Argus, aprilie 1935 (Anul 25, nr. 6594-6616)
1935-04-01 / nr. 6594
ANUL XXV No. 6594 CASSA DE CONTROL „NATIONAL* Micşorează cheltuelile Măreşte deverul Asigură câştigul NICOLAE IVANOVICI București, Pasajul VUItacros ABONAMENTE i i.' In fără Un an • 1000 Lei 6 luni » 550 „ 5 luni • 300 „ In străinătate Un an . 2200 Lei 6 luni « 1300 „ 3 luni . 800 „ 3 lei in țară, 6 lei in străinătate. ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: București Str. Coutinth Mith Ra. 15. Et. INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3.05-44 Luni 1 Aprilie 1935 „DALTOM DE COMPTARIUZAT ADUNĂ, SCADE ÎNMULŢEŞTE, SOLDEAZĂ NICOLAE IVANOVICI Bucureşti, Pasajul Virlacros PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi ia toate agenţiile de publicitate • , • • • "âWjfe •' tâ&SSlSF' Legile financiare Din cuvântarea tinută ori, la Se*nat, de d. Grigore Gafencu, desprindem următoarele: — A ti cuprins în acelaș proect de lege mai multe obiecte. La rândul meu voi cuprinde mai multe proecte de legi în aceeaș foarte scurtă cuvântare. Voi astfel în ritmul guvernului, care doreşte să treacă mai repede aceste legi financiare supărătoare, cari stânjenesc întru atât mersul normal al vieţii noastre parlamentare. Sunt ţări, zise civilizate în care controlul şi discuţiunea legilor financiare, sunt miezul vieţii parlamentare. Ba se zice chiar că Parlamentul a fost Înfiinţat pentru a controla cheltuielile publice. Aiurea, nu la noi. La noi Parlamentul e grăbit să treacă la ordinea zilei. Şi ordinea zilei nu prevede discuţii de o seriozitate atât de puţin atrăgătoare. 1 . Am ascultat un domn ministru vorbindu-ne de marea linie a politicii financiare a guvernului. De care linie e vorba? Fiindcă in cazul cel mai bun vedem două linii cari nu sunt paralele ci pornesc in direcţii deosebite. Care din aceste două linii e marea linie a politicei guvernului? Am avut anul trecut un ministru de finanţe distins şi blând. Avem acum un nou ministru de finanţe, tot atât de distins, dar care bate cu pumnul în masă. Care din doi e pe linia cea adevărată? D. Victor Slavescu care a vrut să facă pace între fisc şi contribuabil, sau d. Victor Antonescu, care lăsând la o parte formulele de neagresiune, a declarat în numele fiscului război contribuabilului? Dela metodele lui Briand, am trecut peste noapte la metodele lui Hitler. Ce s’a întâmplat? D. Slăvescu declara acum un an : „preocuparea mea e dublă : pe deoparte am redus cotele, pe de alta am făcut o reclasificare de articole, degrevând mai ales articolele dentare consumatiune. D. Slăvescu era pe linia d-lui Dinu Brătianu, care declarase nu de mult că „un spor de impozite e antieconomic, deoarece scumpește din nou viata pe care cu totii trebue din nou să căutăm s’o eftecim”. Rezultatele acestei metode de conciliatiune au fost constatate de d. Auboin în faimosul său raport: apărarea deficitului bugetar, slăbirea încasărilor fiscale, mărirea cheltuelilor administrative. Ati schimbat atunci metoda. Ati plecat pe o linie nouă. , Aţi înăsprit măsurile fiscale. Aţi pus impozite indirecte noi. Aţi ridicat cota la impozitul pe cifra de afaceri. De vină sunt, ziceţi, nevoile armatei Nimeni nu tăgăduieşte nevoia de a avea o armată bine pregătită, gata oricând şi din punct de vedere material şi din punct de vedere moral să facă faţă împrejurărilor. Nu se poate insă întări armata slăbind gospodăria ţării şi temelia financiară a Statului. Dinu Brătianu arăta odată că printriun fiscalism exagerat se ridică preţurile şi se scumpeşte viaţa. Niciodată aceste