Argus, decembrie 1934 (Anul 24, nr. 6496-6519)

1934-12-01 / nr. 6496

\ Râmfâțăl Decembrie 1934. Judiciare (Ilfov) Există convenţie de reci­procitate pentru executa­rea hotărârilor franceze în România? Curtea de Apel din Bucureşti, secţia n-a a stabilit o importanţă, jurisprudentă în materie de execu­tor. Se ştie că hotărârile date de tri­bunalele streine nu pot fi executate în România decât după ce tribu­nalul român în circumscripţia că­ruia urmează a se face executarea, dă­ cuvenita autorizare ,,acordă execuatorul” cum se spune in limba juridică. Jurisprudenţa se stabilise în sen­sul că execuatorul nu se acordă decât dacă exista o convenţie spe­cială între ţara respectivă şi a noastră. Ori asemenea convenţiu­­ne nu aveam decât cu prea puţine ţări (Italia, Austria). In consecinţă hotărârile franceze, engleze, belgie­ne, elveţiene, germane, etc. nu se puteau executa în România şi re­clamanţii erau siliţi să pornească aci un nou proces, iar dacă dreptul lor era prescris, nu mai puteau fa­ce nimic. O mare bancă franceză, a cerut execuatorul a trei hotărâri cambin­­ale ale Tribunalului Senet secţia 8-a comercială. Tribunalul Ilfov şi Curtea de apel din Bucureşti, con­form jurisprudenţei, i-a respins ce­rerile. Societatea a făcut însă recurs, ca­re, după lungi şi ample desba­teri în urma pledoariei d-lui av V. Minei, a fost admis şi decizia casa­tă iar afacerea trimeasă la o nouă judecată înaintea Curţei de Apel din Bucureşti. Secţia II-a a Curţei a primit de astădată concluziile puse de socie­tatea franceză şi a admis apelul a­­cordând execuatorul cerut. Răspunderea creditorului derivând dintr’un sechestru Secţia 111­ a T 'ibunalului a pro­nunţat o impi­stă sentinţă, cu privire la chestiunea de a ştie când şi în ce măsură are a răspunde creditorul care in loc să sechestre­ze averea debitorului său, seches­trează obiecte aparţinând altuia. D. X. Streit urmărind pe un de­bitor al său, a sechestrat o can­titate de circa 8 vag. lemne aflate în depozitul acestuia, deşi debito­rul a afirmat în momentul aplicării sechestrului că averea nu este a sa şi se găseşte acolo, încredinţată lui în consignaţiune. Făcându-se con­testaţie la acest sechestru de ade­văratul proprietar al lemnelor, in­stanţele judecătoreşti­­au admis-o şi au dispus desfiinţarea lui. Ca ur­mare acestei hotărâri, proprietarul lemnelor a voit să le reia, dar a constatat că între timp ele au fost înstrăinate de debitor, care era în acelaş timp şî custode. Socotindu­­se lezat din fapta creditorului Ian­cu Streit, care prin sechestrul apli­cat a făcut indisponibilă marfa ce-i aparţine, s’a adresat instanţe­lor judecătoreşti, cerând ca d. I. Streit sâ-i repare paguba. D. avocat Josef Grunberg pentru intimatul I. Streit a susţinut, că devreme ce clientul D-sale n’a fă­cut decât să-şi exercite un drept al său, fără intenţiune şi voinţa de a prejudicia pe cineva, el nu poate fi condamnat la plata vre’unei su­me, că deşi acţiunea ar fi principial admisibilă, ea este însă subordona­,­tă culpei, că simpla afirm­aţiune cu nimic dovedită în mometul se­chestrării, a debitorului urmărit că mărfurile nu sunt ale sale, nu era de natură să-l împiedice în execu­tarea creanţei sale şi că în orice caz această arătare nu e de natură să concretizee culpa clientului D-sale,­­i aşa că acţiunea şi ape­lul tre­buesc respinse. Tribunalul, după divergenţă, în majoritate d-nii judecători Mincu­­lescu şi Henry Zamfirescu, a pri­mit acest punct de vedere şi ei constatând că reclamantul apelant n-­ a făcut cu nimic dovada culpei d-lui Iancu Streit a