Argus, mai 1935 (Anul 25, nr. 6617-6640)

1935-05-02 / nr. 6617

t * Joi 2 Mai 1939 t ARGUS Numerile indice ale preţurilor agricole si industriale Aceste numere indice ale preţu­­rilor principalelor produse de im­­port şi export pot servi ca indice de engros. Amintim că am voit ca prin cal­culul acestor numere să stabilim un indice general ponderat. Anul de bază ales este 1912, an care, pentru România, reprezintă in desvoltarea politicii monetare si comerciale ultima perioadă nor*­mala. Indicele numeric al preturi­lor de import l*am calculat cu­, a* dică am calculat costul produselor străine la granița românească ex­clusiv taxa de import. La export s’a făcut calculul tob adică s’a considerat preţul produ­selor străine la graniţă inclusiv ta­xa de import. Materialul statistic brut l-am ex­tras din statistica comerţului este­ de AL. HUUMGA­ r­or, care, singură poate da date asupra produselor cu rol preponde­­rent în comerţul românesc cu străi­nătatea. Tabloul alăturat cuprinde indici­­le numerice pe Februarie 1935 în comparaţie cu anul 1934. Revenim, în special, asupra con­cluziilor de tras din diferenţa de scumpire între articolele exporta­te şi cele importate Repetăm, de asemenea, că este un indice general ponderat, întrucât prin metoda de calcul întrebuinţată s’a urmărit ca fiecare articol dela import şi dela export să influenţe­ze indicele general proporţional cu importanţa reală pe care — fiecare articol în parte — o are în comer­ţul exterior al ţării. 1) Numerile indice ate jireînrilir principalleior produse de import (inii de bază 1312 = 100) 2) Numerile indice ale preturilor principalelor produse de export (Ana­ de bază 1912=1001) Deschiderea canalului dintre marea Baltică și marea AIM MOSCOVA, 30 (Rador). — Eri a fost deschis navigaţiei un canal ca­­re leagă marea Baltică cu marea Albă. Noul canal face parte­­dintrun sistem de navigație interioară care după construirea canalului Volga• Don va stabili legătura între mă­rile Albă, Baltică, Neagră și Cas- Pică. Noul canal a fost construit de deținuți de drept comun. Recolta de grâu în Indiile Britanice Institutul internaţional de agricul­tură a primit din partea guvernului din Calcuta o telegramă cu data de 25 Aprilie cf., cu privire la primele estimări ale recoltei de grâu în In­dii. Recolta din 1935 pare să fie foar­te abundentă. Se prevede că ea va fi de 103.1 milioane chintale, deci o creştere de 1­2.2 milioane chintale faţă de prevederile corespunzătoare ale anului trecut­ Creşterea recoltei se atribue a­­proape numai condiţiiunilor mete­­reologice favorabile, căci suprafe­ţele însămânţate au fost, reduse cu mai bine de 400 mii hectare in raport cu cele din 1934. Dacă previziunile se vor realiza, India va avea disponibilități de grâu cari vor, depăși nevoile interne. 3 Tendinţa capitalurilor de a râ-­ mâne anonime este cunoscută încă din timpuri vechi. In mod obişnuit capitalul leneş sa găseşte în mâna unor persoane cari pentru diferite motive, se gă­sesc în imposibilitate de a face co­merţ sau de a arăta la lumină ca­pitalurile lor. Vivante în vol. II. Capitolul 390 arată : .Către secolul al 14-lea pentru svoltarea industriilor şi a ope­raţiunilor de bancă şi a altor între­prinderi puternice s’au pus la dis­­tie capitalurile enorme ale ele­­; şi ale aristocraţiei pe care ibitiunile canonice şi prejude­căţile aristocratice îi îndepărtau de la comerţul direct”. In modul acesta s’a dezvoltat So­cietatea în Comandită care nu este decât o formă a tendinţei de anoni­­mizare a capitalului. Joaquin de Casassus arată încă o formă de anonimizare a capitalu­rilor şi anume depozitul de bancă. Oricare ar fi fost în trecut moti­vele cari au determinat să se ajun­gă la acest mijloc de a se aduce capitalurile leneşe