Argus, ianuarie 1935 (Anul 25, nr. 6520-6542)
1935-01-14 / nr. 6529
ANUL XXV No. 6529 CITIT* SI RĂSPÂNDIT* 1 mmi NOSTRU ABONAMENTE In țară lin an . l(MhJ Lei 6 mm . 550 * 3 mm . 3J0 „ In străinătate Un an . ^200 Lei 0 mm . 1300 » 3 lunx . 800 n 3 lei în țară, 6 lei in străinătate. ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER şi H F- VALENTIN BIROURILE: București Str. Constantin,Mile Ho. 24.%^ INDUSTRIEI şi FIINŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3.05-44 Luni 14 Ianuarie 1935 CITIT* S* RĂSPÂNDIŢI ZIARUL raosTitu publicitatea se primeşte îa Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate A guvernara prevedea De când e lumea, guvernarea în-l Seamnă, înainte de toate, prevedere şi chibzuiala. Autoritatea guvernanţilor isvorâşte şi sporeşte tocmai din aceasta superioritate a lor iau de mulţimea muritorilor de iarnă, că ştiu sa prevadă cursul lucrul lor şi să prevină dinainte, prin masuri bine chibzuite. Autoritatea, chiar când se moşteneşte in strânsa legătură cu lui mime mare şi venerat, nu se poate păstra decât daca moştenitorii îndeplinesc condiţia de nai sus. Conducătorul Italiei, d. Mussolini, cerea cândva, intrati discurs, guvernanţilor, capacitatea de prevedere pentru cel pupil al ani şi adauga că acei cari au vad mai departe, înainte, decât concetăţenii lor, nu merita să-i conducă pe aceştia. Se înţelege deja stie de ce autoritatea in stat nu poate fi aici o simpla chestiune de formalism şi nici o chestiune de forta materiala. Autoritatea este ceva nematerial si imponderabil, dar tocmai prin aceasta mai impunător, pe când forta in btat este ceva foarte materializat in nenumăratele organe de comandă, cu putere directa de constrangere.Când forta materiala coincide cu autoritatea morală, adica se îmbina perfect, intâlnindu-se in mâini şi sub comanda aceloraşi minţi conducătoare, atunci puterea Statului se înalţă foarte sus, spre apogeul ei, atat in rânduiala afacerilor din lăuntru, cât şi in raporturile cu streinatatea. Dacă încercam a verifica, axiomele de ştiinţa politică de mai,sus, îîl Viata României întregite. Ca sa vedem în ce măsură diferiţii guvernanti au ştiut să prevadă şi sa prevină evenimentele, apoi, dela inceput, simţim o dureroasă decepţie. Lipsa de pregătire cu care au intrat in războiul de întregire, este cunoscuta. Dezorganizarea noastra provocase, cândva, ironica admiraţie a misiunii militare franceze. In domeniul vieţii economice si sociaie prevederea guvernatilor noştri nu s’a arătat mai grozava: felul cum s a aplicat reforma agrară, fără grija efectelor economice, este condamnat, astăzi, in lumina experienţei, de toată lumea. Odată intregirea neamului implinit, naosul financiar si administrativ s’a întins, nesupărat, pretutindeni. Risipa bonurilor de tezaur, chipul cum s’a făcut unificarea monetară, inflaţia continuă a banului, cu iluzia înşelătoare a excedentelor bugetare şi a înfloririi economice, jongleria taxelor de export şi a intervenţionismului de răsboi prelungit până astăzi în activitatea particularilor, ca să nu pomenim decât pe cele mai cunoscute, vădesc uşurinţa guvernanţilor noştri, ca şi lipsa simţului lor de prevedere. Risipa în cele de prisos şi cârpănoşenia desgustătoare la satisfacerea adevăratelor nevoi, sa practicat în chip statornic şi înainte şi după stabilizarea monetară. Data de 1929 când a fost stabilizat leul, după experienţa altor state, care făcuseră înaintea noastră reforma moneată, na pus frână şi bună cuibzuială in