Argus, aprilie 1935 (Anul 25, nr. 6594-6616)

1935-04-01 / nr. 6594

ANUL XXV No. 6594 CASSA DE CONTROL „NATIONAL* Micşorează cheltuelile Măreşte deverul Asigură câştigul NICOLAE IVANOVICI București, Pasajul VUItacros ABONAMENTE i i.' In fără Un an • 1000 Lei 6 luni » 550 „ 5 luni • 300 „ In străinătate Un an . 2200 Lei 6 luni « 1300 „ 3 luni . 800 „ 3 lei in țară, 6 lei in străinătate. ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: București Str. Coutinth Mith Ra. 15. Et. INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3.05-44 Luni 1 Aprilie 1935 „DALTO­M DE COMPTARIUZAT ADUNĂ, SCADE ÎNMULŢEŞTE, SOLDEAZĂ NICOLAE IVANOVICI Bucureşti, Pasajul Virlacros PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi ia toate agenţiile de publicitate • , • • • "âWjfe •' tâ&SSlSF' Legile financiare Din cuvântarea tinută ori, la Se*­nat, de d. Grigore Gafencu, des­prindem următoarele: — A ti cuprins în acelaș proect de lege mai multe obiecte. La rândul meu voi cuprinde mai multe proec­­te de legi în aceeaș foarte scurtă cuvântare. Voi­­ astfel în ritmul guvernului, care doreşte să treacă mai repede aceste legi financiare supărătoare, cari stânjenesc întru atât mersul normal al vieţii noastre parlamen­­tare. Sunt ţări, zise civilizate în care controlul şi discuţiunea legilor fi­nanciare, sunt miezul vieţii parla­mentare. Ba se zice chiar că Parla­mentul a fost Înfiinţat pentru a con­trola cheltuielile publice. Aiurea, nu la noi. La noi Parla­mentul e grăbit să treacă la ordinea zilei. Şi ordinea zilei nu prevede discuţii de o seriozitate atât de pu­ţin atrăgătoare. 1 . Am ascultat un domn ministru vorbindu-ne de marea linie a politi­cii financiare a guvernului. De care linie e vorba? Fiindcă in cazul cel mai bun vedem două linii cari nu sunt paralele ci pornesc in direcţii deosebite. Care din aceste două linii e ma­rea linie a politicei guvernului? Am avut anul trecut un ministru de fi­nanţe distins şi blând. Avem acum un nou ministru de finanţe, tot atât de distins, dar care bate cu pumnul în masă. Care din doi e pe linia cea adevărată? D. Victor Slavescu care a vrut să facă pace între fisc şi con­tribuabil, sau d. Victor Antonescu, care lăsând la o parte formulele de neagresiune, a declarat în numele fiscului război contribuabilului? Dela metodele lui Briand, am­ tre­cut peste noapte la metodele lui Hitler. Ce s’a întâmplat? D. Slăvescu declara acum un an : „preocuparea mea e dublă : pe deo­parte am redus cotele, pe de alta am făcut o reclasificare de articole, degrevând mai ales articolele de­ntare consumatiune. D. Slăvescu era pe linia d-lui Dinu Brătianu, care declarase nu de mult că „un spor de impozite e anti­economic, deoarece scumpește din nou viata pe care cu totii trebue din nou să căutăm s’o eftecim”. Rezultatele acestei metode de conciliatiune au fost constatate de d. Auboin în faimosul său raport: apărarea deficitului bugetar, slăbi­rea încasărilor fiscale, mărirea chel­­tuelilor administrative. Ati schim­bat atunci metoda. Ati plecat pe o linie nouă. , Aţi înăsprit măsurile fiscale. Aţi pus impozite indirecte noi. Aţi ridi­cat cota la impozitul pe cifra de a­­faceri. De vină sunt, ziceţi, nevoile arma­­tei Nimeni nu tăgăduieşte nevoia de a avea o armată bine pregătită, gata oricând şi din punct de vedere material şi din punct de vedere mo­ral să facă faţă împrejurărilor. Nu se poate insă întări armata slăbind gospodăria ţării şi temelia financia­ră a Statului­­. Dinu Brătianu arăta odată că printriun fiscalism exagerat se ridi­că preţurile şi se scumpeşte viaţa. Niciodată aceste cuvinte nu