Argus, decembrie 1934 (Anul 24, nr. 6496-6519)
1934-12-01 / nr. 6496
\ Râmfâțăl Decembrie 1934. Judiciare (Ilfov) Există convenţie de reciprocitate pentru executarea hotărârilor franceze în România? Curtea de Apel din Bucureşti, secţia n-a a stabilit o importanţă, jurisprudentă în materie de executor. Se ştie că hotărârile date de tribunalele streine nu pot fi executate în România decât după ce tribunalul român în circumscripţia căruia urmează a se face executarea, dă cuvenita autorizare ,,acordă execuatorul” cum se spune in limba juridică. Jurisprudenţa se stabilise în sensul că execuatorul nu se acordă decât dacă exista o convenţie specială între ţara respectivă şi a noastră. Ori asemenea convenţiune nu aveam decât cu prea puţine ţări (Italia, Austria). In consecinţă hotărârile franceze, engleze, belgiene, elveţiene, germane, etc. nu se puteau executa în România şi reclamanţii erau siliţi să pornească aci un nou proces, iar dacă dreptul lor era prescris, nu mai puteau face nimic. O mare bancă franceză, a cerut execuatorul a trei hotărâri cambinale ale Tribunalului Senet secţia 8-a comercială. Tribunalul Ilfov şi Curtea de apel din Bucureşti, conform jurisprudenţei, i-a respins cererile. Societatea a făcut însă recurs, care, după lungi şi ample desbateri în urma pledoariei d-lui av V. Minei, a fost admis şi decizia casată iar afacerea trimeasă la o nouă judecată înaintea Curţei de Apel din Bucureşti. Secţia II-a a Curţei a primit de astădată concluziile puse de societatea franceză şi a admis apelul acordând execuatorul cerut. Răspunderea creditorului derivând dintr’un sechestru Secţia 111 a T 'ibunalului a pronunţat o impistă sentinţă, cu privire la chestiunea de a ştie când şi în ce măsură are a răspunde creditorul care in loc să sechestreze averea debitorului său, sechestrează obiecte aparţinând altuia. D. X. Streit urmărind pe un debitor al său, a sechestrat o cantitate de circa 8 vag. lemne aflate în depozitul acestuia, deşi debitorul a afirmat în momentul aplicării sechestrului că averea nu este a sa şi se găseşte acolo, încredinţată lui în consignaţiune. Făcându-se contestaţie la acest sechestru de adevăratul proprietar al lemnelor, instanţele judecătoreştiau admis-o şi au dispus desfiinţarea lui. Ca urmare acestei hotărâri, proprietarul lemnelor a voit să le reia, dar a constatat că între timp ele au fost înstrăinate de debitor, care era în acelaş timp şî custode. Socotinduse lezat din fapta creditorului Iancu Streit, care prin sechestrul aplicat a făcut indisponibilă marfa ce-i aparţine, s’a adresat instanţelor judecătoreşti, cerând ca d. I. Streit sâ-i repare paguba. D. avocat Josef Grunberg pentru intimatul I. Streit a susţinut, că devreme ce clientul D-sale n’a făcut decât să-şi exercite un drept al său, fără intenţiune şi voinţa de a prejudicia pe cineva, el nu poate fi condamnat la plata vre’unei sume, că deşi acţiunea ar fi principial admisibilă, ea este însă subordona,tă culpei, că simpla afirmaţiune cu nimic dovedită în mometul sechestrării, a debitorului urmărit că mărfurile nu sunt ale sale, nu era de natură să-l împiedice în executarea creanţei sale şi că în orice caz această arătare nu e de natură să concretizee culpa clientului D-sale,i aşa că acţiunea şi apelul trebuesc respinse. Tribunalul, după divergenţă, în majoritate d-nii judecători Minculescu şi Henry Zamfirescu, a primit acest punct de vedere şi ei constatând că reclamantul apelant n- a făcut cu nimic dovada culpei d-lui Iancu Streit a