în centrul for­ţelor de producţiune. Instituţiunea s’a dovedit a fi foarte utilă. SIGURANŢA CAPITALURILOR Prin efectul intereselor comune ale diferitelor bănci din lume — re­gulatoarele vieţii economice în a­­fără şi de multe ori adversarele legiferărilor teoretice, — s'a ajuns a se da depunătorului o siguranţă dublă: aceia a păstrărei în condiţiunile cele mai bune a avutului său, a nealterării vollorei intrinsece a acestui avut. Se pare că această soluţiune n’a fost indicată numai pentru timpu­rile trecute, ci va trebui şi astăzi — în epoca când sguduirile econo­mice fac a nu se putea prevedea soarta avutului fiecăruia — sa se recurgă la acelaş mijloc pe care l-au adoptat strămoşii noştrii. Dealtfel prin nestabilitatea dife­ritelor monezi (valute forte) circu­lând prin ţara noastră, s’au pier­dut de către cetăţeni averi însem­nate (vezi pierderile la pfunzi, ster­­lingi, dolari, coroane cehe, etc). Prejudecăţile din trecut, care in­terziceau imixtiunea unor anumite categorii de cetăţeni în comerţul direct, au fost transformate de le­giuitorul modern în legiuiri, care interzic în mod formal posibilitatea de a se face comerţ. Astfel sunt împiedicaţi, prin voinţa legii, de a face comerţ: magistraţii, funcţio­narii publici, învăţători, ofiţerii, preoţii, avocaţii, etc. Inter­dicţiunea legală merge până la oprirea şi a soţiilor celor de mai sus de a face comerţ. Insă tocmai în mâna acestor ca­tegorii de cetăţeni se găseşte, cele mai adesea ori, capitalul leneş care nu cunoaşte o plasare mai renta­bilă decât în depozitele la bănci. Pentru o bună parte însă şi a a­­cestei categorii anonimatul j­oacă un rol important, căci acei cari ob­ţin o situaţiune in stat, deşi cele mai adesea ori posedă economii sau averi acumulate pe căile drep­­te şi legale, pentru a nu se vedea învinovăţiţi la un moment dat, ma­nifestată dorinţa, psihologiceşte explicabilă, de a-şi păstra anoni­matul în relaţiunile lor cu lumea comercială. De această tendinţă s'a ţinut sea­mă în ţările din apusul Europei care a dat posibilitatea categoriilor de cetăţeni vorbite de a-şi păstra anonimatul. LEGIFERAREA „DEPOZITULUI LA PURTĂTOR” In modul acesta au apărut aşa zisele depozite la purtător. In Germania legea din 5 iulie 1896 reglementează relaţiunile din­tre deponenţi şi depozitari. De multă vreme în Germania foaia de depozit este o hârtie la purtător. Depozitarul nu este ţinut a con­trola identitatea persoanei care se prezintă spre a ridica suma cuprin­să în foaia de depozit Mai mult decât atât: Deponentul are posibilitatea de a lăsa In mâinile băncii o parolă care să fie semnul de identificare al de­pozitului său. In celelalte ţări nu s’a arătat, până la r­ăsboi, necesitatea de a se face dispoziţii legale speciale pen­tru depozitele de bancă, insă mai toate băncile au adoptat sistemul german pentru condiţiunile în care primiau depozitele. Numai după răsboi unele ţări studiază proiecte de legi în direcţia aceasta,­­ după cum suntem informaţi Cehoslova­cia a şi Înfăptuit o asemenea lege. Dacă asemenea depozite anoni­me au intrat in uzul general prin dovada ce s’a făcut că ele cores­pund unor necesităţi economice, ele trebuie să pătrundă şi la noi în ţară cu ocazia lanţului de legături şi legiuiri economice cu care ne a­­propiăm din ce în ce mai mult de comerţul mondial. UTILITATEA NOULUI GEN DE DEPOZITE Ce obiecţiuni s’ar putea aduce a­­cestui gen de depozite ? Imixtiune in drepturile de emisi­une ale Băncii Nationale. De oarece în tara noastră numai Banca Naţională este autorizată a emite bancnote care să aibă putere circulatorie, s’ar putea spune că e­­misiunea unor foi de depozite la purtător ar încălca acest drept. Credem că obiecţiunea nu este serioasă fiindcă depozitele la pur­tător nu sunt