respins acţiu­nea şi apelul acestuia. Jurisprudent fiscală In faţa Comisiunei II de apel de­pe lângă Administraţia financiară de Albastru, s’a judecat un proces a Cărei soluţiune e de natură să creeze jurisprudenţa. Este vorba de o contestațiune fă­cută de un contribuabil împotriva unei deciziuni a Comisiei de apel prin care se respinsese în lipsă a­­pelul acestuia. Apelul fiind judecat în lipsă, Co­­misiunea de Apel avea obligațiu­nea de a constata dacă la acel ter­men procedura era complectă față de apelant. Ori, deşi pentru acest termen apelantul nu fusese citat, fiindcă la un termen anterior el se prezentase şi luase termenul în cu­­noştiinţă, totuşi acel jurnal de a­­mânare nu arăta explicit că se da­­se termenul în cunoştinţă, căci men­ţiunea termenului în cunoştinţă era prevăzută în jurnal cu iniţia­lele ,,T. C.” Contestatorul a arătat că proce­dura civilă cere în mod categoric ca nimic într’o hotărâre să nu fie prescurtat, şi aceasta sub pedeapsă de nulitate. Aşa că literele ,,T. C..” care înseamnă o prescurtare a cu­vintelor „termen în cunoştinţă” nu pot fi luate în consideraţie, ce­iace înseamnă că contribuabilul trebuia să fie citat pentru judeca­rea apelului. Comisiunea de apel după delibe­rare a primit contestaţiunea şi a anulat deriziunea atacată cu con­testaţiune, decizând că într’o hotă­râre judecătorească nu sunt per­mise prescurtări.. Hotelierii sunt com­er­­­cianţi? Tribunalul Ilfov secţiunea 3-a în Complectul d-lor judecători Mincu­­lescu şi Ivancevanu, s’a pronunţat ori într’o importantă speţă. Soţii Dinescu au cerut beneficiul legii conversiunii pentru o datorie de 1.500.000 ce o au garantată cu ipotecă într’un imobil aşa zis hotel din str. Crucea de Piatră No. 8. Creditorul, prin d. av. S. O. Pos­­telnicu a cerut decăderea soţilor Dinescu dela beneficiul legii con­versiunii pe motiv că sunt comer­cianţi, făcând comerţul de camere mobilate şi de hotel. Debitorii s’au apărat că nu sunt comercianţi întrucât serviciul sa­nitar a dat o deriziune de închi­derea stabilimentului şi mai susţi­neau că nu sunt comercianţi din faptul că nu sunt trecuţi nici în registrul hotelurilor şi nici in re­gistrul de firme de pe lână Camera de comerţ. După deliberare, tribunalul a ad­mis teza creditorului şi socotind pe debitori comercianţi, i-a decăzut din beneficiul legii conversiunii. Proces de contrabandă de devize Pentru a putea paşi la jude­carea procesului de contrabandă de devize in care este inculpat Iancu Falkenfn­eck fost casier la Banca Berkovitz, tribunalul Ilfov secţiunea I p. c. numise o serie de experţi care să traducă nişte scri­sori depuse de inculpat în limba franceză. Toţi aceşti experţi s-au recuzat din însărcinarea căpătată. La stăruinţa Băncii Naţionale ca­re este parte civilă în proces şi ur­măreşte cu toată atenţiunea mer­sul desbaterilor, tribunalul a numit un alt domn expert în persoana d-lui avocat Keminger, care a şi depus ori legiuitul jurământ şi a şi procedat la traducerea acelor scrisori. Astfel că la 12 Decembrie proce­sul se va putea judeca definitiv. Bancrută simplă şi frauduloasă D. procuror Locusteanu a des­chis ori acţiune publică pentru bancrută simplă şi frauduloasă în contra comerciantului Petre Vor­­nicu din str. Prelungirea Doro­banţi Nr. 1, şi în contra comerciantului Isi­­dor Fischgold dn str. Labirint 154, pentru delictul de bancrută simplă. Procesul Bolfist­— Sakelarie ?D­ in procesul penal dintre d-nii Sa­kelarie şi I. Bolfist, Curtea de apel secţ. 3-a care judecă procesul, a admis suplimentul de expertiză gra­fică cerut de partea