administraţia banului public. Budgetul a conţinut, să se umfle, intocmai ca pe vremea inflaţiei monetare, când sporirea cifrelor budgetare nu corespundea decât la deprecierea valorii banului La protestările împotriva risipei şi a inflaţiei budgetare in perioada de deflaţiei monetară, miniştrii răspundeau solemn cu asigurări personale de echilibru budgetar şi cu făgăduiala apropiatei reduceri a sarcinilor fiscale. Evenimentele n’au făcut decât să vădească lipsa de prevedere a cârmuitorilor. Risipei banului public i-a corespuns risipa şi nechibzuiala din economia particulară, încurajată prin pilda cea rea a Statului. Toţi producătorii deprinşi cu iluzia bunei stări din perioada inflaţiei monetare, au continuat să ducă aceeaşi viaţă, fără nici o prevedere. Sfârşitul fatal al Celor două neprevederi, publică şi privată, nu putea fi altul decât cel la care am ajuns: conversiunea datoriilor particulare prin reducerea creanţelor, suspendarea cuponului extern al datoriei publice şi târguelile cu creditorii streini pentru uşurarea sarcinilor Am slăbit astfel «■«sonetul contractelor de drept privat şi, prin acest singur, fapt, plin de urmări formidabile, pe care guvernanţii neprevăzători în chip statornic nu le-au întrevăzut, am detracat Şi ce bruma mai rămăsese bun din vechile deprinderi ale cetăţeanului român: simţul datoriei fiscale. Pierzând din vedere valoarea civic educativă a contractului de drept privat în Statul modern, guvernanţii sunt nevoiţi, astăzi,să facă sforţări foarte grele pentru reeducarea cetăţenilor şi restabilirea creditului, tocmai in vremuri anormale de criză şi de sărăcie. Cu toate acestea, demagogia politică în problemele vieţii economice nu se sfieşte, nici astăzi, după tristele experienţe făcute, să pună in discuţie stabilitatea monetară şi sa întreţină sentimentul de nesiguranţă paralizant pentru spiritul de economie şi dragostea de muncă productivă ale oamenilor cinstinţi. In mijlocul atâtor greutăţi duferite şi externe, neprevederea guvernanţilor a mai eşit, odată, la iveală, dacă mai era nevoe de aşa ceva, prin isbucnirea afacerii Skoda. Am aflat, cu toţii, îngroziţi, halul nepregătiţii noastre militare, in mijlocul unei atmosfere internaţionale încărcată de duşmănii, şi plină de primejdii variate. Dar, şi de data aceasta, s’a făcut prea mult sgomot, menit să toarne gaz peste, toc în opinia publică din ţară şi să ne desvălue,in ochii streinătăţii, ca o ţară gata de scos în mezat Cele din urmă păţanii ale aviaţiei noastre .Mie în căutare ,de racorduri externe, pe lângă atâtea dureroase accidente ,cu mare risipă de vieţi omeneşti ale aviaţiei militare, au vădit, de asemeni, lipsa chibznelei şi a prevederii, ba Chiar şi lipsa elementarei seriozităţi din partenerantem noi, oare, o ţară cu o mareidustrie de motoare pentru avioane sau cu un imens imperiu. Colonial în afară de Europa, ca să ne apucăm de raiduri aviatice, până in Sahara africana, la isvoarele Nilului ori până in Australia? Sau nu ne putem lasa mai prejos de gloria Italiei, care şi-a trimes flotilele aeriene peste Atlantic, sub conducerea d-lui Balbo, însoţind faptul de toată reclama necesară? Slavă Domnului, pentru aviaţia noastră civilă şi militară avem atâtea ţinte locale şi de interes imediat, realităţi naţionale, de atins şi de realizat, cu mai puţină cheltuială, dar cu mai multă seriozitate şi mai mult folos în privinţa risipei pentru lucruri sau gesturi nefolositoare, pentru exhibiţionism zădarnic, în vreme ce ne arătăm