cuvinte nu au fost mai adevărate ca azi. Când viaţa se va scumpi toate sforţările de a menţine leul vor fi zadarnice. Ceeace se întâmplă cu schimbul la Bursa neagră se va Întâmpla pe piaţa neagră a nevoilor de toate zilele. Ne vom da seama cumpărând materii de primă necesitate, că leul nostru nu mai are valoarea care oficiai i se atribue. Vom ajunge atunci la perturbări monetare, la pretenţii de ridicare a salariilor, la încasări fiscale din ce în ce mai reduse, la neputinţa de a echilibra bugetul, la neputinţa în sfârşit de a face faţă cheltuelilor militare pentru care cereţi astăzi, atât de îndreptăţite sacrificii. In realitate aici una din cele două linii pe cari le-aţi urmat nu e linia cea bună. Nu se pot face deoparteeconomii şi compresiuni, de altă impozite noi şî o nouă ridicare a preţurilor. Trebue să alegem între aceste două metode. D. ministru Antonescu ar fi dorit poate să aleagă. N’a putut. Şi mărturiseşte nu fără melancolie că „problema reducerii efective a cheltuielilor administrative este şi rămâne deschisă**. Rămâne deschisă deci problema capitală a finanţelor noastre, problema capitală in ce priveşte restabilirea ordinii noastre financiare. Recunosc că e o problemă ce nu poate fi rezolvată prin agitaţii politice de partid şi mai recunosc că nu e un partid care să-şi ia uşor răspunderea de a deslega această problemă singur. Nu e mai puţin adevărat însă că de deslegarea ei depinde însăşi flinta noastră de Stat. Dacă nu înţelegem acest adevăr riscăm ca toată viaţa noastră politică, toate discuţiile, toate sforţările şi toate frământările noastre, să rămâie alături şi în afară de realitate. Am cerut din toată convingerea reorganizarea armatei noastre pentru a face din ea un Instrument de luptă și nu un organism birocratic în care capitolul personalului să strivească pe cel al materialului. Aceiaş reorganizare trebue făcută prin reducerea cheltuelilor administrative în toate ministerele Şi dacă nu e în stare un partid să îndeplinească această operă, trebue ca toate partidele — e poate o iluzie, dar de această iluzie depinde siguranţa şi viitorul ţării şi de aceea voi stărui in ea — să ajungă la o înţelegere cu privire la însănătoşirea finanţelor publice prin simplificarea aparatului de Stat Dacă până astăzi viaţa politică a putut dăinui in afară de cele mai de seamă realităţi ea nu poate dăinui aşa mai departe. Faţă de frământările şi de ameninţările din afară suntem nevoiţi pentru a ţine toate obligaţiile noastre internaţionale şi naţionale, să ne întărim şi să ne organizăm cât mai degrabă prin noi înşine. Nu cred într’un răsboi apropiat. Cred însă nu nevoia de a face faţă unor metode noi. Nu ne mai putem bizui pe diplomaţia şi pe metodele geneveze. Puterea adevărată, reală a fiecărui Stat, iată ce cântăreşte în balanţa politicii internaţionale. Şi această putere nu se poate exprima azi decât printro armată bine organizată şi prin finanţe bine rânduite. Să privim realităţile în faţă, fără alarmă inutilă dar cu toată seriozitatea : România nuişi va putea apăra hotarele şi impune cuvântul ei în lume decât dacă va şti să fie tare. Şi România nu poate fi tare dacă urmând politica dusă până astăzi, lasă nedezlegate şi „deschise” probleme de viaţă şi de moarte. Grigore Gafencu PIAŢA 30 MARTIE Bursa s’a încheiat într’o atmosferă slabă. S’au încheiat transacţiuni foarte puţine. In compartimentul valorilor cu dobândă fixă s’au produs uşoare scăderi. Renta amortibilă 1933 a scăzut de la 44 la 43 Şi jumătate, scrisurile funciare rurale dela 28 la 27 şi