civilă și a nu­mit expert grafic pe d. Schneikert, şeful serviciului de identificare de la Berlin, căruia i-a fixat un onora­riu de 25.000 lei. D. Bolfist, inculpat în proces, a depus la dosar o petiţiune prin care cere înlocuirea acestui domn ex­pert pe motiv că el a fost numit după indicaţia părţei civile şi nu inspiră petiţionarului toate garan­ţiile de obiectivitate. Roagă Curtea să numească din oficiu un alt domn expert. Totodată d. Bolfist a mai cerut şi preschimbarea termenului de judecată care s’a fixat la 16 A-­­prilie, într’altul mai apropiat. Curtea a fixat ziua de 10 Decem­­brie pentru discutarea contradic­torie a acestor cereri Concordatul Băncii Blank O serie de creditori ceruseră tri­bunalului de comerţ revocarea, con­cordatului Băncii Blank pe conside­raţiunea că ratele concordatare exi­gibile nu au fost achitate la timp. In această instanţă, Banca Blank a cerut­ să facă dovada că îndepli­neşte condiţiunile articolului 61 din noua lege a conversiunei, in sensul că in momentul promulgarea aces­tei legi, poseda un procent mai ma­re de 15 la sută din totalul cre­anţelor supuse prevederilor legii asanării şi ca atare beneficiază de un termen de graţie de cinci ani pentru plata tuturor ratelor con­cordatare datorate. La cererea creditorilor, tribuna­lul a numit o expertiză contabilă în persoana d-lui profesor Iaco­­bescu de la Academia Comercială, care verificând registrele băncii să refere dacă într’adevăr Banca înde­plineşte cerinţele legii. Tribunalul, în şedinţa de eri, în complectul d-lor judecători Cerban şi Răsnovanu, judecând din nou cererea de revocare, a respins-o pe consideraţiunea că din raportul de expertiză contabilă de la dosar, ree­­se că Banca Blank are un plasa­ment de 55,05 la sută creanţe su­puse conversiunii, adică 145.133.633 lei faţă de un portofoliu de crean­ţe de 203.267.000 lei. Astfel că Banca Blank îndeplineş­te cerinţele articolului 61 şi se bu­cură de termenul de graţie prevă­zut de legea conversiunei. Cazul d-lui general Dumitrescu Comisiunea pentru controlul ave­rilor de pe lângă Curtea de Apel din Bucureşti, terminând instruc­ţiunea în ce priveşte averea d-lui general Dumitrescu, a decis trimi­terea dosarului Înaintea Curţii de Apel spre judecare. Acest dosar conţinând 551 file a fost repartizat la seciunea 3-a şi eri­­ s-a fixat termen pentru jude­care la 14 Decembrie. Cei doi medici, Pipergal şi Frid­man­ rămân arestaţi Doctorii Pipergal şi Moise Frid­man, arestaţi la cabinetul 9 pentru avort, au cerut er­ liberarea lor pro­vizorie pe cauţiune. După desbateri, de judecător de instrucţie Oprescu, a respins ambe­le cereri. Fraudele dela Banca Viticolă Eri au continuat înaintea tribu­nalului Ilfov secţiunea 11, desbate­­rile Dorcesului fraudelor dela Banca Viticola. în şedinţa de eri s’au audiat o serie de martori ,iar desbaterile au rămas în continuare­. HR GUS Importul maşinilor şi instalaţiilor indus­triale CONSTITUIREA COMISIEI SPECIALE" Consiliile consultative de industrie şi mine întrunite la ministerul In­dustriei şi comerţului, sub preşe­dinţia d-lui ing. N. P- Ştefănescu şi cu prezenţa d-lui I. Minole­scu*, strunga, ministrul industriei şi co­merţului, au ales următoarele 7 Per­soane ca reprezentanţi în comisiu­nea specială care să stabilească: im­portul de instalaţiuni industriale şi maşini industriale pe d-nii: ing. Ban­ciu având ca supleant pe­­d. ing. Mă­­tăsaru, ing. Bujor având ca supleant pe d. ing. Schileru, ing. Cassasovici având ca supleant pe d. ing. S­­Margulies, ing. c. Orghidan având ca supleant pe d. ing. Van