au fost mai adevărate ca azi. Când viaţa se va scumpi toate sforţările de a menţine leul vor fi zadarnice. Ceea­­ce se întâmplă cu schimbul la Bur­sa neagră se va Întâmpla pe piaţa neagră a nevoilor de toate zilele. Ne vom da seama cumpărând ma­terii de primă necesitate, că leul nostru nu mai are valoarea care of­iciai i se atribue. Vom ajunge a­­tunci la perturbări monetare, la pre­tenţii de ridicare a salariilor, la în­casări fiscale din ce în ce mai re­duse, la neputinţa de a echilibra bu­getul, la neputinţa în sfârşit de a face faţă cheltuelilor militare pentru care cereţi astăzi, atât de îndreptăţite sacrificii. In realitate aici una din cele două linii pe cari le-aţi urmat nu e linia cea bună. Nu se pot face deoparte­­economii şi compresiuni, de altă im­pozite noi şî o nouă ridicare a pre­ţurilor. Trebue să alegem între a­­ceste două metode. D. ministru Antonescu ar fi dorit poate să aleagă. N’a putut. Şi măr­turiseşte nu fără melancolie că „pro­blema reducerii efective a cheltui­elilor administrative este şi rămâne deschisă**. Rămâne deschisă deci problema capitală a finanţelor noastre, pro­blema capitală in ce priveşte resta­bilirea ordinii noastre financiare. Recunosc că e o problemă ce nu poate fi rezolvată prin agitaţii poli­tice de partid şi mai recunosc că nu e un partid care să-şi ia uşor răs­punderea de a deslega această pro­blemă singur. Nu e mai puţin adevărat însă că de deslegarea ei depinde însăşi flin­ta noastră de Stat. Dacă nu înţele­gem acest adevăr riscăm ca toată viaţa noastră politică, toate discu­ţiile, toate sforţările şi toate fră­mântările noastre, să rămâie alături şi în afară de realitate. Am cerut din toată convingerea reorganizarea armatei noastre pen­tru a face din ea un Instrument de luptă și nu un organism bi­rocratic în care capitolul personalului să strivească pe cel al materialului. Aceiaş reorganizare trebue făcută prin reducerea cheltuelilor admi­nistrative în toate ministerele Şi dacă nu e în stare un partid să în­deplinească această operă, trebue ca toate partidele — e poate o ilu­zie, dar de această iluzie depinde siguranţa şi viitorul ţării şi de aceea voi stărui in ea — să ajungă la o înţelegere cu privire la însănătoşi­rea finanţelor publice prin simplifi­carea aparatului de Stat Dacă până astăzi viaţa politică a putut dăinui in afară de cele mai de seamă realităţi ea nu poate dăi­nui aşa mai departe. Faţă de fră­­mântările şi de ameninţările din a­­fară suntem nevoiţi pentru a ţine toate obligaţiile noastre internaţio­nale şi naţionale, să ne întărim şi să ne organizăm cât mai degrabă prin noi înşine. Nu cred într’un răs­­boi apropiat. Cred însă nu nevoia de a face faţă unor metode noi. Nu ne mai putem bizui pe diplomaţia şi pe metodele geneveze. Puterea adevărată, reală a fiecă­rui Stat, iată ce cântăreşte în balan­ţa politicii internaţionale. Şi aceas­tă putere nu se poate exprima azi decât printr­o armată bine organi­zată şi prin finanţe bine rânduite. Să privim realităţile în faţă, fără alarmă inutilă dar cu toată seriozi­tatea : România nuişi va putea a­păra hotarele şi impune cuvântul ei în lume decât dacă va şti să fie tare. Şi România nu poate fi tare dacă urmând politica dusă până as­tăzi, lasă nedezlegate şi „deschi­se” probleme de viaţă şi de moarte. Grigore Gafencu P­I­AŢ­A 30 MARTIE Bursa s’a încheiat într’o atmos­feră slabă. S’au încheiat transacţi­­uni foarte puţine. In compartimen­tul valorilor cu dobândă fixă s’au produs uşoare scăderi. Renta amortibilă 1933 a scăzut de la 44 la 43 Şi jumătate, scrisurile funciare rurale dela 28 la 27 şi