jumătate, bonurile de impozite dela 39 la 38 şi jumătate. Hârtiile industriale oferite. Acţiunile Letea au cedat dela 660 la 645, Reşiţa dela 550 la 544, Clădirea Românească dela 365 la 360. Valorile petrolifere calme, înregistrează pe alocuri uşoare scăderi. Delegaţia cehoslovacă a lucrat eri la ministerele de externe şi industrie cu d-nii Em. Marian şi I. Christu la redactarea unui protocol modificator al celui din 6 Decembrie 1934 relativ la stabilirea contingentelor de mărfuri care formează schimbul dintre cele două ţări. La Banca Naţională s’au redactat deasemeni două acorduri: unul pentru plata arieratelor comerciale și altul pentru datoriile financiare. Toate acordurile de mai sus vor fi semnate luni dimineața. * Eri d. a. s’a întrunit la ministerul industriei comisiunea pentru reglementarea importului de materiale tehnice necesare societăţilor de petrol. S’a hotărât să se ceară câte un tablou tuturor societăţilor de petrol care să cuprindă cantităţile importate în 1934 şi previziunile pe 1935, pe ţări şi pe articole, urmând ca comisia să avizeze. O comisiune formată din d-nii: M. Lăzeanu, secretar general şi I. Banciu director general al Casei de Depuneri a lucrat aseară la ministerul de finanţe la modificarea legii Caselor de Depuneri. *• D. ing. Cezar Popescu părăseşte mâine ţara, plecând în Spania şi Portugalia pentru a perfecta convenţia comercială cu Spania şi a încheia un acord de plăţi şi o convenţie de comerţ cu Portugalia. Citiți în pag. V-a Prelungirea valabilităţii autorizaţiilor de import Primele de export Ministerul de industrie şi comerț a dat mereu asigurări exportatorilor cari au de primit prime de export pentru exportul făcut până acum, că aceste prime se vor plăti până la ultima centimă. Cu toate aceste repetate asigurări au trecut luni de zile fără ca exportatorii să-și poată încasa contravaloarea primelor. Cum era şi firesc exportatorii alarmaţi de această situaţie s-au întrunit recent şi au hotărât să nu mai facă nici un export până când ministerul de industrie şi comerţ nu le va achita primele de export ce li se cuvin. Ministerul de industrie şi comerţ a făcut în permanenţă demersuri pentru ordonanţarea sumelor, însă a primit mereu acelaş răspuns: nu sunt fonduri şi deci nu se pot emite acreditive, in şedinţa delegaţiei economice de ori seară această problemă a fost în sfârşit soluţionată. Astfel s-a hotărât ca taxele de contingentare care constituesc fondul din care se plătesc primaa de export să fie administrate de ministerul de industrie şi comerţ. Din aceste taxe ministerul de industrie va trebui să verse anual ministerului de finanţe 400 milioane Iei. Restul taxelor vor fi întrebuințate pentru încurajarea exportului. FONDUL TAXELOR DE CONTINGENTARE Taxele de contingentare au dat anul trecut un venit de circa 700 milioane lei. Anul acesta dacă socotim că importul e cu 40 la sută mai redus față de anul trecut, se crede că aceste taxe vor da anul acesta un venit de circa 600 milioane lei. PRIMELE DE EXPORT Anul trecut pentru prime de export s-a dat 120 milioane lei. Anul acesta o parte din export care era încurajat prin prime, nu va mai beneficia de aceste prime deoarece devizele rezultate din acest export sunt negociabile pe piaţă. Descongestionându-se fondul primelor de export se crede că anul acesta vor fi bani suficienţi şi primele vor fi achitate la timp. Actualmente restanţele de prime sunt de 40 milioane Iei. Prin faptul că fondul taxelor de contingentare va fi administrat de acum înainte de ministerul de industrie Şi comerţ, aceste restanţe vor fi achitate în maximum 2 luni, după care se va putea începe plata la zi a primelor După cum era de aşteptat această Ştire a produs o bună impresie în rândurile exportatorilor, cari în urma celor relatate mai sus au hotărât să înceapă din nou să facă export. B. Bd. Săptămâna Financiară .i ——EHBSflBK-A-# » ■—11 Noul an financiar.