Perie­­teanu, ing. Misu­ Schapira având ca supleant pe d. ing. D. Moina, ing. Cr. Penescu-Kertsch având ca su­pleant pe d- D. Miniomita, ing. Ce­sar Popescu având ca supleant pe­­l. ing. Al. Serbu­lescu Graminus Informaţiuni . Consfătuirea comercianţilor impor­tatori ce urma să aibe foc aseară la Camera de comerţ a fost amânată­ Reparaţi maşinile dvs. de scris la cea mai veche firmă din ţară: Segaller .Victoriei Nr. 44 Telefon 3.85.55. ..... l­a Cursul de numismatică de la şcoa­la superioară de arhivistică şi pa­leografie continuă în fiecare Sâm­bătă la orele 2 d­ am.. Pe lângă elevii şcoalei pot lua par­te şi membrii Societăţii numismatice române şi alte persoane cari se in­teresează de ştiinţa numismatică. Ministerul muncii a fost înştiinţat că direcţiunea minelor din „Cozla” ju­d. Caraş, a dat preaviz la 160 lu­crători. Inspectoratul muncii respectiv a primit ordin să cerceteze motivele pentru cari se concediază aceşti lu­crători. Astăzi este ultima zi a împrumutului E probabil o prelungire numai pentru subscrieri din afară.—Câteva importante subscrieri rea­lizate ori­ eri după amiază, publicul a con­­tinuat să ocupe până seara târziu, ghișeele Băncilor destinate subscri­­erilor la împrumutul inzestrărei. Numeroase întreprinderi, au adus deasemenea vărsămintele colectate de la funcţionari, precum şi partici­parea lor directă, şi le-au depus în schimbul chitanţelor provizorii e­­liberate de toate instituţiile, cu o deosebită calanţă. Faptul că Ministerul de Finanţe, nu a luat încă nici o hotărâre în ce priveşte o eventuală prelungire a termenului de subscriere, a spo­rit afluxul micilor şi marilor pose­sori de capital. Se poate conta, pentru zilele de 28 şi 29 Noembrie pe subscrieri ca­re depăşesc 100 milioane lei numai pentru Capitală. In această sumă nu sunt înglobate subscrierile ma­sive ale multor capitalişti streini, nici depunerile pentru împrumut făcute de întreprinderile industri­ale, direct la N­GIR. D­in Capitală se află d. Marie Mu­­sy, fost preşedinte al republicei fe­derale elveţiene, şi un eminent cu­noscător al problemelor economice D-sa a binevoit să facă agenţiei „Balkanpress” următoarele declara­ţiuni în legătură cu împrumutul de înzestrare: ,,După cât ştiu eu, acest împru­mut vizează înzestrarea şi reorga­nizarea­­utilajului naţional acest împrumut ar trebui sprijinit nu nu­mai de locuitorii României ci me­rită toată atenţiunea străinătăţii. Ar fi de dorit ca România să ser­vească drept exemplu şi celorlalte state dunărene cari au nevoie de o asemenea inzestrare. Pentru că în statele dunărene se simte nevoia unei comunicaţiuni mai perfecte, deoarece în general la aceste ţări la 100 ha. sunt numai 400 metri drum pe când în Cana­da pentru acelaş teren sunt 3.000 metri de căi de comunicaţie. Toate statele dunărene ar trebui să vizeze formarea unei mari cola­borări economice”. D. Jean-Marie Musy vorbeşte cu adânca sa competenţă,­ şi sublinia­ză importanţa pe care împrumutul inzestrărei o va avea în marile lu­­crări publice, printre care desigur arterele de circulaţie vor constitui una din realizările principale. * Direcţiunea generală CFR, anun­ţă că personalul imprimeriei dru­mului de fier Flaret, prin con­ducătorul ei de inspector Gh. Bă­­lăşescu, înţelegând importanţa co­vârşitoare pentru ţară a împrumu­tului Inzestrărei, a subscris suma de lei 850.000. Gestul vorbeşte mai mult decât orice explicaţie deoa­rece, majoritatea personalului a­­cestei imprimerii, o formează lu­crătorii tipografi. Fabrica de ciocolată Zamfirescu, împreună cu personalul ei, a sub­scris suma de 300.000 lei. Fabrica de mătăsuri Sighişoara a subscris cu personalul ei, suma de 500.000 Iei. , D. ministru de finanţe a primit din partea d-lui O. Brăneanu di­rectorul S°c. ..Industria Textilă Lu­goj” o scrisoare în care îi aduce respectuos la cunoştiinţă, că acea întreprindere, pătrunsă de utilita­tea şi de avantagiile împrumutu­lui intern şi însufleţită de un real patriotism, a subscris suma de lei 5.000. 