ju­mătate, bonurile de impozite dela 39 la 38 şi jumătate. Hârtiile industriale oferite. Acţiunile Letea au cedat dela 660 la 645, Reşiţa dela 550 la 544, Clă­direa Românească dela 365 la 360. Valorile petrolifere calme, înre­gistrează pe alocuri uşoare scăderi. Delegaţia cehoslovacă a lucrat eri la ministerele de externe şi in­dustrie cu d-nii Em. Marian şi I. Christu la redactarea unui protocol modificator al celui din 6 Decem­brie 1934 relativ la stabilirea contin­gentelor de mărfuri care formează schimbul dintre cele două ţări. La Banca Naţională s’au redactat deasemeni două acorduri: unul pentru plata arieratelor comerciale și altul pentru datoriile financiare. Toate acordurile de mai sus vor fi semnate luni dimineața. * Eri d. a. s’a întrunit la ministerul industriei comisiunea pentru regle­mentarea importului de materiale tehnice necesare societăţilor de pe­trol. S’a hotărât să se ceară câte un tablou tuturor societăţilor de petrol care să cuprindă cantităţile impor­tate în 1934 şi previziunile pe 1935, pe ţări şi pe articole, urmând ca co­misia să avizeze. O comisiune formată din d-nii: M. Lăzeanu, secretar general şi I. Banciu director general al Casei de Depuneri a lucrat aseară la ministe­rul de finanţe la modificarea legii Caselor de Depuneri. *• D. ing. Cezar Popescu părăseşte mâine ţara, plecând în Spania şi Portugalia pentru a perfecta con­venţia comercială cu Spania şi a în­cheia un acord de plăţi şi o conven­ţie de comerţ cu Portugalia. Citiți în pag. V-a Prelungirea valabilităţii autoriza­­ţiilor de import Primele de export Ministerul de industrie şi comerț a dat mereu asigurări exportatori­lor cari au de primit prime de ex­port pentru exportul făcut până a­­cum, că aceste prime se vor plăti până la ultima centimă. Cu toate aceste repetate asigu­rări au trecut luni de zile fără ca exportatorii să-și poată încasa con­travaloarea primelor. Cum era şi firesc exportatorii a­­larmaţi de această situaţie s-au în­trunit recent şi au hotărât să nu mai facă nici un export până când ministerul de industrie şi comerţ nu le va achita primele de export ce li se cuvin. Ministerul de industrie şi comerţ a făcut în permanenţă demersuri pentru ordonanţarea sumelor, însă a primit mereu acelaş răspuns: nu sunt fonduri şi deci nu se pot emi­te acreditive, in şedinţa delegaţiei economice de ori seară această problemă a fost în sfârşit soluţionată. Astfel s-a hotărât ca taxele de contingentare care constituesc fon­dul din care se plătesc prima­a de export să fie administrate de minis­terul de industrie şi comerţ. Din a­­ceste taxe ministerul de industrie va trebui să verse anual ministeru­lui de finanţe 400 milioane Iei. Res­tul taxelor vor fi întrebuințate pen­tru încurajarea exportului. FONDUL TAXELOR DE CON­TINGENTARE Taxele de contingentare au dat anul trecut un venit de circa 700 milioane lei. Anul acesta dacă so­cotim că importul e cu 40 la sută mai redus față de anul trecut, se crede că aceste taxe vor da anul acesta un venit de circa 600 milioa­­ne lei. PRIMELE DE EXPORT Anul trecut pentru prime de ex­port s-a dat 120 milioane lei. Anul acesta o parte din export care era încurajat prin prime, nu va mai be­neficia de aceste prime deoarece devizele rezultate din acest export sunt negociabile pe piaţă. Descongestionându-se fondul pri­melor de export se crede că anul a­­cesta vor fi bani suficienţi şi prime­le vor fi achitate la timp. Actualmente restanţele de prime sunt de 40 milioane Iei. Prin faptul că fondul taxelor de contingentare va fi administrat de acum înainte de ministerul de industrie Şi comerţ, aceste restanţe vor fi achitate în maximum 2 luni, după care se va putea începe plata la zi a primelor După cum era de aşteptat aceas­tă Ştire a produs o bună impresie în rândurile exportatorilor, cari în urma celor relatate mai sus au ho­tărât să înceapă din nou să facă ex­port. B. Bd. Săptămâna Financiară .i ——EHBSflBK-A-# » ■—11 Noul an financiar.