerut autorizarea Parlamentului pentru lansarea unui împrumu intern. Acest împrumut intern se va lansa la o epocă ce urmează a fi precizată, sub fer­ma a de 2 tranşe. Prima tranşă A. va cu­prinde o operaţiune de credit public în numerar, cu destinaţia de a acoperi nevoile de stat în legătu­ră cu apărarea naţională, în legătură cu întărirea Băncii de emisiune şi în legătură cu punerea în re­plicare a unui plan de re­facere economică a ţării. A doua tranşă, tranşa Bi, va avea drept scop să consolidIeze datoria flo­tantă a Statului sub for­­mă de ordonanţe de pla­tă în su­­rinţă, bonuri de tezaur , bonuri de impo­zite. Am mai declarat în atâtea rân­duri şi ma declar şi astăzi că a­­cest împrumut intern va prezenta pentru subcrliterii lui evidente a­­vantagii de siguranţă monetară şi fiscală, preum şi de evidente a­­vantagii d rentabilitate pentru că doresc să trag către tezaurul Sta­tului acel itmerar car© stă as­tăzi inactic şi cuprins de tot felul de îndoieli.Sunt încredinţat că a­­ceste avatagii de siguranţă şi rentabilitat vor fi apreciate de publicul suscriitor şi că în conse­cinţă, scoprile ce urmăresc prin acest împrmt vor fi pe deplin atinse. imprum­tul va fi emis în lei ar, adică lei aur, aşa csn ei sunt definiţi în legea monetară dela 7 Fetamase 1929 (lei sta­bilizaţi) Imprumut intern va fi scutit de orice fel d impozit elementar, su­­pracotă­ri accesiuni, prezente și viitoare. vJY AVANAGIILE PENTRU DBSCRIITOR T*1. Tot subviitorul acestui împru­mut va fi ambursat cu o primă mare peste valoarea­­ nominală, prin trageri la sorţi semestriale. Pe lângă toate aceste avanta­­jii, tot subscriitorul de rentă va participa la o seri© întreagă de premii ce se vor acorda trimes­trial, sub forma unei loterii. In sfârşit împrumutul intern va mai prezenta şi alte avantagii pe cari le voi comunica la timpul oportun prin presă opiniei publice. De în­dată ce Consiliul de Miniştri va a­­proba condiţiunile împrumutului, voi convoca din nou presa pentru a aviza din nou la cele mai bune metode de întrebuinţat în vederea lămuririi opinii publice în legătu­ră cu această importantă operaţiu­ne financiară. Ceea ce doresc astăzi să subliniez în mod deosebit este faptul că împrumu­tul intern se lansează în moneda stabilizată de as­tăzi şi că nici um fapt, nici un factor, nici un element nu o pot clinti guvernul şi pe mine personal de la hotărârea de atâtea ori repetată şi solemn afir­mată, de a păstra şi con­solida mai departe actua­la ordine monetară. Afirm din nou, în cunoş­tinţă de cauză că mone­da noastră se poate men­ţine pe baza principiilor stabilite prin legea mo­netară din Februarie 1929 şi, în consecinţă asi­gur opinia publică că a­­vem la dispoziţia noastră toate mijloacele de a menţine şi a apăra actua­la ordine monetară. Cred că în această materie se recomandă tuturor oamenilor de răspundere o deosebită prudentă în orişice fel de afirmat*] şi de proecte in legătură cu problema monetara. MONEDA NU POATE FI TRA­TATA AŞA CUM SE TRATEAZA ALTE PROBLEME DE ORDIN ECONOMIC ŞI FINANCIAR. Ea se prezintă cu aspecte de o glugă­rie excepţională și.NIMENI N’ARE 1 35) Aplicarea legii de conversiune Acum, la începutul toamnei, vi­ne la scadență primul termen de plată în legătură cu conversiunea datoriilor agricole și urbane. Nu știu cum să accent­­­uez mai categoric hotă­rârea fermă a guvernu- lui de a nu admite ulei sun fel de păsuire pentru plata primei rate de con­versiune. Este un interes de prim ordin în legătură cu reintrarea în normal