-Belgia la o raspântie.'Ocrotire sau valorificare.—Datoriile die război ale im doraiei. Bursa Noul an financiar-Discuţia noului buget general al statului a început şi s’a terminat la Cămeră într’o atmosferă din cele mai neprielnice. Legile întocmite pentru a-i asigura echilibrul, toate, aducătoare de noui impozite, au pricinuit adânci nemulţumiri şi în rândurile producătorilor şi în cele ale consumatorilor. Un val enărm de scumpete izbeşte toate tinsele sociale, într’o vreme în care şi fără asta, criza economică face viaţa destul de grea. Căutând să înlăture specula pe care unii profitorii ar încerca să o facă de pe urma nouilor taxe de consumaţie, ministerul industriei şi comerţului a luat o serie de măsuri pentru controlul preţurilor, cari înseamnă alte greutăţi pentru comercianţi şi industriaşi Noul buget e astfel în loc de o rază de speranţă, dacă nu pentru îmbunătăţirea situaţiei cel puţin pentru înlesnirea şi un nou element de apăsare, de greutate, de paralisie. Viaţa noastră economică se înnămoleşte din ce în ce mai mult în băltoaca fără fund a sarcinilor, a interdicţiilor, a controlorilor oficiale. Desigur că nu acestea au fost condiţiile nădăjduite pentru noul an financiar, care începe de mâine încolo. Buget echilibrat, expresia ordinei Inţipru.* police. o desigur nu o foi ituilă, dar un ideal de atins la noi în ţară. Nu atât din punct de vedere tehnic cât din punct de vedere etic-politic e dorită această echilibrare a bugetului, această reintrare în normal, prin stăvilirea cheltuelilor de risipă şi lux din banii publici. Dar a deslega numai aparent problema şi a pune întreaga viaţă economică a ţării în condiţii tot mai neprielnice de desvoltare, iată ceea ce nu socotim a fi o bună politică. De altfel adevărata soluţie rămâne după chiar declaraţia d-lui ministru al finanţelor, în afara mijloacelor cari au fost folosite şi de data asta pentru echilibrarea bugetului, fără micşorarea aparatului de funcţionari, fără, deci, reducerea capitolului personal, care astăzi înghite cea mai mare parte a veniturilor tezaurului, nu se va putea ajunge la un echilibru real al bugetului. Zorile noului an financiar se arată întunecoase. Afacerea Skoda In momentul în care se prregăteşte semnarea noului contract cu uzinele Skoda, Camera termină desbaterile celebrei „afaceri Skoda". E între aceste două fapte o contradicţie, pe care bunul simţ nu are cum să şi-o explice. Dar la noi bunul simţ stă prea des sub călcâiul apăsător al patimei, ca să-i mai cerem să-şi găsească drum printre luptele politice. Moţiunea supusă desbaterilor secţiilor Camerei, cere trimiterea în judecata Casaţiei a fostului ministru de război şi a celui de justiţie din cabinetul Vaida. Împotriva acestor doi inuiţi demnitari nu s'au adus dovezi, ci numai presumpţii. E dealtfel greu de presupus, că oameni cari au un trecut glorios şi nepătat pot ajunge să fie trimişi în judecată pe bază de delicte. Iar că presumpţiile vor fi hotărâtoare pentru ca înaltul for chemat să judece, să dea şi o sentinţă de condamnare, aceasta e foarte greu de închipuit. Din afacerea Skoda, va rămâne doar amintirea unui scandal politic, unul din atâtea cari după război au