aşa de cărpănoşi în cele cu adevărat necesare, s’ar putea spune aşa de multe! Plimbăreţii noştri peste graniţe, cu şi fără treabă, ne costă sume fantastice, pe care nu-şî ingăduesc să le cheltuiască nici marile puteri, imperiul britanic di Franţa, pentru „plimbăreţii” lor, cari sunt purtătorii de cuvânt ascultaţi fiindcă au, in spute, armate, forţa financiara şi rezistenţa socială. Şi, apoi, cum faci lux când te plângi de sărăcie şi neputinţă de piaţă? La noi, vorba înlocuite fapta, iar declamaţia de fraze brabastice e menită să acopere gsiiciunea adevărului, inlăuntru, ca şi in relaţiile exterioare. Când unii din duşmanii actualei ordine internaţionale au început să vorbească prea întrasneţi, ministrul de război al Erintei a răspuns vizitând regiunea formidabilă de fortificaţii de pe graniţa răsăriteană, ridicate pentru siguranţa naţională. Tot aşa în Poonia, cavaleria a sărbătorit o sfinta aniversare naţională călcând într'un marş avântat, pământul literat al patriei, până la apele Mari Baltice, — respiraţia maritimă a statului renăscut. Câte pi s’ar mai putea spune şi despre rpsa noastră de prevedere in martfia învăţământului public şi în gerare a educaţiei naţionale? Voi încheia, în limitele unui articol,cu dorinţa de a se pune frâu vorlăriei goale, de a se curma ca actte nechibzuite sau uşuratice petru a începe, in sfârşit, cât mai e timp, o acţiune unitară şi serioasă, ci spirit de continuitate şi de logică pentru guvernarea naţiei pe drumurile pline de primejdie ale viitorului N. Daşcovici p ASTA 12 IANUARIE Bursa a fost calmă la acţiuni şi susţinută in compartimentul valorilor cu dobândă fixă. S’au făcut operaţiuni reduse. Renta exproprierii s'a urcat deia 4134 la 41 A. Scrisurile Funciare Urbane Bucureşti de 1(T» sau urcat deia 5334 la 54ÎA iar cele de ă la sută deia 283$ la 28". Împrumutul naţional de ia zi la 53. Acţiunile Banca Romanească vechi s'au încheiat la 340, iar puii la 330. Creditul Industrial a încheiat la 555, Reşiţa 438, Mica 1285, Clădirea Românească 350, S. R. D. 415. Acţiunile S. T. R. susţinute au rămas cerute la 1900. Valorile de petrol cu tranzacţii foarte reduse oscilează în jurul cursurilor precedente. La începutul săptămânei viitoare încep să funcţioneze biurourile speciale de export pentru petrol, cherestea şi cereale, înfiinţate prin noul regim de import-export. La bursele din străinătate s-au Înregistrat următoarele cursuri: Dolarul a cotat la Londra 4.90.93 la Zurich 3.08 3/8 și la Paris 15.10'A. Lira sterlină a cotat la Londra 74.28, la Paris 74.28 și la Zurich 15.14 Marca germană a cotat la Zurich 12*3.90, iar Ura Italiană 26.40. * D. G. N. Leon, subsecretar de stat la ministerul Industriei şi Comerţului a lucrateri după amiază Cu d. Cezar Popescu directorul general al industriei şi cu ceilalţi directori punând la punct unele probleme cari privesc industria naţională.* Banca Naţională a Spaniei a luat hotărârea ca începând de la 20 ia inuărie, rata dobânzilor pentru creditele garantate prin titluri industriale, să fe scăzută cu jumătate la sută. . . * Planuri de stabilizare Dupe o ştire din Londra, a corespondentului lui „Neue Erele Presse , hotărârea luată de d. Nandin de-a însoţi pe d. Lavai la Londra, are la baza intenţia acestuia ca să discute cu membrii guvernului britanic problema stabilizare f lirei şi dolarului. Inainte de plecare d. Laval va avea o consfătuire cu d. Caillaux și Malvy. Explorarea bogăţiilor subtirane de Germania BERLIN 12 (Rador). D. dr. Schacht, ministrul