-Belgia la o raspântie.'Ocro­tire sau valorificare.—­Datoriile die război ale im d­oraiei. Bursa Noul an financiar-Discuţia noului buget general al statului a început şi s’a terminat la Cămeră într’o atmosferă din cele mai neprielnice. Legile întocmite pentru a-i asi­gura echilibrul, toate, aducătoare de noui impozite, au pricinuit a­­dânci nemulţumiri şi în rândurile producătorilor şi în cele ale con­sumatorilor.­­ Un val enărm de scumpete iz­beşte toate tinsele sociale, într’o vreme în care şi fără asta, criza economică face viaţa destul de grea. Căutând să­ înlăture specula pe care unii profitorii ar încerca să o facă de pe urma nouilor taxe de consumaţie, ministerul industriei şi comerţului a luat o serie de mă­suri pentru controlul preţurilor, cari înseamnă alte greutăţi pentru comercianţi şi industriaşi Noul buget e astfel în loc de o rază de speranţă, dacă nu pentru îmbunătăţirea situaţiei cel puţin pentru înlesnirea şi un nou ele­ment de apăsare, de greutate, de paralisie. Viaţa noastră economică se în­nămoleşte din ce în ce mai mult în băltoaca fără fund a sarcinilor, a interdicţiilor, a controlorilor o­­ficiale. Desigur că nu acestea au fost condiţiile nădăjduite pentru noul an financiar, care începe de mâine încolo. Buget echilibrat, expresia or­­dinei In­ţipru.­* police. o desi­gur nu o foi ituilă, dar un ideal de atins la noi în ţară. Nu atât din punct de vedere tehnic cât din punct de vedere etic-politic­ e do­rită această echilibrare a bugetu­lui, această reintrare în normal, prin stăvilirea cheltuelilor de ri­sipă şi lux din banii publici. Dar a deslega numai aparent problema şi a pune întreaga via­ţă economică a ţării în condiţii tot mai neprielnice de desvoltare, ia­tă ceea ce nu socotim a fi o bună politică. De altfel adevărata soluţie ră­mâne după chiar declaraţia d-lui ministru al finanţelor, în afara mijloacelor cari au fost folosite şi de data asta pentru echilibrarea bugetului, fără micşorarea apara­tului de funcţionari, fără, deci, re­ducerea capitolului personal, care astăzi înghite cea mai mare parte a veniturilor tezaurului, nu se va putea ajunge la un echilibru real al bugetului. Zorile noului an financiar se a­­rată întunecoase. Afacerea Skoda In momentul în care se prregăteş­­te semnarea noului contract cu u­­zinele Skoda, Camera termină des­­baterile celebrei „afaceri Skoda". E între aceste două fapte o contra­dicţie, pe care bunul simţ nu are cum să şi-o explice. Dar la noi bunul simţ stă prea des sub călcâiul apăsător al patimei, ca să-i mai cerem să-şi găsească drum printre luptele politice. Moţiunea supusă desbaterilor sec­ţiilor Camerei, cere trimiterea în judecata Casaţiei a fostului minis­tru de război şi a celui de justiţie din cabinetul Vaida. Împotriva acestor doi inuiţi dem­nitari nu s'au adus dovezi, ci numai presumpţii. E dealtfel greu de pre­supus, că oameni cari au un trecut glorios şi nepătat pot ajunge să fie trimişi în judecată pe bază de de­licte. Iar că presumpţiile vor fi ho­tărâtoare pentru ca înaltul for che­mat să judece, să dea şi o sentinţă de condamnare, aceasta e foarte greu de închipuit. Din afacerea Skoda, va rămâne doar amintirea unui scandal politic, unul din atâtea cari după război au scăzut nivelul