respins acţiunea şi apelul acestuia. Jurisprudent fiscală In faţa Comisiunei II de apel depe lângă Administraţia financiară de Albastru, s’a judecat un proces a Cărei soluţiune e de natură să creeze jurisprudenţa. Este vorba de o contestațiune făcută de un contribuabil împotriva unei deciziuni a Comisiei de apel prin care se respinsese în lipsă apelul acestuia. Apelul fiind judecat în lipsă, Comisiunea de Apel avea obligațiunea de a constata dacă la acel termen procedura era complectă față de apelant. Ori, deşi pentru acest termen apelantul nu fusese citat, fiindcă la un termen anterior el se prezentase şi luase termenul în cunoştiinţă, totuşi acel jurnal de amânare nu arăta explicit că se dase termenul în cunoştinţă, căci menţiunea termenului în cunoştinţă era prevăzută în jurnal cu iniţialele ,,T. C.” Contestatorul a arătat că procedura civilă cere în mod categoric ca nimic într’o hotărâre să nu fie prescurtat, şi aceasta sub pedeapsă de nulitate. Aşa că literele ,,T. C..” care înseamnă o prescurtare a cuvintelor „termen în cunoştinţă” nu pot fi luate în consideraţie, ceiace înseamnă că contribuabilul trebuia să fie citat pentru judecarea apelului. Comisiunea de apel după deliberare a primit contestaţiunea şi a anulat deriziunea atacată cu contestaţiune, decizând că într’o hotărâre judecătorească nu sunt permise prescurtări.. Hotelierii sunt comercianţi? Tribunalul Ilfov secţiunea 3-a în Complectul d-lor judecători Minculescu şi Ivancevanu, s’a pronunţat ori într’o importantă speţă. Soţii Dinescu au cerut beneficiul legii conversiunii pentru o datorie de 1.500.000 ce o au garantată cu ipotecă într’un imobil aşa zis hotel din str. Crucea de Piatră No. 8. Creditorul, prin d. av. S. O. Postelnicu a cerut decăderea soţilor Dinescu dela beneficiul legii conversiunii pe motiv că sunt comercianţi, făcând comerţul de camere mobilate şi de hotel. Debitorii s’au apărat că nu sunt comercianţi întrucât serviciul sanitar a dat o deriziune de închiderea stabilimentului şi mai susţineau că nu sunt comercianţi din faptul că nu sunt trecuţi nici în registrul hotelurilor şi nici in registrul de firme de pe lână Camera de comerţ. După deliberare, tribunalul a admis teza creditorului şi socotind pe debitori comercianţi, i-a decăzut din beneficiul legii conversiunii. Proces de contrabandă de devize Pentru a putea paşi la judecarea procesului de contrabandă de devize in care este inculpat Iancu Falkenfneck fost casier la Banca Berkovitz, tribunalul Ilfov secţiunea I p. c. numise o serie de experţi care să traducă nişte scrisori depuse de inculpat în limba franceză. Toţi aceşti experţi s-au recuzat din însărcinarea căpătată. La stăruinţa Băncii Naţionale care este parte civilă în proces şi urmăreşte cu toată atenţiunea mersul desbaterilor, tribunalul a numit un alt domn expert în persoana d-lui avocat Keminger, care a şi depus ori legiuitul jurământ şi a şi procedat la traducerea acelor scrisori. Astfel că la 12 Decembrie procesul se va putea judeca definitiv. Bancrută simplă şi frauduloasă D. procuror Locusteanu a deschis ori acţiune publică pentru bancrută simplă şi frauduloasă în contra comerciantului Petre Vornicu din str. Prelungirea Dorobanţi Nr. 1, şi în contra comerciantului Isidor Fischgold dn str. Labirint 154, pentru delictul de bancrută simplă. Procesul Bolfist— Sakelarie ?D in procesul penal dintre d-nii Sakelarie şi I. Bolfist, Curtea de apel secţ. 3-a care judecă procesul, a admis suplimentul de expertiză grafică cerut de partea