Economiei Reichului, a instituit o comisiune ştiintifică, insărcinată cu explorarea bogațiilor subterane ale Germaniei Cercetările se vor face prin metode geofizice, iar rezultatele lor vor consemnate in statisticele oficiale. Statele Unite aderă la Curtea de Justiţie din Maga NEW-YORK, 12 (Rador). -- Ziarul „New-York Times” anunţă că autoritatea senatorilor ar fi favorabilă aderării Statelor Unite la Curtea Internaţională de Justiţie din Ilaga. O numărătoare a arătat că numai 12 senatori sunt contra proectului. Mai mulţi senatori cari au combătut cu vehemenţă intrarea Statelor Unite in Societatea Naţiunilor, sunt dispuşi a vota cele trei protocoale necesare pentru participarea Statelor Unite la Curtea Permanentă de Justiţie Internaţională din Haga. S’a deschis Parlamentul nove^ii OSLO, 12 (Rador). — Suverania deschis astăzi sesiunea Parlamentului. Mesagiu! Tronului subliniază că de anul trecut și până acum situația economică a Norvegiei s’a ameliorat. '■ 6 PAGINI Ministerul de finanţe a trimis administraţiilor financiare de constatare din ţară, instrucţiuni privitoare la neaurulate de impunere ce trebuesc făcute in acest an de către contribuabili.. Pănâ în prezent contribuabilii comercianţi şi industriaşi erau repartizaţi in următoarele categorii: 1. Micii comercianţi şi industriaşi clasificaţi, adică acei cari aveau un venit până la 150 mii lei anual şi cari, in cursul celor trei ani din urmă, au plătit din impozitux anual (patentă) pe bază de clase, fără a fi nevoie să se mai prezinte în fiecare an la impunere sau să facă declaraţiile fiscale cuveniţi 2. Comercianţii şi industriaşii cu un venit mai mare de o sută cinci zeci mii lei,anual, cari erau obligaţi să facă declaraţii şi cari au fost impuşi. In fiecare an, pe bază de registre la venitul rezultat din ele nu insă mai puţin decât venitul minimal, de odată şi jumătate chiria localului unde s’a exercitat comerţul. In nici un caz venitul minimal nu putea fi mai mic de o sută opt zeci mii lei anual. 3. Societăţile anonime au fost impuse pe baza declaraţiilor şi a registrelor comerciale regulat ţinute, in nici un caz însă, sub venitul minimal de trei la sută din capital până la 19,» şi de unu la sută din capial pentru exerciţiul financiar 1934-1935. Acum, ministerul de timnite a hotarat ca toţi tu«hihhuUlitl carnet cănţi şi industriaşi, indiferent uaca surrt nuci, mijlocii, mari sau soc»e«,aţi anonime sa vaca neclaraţine tiscute anuale, depunamlule in termen, adică: Micii comercianţi şi industriaşi, inclusiv cei clasnficaţi pana'n prezent, pana la ll Ianuarie Ibb». Marii comercianţi şi industriaşi pana la 23 Fenruarie is-Has Societăţile anonime imediat, dupa încheerea bilânţuirii, nu mai târziu, insa. de lu Aprilie a. c. Nefacerea la timp a declaraţiilor va trage după ea sancţiunile prevăzute de legea contribuţiilor directe. Declaraţiile de impunere se vor face pe formularele speciale ce se găsesc la dispoziţia contribuabililor, la administraţiile financiare şi la percepţiie de constatare. Totodată, inspectoratul general financiar al Capitalei a luat măsura de a se întocmi tablouri de contribuabilii comercianţi şi industriaşi pe suburbii şi circumscripţii riscate. Aceste tablouri vor conţine in ordine alfabetică toţi contribuabilii pe categorii de comerţ şi de industrie, arătăndu-se veniturile la care au fost impuşi până în prezent, cifra de afaceri, capitalul, etc. — elemente ce vor servi la stabilirea mai echitabilă a veniturilor