000. Soc. de Asigurare „Phoenici” a vărsat în acelaş scop la una din băncile din Bucureşti suma de lei 1.000. 000. Cu aceiaşi sumă trece în rândul subscriitorilor Societatea de Asigurare ,,Sun”„ întreprinderile ,Socec” S. A. in­clusiv personalul, au vărsat, pentru împrumut suma de lei 750.000. Pe ziua de ori numai la ghişeele poş­tei centrale, publicul mare, a sub­scris suma de lei 1.400.000. soc. Ban­cară Română a alocat din fondu­rile ei de rezervă la împrumutul în­zestrării suma de lei 10 milioane ceea ce reprezintă o subscriere no­minală de aproape 11.500.000 lei. * După toate probabilităţile, astăzi este ultima zi a subscrierilor la îm­prumut. După cum am mai anun­ţat, o eventuală prelungire este po­­sibilă, dar numai pentm­ subscrie­rile de lei blocaţi, şi pe un termen foarte scurt înlăuntrul căruia să poată sosi la băncile din Bucureşti confirmările ordinelor telegrafice şi dispozițiilor telefonice primite de­la detentorii streini. # Doctor A­rmand Cotter Specializat la Vienna (Prof. Farges) Boli interne, stomac, ficat nutriţie , varice, hemoroizi Str. Antim 2.. Consult zilnic 3-6 în acelaş etaj cu dr. M. Cotter (stomatolog dentist) - - . ' " I., TeleL 3.77.32 . Casa şcoalelor şi a culturii poporu­lui a subscris la: împrumutul­ de în­zestrare a ţării întreg, numerarul a­­parţinând diverselor. Fundaţiuni par­ticulare aflate sub administrarea ei, în­­sumă totală de lei 12.140.000. Aceasta în afară de­ sumele sub­scrise de funcţionarii acestei Institu­tioni. Printr’o de­ciziune a ministerului instrucţiunii, al cultelor şi artelor, publicată în „Monitorul Oficial" din 29 Noembrie crt. s’a reînfiinţat pe ziua de 1 Decembrie 1934, inspecto­ratele şc. regionale în oraşele: Ora­­dea-Mare şi Braşov. S’a repartizat sub administraţia şi controlul Inspectoratului şcolar din Oradea-Mare, jud. Bihor, Satu-Mare Sălaj şi Maramureş, iar sub adminis­traţia şi controlul Inspectoratului şcolar Braşov, judeţele: Făgăraş, Braşov, Trei-Scaune, Odorhei şi Ciuc. Prefectura­ Poliţiei aduce la cuno­ştinţa proprietarilor de automobile cu numere din ţări străine că ur­mează să se prezinte de îndată Ser­viciului de circulaţie pentru viza ac­telor. Toate vehiculele găsite circulând cu actele nevizate se vor conduce de îndată la Serviciul de circulaţie unde li se va aplica amenda legală (con­form art. 18 al. C. din regulamentul legii de circulație). Tratativele navale dintre Japonia Statele­ Unite şi Anglia LONDRA. 29.­­Radar. — Amira­lul Yamamoto a făcut declaraţii reprezentantului din Londra al agenţiei Havas, arătând stadiul în care se află tratativele navale dintre Japonia, Statele Unite şi An­glia. Suntem primii a ne da seama de efectele grave pe care le-ar avea denunţarea unilaterală a tratatului din­­Washington, a declarat d-sa. Astfel se explică faptul că Japonia a cerut Franţei şi Italiei să-i co­munice­ intenţiile lor faţă de trata­tul din Washington. Nu urmărim crearea unui front unic, îndreptat împotriva vreunei puteri, ci dorim­ în mod sincer rea­lizarea unui acord, care să ducă la înlocuirea actualului tratat prin­­tr’un instrument diplomatic „mai adecvat”. Amiralul Yamamoto a arătat a­­poi că ultimele întrevederi nu au dus la o apropiere a punctelor de vedere britanic şi japonez. Totuşi, a încheiat d-sa, nu am pierdut spe­ranţa de a ajunge la o înţelegere satisfăcătoare pentru toate părţile interesate. " . 