scăzut nivelul vieţii noastre publice şi au fost piedică sforţărilor cari se cereau pentru a împlini cu un ceas mai devreme, nevoile de înarmare ale ţării. Belgia, la o răspântie economică Belgia, una din citadelele principale ale etalonlui-anr, a trecut printr’o grea criză guvernamentală, echivalentă pe planul economic cu sdruncinarea stabilităţii monetare de până acum. Lupta între curentele economice potrivnice s’a tradus pe pieţele internaţionale cu un disagin de 4 la sută la deviza belgiană. Politica de credinţă faţă de goldstandard e reprezentată în Belgia prin d- Trancqnis, care împreună cu numeroşii săi adepţi susţine cu tărie că in ţară e destul aur pentru ca valuta să poată fi în orice clipă apărată şi susţinută. Gruparea d-lui Francquis se bucură de sprijinul liberalilor şi al importanţei instituţiunii „Société Générale de Belgique’’. In afară, are tot sprijinul politicii economice franceze- împotriva acestui curent e marea industrie belgiană, care suferă din pricina consumului scăzut, a posibilităţilor (Citiţi continuarea în pag. 3-a.) Suspendarea cotării francului belgian la bursa din Berlin Bursa din Berlin a suspendat cotarea francului belgian, până la o clarificare definitivă a situaţiei valutare belgiene. Plăţile în clearing vor fi primite la cursul stabilit. 6 PAGINI Săptămâna Industrială Fiscalitate şi mărinimie.— Taxele pe gazele de sonde.— U. G.l. R. între ciocan şi nicovală.—Urcarea taxelor vamale în Anglia.Târgul petrolul"5 In explicaţiile date la Cameră, de d. V. Antonescu ministru de finanţe, d-sa a ţinut să sublinieze faptul: — ba chiar şi-a făcut un merit din el — că nu a ţinut seamă de sfaturile, dezideratele şi sugestiile industriaşilor de petrol, în chestia unificării taxelor de consumaţie, deşi, după cum spunea şi-a dat perfect seama că au dreptate. Nu a făcut-o pentru motivul umanitar că n’a voit să scumpească petrolul săracului, după cum, nu cu inima uşoară, a consimţit sa se institue taxa de 30 bani la kgr. făină, care, din nenorocire, scumpeşte pâinea săracului. Speră însă că această taxă pe făină, nu va rămâne definitiv aşezată, ci o va suprima la prima ocazie, când va constata o îmbunătăţire a situaţiei financiare a statului. S-a întrebat însă d. ministru de finanţe, dacă procedând astfel, face efectiv un serviciu celor săraci şi mai cu seamă, dacă având în edere interesele generale ale ţării mărinimia d-sale nu va da rezultate complect opuse celor dorite şi urmărite de d-sa! Ne permitem a ne exprimaconvingerea că d. ministru de finanţe nu şi-a pus această întrebare şi ceva mai mult, că prin această procedare, nu numai că n’a venit în ajutorul ţăranului, ci împotriva lui. UNIFICAREA TAXELOR PE PRODUSELE DE PETROL De ce au cerut petroliştii unificarea taxelor de consumaţie pe produsele de petrol? E drept că n’au cerut-o pentru a veni în ajutorul săracilor, dar nici in ajutorul lor. Ei au cerut-o pentru a veni în ajutorul statului. L . Ei şi-au zis: i’f —. Tot plătim taxe mari de consumaţie, reprezentând unele din ele de 7—8 ori valoarea produsului. Barem să aibă parte de aceste taxe, statul, care nu are cu ce-şi acoperi nevoile, nu mulţimea de fraudatori, cari îşi însuşesc cel puţin jumătate din valoarea acestor taxe ce se cuvin statului. De fapt, cine poate şti mai bine decât petroliştii, daca şi în ce măsură taxele de consumaţie pe produsele de petrol, intră în tezaurul statului sau alunecă în altă parte? Unificarea taxelor avea rolul să împiedice fraudă, să dea statului putinţa de a încasa taxele mai uşor şi mai sigur