civilă și a numit expert grafic pe d. Schneikert, şeful serviciului de identificare de la Berlin, căruia i-a fixat un onorariu de 25.000 lei. D. Bolfist, inculpat în proces, a depus la dosar o petiţiune prin care cere înlocuirea acestui domn expert pe motiv că el a fost numit după indicaţia părţei civile şi nu inspiră petiţionarului toate garanţiile de obiectivitate. Roagă Curtea să numească din oficiu un alt domn expert. Totodată d. Bolfist a mai cerut şi preschimbarea termenului de judecată care s’a fixat la 16 A-prilie, într’altul mai apropiat. Curtea a fixat ziua de 10 Decembrie pentru discutarea contradictorie a acestor cereri Concordatul Băncii Blank O serie de creditori ceruseră tribunalului de comerţ revocarea, concordatului Băncii Blank pe consideraţiunea că ratele concordatare exigibile nu au fost achitate la timp. In această instanţă, Banca Blank a cerut să facă dovada că îndeplineşte condiţiunile articolului 61 din noua lege a conversiunei, in sensul că in momentul promulgarea acestei legi, poseda un procent mai mare de 15 la sută din totalul creanţelor supuse prevederilor legii asanării şi ca atare beneficiază de un termen de graţie de cinci ani pentru plata tuturor ratelor concordatare datorate. La cererea creditorilor, tribunalul a numit o expertiză contabilă în persoana d-lui profesor Iacobescu de la Academia Comercială, care verificând registrele băncii să refere dacă într’adevăr Banca îndeplineşte cerinţele legii. Tribunalul, în şedinţa de eri, în complectul d-lor judecători Cerban şi Răsnovanu, judecând din nou cererea de revocare, a respins-o pe consideraţiunea că din raportul de expertiză contabilă de la dosar, reese că Banca Blank are un plasament de 55,05 la sută creanţe supuse conversiunii, adică 145.133.633 lei faţă de un portofoliu de creanţe de 203.267.000 lei. Astfel că Banca Blank îndeplineşte cerinţele articolului 61 şi se bucură de termenul de graţie prevăzut de legea conversiunei. Cazul d-lui general Dumitrescu Comisiunea pentru controlul averilor de pe lângă Curtea de Apel din Bucureşti, terminând instrucţiunea în ce priveşte averea d-lui general Dumitrescu, a decis trimiterea dosarului Înaintea Curţii de Apel spre judecare. Acest dosar conţinând 551 file a fost repartizat la seciunea 3-a şi eri s-a fixat termen pentru judecare la 14 Decembrie. Cei doi medici, Pipergal şi Fridman rămân arestaţi Doctorii Pipergal şi Moise Fridman, arestaţi la cabinetul 9 pentru avort, au cerut er liberarea lor provizorie pe cauţiune. După desbateri, de judecător de instrucţie Oprescu, a respins ambele cereri. Fraudele dela Banca Viticolă Eri au continuat înaintea tribunalului Ilfov secţiunea 11, desbaterile Dorcesului fraudelor dela Banca Viticola. în şedinţa de eri s’au audiat o serie de martori ,iar desbaterile au rămas în continuare. HR GUS Importul maşinilor şi instalaţiilor industriale CONSTITUIREA COMISIEI SPECIALE" Consiliile consultative de industrie şi mine întrunite la ministerul Industriei şi comerţului, sub preşedinţia d-lui ing. N. P- Ştefănescu şi cu prezenţa d-lui I. Minolescu*, strunga, ministrul industriei şi comerţului, au ales următoarele 7 Persoane ca reprezentanţi în comisiunea specială care să stabilească: importul de instalaţiuni industriale şi maşini industriale pe d-nii: ing. Banciu având ca supleant ped. ing. Mătăsaru, ing. Bujor având ca supleant pe d. ing. Schileru, ing. Cassasovici având ca supleant pe d. ing. SMargulies, ing. c. Orghidan având ca supleant pe d. ing. Van