vieţii noastre publice şi au fost piedică sforţărilor cari se cereau pentru a împlini cu un ceas mai de­vreme, nevoile de înarmare ale ţării. Belgia, la o răspântie economică Belgia, una din citadelele princi­pale ale etalonlui-anr, a trecut prin­­tr’o grea criză guvernamentală, echi­valentă pe planul economic cu sdrun­­cinarea stabilităţii monetare de până acum. Lupta între curentele economice potrivnice s’a tradus pe pieţele inter­naţionale cu un disagin de 4 la sută la deviza belgiană. Politica de credinţă faţă de gold­­standard e reprezentată în Belgia prin d- Trancqnis, care împreună cu numeroşii săi adepţi susţine cu tărie că in ţară e destul aur pentru ca va­luta să poată fi în orice clipă apărată şi susţinută. Gruparea d-lui Francquis se bucu­ră de sprijinul liberalilor şi al impor­tanţei instituţiunii „Société Générale de Belgique’’. In afară, are tot spri­jinul politicii economice franceze- îm­potriva acestui curent e marea indu­strie belgiană, care suferă din pricina consumului scăzut, a posibilităţilor (Citiţi continuarea în pag. 3-a.) Suspendarea cotării fran­­cului belgian la bursa din Berlin Bursa din Berlin a suspendat co­tarea francului belgian, până la o clarificare definitivă a situaţiei va­lutare belgiene. Plăţile în clearing vor fi primite la cursul stabilit. 6 PAGINI Săptămâna Industrială Fiscalitate şi mărinimie.— Taxele pe gazele de sonde.— U. G.l. R. între ciocan şi nicovală.—Urcarea taxelor vamale în Anglia.Târgul petrolul"5 In explicaţiile date la Cameră, de d. V. Antonescu ministru de fi­­­nanţe, d-sa a ţinut să sublinieze faptul: — ba chiar şi-a făcut un merit din el — că nu a ţinut seamă de sfaturile, dezideratele şi suges­tiile industriaşilor de petrol, în chestia unificării taxelor de con­sumaţie, deşi, după cum spunea şi-a dat perfect seama că au drep­tate. Nu a făcut-o pentru motivul u­­manitar că n’a voit să scumpească petrolul săracului, după cum, nu cu inima uşoară, a consimţit sa se institue taxa de 30 bani la kgr. făină, care, din nenorocire, scum­peşte pâinea săracului. Speră însă că această taxă pe făină, nu va rămâne definitiv aşezată, ci o va suprima la prima ocazie, când va constata o îmbunătăţire a situa­ţiei financiare a statului. S-a întrebat însă d. ministru de finanţe, dacă procedând astfel, fa­ce efectiv un serviciu celor săraci şi mai cu seamă, dacă având în edere interesele generale ale ţării mărinimia d-sale nu va da rezul­tate complect opuse celor dorite şi urmărite de d-sa! Ne permitem a ne exprima­­convingerea că d. ministru de­ finanţe nu şi-a pus a­­ceastă întrebare şi ceva mai mult, că prin această procedare, nu nu­mai că n’a venit în ajutorul ţăra­nului, ci împotriva lui. UNIFICAREA TAXELOR PE PRODUSELE DE PETROL De ce au cerut petroliştii unifi­carea taxelor de consumaţie pe produsele de petrol? E drept că n’au cerut-o pentru a veni în aju­torul săracilor, dar nici in ajuto­rul lor. Ei au cerut-o pentru a ve­ni în ajutorul statului. L . Ei şi-au zis: i’f —. Tot plătim taxe mari de con­­sum­aţie, reprezentând unele din ele de 7—8 ori valoarea produsului. Barem să aibă parte de aceste taxe, statul, care nu are cu ce-şi a­­coperi nevoile, nu mulţimea de fraudatori, cari îşi însuşesc cel puţin jumătate din valoarea aces­­tor taxe ce se cuvin statului. De fapt, cine poate şti mai bine de­cât petroliştii, daca şi în ce mă­­sură taxele de consumaţie pe pro­dusele de petrol, intră în tezaurul statului sau alunecă în altă parte? Unificarea taxelor avea rolul să împiedice fraudă, să dea statului putinţa de a încasa taxele mai u­­şor şi mai sigur realizând în