impozabile, a contribuabililor din aceeaş branşe de comerţ şi de industrie, exercitată in suburbia şi circumscripţia respectivă. Deabea după întocmirea acestui „cadastru fiscal’, ministerul de finanţe va vedea dacă e locul să păstreze patenta fixă pentru toţi micii comercianţi şi industriaşi sau dacă e locul s’o modifice. E bine să amintim ca potrivit legii contribuţiilor directe, declaraţiile de impunere trebuesc făcute şi de liberii profesionişti, până la data de 31 ianuarie a. c. Cu alte cuvinte in ■..anul acesta, vor face declaraţii focale toti contribuabilii in afară de salariaţi şi de proprietariiurbani şi rurali cari n'au sarcini de scăzut. Impunerile fiscale in anul 1935 Cum se vor face impunerile fiecale în acest an Toţi comercianţii şi industriaşii trebue să facă declaraţii de impuneri Un cadastru fiscali al Capitalei Balanţa de pian in Starete-urile Devalorizarea dolarului a rupt tradiţionalele legături de credit internaţional Ani de zile dolarul a fost moneta de schimb, care în mai toate tarile cu moneta fluctuanta înlocuia moneta naţionala. Nu e nevoie sa mergem mai departe, decât sa ne aducem aminte rolul dolarului şi comerţul german, austriac, polonez după război. itica in 1924 şi chiar şi mai târziu majoritatea transacţiunilor comerciale s’au făcut în dolari. Dolarul a fost timp îndelungat moneta care servea pentru schimbul de mărfuri, el era moneta care inteznea arbitrajul mânedelor „hoinare ’ biletul lui federal Bank servea la tezaurizare. Mişcarea capitalurilor, în Statele l’uite in 1978 mai era oglinda fioleră a acestei situaţii. Depozitele pentru cont strain la bănci americane au fost în 1928 de 1 miliard cinci sute optzeci milioane de dolari. Creditele pe termen scurt plasate în Statele Unite au fost la aceas epoca de 1 miliard 316 mlioane de dolari. Prin urmare capitalul străin, in cea mai însemnata, parte european, plasat sau refugiat in Statele Unite se ridică, la sfârșitul anului 1976 la 2,9 miliarde de dolari, ceea ce corespundea, atunci ,cu aproximativ 500 MILIARDE DE LEI. . Depozitele americane la bănci europene sau sud-americane şi creanţele pe termen scurt la aceas e epocă se cifrau la numai 1 miliard trei sute de milioane şi se cunoaşte destinaţia lor, atât de unilaterala, majoritatea, era plasată in Germania. Balanţa capitalurilor datorate de americani era de 1,6 miliarde dolari. Cifrele au însemnătatea lor. Chiar dacă graba ne-ar face să trecem peste ele, fără atenţiunea cuvenită, înţelegerea importanţei lor se va desprinde ,mai uşor când vom spune că, capitalurile străine aflate în 1928 în Statele Unite reprezentau aproape un sfert din valoarea producţiei naţionale franceze în 1928. Cu toate că America era bogată, şi tocmai fiind că era bogată capitalul nu se găsea nicăeri mai bine decât acolo. Prisosul propriu de bani era sporit de prisosul de bani din toate părţile lumii. Capitaliştii, din lume se grăbeau să ţină in Statele Unite cu o dobanda iluzorie, deci neproductive miliarde de franci sau lire sterline sau mărci poloneze, sau drachiie. •* Devalorizarea dolarului a golit băncile americane de depozitele străine. Evaziunea capitalurilor plasate acolo s a făcut cu o rapiditate uluitoare. Încă in 1930 depozitele in dolari pentru cont străin au fost de 1,04 miliarde de dolari, deci sporite faţă de 1938. Regimul Roosevelt, devalorizarea, au gonit,dar U. S. A banul refugiat astfel că in 1933 depozitele nu mai reprezentau decât milioane dolari. Existenţa acestor depozite să nu ne