Perieteanu, ing. Misu Schapira având ca supleant pe d. ing. D. Moina, ing. Cr. Penescu-Kertsch având ca supleant pe d- D. Miniomita, ing. Cesar Popescu având ca supleant pel. ing. Al. Serbulescu Graminus Informaţiuni . Consfătuirea comercianţilor importatori ce urma să aibe foc aseară la Camera de comerţ a fost amânată Reparaţi maşinile dvs. de scris la cea mai veche firmă din ţară: Segaller .Victoriei Nr. 44 Telefon 3.85.55. ..... la Cursul de numismatică de la şcoala superioară de arhivistică şi paleografie continuă în fiecare Sâmbătă la orele 2 d am.. Pe lângă elevii şcoalei pot lua parte şi membrii Societăţii numismatice române şi alte persoane cari se interesează de ştiinţa numismatică. Ministerul muncii a fost înştiinţat că direcţiunea minelor din „Cozla” jud. Caraş, a dat preaviz la 160 lucrători. Inspectoratul muncii respectiv a primit ordin să cerceteze motivele pentru cari se concediază aceşti lucrători. Astăzi este ultima zi a împrumutului E probabil o prelungire numai pentru subscrieri din afară.—Câteva importante subscrieri realizate ori eri după amiază, publicul a continuat să ocupe până seara târziu, ghișeele Băncilor destinate subscrierilor la împrumutul inzestrărei. Numeroase întreprinderi, au adus deasemenea vărsămintele colectate de la funcţionari, precum şi participarea lor directă, şi le-au depus în schimbul chitanţelor provizorii eliberate de toate instituţiile, cu o deosebită calanţă. Faptul că Ministerul de Finanţe, nu a luat încă nici o hotărâre în ce priveşte o eventuală prelungire a termenului de subscriere, a sporit afluxul micilor şi marilor posesori de capital. Se poate conta, pentru zilele de 28 şi 29 Noembrie pe subscrieri care depăşesc 100 milioane lei numai pentru Capitală. In această sumă nu sunt înglobate subscrierile masive ale multor capitalişti streini, nici depunerile pentru împrumut făcute de întreprinderile industriale, direct la NGIR. Din Capitală se află d. Marie Musy, fost preşedinte al republicei federale elveţiene, şi un eminent cunoscător al problemelor economice D-sa a binevoit să facă agenţiei „Balkanpress” următoarele declaraţiuni în legătură cu împrumutul de înzestrare: ,,După cât ştiu eu, acest împrumut vizează înzestrarea şi reorganizareautilajului naţional acest împrumut ar trebui sprijinit nu numai de locuitorii României ci merită toată atenţiunea străinătăţii. Ar fi de dorit ca România să servească drept exemplu şi celorlalte state dunărene cari au nevoie de o asemenea inzestrare. Pentru că în statele dunărene se simte nevoia unei comunicaţiuni mai perfecte, deoarece în general la aceste ţări la 100 ha. sunt numai 400 metri drum pe când în Canada pentru acelaş teren sunt 3.000 metri de căi de comunicaţie. Toate statele dunărene ar trebui să vizeze formarea unei mari colaborări economice”. D. Jean-Marie Musy vorbeşte cu adânca sa competenţă, şi subliniază importanţa pe care împrumutul inzestrărei o va avea în marile lucrări publice, printre care desigur arterele de circulaţie vor constitui una din realizările principale. * Direcţiunea generală CFR, anunţă că personalul imprimeriei drumului de fier Flaret, prin conducătorul ei de inspector Gh. Bălăşescu, înţelegând importanţa covârşitoare pentru ţară a împrumutului Inzestrărei, a subscris suma de lei 850.000. Gestul vorbeşte mai mult decât orice explicaţie deoarece, majoritatea personalului acestei imprimerii, o formează lucrătorii tipografi. Fabrica de ciocolată Zamfirescu, împreună cu personalul ei, a subscris suma de 300.000 lei. Fabrica de mătăsuri Sighişoara a subscris cu personalul ei, suma de 500.000 Iei. , D. ministru de finanţe a primit din partea d-lui O. Brăneanu directorul S°c. ..Industria Textilă Lugoj” o scrisoare în care îi aduce respectuos la cunoştiinţă, că acea întreprindere, pătrunsă de utilitatea şi de avantagiile împrumutului intern şi însufleţită de un real patriotism, a subscris suma de lei 5.000. 