ace­­laş timp un spor de venituri, nu numai faţă de acele venituri redu­se pe care le realiza efectiv din taxele de consumaţie, ci chiar su­perioare venitului pe care îl pre­vedea în fiecare an, doar... pe hâr­tie, din aceste taxe. P Procedând însă cum a procedat, frauda va continua, nestânjenită, in stil şi mai măreţ, statul înca­sând cu atât mai puţin, cu cât ta­xele vor fi mai mari şi mai ispiti­toare şi cu cât vor fi mai variate pentru diferite produse. Şi în faţa rezultatelor negative ce va constata la sfârşitul anului buge­tar, atunci ca şi acum, va avea de acoperit golul tot mai mare ce se va ivi neînduplecat şi care îi va sugera ministrului de finanţe alte noui şi apăsătoare impozite, pe zahăr, pe f untdelemn, pe făină, pe brânză, pe carne, pe zarzavaturi, pe vin, pe apă, pe cămaşa omului, până va ajunge să impuie şi,­ ae­rul pe care îl respiră săracul, bie­tul sărac, atât de bine protejat. CÂŞTIGUL STATULUI ŞI AL SĂRACULUI In general, toată puzderia de impozite ce se impun acum pro­ducţiei, nu are altă urmare, decât aceia de a scumpi insuportabil traiul de toate zilele şi al săracului şi al bogatului, în­cât economia de 10—20 lei pe an pe care ministrul de finanţe o dăruieşte săracului la petrol, i-o răpeşte multiplicată de zeci de ori prin scumpirea tuturor produselor de primă şi ultimă ne­cesitate. Excesul de fiscalitate conducând neapărat la o scădere a consumu­lui,­­ acesta unit cu fraudele şi evaziunea fiscală, vor avea ca efect sigur, venituri mult inferioare celor prevăzute în noul buget al statului, ceia ce va reedita cu sigu­ranţă la finele anului bugetar o si­tuaţie şi mai grea vică decât aceia din momentele de faţă. Statul va rămâne, deci mai să­rac decât e acum, abătând asupra populaţiei toate neajunsurile şi­ m­i­zeriile ce decurg pe urma sărăciei sale. Vor suferi şcoala, spitalele, asistenţa sanitară la sate şi oraşe, armata şi viaţa socială Şi economică prin lipsa de locuri de muncă,­­ instituţii Şi lucrări publice şi par­ticulare. Şomajul va înflori din nou în lumea muncitorilor manuali şi in­telectuali. Iată avantagiile şi fericirea ce rezultă pentru marea masă a pu­blicului nevoiaş din gesturile pline de umanitate ale miniştrilor de fi­nanţe, cari nu înţeleg să ţină sea­mă de anumite reguli şi imperative ale vieţii economice, cari nu tre­buie şi nu pot fi subordonate nici scopurilor de ordin sentimental, nici celor de ordin politic, sau in traducere liberă , de ordin elec­toral. TAXELE PE GAZE PENTRU ILUMINAT, ÎNCĂLZIT ŞI PEN­TRU INDUSTRII In schimb nefăcând ceia ce era de făcut, legiuitorii de la Ministe­rul de Finanţe şi-au pus in acţiu­ne fantezia lor bogată, pentru a inventa noui surse de impunere, fără să cerceteze însă, daca aceste surse sunt capabile să aducă veni­­turi serioase statului sau dacă ele mai subsistă, atunci când venitu­rile ce se urmăresc pe urm­a lor, a­tacă însăşi substanţa acestor surse faţă de pildă, cazul gazelor de ori­ce fel pentru iluminat, încăl­zit şi pentru industrii impuse la o taxă de 25 bani de metru cub. Impozitul acesta reprezintă, da­că se interpretează exact litera le­gii, nu mai puţin decât o nouă sarcină de circa JUMĂTATE MILIARD lei pe totalitatea industriei de pe­trol, în afară de miliardele pe ca­ri le serveşte statului, pe baza le­gilor în vigoare până acum. Gazele de sonde, cari numai în proporţie de 7—10 la sută sunt destinate pentru combustibil, res­­tul trecând la gazolinizare, adică pentru necesităţile industriei care le produce, sunt astfel impuse în­cât fabricaţia gazolinei nu mai prezintă nici o rentabilitate pen­tru producători. Ceva