realizând în acelaş timp un spor de venituri, nu numai faţă de acele venituri reduse pe care le realiza efectiv din taxele de consumaţie, ci chiar superioare venitului pe care îl prevedea în fiecare an, doar... pe hârtie, din aceste taxe. P Procedând însă cum a procedat, frauda va continua, nestânjenită, in stil şi mai măreţ, statul încasând cu atât mai puţin, cu cât taxele vor fi mai mari şi mai ispititoare şi cu cât vor fi mai variate pentru diferite produse. Şi în faţa rezultatelor negative ce va constata la sfârşitul anului bugetar, atunci ca şi acum, va avea de acoperit golul tot mai mare ce se va ivi neînduplecat şi care îi va sugera ministrului de finanţe alte noui şi apăsătoare impozite, pe zahăr, pe f untdelemn, pe făină, pe brânză, pe carne, pe zarzavaturi, pe vin, pe apă, pe cămaşa omului, până va ajunge să impuie şi, aerul pe care îl respiră săracul, bietul sărac, atât de bine protejat. CÂŞTIGUL STATULUI ŞI AL SĂRACULUI In general, toată puzderia de impozite ce se impun acum producţiei, nu are altă urmare, decât aceia de a scumpi insuportabil traiul de toate zilele şi al săracului şi al bogatului, încât economia de 10—20 lei pe an pe care ministrul de finanţe o dăruieşte săracului la petrol, i-o răpeşte multiplicată de zeci de ori prin scumpirea tuturor produselor de primă şi ultimă necesitate. Excesul de fiscalitate conducând neapărat la o scădere a consumului, acesta unit cu fraudele şi evaziunea fiscală, vor avea ca efect sigur, venituri mult inferioare celor prevăzute în noul buget al statului, ceia ce va reedita cu siguranţă la finele anului bugetar o situaţie şi mai grea vică decât aceia din momentele de faţă. Statul va rămâne, deci mai sărac decât e acum, abătând asupra populaţiei toate neajunsurile şi mizeriile ce decurg pe urma sărăciei sale. Vor suferi şcoala, spitalele, asistenţa sanitară la sate şi oraşe, armata şi viaţa socială Şi economică prin lipsa de locuri de muncă, instituţii Şi lucrări publice şi particulare. Şomajul va înflori din nou în lumea muncitorilor manuali şi intelectuali. Iată avantagiile şi fericirea ce rezultă pentru marea masă a publicului nevoiaş din gesturile pline de umanitate ale miniştrilor de finanţe, cari nu înţeleg să ţină seamă de anumite reguli şi imperative ale vieţii economice, cari nu trebuie şi nu pot fi subordonate nici scopurilor de ordin sentimental, nici celor de ordin politic, sau in traducere liberă , de ordin electoral. TAXELE PE GAZE PENTRU ILUMINAT, ÎNCĂLZIT ŞI PENTRU INDUSTRII In schimb nefăcând ceia ce era de făcut, legiuitorii de la Ministerul de Finanţe şi-au pus in acţiune fantezia lor bogată, pentru a inventa noui surse de impunere, fără să cerceteze însă, daca aceste surse sunt capabile să aducă venituri serioase statului sau dacă ele mai subsistă, atunci când veniturile ce se urmăresc pe urma lor, atacă însăşi substanţa acestor surse faţă de pildă, cazul gazelor de orice fel pentru iluminat, încălzit şi pentru industrii impuse la o taxă de 25 bani de metru cub. Impozitul acesta reprezintă, dacă se interpretează exact litera legii, nu mai puţin decât o nouă sarcină de circa JUMĂTATE MILIARD lei pe totalitatea industriei de petrol, în afară de miliardele pe cari le serveşte statului, pe baza legilor în vigoare până acum. Gazele de sonde, cari numai în proporţie de 7—10 la sută sunt destinate pentru combustibil, restul trecând la gazolinizare, adică pentru necesităţile industriei care le produce, sunt astfel impuse încât fabricaţia gazolinei nu mai prezintă nici o rentabilitate pentru