000. Soc. de Asigurare „Phoenici” a vărsat în acelaş scop la una din băncile din Bucureşti suma de lei 1.000. 000. Cu aceiaşi sumă trece în rândul subscriitorilor Societatea de Asigurare ,,Sun”„ întreprinderile ,Socec” S. A. inclusiv personalul, au vărsat, pentru împrumut suma de lei 750.000. Pe ziua de ori numai la ghişeele poştei centrale, publicul mare, a subscris suma de lei 1.400.000. soc. Bancară Română a alocat din fondurile ei de rezervă la împrumutul înzestrării suma de lei 10 milioane ceea ce reprezintă o subscriere nominală de aproape 11.500.000 lei. * După toate probabilităţile, astăzi este ultima zi a subscrierilor la împrumut. După cum am mai anunţat, o eventuală prelungire este posibilă, dar numai pentm subscrierile de lei blocaţi, şi pe un termen foarte scurt înlăuntrul căruia să poată sosi la băncile din Bucureşti confirmările ordinelor telegrafice şi dispozițiilor telefonice primite dela detentorii streini. # Doctor Armand Cotter Specializat la Vienna (Prof. Farges) Boli interne, stomac, ficat nutriţie , varice, hemoroizi Str. Antim 2.. Consult zilnic 3-6 în acelaş etaj cu dr. M. Cotter (stomatolog dentist) - - . ' " I., TeleL 3.77.32 . Casa şcoalelor şi a culturii poporului a subscris la: împrumutul de înzestrare a ţării întreg, numerarul aparţinând diverselor. Fundaţiuni particulare aflate sub administrarea ei, însumă totală de lei 12.140.000. Aceasta în afară de sumele subscrise de funcţionarii acestei Institutioni. Printr’o deciziune a ministerului instrucţiunii, al cultelor şi artelor, publicată în „Monitorul Oficial" din 29 Noembrie crt. s’a reînfiinţat pe ziua de 1 Decembrie 1934, inspectoratele şc. regionale în oraşele: Oradea-Mare şi Braşov. S’a repartizat sub administraţia şi controlul Inspectoratului şcolar din Oradea-Mare, jud. Bihor, Satu-Mare Sălaj şi Maramureş, iar sub administraţia şi controlul Inspectoratului şcolar Braşov, judeţele: Făgăraş, Braşov, Trei-Scaune, Odorhei şi Ciuc. Prefectura Poliţiei aduce la cunoştinţa proprietarilor de automobile cu numere din ţări străine că urmează să se prezinte de îndată Serviciului de circulaţie pentru viza actelor. Toate vehiculele găsite circulând cu actele nevizate se vor conduce de îndată la Serviciul de circulaţie unde li se va aplica amenda legală (conform art. 18 al. C. din regulamentul legii de circulație). Tratativele navale dintre Japonia Statele Unite şi Anglia LONDRA. 29.Radar. — Amiralul Yamamoto a făcut declaraţii reprezentantului din Londra al agenţiei Havas, arătând stadiul în care se află tratativele navale dintre Japonia, Statele Unite şi Anglia. Suntem primii a ne da seama de efectele grave pe care le-ar avea denunţarea unilaterală a tratatului dinWashington, a declarat d-sa. Astfel se explică faptul că Japonia a cerut Franţei şi Italiei să-i comunice intenţiile lor faţă de tratatul din Washington. Nu urmărim crearea unui front unic, îndreptat împotriva vreunei puteri, ci dorim în mod sincer realizarea unui acord, care să ducă la înlocuirea actualului tratat printr’un instrument diplomatic „mai adecvat”. Amiralul Yamamoto a arătat apoi că ultimele întrevederi nu au dus la o apropiere a punctelor de vedere britanic şi japonez. Totuşi, a încheiat d-sa, nu am pierdut speranţa de a ajunge la o înţelegere satisfăcătoare pentru toate părţile interesate. " . 