Argus, mai 1935 (Anul 25, nr. 6617-6640)
1935-05-02 / nr. 6617
t * Joi 2 Mai 1939 t ARGUS Numerile indice ale preţurilor agricole si industriale Aceste numere indice ale preţurilor principalelor produse de import şi export pot servi ca indice de engros. Amintim că am voit ca prin calculul acestor numere să stabilim un indice general ponderat. Anul de bază ales este 1912, an care, pentru România, reprezintă in desvoltarea politicii monetare si comerciale ultima perioadă nor*mala. Indicele numeric al preturilor de import l*am calculat cu, a* dică am calculat costul produselor străine la granița românească exclusiv taxa de import. La export s’a făcut calculul tob adică s’a considerat preţul produselor străine la graniţă inclusiv taxa de import. Materialul statistic brut l-am extras din statistica comerţului este de AL. HUUMGA ror, care, singură poate da date asupra produselor cu rol preponderent în comerţul românesc cu străinătatea. Tabloul alăturat cuprinde indicile numerice pe Februarie 1935 în comparaţie cu anul 1934. Revenim, în special, asupra concluziilor de tras din diferenţa de scumpire între articolele exportate şi cele importate Repetăm, de asemenea, că este un indice general ponderat, întrucât prin metoda de calcul întrebuinţată s’a urmărit ca fiecare articol dela import şi dela export să influenţeze indicele general proporţional cu importanţa reală pe care — fiecare articol în parte — o are în comerţul exterior al ţării. 1) Numerile indice ate jireînrilir principalleior produse de import (inii de bază 1312 = 100) 2) Numerile indice ale preturilor principalelor produse de export (Ana de bază 1912=1001) Deschiderea canalului dintre marea Baltică și marea AIM MOSCOVA, 30 (Rador). — Eri a fost deschis navigaţiei un canal care leagă marea Baltică cu marea Albă. Noul canal face partedintrun sistem de navigație interioară care după construirea canalului Volga• Don va stabili legătura între mările Albă, Baltică, Neagră și Cas- Pică. Noul canal a fost construit de deținuți de drept comun. Recolta de grâu în Indiile Britanice Institutul internaţional de agricultură a primit din partea guvernului din Calcuta o telegramă cu data de 25 Aprilie cf., cu privire la primele estimări ale recoltei de grâu în Indii. Recolta din 1935 pare să fie foarte abundentă. Se prevede că ea va fi de 103.1 milioane chintale, deci o creştere de 12.2 milioane chintale faţă de prevederile corespunzătoare ale anului trecut Creşterea recoltei se atribue aproape numai condiţiiunilor metereologice favorabile, căci suprafeţele însămânţate au fost, reduse cu mai bine de 400 mii hectare in raport cu cele din 1934. Dacă previziunile se vor realiza, India va avea disponibilități de grâu cari vor, depăși nevoile interne. 3 Tendinţa capitalurilor de a râ- mâne anonime este cunoscută încă din timpuri vechi. In mod obişnuit capitalul leneş sa găseşte în mâna unor persoane cari pentru diferite motive, se găsesc în imposibilitate de a face comerţ sau de a arăta la lumină capitalurile lor. Vivante în vol. II. Capitolul 390 arată : .Către secolul al 14-lea pentru svoltarea industriilor şi a operaţiunilor de bancă şi a altor întreprinderi puternice s’au pus la distie capitalurile enorme ale ele; şi ale aristocraţiei pe care ibitiunile canonice şi prejudecăţile aristocratice îi îndepărtau de la comerţul direct”. In modul acesta s’a dezvoltat Societatea în Comandită care nu este decât o formă a tendinţei de anonimizare a capitalului. Joaquin de Casassus arată încă o formă de anonimizare a capitalurilor şi anume depozitul de bancă. Oricare ar fi fost în trecut motivele cari au determinat să se ajungă la acest mijloc de a se aduce capitalurile leneşe în