impuse cetăţenilor cu puterea legală cu care sunt lansate pe piaţă bancnotele Băncii Naţio­nale. Asemenea depozite depind ex­clusiv de încrederea pe care cetă­ţeanul o are într-o bancă. Mai mult decât atât, existenţa lor depinde şi de încrederea pe care cetăţeanul care primeşte în plată asemenea depozite o are în banca respectivă! Aşa­dar, de unde la bancnote vo­inţa cetăţeanului este supusă legii, la depozite la purtător cetăţeanul este acela care interpune voinţa sa. RECONSTITUIREA FOII DE DEPUNERI Dificultăţile prin pierderea, fur­tul sau dispariţia foii de depuneri. S’a susţinut că într’una din ase­menea împrejurări ar fi greu de a se recontitui un depozit la purtă­tor. Dar acest inconvenient se poate uşor repara prin voinţa cetăţeanu­lui care cu ocazia constituirei de­pozitului anonim poate lăsa în mâi­nile băncii un plic închis în care să se găsească toate datele necesare pentru o împrejurare de furt, pier­dere sau altă dispariţie a foii de depozit. Mai mult decât atât, s’ar putea ca pe cale de legiuire — şi aceasta ar fi să se aibă în vedere cu ocazia modificării legii pentru exercitarea comerţului bancar —, să se preva­dă drepturi pentru deponent de a depune la o instanţă judecătoreas­că, notar, portărel, etc., un plic în­chis şi sigilat care să conţină toate datele pentru recunoaşterea depo­zitului anonim ca al său. O asemenea dispoziţie există le­giferată pentru testamentele misti­ce şi ar putea fi întrebuinţată pen­tru cazul de deces al deponentului. Posibilitatea evaziunii fiscale. Şi această obiecţiune cată a fi înlătu­rată, căci după legile fiscale în vi­goare banca depozitară este obli­gată a reţine drepturile ce se cuvin fiscului. Din contra fără posibilitatea de­pozitului anonim, cele mai mutle din capitalurile leneşe se sustrag drepturilor fiscului, care nu are po­sibilitatea a le urmări până la lo­curile în care imaginaţia fiecărui cetăţean este în stare să le as­cundă. Bine­înţeles însă, că pentru ca băncile să poată fi de folos fiscului, în asemenea împrejurări este ne­cesar ca să li se dea posibilitatea de a păstra anonimatul ceea ce de altfel a recunoscut şi fostul minis­tru de finanţe, d­r. Madgearu, în circulara dată în Martie 1930, ad­ministraţiilor financiare. Socotim dlar că obiecţiunile ce s’ar face depozitelor anonime­­la purtător, nu au nici un fundament — că pentru necesităţile statului, comerţului şi industriei, introduce­rea noului sistem este de natură a aduce nouă mijloace de rezistenţă în lupta grea contra formidabilei crize economice prin care trecem. KIVA ORNSTEIN Problema creditului Plasarea capitalului leneş Introducerea carnetelor de economie la purtător Mistrial a crescut cu trei saseiia VARȘOVIA, 29 (Rador). — Din regiunea subcarpantină se anunță că mai multe râuri s’au revărsat peste maluri în urma ploilor abun­dente din ultimele zile. Apa Nistrului a crescut cu 3 me­tri deasupra nivelului normal. D. Beck la mareşalul Pilsudsky VARŞOVIA, 29 (Rador). — In­­torcăndu-se dela Geneva d. Beck, ministrul Afacerilor Străine al Po­loniei , a fost primit ori într’o lun­gă audienţă de mareşalul Pilsud­­ski. Mareşalul Pilsudski s’a interesat în special de ultimele conferinţe in­ternaţionale şi de modul în care navă a Consiliului Societăţii Naţiu­­n’a desfăşurat sesiunea extraordi­­naar. A murit fostul ministru Moloff SOFIA, 29. (Rador). — Azi dimi­neaţă a încetat din viaţă fostul mi­nistru de finanţe Vladimir Moloff. Defunctul a jucat un rol impor­tant în viaţa politică şi economică a ţării, făcând parte din guvernele Malinoff şi Liapceff, din 1910, 191­1 şi 1926. Pe timpul ministeriatelor sale au fost încheiate împrumuturile de după război, şi în special împru­mutul de stabilizare, precum şi a­­cordul privitor la reparaţii.

Next