4 "VIZITAREA EXPOZIŢIEI TOTELECTRI ■ffî şi veţi vedea cum puteţi să vă faceţi căminul mai plăcut — mai confortabil — şi aceasta cu MAI PUŢINE CHELTUELI ! Dsshaierno Pari a mentora secretarul general al partidului national-ţărănesc. -DISCUȚIA LA MESAJ începe discuţia în jura! adrese! de răspuns la mesaj. Vorbeşte d. Costache Leanca la numele partidului ţărănist radical care declară că nu votează adresat Azi, la ora 3.30, şedinţă. Continuă discuţia în jurul mesajului. VIZITĂ ÎN VICTORIEI 80. Va face din Dv. un adept entuziast al aparatelor electrice în căminul Dv..Vizitarea nu vă obligă la nimic. Acum când curentul electric e atât de ieftin, treuie să vă gândiţi la modernizarea căefinului Dv., cum să va faceţi munca menajului mai plăcută mult uşoară. Există în Bucureşti o adresă unde puteţi vedea toate aparatele electrice funcţionând, unde puteţi obţine orice lămuriri cari vă interesează! Această rnSEtmUkti '•«•••••# •»*»•» c ^eslisafa «lisa 29 jVeesofsFie D. George Fotino deschide şerila la ora 4 d. a. în prezentalor miniştri Inculeţ, Iamandi, Neură şi Titeanu. COMUNICĂRI începe seria comunicărilor. D. GIURASCU (georgist) se interesează dacă statul şi-a exercitat dreptul de preemţiune asupra terenurilor din Cadrilater rămase în urma emigranţilor turci. D. Negură, subsecretar de Stat, răspunde că s’au luat măsuri ca terenurile să rămână în mâinile populaţiei româneşti. Urmează comunicarea d-lui O. HAN în legătură cu donaţia Ştefan Popescu. D. prof. PETRE ANDREI cere ministrului de interne să dea lămuriri despre împrejurările în care au fost ucişi patru ţărani în corn. Toporăşti (Vaslui) pentru că erau adepţii stilului vechiu. D. Modreanu se asociază la această comunicare. Ministrul internelor, d. INCULEŢ răspunde că s’a numit o comisiune care a anchetat cazul. Chestiunea este azi în fata instanţelor judiciare. In orice caz s’au dat dispoziţii ca asemenea cazuri să nu se mai repete. Maiorul de jandarmi care a dat ordin să se tragă în ţărani a fost suspendat. ANUNŢARI DE INTERPELĂRI Anunţă interpelări d-nii: Cartojan (numirile în învăţământul secundar); V. Lapedatu (numirile şi transferările în învăţământul primar); B. Ghimbăşeanu (care cere aducerea directorului uzinelor Skoda în faţa comisiunei de anchetă); Radu Lascu (în legătură cu situaţia dezastruoasă a portului Brăila). INVAZIA STREINILOR D. dr. ISACESCU (tăr. indep.) îşi desvoltă interpelarea în legătură cu pericolul invaziei streinilor în întreprinderi. D. TITEANU, subsecretar de Stat la interne, spune că pentru rezolvarea acestei probleme, se cere efortul unei politici de stat care să depăşească politicele diferitelor partide. Aminteşte realizările guvernului în această direcţie. UN PROECT DIN INIŢIATIVA PARLAMENTARA D. MODREANU, depune un proiect din iniţiativă parlamentară prin care se acordă o recompensă naţională ofiţerilor activi şi în rezervă, distinşi în războiul cel mare cu ordinele „Steaua“ şi „Coroana României“. Proectul e iscălit de 100 deputaţi. Se admite urgenta. feUl INTERPELAREA DD-LUI MADGEARU D. Manolescu-Strunga ministrul industriei, face cunoscut Adunării că a fixat, împreună cu d. Madgearu data de 13 Decembrie pentru desvoltarea interpelării anunţate de adresa este: CALEA VICTORIEI No. 50 Vizitaţi expoziţia negreşit! Acolo, ingineri