centrul forţelor de producţiune. Instituţiunea s’a dovedit a fi foarte utilă. SIGURANŢA CAPITALURILOR Prin efectul intereselor comune ale diferitelor bănci din lume — regulatoarele vieţii economice în afără şi de multe ori adversarele legiferărilor teoretice, — s'a ajuns a se da depunătorului o siguranţă dublă: aceia a păstrărei în condiţiunile cele mai bune a avutului său, a nealterării vollorei intrinsece a acestui avut. Se pare că această soluţiune n’a fost indicată numai pentru timpurile trecute, ci va trebui şi astăzi — în epoca când sguduirile economice fac a nu se putea prevedea soarta avutului fiecăruia — sa se recurgă la acelaş mijloc pe care l-au adoptat strămoşii noştrii. Dealtfel prin nestabilitatea diferitelor monezi (valute forte) circulând prin ţara noastră, s’au pierdut de către cetăţeni averi însemnate (vezi pierderile la pfunzi, sterlingi, dolari, coroane cehe, etc). Prejudecăţile din trecut, care interziceau imixtiunea unor anumite categorii de cetăţeni în comerţul direct, au fost transformate de legiuitorul modern în legiuiri, care interzic în mod formal posibilitatea de a se face comerţ. Astfel sunt împiedicaţi, prin voinţa legii, de a face comerţ: magistraţii, funcţionarii publici, învăţători, ofiţerii, preoţii, avocaţii, etc. Interdicţiunea legală merge până la oprirea şi a soţiilor celor de mai sus de a face comerţ. Insă tocmai în mâna acestor categorii de cetăţeni se găseşte, cele mai adesea ori, capitalul leneş care nu cunoaşte o plasare mai rentabilă decât în depozitele la bănci. Pentru o bună parte însă şi a acestei categorii anonimatul joacă un rol important, căci acei cari obţin o situaţiune in stat, deşi cele mai adesea ori posedă economii sau averi acumulate pe căile drepte şi legale, pentru a nu se vedea învinovăţiţi la un moment dat, manifestată dorinţa, psihologiceşte explicabilă, de a-şi păstra anonimatul în relaţiunile lor cu lumea comercială. De această tendinţă s'a ţinut seamă în ţările din apusul Europei care a dat posibilitatea categoriilor de cetăţeni vorbite de a-şi păstra anonimatul. LEGIFERAREA „DEPOZITULUI LA PURTĂTOR” In modul acesta au apărut aşa zisele depozite la purtător. In Germania legea din 5 iulie 1896 reglementează relaţiunile dintre deponenţi şi depozitari. De multă vreme în Germania foaia de depozit este o hârtie la purtător. Depozitarul nu este ţinut a controla identitatea persoanei care se prezintă spre a ridica suma cuprinsă în foaia de depozit Mai mult decât atât: Deponentul are posibilitatea de a lăsa In mâinile băncii o parolă care să fie semnul de identificare al depozitului său. In celelalte ţări nu s’a arătat, până la răsboi, necesitatea de a se face dispoziţii legale speciale pentru depozitele de bancă, insă mai toate băncile au adoptat sistemul german pentru condiţiunile în care primiau depozitele. Numai după răsboi unele ţări studiază proiecte de legi în direcţia aceasta, după cum suntem informaţi Cehoslovacia a şi Înfăptuit o asemenea lege. Dacă asemenea depozite anonime au intrat in uzul general prin dovada ce s’a făcut că ele corespund unor necesităţi economice, ele trebuie să pătrundă şi la noi în ţară cu ocazia lanţului de legături şi legiuiri economice cu care ne apropiăm din ce în ce mai mult de comerţul mondial. UTILITATEA NOULUI GEN DE DEPOZITE Ce obiecţiuni s’ar putea aduce acestui gen de depozite ? Imixtiune in drepturile de emisiune ale Băncii Nationale. De oarece în tara noastră numai Banca Naţională este autorizată a emite bancnote care să aibă putere circulatorie, s’ar putea spune că emisiunea unor foi de depozite la purtător ar încălca acest drept. Credem că obiecţiunea nu este serioasă fiindcă depozitele la purtător nu