din punctul de vedere al creditu­lui privat, ca scadența de la Noem­brie să fie punctual respectată. Nici un fel de considerent, de nici un fel de natură, nu poate îm­piedica guvernul din calea hotărâ­­rei luate. Toţi parlamentarii ma­joritari au fost rugaţi insistent, ca atunci când iau contact cu alegăto­­rii lor, să comunice fără menaja­­ment această hotărâre a guvernu­lui. De asemenea, prin organele ad­ministrative de toate felurile se va comunica cercurilor săteşti acea­stă hotărâre, pentru ca nu cumva să prindă propaganda care se mai face totuşi, discret, din om în om, în legătură cu o pretinsă amânare a scadenţei din Noembrie. Măsuri pentru ajutorarea agricultorilor Scăderea dobânzilor creditului agricol hipotecar Pentru a ajuta pe agricultorii intraţi in conversiune să-şi lichideze dato­riile într’un termen mai scurt, spre a putea beneficia de o reducere mai ma­sivă a datoriilor, am luat prin Consi­liul de Miniştri o nouă hotărâre în legătură cu creditul agricol hipotecar. Precum se ştie în Februarie trecut am redus dobânda percepută de Stat la fondurile ce se pun la dispoziţia cre­ditului agricol hipotecar, de la 7 jum. la sută la 4 la sută, pentru ca şi Cre­ditul Hipotecar să reducă dobânda debitorilor săi de la 10 jum. la sută la 7 jum. la sută. Cum între timp am re­dus cuponul datoriei publice externe am socotit necesar să păşim la o nouă reducere a dobânzilor şi anume: statul percepe Creditului Agricol Hipotecar, pentru cele 800 milioane lei ce-i are la dispoziţie o dobândă de numai 2 la sută. IN SCHIMB CREDITUL A­­GRICOL HIPOTECAR SE UBU­­­EA SA REDUCĂ LA RÂNDUL SAU DOBANDA DELA 7 jum. la­­ sută LA 5 la sută. Deasemeni, s-a re-­­­dus la 50 bani la sută cheltuelile de expertiză în loc de 1 la sută cât era înainte. Pe această cale se pune la dispoziţia agricultorilor, în special pentru cei mari şi mijlocii, un credit­­ ieftin cu care să-şi poată să-şi lichi-­ deze în mod masiv, vechile datorii con­­tractate. Faţă de hotărârea fermă a­ guvernului de a nu,îngădui vreo amâr­­nare a termenului din Noembrie 1934,­ concursul Creditului Agricol Hipote­­­car,­ în condiţiunile amintite poate fi de mare efect. •1 Valorificarea grâului Rn­­­înlArî rî «... ...... . Prin acţiunea de valorificare a pre­ţului grâului, ce am întreprins-o în ul­timele luni, am asigurat agricultorilor venituri cari le permit să aibă o renta­bilitate satisfăcătoare chiar la o pro­ducţie mijlocie pe hectar. Prin urma­re şi din acest punct de vedere, am căutat să punem la dispoziţia agricul­torilor mijloace cari să-i facă în mă­sură să achite rata de Conversiune din Noembrie viitor. ÎNLESNIRI LA PLATA RĂMĂŞIŢELOR FISCALE Pentru micul agricultor, care mai are de suportat între altele şi impor­tante rămăşiţe fiscale din anii prece­denţi, am luat­ prin­­Consiliul de M­i­niştri următoarea măsură: oricine da­torează adiţionale, judeţene, comu-, nale şi drumuri, din­ trecut şi anume dela 1 Aprilie 1934 înapoi, se poate elibera la libera lui alegere, prin ur­mare, fără constrângere de aceste ră­măşiţe prin munca în natură, oferind preţul de lei 200 munca cu căruţa şi 60 lei ziua de muncă cu braţele. Curii ne găsim acuma într’o epocă când nu­ există nici o muncă agricolă la ţară,­ sătenii se pot achita cu uşurinţă pe a­­ceastă­ cale de însemnate debite fis­­cale. In schimb prin munca lor se poa-­­ te începe o intensă rampanie de repa- j rare a drumurilor, precum și alte lu-, crări de interes obștesc.­­ L_. (.Continuare în­ pagina ///­a) t.

Next