electricieni vă vor explica cum funcţionează fiecare aparat în parte şi veţi afla ce puţin costă să posedaţi şi să întrebuinţaţi aceste aparate care caracterizează secolul nostru. Acolo veţi afla cum puteţi cumpăra orice aparat electric. CREDIT LUNG SOC. GENERALA DE GAZ ŞI DE ELECTRICITATE.» BUCUREŞTI Senatul Şedinţa din 29 Noembrie D. preşedinte Leonte Moldovanu a deschis şedinţa la 4 şi 15. Pe banca ministerială d-nii miniştri Al. Lapedatu şi Nistor. D. PETRE GARBOVICEANU face un apel ca senatorii să subscrie la împrumut leafa fixă pe trei luni. Senatul aprobă. D. LEONTE MOLDOVANU, având asentimentul membrilor Senatului, se opune şi cere să se ţină seama numai de propunerea d-lui senator Gârboviceanu. Senatul aprobă. TAXELE UNIVERSITARE D. SAUCIUC SAVEANU întreabă pe d. ministru al instrucţii dacă ştie de nemulţumirile studenţilor universitari din cauza taxelor, şi dacă este dispus în cadrul autonomiei universitare, să înceapă o acţiune care să pună capăt nemulţumirilor şi agitaţiilor. D. Sauciuc Saveanu cere şi dosarul cu privire la învăţătorii suspendaţi în Septembrie 1934 în Bucovina şi anunţă o interpelare pe chestia acestor suspendări. D. M. MURA luând cuvântul la discuţia la Mesaj face o expunereprivitoare la situaţia noastră externă. Examinează răspunsul la Mesaj şi subliniază pasagiile privitoare la politica noastră externă. Aduce omagii d-lui N. Titulescu şi constată că atâta vreme cât avem în fruntea ministerului de externe acest exponent al politicei noastre externe suntem asiguraţi că această politică va fi dusă la îndeplinire. In ce priveşte situaţia armatei noastre subliniază pasagiile din Mesaj care se referă la acest punct şi-şi exprimă speranţa că promisiunile nu vor rămâne pe hârtie ci vor fi înfăptuite. In ce priveşte propaganda românească peste hotare, oratorul subliniază faptul că străini, şi în special ungurii fac o propaganda desmătată, ponegrind ţara noastră. România treaue să răspundă cu energie acestei propagande să iasă din pasivitatea ei condamnabilă, pentru că numai aşa putem să înlăturăm duşmăniile ce ne areD. AL. SAMOIL anunţă o înşelare şi cere d-lui ministru al muncii să-i pue la dispoziţie cheltuelile făcute de ministerul muncii la căminele de ucenici şi la mo,dul cum sunt administrate cotizaţiile asiguraţilor. V MODIFICAREA LEGII ASIGURA- RILOR SOCIALE D. D. R. IOANITESCU anunţă o interpelare d-lui ministru al muncii asupra nelealitaţii şi neconstitutio- nalităţii decretului lege privitor, la modificarea legii asigurărilor sociale. Acest decret în dispreţul declaraţiilor d-lui ministru Victor Antonescu că regimull excepţiona al decretelor legi nu se aplică asigurărilor sociale e alcătuit din întuneric şi fără controlul parlamentului. Decretul răpeşte autonomia asigurărilor sociale întronând arbitrajul guvernamental. Cere tabloul tuturor numirilor dela data de 8 Noembrie1931 până la 31 şi cu sumele plătită sub toate formele. aiiiya.. D. Solacolu relevă ca în Mesa este subliniată importanta proble- mă a producţiei agricole. Arată că muncitorii agricoli nol trebue să-şi vândă produsele dn pierdere. Pământurile lor trebui însă valorificate. Dar această vzfllorificare nu se poate face decât atunci când debuşeele pe pieteţe străine vor fi asigurate. 1 Vorbeşte apoi de valorificarea producţiei de vin şi a lânei. 1 Inchee declarând că votează răspunsul la Mesaj. Şedinţa s-a ridicat la orele 6 şi 15, azi şedinţă a 4 (f. a. Discuţiei la Mesaj .....I, I ............................■-» \