sunt impuse cetăţenilor cu puterea legală cu care sunt lansate pe piaţă bancnotele Băncii Naţionale. Asemenea depozite depind exclusiv de încrederea pe care cetăţeanul o are într-o bancă. Mai mult decât atât, existenţa lor depinde şi de încrederea pe care cetăţeanul care primeşte în plată asemenea depozite o are în banca respectivă! Aşadar, de unde la bancnote voinţa cetăţeanului este supusă legii, la depozite la purtător cetăţeanul este acela care interpune voinţa sa. RECONSTITUIREA FOII DE DEPUNERI Dificultăţile prin pierderea, furtul sau dispariţia foii de depuneri. S’a susţinut că într’una din asemenea împrejurări ar fi greu de a se recontitui un depozit la purtător. Dar acest inconvenient se poate uşor repara prin voinţa cetăţeanului care cu ocazia constituirei depozitului anonim poate lăsa în mâinile băncii un plic închis în care să se găsească toate datele necesare pentru o împrejurare de furt, pierdere sau altă dispariţie a foii de depozit. Mai mult decât atât, s’ar putea ca pe cale de legiuire — şi aceasta ar fi să se aibă în vedere cu ocazia modificării legii pentru exercitarea comerţului bancar —, să se prevadă drepturi pentru deponent de a depune la o instanţă judecătorească, notar, portărel, etc., un plic închis şi sigilat care să conţină toate datele pentru recunoaşterea depozitului anonim ca al său. O asemenea dispoziţie există legiferată pentru testamentele mistice şi ar putea fi întrebuinţată pentru cazul de deces al deponentului. Posibilitatea evaziunii fiscale. Şi această obiecţiune cată a fi înlăturată, căci după legile fiscale în vigoare banca depozitară este obligată a reţine drepturile ce se cuvin fiscului. Din contra fără posibilitatea depozitului anonim, cele mai mutle din capitalurile leneşe se sustrag drepturilor fiscului, care nu are posibilitatea a le urmări până la locurile în care imaginaţia fiecărui cetăţean este în stare să le ascundă. Bineînţeles însă, că pentru ca băncile să poată fi de folos fiscului, în asemenea împrejurări este necesar ca să li se dea posibilitatea de a păstra anonimatul ceea ce de altfel a recunoscut şi fostul ministru de finanţe, dr. Madgearu, în circulara dată în Martie 1930, administraţiilor financiare. Socotim dlar că obiecţiunile ce s’ar face depozitelor anonimela purtător, nu au nici un fundament — că pentru necesităţile statului, comerţului şi industriei, introducerea noului sistem este de natură a aduce nouă mijloace de rezistenţă în lupta grea contra formidabilei crize economice prin care trecem. KIVA ORNSTEIN Problema creditului Plasarea capitalului leneş Introducerea carnetelor de economie la purtător Mistrial a crescut cu trei saseiia VARȘOVIA, 29 (Rador). — Din regiunea subcarpantină se anunță că mai multe râuri s’au revărsat peste maluri în urma ploilor abundente din ultimele zile. Apa Nistrului a crescut cu 3 metri deasupra nivelului normal. D. Beck la mareşalul Pilsudsky VARŞOVIA, 29 (Rador). — Intorcăndu-se dela Geneva d. Beck, ministrul Afacerilor Străine al Poloniei , a fost primit ori într’o lungă audienţă de mareşalul Pilsudski. Mareşalul Pilsudski s’a interesat în special de ultimele conferinţe internaţionale şi de modul în care navă a Consiliului Societăţii Naţiun’a desfăşurat sesiunea extraordinaar. A murit fostul ministru Moloff SOFIA, 29. (Rador). — Azi dimineaţă a încetat din viaţă fostul ministru de finanţe Vladimir Moloff. Defunctul a jucat un rol important în viaţa politică şi economică a ţării, făcând parte din guvernele Malinoff şi Liapceff, din 1910, 1911 şi 1926. Pe timpul ministeriatelor sale au fost încheiate împrumuturile de după război, şi în special împrumutul de stabilizare, precum şi acordul privitor la reparaţii.