4 "VIZITAREA EXPOZIŢIEI TOTELECTRI ■ffî şi veţi vedea cum puteţi să vă faceţi căminul mai plăcut — mai confortabil — şi aceasta cu MAI PUŢINE CHELTUELI ! Dsshaiern­o Pari a mentora secretarul general al partidului na­tional-ţărănesc. -­DISCUȚIA L­A MESAJ începe discuţia în jura! adrese! de răspuns la mesaj. Vorbeşte d. Costache Leanca la numele partidului ţărănist radical­ care declară că nu votează adresat Azi, la ora 3.30, şedinţă. Continuă discuţia în jurul mesa­jului. VIZITĂ ÎN VICTORIEI 80. Va face din Dv. u­n adept entuziast al aparatelor elec­trice în căminul Dv..Vizitarea nu vă obligă la nimic. A­cum când curentul elec­tric e atât de ieftin, treuie să vă gândiţi la mo­dernizarea căefinului Dv., cum să va faceţi munca menajului mai plăcută m­ult uşoară. Există în Bucureşti o adresă unde puteţi vedea toate aparatele electrice funcţionând, unde puteţi obţine orice lămuriri cari vă interesează! Această rnSEtmUkti '•«•••••# •»*»•» c­ ^eslisafa «lisa 29 jVeesofsFie D. George Fotino deschide şe­­rila la ora 4 d. a. în prezenta­­lor miniştri Inculeţ, Iamandi, Ne­­ură şi Titeanu. COMUNICĂRI­­ începe seria comunicărilor.­­ D. GIURASCU (georgist) se in­teresează dacă statul şi-a exercitat dreptul de preemţiune asupra te­renurilor din Cadrilater rămase în urma emigranţilor turci. D. Negu­ră, subsecretar de Stat, răspunde că s’au luat măsuri ca terenurile să rămână în mâinile populaţiei ro­mâneşti. Urmează comunicarea d-lui O. HAN în legătură cu donaţia Ştefan Popescu. D. prof. PETRE ANDREI cere ministrului de interne să dea lă­muriri despre împrejurările în care au fost ucişi patru ţărani în corn. Toporăşti (Vaslui) pentru că erau adepţii stilului vechiu. D. Modrea­­nu se asociază la această comuni­care. Ministrul internelor, d. INCU­­LEŢ răspunde că s’a numit o co­­misiune care a anchetat cazul. Ches­tiunea este azi în fata instanţelor judiciare. In orice caz s’au dat dis­poziţii ca asemenea cazuri să nu se mai repete. Maiorul de jandarmi care a dat ordin să se tragă în ţă­rani a fost suspendat. ANUNŢARI DE INTERPELĂRI Anunţă interpelări d-nii: Carto­­jan (numirile în învăţământul se­cundar); V. Lapedatu (numirile şi transferările în învăţământul pri­mar); B. Ghimbăşeanu (care cere aducerea directorului uzinelor Sko­da în faţa comisiunei de anchetă); Radu Lascu (în legătură cu situa­ţia dezastruoasă a portului Brăila). INVAZIA STREINILOR D. dr. ISACESCU (tăr. indep.) îşi desvoltă interpelarea în legă­tură cu pericolul invaziei streini­lor în întreprinderi. D. TITEANU, subsecretar de Stat la interne, spune că pentru re­zolvarea acestei probleme, se cere efortul unei politici de stat care să depăşească politicele diferitelor partide. Aminteşte realizările gu­vernului în această direcţie. UN PROECT DIN INIŢIATIVA PARLAMENTARA D. MODREANU, depune un pro­iect din iniţiativă parlamentară prin care se acordă o recompensă naţională ofiţerilor activi şi în re­zervă, distinşi în războiul cel mare cu ordinele „Steaua“ şi „Coroana României“. Proectul e iscălit de 100 deputaţi. Se admite urgenta. fe­Ul INTERPELAREA D­D-LUI MADGEARU D. Manolescu-Strunga ministrul industriei, face cunoscut Adunării că a fixat, împreună cu d. Mad­­gearu data de 13 Decembrie pentru desvoltarea interpelării anunţate de adresa este: CALEA VICTORIEI No. 50 Vizitaţi expoziţia negre­şit! Acolo, ingineri