producători. Ceva mai mult fiecare kgr. de gazolină, urmează să mai plătească statului încă o diferenţă în phis, peste valoarea lui de desfacere. Astfel dintr’un metru cub de gaz se fabrică 100 gr. gazolină, acă (Continuare în pagina IV-a, ......... de I. RADU. SITUAŢIA EXTERNA Misiunea d-lui Eden Ziarele engleze înregistrează ca optimism convorbirile d-lui Eden la Moscova. Observaţia unui personaj din anturajul d-lui Eden, că intonarea imnului regal englez la Opera din Moscova este semnul unor vremi noui, nu ascunde a glumă. S’a schimbat ceva în preţuirea puterii britanice la Moscova. Se pare că s-a schimbat mult şi în orientarea politicei britanice faţă de Soviete. Caracterul amical al schimburilor de vederi, rezultatele spre care ele se îndreaptă, lămuririle culese la Moscova de d. Eden, toate acestea sunt în bună parte urmarea constatărilor făcute la Berlin. D. Hitler, pledând cauza Germaniei naţional-socialiste, a fost, fără voe, un avocat al utilităţii pactelor de securitate în Răsăritul Europei. Anglia, mult timp refractară acestor proecte, a devenit înţelegătoare. Intr’o formă sau alta, pactul oriental se va încheia, rezervele brita-, nice fiind înlăturate, chiar dacă. Londra nu va participa direct. Chestiuni de intensificare a ra- porturilor comerciale și financiare au fost desigur atinse în conversa*. Wie dela Moscova. Dar, după lămurirea totală a afacerilor euro-\ pene, d. Eden a putut lămuri cu pri-\ lejul vizitei sale la Moscova, problemele în legătură cu situaţia dui. Extremul Orient. Telegramele la. aseară aduc indicaţii interesante in această privinţă. Sovietele ar fi cerut Angliei să nu îngădue tendinţele de expansiune japoneză lui Asia, tendinţe cari ameninţănd, numai pacea, dar şi interesele imediate ale imperiului britanic. Sovietele ar dori ca Marea Britanie să desfăşoare şi în această parte a lumii preţioasa lor acţiune de mediaţiune, în spiritul Societarii Naţiunilor şi potrivit scopurilor acestui organism. D. Eden pleacă acum la Varşovia, iar de acolo la Praga. In felul acesta, lordul Sigiliului va aduce guvernului său un raport complet, care, după ancheta d-lui John Simon la Berlin, va determina politica britanică, cu consecințe hotarâtoare pentru viitorul păcii. Apropiate negocieri comerciale cu Turcia La 1 Aprilie intră în vigoare noul regim comercial al Turciei. Prin acest regim se dă o grea lovitură exportului nostru, deoarece o seria, întreagă de articole cari, până acum, erau libere la import au fost trecute în categoria acelora cari nu vor putea fi importate decât din acele ţâri cu cari Turcia are încheiate acorduri de clearing. Faţă de această situaţie, e mai mult ca sigur, că in puţine zile vor începe negocieri pentru încheerea unei convenţii de clearing intre România şi Turcia. Creditul pentru înzestrarea armatei Prin „Monitorul Oficial” din 30 Martie crt. a fost promulgată legea prin care s a deschis pe seama Ministerului Apărării Naţionale un credit extraordinar de 2 miliarde, pentru acoperirea cheltuelilor de înzestrare a armatei, precum şi a tuturor cheltuelilor în legătură cu această înzestrare. A Prețul vinului era urcare Trețurile vinurilor de calitate bună, au înregistrat sensibile urcări în ultimul timp. O nouă regiune petroliferă în Baku MOSCOVA 30 (Rador).— In regiunea Baku sa stabilit o nouă regiune petroliferă la Bibierbaft, cu o suprafaţă de 100 hectare. Jirerul se găseşte în aceasta regiune la o mare adâncime insă sondagiile făcute au fost încununate desucces, reuşindu-se sâ se provoace erupția unei sonde.