mai mult fiecare kgr. de gazolină, urmează să mai plătească statului încă o diferenţă­ în phis, peste valoarea lui de desfacere. Astfel dintr’un metru cub de gaz se fabrică 100 gr. gazolină, a­că (Continuare în pagina IV-a, ......... de I. RADU. SITUAŢIA EXTERNA Misiunea d-lui Eden Ziarele engleze înregistrează ca optimism convorbirile d-lui Eden la Moscova. Observaţia unui perso­naj din anturajul d-lui Eden, că in­tonarea imnului regal englez la Opera din Moscova este semnul unor vremi noui, nu ascunde a glumă. S’a schimbat ceva în pre­ţuirea puterii britanice la Moscova. Se pare că s-a schimbat mult şi în orientarea politicei britanice faţă de Soviete. Caracterul amical al schim­­burilor de vederi, rezultatele spre care ele se îndreaptă, lămuririle culese la Moscova de d. Eden, toate acestea sunt în bună parte urma­rea constatărilor făcute la Berlin. D. Hitler, pledând cauza Germa­niei naţional-socialiste, a fost, fără voe, un avocat al utilităţii pactelor de securitate în Răsăritul Europei. Anglia, mult timp refractară aces­tor proecte, a devenit înţelegătoare. Intr’o formă sau alta, pactul orien­tal se va încheia, rezervele brita-, nice fiind­ înlăturate, chiar dacă. Londra nu va participa direct. Chestiuni de intensificare a ra-­ porturilor comerciale și financiare au fost desigur atinse în conversa*. Wie dela Moscova. Dar, după lă­murirea totală a afacerilor euro-\ pene, d. Eden a putut lămuri cu pri-\ lejul vizitei sale la Moscova, pro­blemele în legătură cu situaţia du­i. Extremul Orient. Telegramele la. aseară aduc indicaţii interesante in­ această privinţă. Sovietele ar fi ce­­­rut Angliei să nu îngădue tendin­­ţele de expansiune japoneză lui Asia, tendinţe cari ameninţă­­­nd, numai pacea, dar şi interesele imediate ale imperiului britanic. Sovietele ar dori ca Marea Brita­­­nie să desfăşoare şi în această parte a lumii preţioasa lor acţiune de mediaţiune, în spiritul Societar­­ii Naţiunilor şi potrivit scopurilor acestui organism. D. Eden pleacă acum la Varşo­via, iar de acolo la Praga. In felul acesta, lordul Sigiliului va aduce guvernului său un raport complet, care, după ancheta d-lui John Si­mon la Berlin, va determina poli­tica britanică, cu consecințe hotar­­âtoare pentru viitorul păcii. Apropiate negocieri comerciale cu Turcia La 1 Aprilie intră în vigoare noul regim comercial al Turciei. Prin a­­cest regim se dă o grea lovitură exportului nostru, deoarece o seria, întreagă de articole cari, până a­­cum, erau libere la import au fost trecute în categoria acelora cari nu vor putea fi importate decât din a­­cele ţâri cu cari Turcia are încheia­te acorduri de clearing. Faţă de această situaţie, e mai mult ca sigur, că in puţine zile vor începe negocieri pentru încheerea unei convenţii de clearing intre Ro­mânia şi Turcia. Creditul pentru înzestra­rea armatei Prin „Monitorul Oficial” din 30 Martie crt. a fost promulgată legea prin care s a deschis pe seama Mi­nisterului Apărării Naţionale un cre­dit extraordinar de 2 miliarde, pen­­tru acoperirea cheltuelilor de înzes­trare a armatei, precum şi a tuturor cheltuelilor în legătură cu această în­zestrare. A Prețul vinului era urcare Trețurile vinurilor de ca­li­tate bună, au înregistrat sensibile urcări în ultimul timp. O nouă regiune petroliferă în Baku MOSCOVA 30 (Rador).— In regiunea Baku sa sta­bilit o nouă regiune petro­liferă la Bibierbaft, cu o suprafaţă de 100 hectare. Jirerul se găseşte în a­­ceasta regiune la o mare adâncime insă sondagiile făcute au fost încununate de­­succes, reuşindu-se sâ se provoace erupția unei sonde.

Next