electri­cieni vă vor explica cum funcţionează fiecare apa­rat în parte şi veţi afla ce puţin costă să posedaţi şi să întrebuinţaţi aceste aparate care caracterizează secolul nostru. Acolo veţi afla cum puteţi cumpăra orice aparat electric. CREDIT LUNG SOC. GENERALA DE GAZ ŞI DE ELECTRICITATE.» BUCUREŞTI Senatul Şedinţa din 29 Noembrie D. preşedinte Leonte Moldovanu a deschis şedinţa la 4 şi 15. Pe banca ministerială d-nii mi­niştri Al. Lapedatu şi Nistor. D. PETRE GARBOVICEANU face un apel ca senatorii să sub­scrie la împrumut leafa fixă pe trei luni. Senatul aprobă. D. LEONTE MOLDOVANU, având asentimentul membrilor Se­natului, se opune şi cere să se ţină seama numai de propunerea d-lui senator Gârboviceanu. Senatul aprobă. TAXELE UNIVERSITARE D. SAUCIUC SAVEANU întreabă pe d. ministru al instrucţii dacă ştie de nemulţumirile studenţilor universitari din cauza taxelor, şi dacă este dispus în cadrul autonomiei universitare, să înceapă o acţiune care să pună ca­păt nemulţumirilor şi agitaţiilor. D. Sauciuc Saveanu cere şi dosarul cu privire la învăţătorii suspendaţi în Septembrie 1934 în Bucovina şi anunţă o interpelare pe chestia acestor suspendări. D. M. MURA luând cuvântul la discuţia la Mesaj face o expu­nere­­privitoare la situaţia noastră externă. Examinează răspunsul la Mesaj şi subliniază pasagiile pri­vitoare la politica noastră externă. Aduce omagii d-lui N. Titulescu şi constată că atâta vreme cât avem în fruntea­ ministerului de externe acest exponent al politicei noas­­tre externe suntem asiguraţi că a­­ceastă politică va fi dusă la înde­plinire. In ce priveşte situaţia armatei noastre subliniază pasagiile din Mesaj care se referă la acest punct şi-şi exprimă speranţa că promi­siunile nu vor rămâne pe hârtie ci vor fi înfăptuite. In ce priveşte propaganda româ­nească peste hotare, oratorul su­bliniază faptul că străini, şi în spe­cial ungurii fac o propaganda des­­mătată, ponegrind ţara noastră. România treaue să răspundă cu energie acestei propagande să iasă din pasivitatea ei condamnabilă, pentru că numai aşa putem să în­lăturăm duşmăniile ce ne are­D. AL. SAMOIL anunţă o în­­şelare şi cere d-lui ministru al­ muncii să-i pue la dispoziţie chel­­tuelile făcute de ministerul muncii la căminele de ucenici şi la mo­,­dul cum sunt administrate cotiza­ţiile asiguraţilor. V MODIFICAREA LEGII ASIGURA-­­ RILOR SOCIALE D. D. R. IOANITESCU anunţă o interpelare d-lui ministru al muncii asupra nelealitaţii şi neconstitutio-­ nalităţii decretului lege privitor, la modificarea legii asigurărilor so­ciale. Acest decret în dispreţul de­claraţiilor d-lui ministru Victor­ Antonescu că regimull excepţiona al decretelor legi nu se aplică asigu­rărilor sociale e alcătuit din în­tuneric şi fără controlul parlamen­tului. Decretul răpeşte autonomia asigurărilor sociale întronând ar­­bitrajul guvernamental. Cere tabloul tuturor numirilor dela data de 8 Noembrie­­1931 până la 31 şi cu sumele plătită sub toate formele. aiii­ya.. D. Solacolu relevă ca în Mesa­ este subliniată importanta proble-­ mă a producţiei agricole. Arată că muncitorii agricoli nol trebue să-şi vândă produsele dn pierdere. Pământurile lor trebui însă valorificate. Dar această vzfl­­lorificare nu se poate face decât atunci când debuşeele pe pieteţe străine vor fi asigurate. 1 Vorbeşte apoi de valorificarea producţiei de vin şi a lânei. 1 Inchee declarând că votează răs­­punsul la Mesaj.­­ Şedinţa s-a ridicat la orele 6 şi 15, azi şedinţă a 4 (f. a. Discuţiei la Mesaj .....I, I ............................■-» \

Next