uure. Ele sunt constatate la sfârşitul anului 1933, deci au avut timpul să se reconstituie deja 1 Aprilie 1932 până la sfârşitul lui 1933. Să nu uităm că e vorba de depozite la vedere. Plasamentele pe termen scurt au dispărut aproape complect de 6 ani, topite de la 1,3 miliarde dolari în 1928 la 98 de milioane de dolari la iulie 1933. Imdiferent ce opinii va avea cutare sau cutare economist despre acest fenomen. Cumințenea omului practic, care cunoaşte foloasele panului disponibil ori unde ar fi, va destine argumentele doctrinare, mentru omul practic rămâne adevărată adânca descompunere economică ce se oglindeşte in acest fapt Devalorizarea a gonit capitalul străin din Statele Unite; el s’a refugiat în Franţa. In astfel de condiţii problema balanţei de plăţi în Statele Unite arată aspecte deosebite şi iese din consideraţiile mărginite, cari decurg din cercetarea nevoilor comerţului exterior. Cu toate că comerţul exterior al Statelor Unite e activ — 1,61 miliarde la import şi 1,76 miliarde la export — mişcarea capitalurilor mai e deficitară pentru Statele Unite. Intr’un studiu publicat în „Monthly Review”, publicată de Mid,and Bank totalul operaţiunilor negative pentru economia americana s’a cifrat la 1,93 miliarde de lei faţă de numai 1,50 miliarde operaţiuni pozitive. Această situaţie însă se va îndrepta în momentul când dolarul va fi stabilizat pentru noi problema circulaţiei capitalurilor în lume, circulaţie azi adânc protivnica intereselor unei libere şi fecunde aprovizionări ale pieţii mondiale cu dis ponibile de o covârşitoare impor- tanţă. Nu s’au rupt legaturile noastre de credit numai din cauză ca am pierdut posibilitatea unui trail sfer normal şi regulat, in lumea întreagă circulaţia capitalurilor se face sub imperiul turburărilor in care lumea trăieşte. Odată cu liniştirea care poate veni din New York şi implicit din Londra se vor normaliza şi treburile la noi. Ep. SITUATIA EXTERNA SPreîbiscifisă Astăzi este plebiscitul din Sarre. In imprejurari normale, această consultare a populatiei unui ţinut locuit in unanimitate de genhani, n’ar fi prezentat nici un inte’res. Ar fi fost dela sine înţeles o hotărâre unanimă in favoarea alipirii, teritoriului Sarre la Germania. Astăzi insa, in Sarre se dă o lupta inver- Şunată între partizanii regimului hitlenst şi adversarii săi. Cei dimânti sunt imbrbătaţi printr’o propagandă care, intre promisiuni şi intimidare, a trecut făpt de partea celui din urmă mijloc. Ceilalţi sunt muncitorii, cari işi compară situaţia cu aceeea a muncitorilor din Reich, catolicii speriaţi de regimul bisericii in Reich şi elementele influenţate de emigranţi. Lupta se dă intre alipirea la Germania şi menţinerea statului actual, cu rezerva unei ulterioare consultări. Alipirea la Germania va întruni probabil majoritatea voturilor exprimate. Câte vor fi insă aceste voturi, cu alte cuvinte care va fi proporţia intre Votanţi şi acei cu drept de vot cum totuşi vor prefera să se abţină. Germania poate căpătă majoritatea Votărilor exprimate. Ea trebue insă, pentru ca victoria sa fie reală, să obţină majoritatea sdrobitoare a celor cu drept de vot. Abţinerile nu vor fi numărate la calcularea majorităţii. Ele vor cântari insă greu in aprecierea politică a situaţiei. Este cu neputinţă să sefacă un pronostic in această privinţă. Consiliul Societăţii Naţiunilor işi dă seama de toate mijloacele de teroare folosite in această luptă. Apelul pe care l-a adresat ori populaţiei este o dovada. Hotărârea pe care va fi durat să o ia după proclamarea oficială a rezultatului va tine seamă, de toate elementele, pozitive și negative, ale scrutinului. Franţa işi reglementează monuena Proectul de lege al ministerului de comerţ D. Marclaudeau, ministrul de comerţ al Tramei, a depus, în Camera, un proect de lege penau reglementarea producţiei, proectul prevede posibilităţile de echilibrare, mire productie şi consum, in legăturăcu situaţia temporară a pieţe mondiale. Proectul porneşte deja ideea că având îa jocul liber al concurenţii laur cu urnire poaudie ii consum, se prineidut'ne însuşi vuita tconomică a tarii. Expunerea de arată ca guvernul socoteşte că a sosit momentul sa pună capat luptei de concurenţă, care macină tot mai mult averea naţională, in acest scop e neapărată nevoie sa se organizeze producţia, bineînţeles printr’o politică liberală şi care să nu stânjenească iniţiativa ■ individuală. Trebue observat că nu e vorba de o reglementare permanentă, ci numai de o aplicare a dispoziţiuni ,iar profetului atunci când criza economică impune aceasta. Proectul cere dilemelor ramuri de producţie să se solidarizeze căi nun mult. In caz cotit rar statul va impne Prin măsuri legislative, o solidarizare forţată. Aceste măsuri de constrângere nu vor fi puse in aplicare, decât a (Continuare in pagina Ui a! Soluţiile In viaţa românească avem un fenomen ciudat; unanimitatea de păreri despre o anume chestiune; situaţia economică şi financiara, pe care toată lumea o recunoaşte ca fiind din cele mai grele. Toată lumea, e de acord că aşa nu mai merge şi că trebuie făcut ceva hotârit pentru îmbunătăţirea finanţelor Statului şi a vieţei economice. Acolo unde unanimitatea dispare, e când vine vorba despre ce anume trebuie să se facă pentru a se îndrepta lucrurile. Părerile sunt diferite, şi firesc. Dar din pusderia de soluţii ce se propun, unele sunt mai îndrăzneţe decât altele. Şi lucru ciudat, deşi au fost încercate aiurea şi nu au dat rezultate bune sau, dimpotrivă, au înrăutăţit situaţia, aceste soluţii mai sunt socotite încă valabile pentru ţara noastră. Nu se ţine socoteala daca ele se potrivesc sau nu condiţiunior fireşti de desvoltare ale ţarii noastre. E de ajuns ca ele sa poata fi formulate, ca să, fie şi adoptate. Le va eşi, dacă vor fi şi apucate Dumnezeu ştie. Iată o întâmplare, care arată unde poate duce folosirea unor sisteme şi soluţii, străine de putinţa celui care te încearcă. Îndată după razooi, Citroen care î şi dusese întreprinderea la mare morire, voia să-i dea o desvoltare şi mai mare. Dorinţă explicabilă. A cautat o soluţie. Şi a crezut că o găseşte pe cea a lui Ford. S’a dus deci de a studiat organizarea uzinelor Ford. Asta l’a pierdut. Care era secretul lui Ford? Producţia uriaşă. Citroen a socotit că o poate aplica şi uzinelor lui. Nu şi-a dat seama că una e puterea de consumaţie a americanului, care când i se strică automobilul preferă să-şi cumpere un altul decât să-i dea un reparat şi alta a francezului, om mult mai restrâns la cheltueli. Şi-a sporit deci producţia în proporţii din ce în ce mai mari. Dar marfa nu se vindea. A venit apoi ciiza. Marela Ford, care era mai tare decat Citroen, i-a putut rezista mai bine, iar Citroen 11 a înţeles ca trebuie sa se restrângă, ci a continuat sa producă. Şi-a ajuns la faliment. Potuţia Fora nu era valabilă decât pentruvmenea. Ar fi bine ca acei cari aduc soluţiile pentru lecieptarea starei economice dela noi, să se gândească şi dacă ni se potrivesc. 9I*«