Argus, septembrie 1935 (Anul 25, nr. 6718-6743)
1935-09-01 / nr. 6718
ANUL XXV No. 6718 NOUL MODEL 8 CILINDRI București, PALATUL CICLOP Telefon 209.04 217.45 ABONAMENTEl In străinătate Un an . 2200 Lei 6 luni . 1300 , 5 luni . 800 „ 3 lei în tară. 6 I«5 «w «Htrăinătate. In fa**ă Un an . 1000 Lei 6 luni • 550 , 5 luni . 300 „ ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER și H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Miile No. 15 EL *'V-6 PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU •rmrni: 3.05-44 Duminică 1 Septembrie 1935 NOUL MODEL 8 CILINDRI loaezi Ani»', Bucureşti, PALATUL GIGLth Telfon 208.64 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Politica liberali şi politică „liberală" Oficiosul guvernului a reprodus,dupe marele ziar Parisian Le Temps, următorul citat: „Economia liberală îşi găseşte în experienţa americană o admirabilă confirmare cu probă şi contra-probă. „Doi ani de economie dirijată nu au isbutit să facă să meargă maşina”. Pentru că la noi există obiceiul polemicei cu orice preţ, gazeta guvernului subliniază într’un comentariu polemic, virtuţile economiei liberale şi păcatele „economiei dirijate”. Dacă polemica s’ar fi mărginit la o dispută ideologică, fără de substrat politic, fără îndoială că am fi fost alături de oficiosul guvernului. Pentru noi cam, de ani de zile, subliniem dezastruoasele urmări a Ie „economiei dirijate”, această recunoaştere a dreptăţii punctului nostru de vedere, înseamnă speranţa revenirii la o politică economică mai potrivită cu Interesele ţării. Viaţa economică a suferit prea mult, ca să nu vie şi timpuri mai bune. Dar deocamdată politica urmatăde guvernul liberal, numai politică liberală nu e. Dimpotrivă, Guvernul de azi a făcut o politică de necurmată „dirijare” a vieţii economice. Oricâtde ciudat ar părea, dar, la noi, regimul liberal numai politică liberală n’a făcut. Economie liberală e atunci când forţele economice ale unei tari sunt lăsate să se desvolte în voe, dupe legea firească a cererii şi a ofertei şi dupe principiul selecţiei naturale, fără de amestecul stânjenitor al Statului. „Economie dirijată” e, dimpotrivă, atunci când statul îşi ia asupra lui să gândească şi să lucreze în locul particularilor. El hotărăşte cât şi de unde trebue să-şi cumpere negustorul marfa, când trebue s’o plătească, ce producţie e îngăduită fabricilor, ce salariaţi se pot angaja, ce materiale se pot folosi etc. Adică, în termeni administrativi, reglementarea importului, primele de export, contingentarea, clearingurile, compensaţiile, îngrădirea comerţului de devize, reglementarea braţelor de muncă. Cu alte cuvinte, toate măsurile decretate, tolerate sau înăsprite de actualul guvern. Noi suntem pentru o politică liberală. Insă pentru ceia ce se înţelege dupe principiile clasice şi de către toată lumea prin politică liberală. Suntem pentru descătuşarea vieţii economice din lanţurile amestecului administrativ. Suntem pentru repunerea întreprinzătorului în toate drepturile lui, să se desvolte sau să piară după felul cum îşi desfăşoară activitatea Statul să se mulţumească cu rolul lui de mediator al conflictelor care pot surveni între unele forţe economice. Atât şi nimic mai mult. Căci, dupe cum bine observă Le Temps: „Doi ani de economie dirijată nu au isbutit să facă să meargă maşina”. Intre această politică liberală şi politica liberală care se urmează la noi, ea va recunoaşte, oricine, oarecare deosebire. A. Cumulul In Franţa Le Journal Officiel publică serie de decrete cuprinzând hotărârile Consiliului de miniştri francez, pentru reglementarea cumulului unei funcţiuni publice şi unei funcţiuni particulare. Aceste decrete sunt precedate de un raport către preşedintele republicei, din care extragem. Şomajul de care suferă un număr atât de mare de francezi impune funcţionarilor publici, cari au o leafă, să se consacre numai funcţiunii ce o au, abţinându-se, în principiu, de la orice activitate remunerată. Interzicerea de a îndeplini o funcţiune particulară retribuită trebue să se aplice nu numai la serviciile plătite în bani dar și la cele cari ar putea aduce avantagii de orice natură ar fi. Comerţul exterior al Ungariei Potrivit ultimilor date statistice, Ungaria a exportat în Iunie 1934 produse în valoare de 29 milioane 800 mii pengoes fată de 29 milioane 400 mii în Iunie 1934. Importul în Iunie, 26 milioane 400 mii fată de 30 milioane 700 mii pengoes in Iunie 1934. Pentru primul semestru 1935 exportul a atins 192 milioane 500 mii pengoes fată de 183 milioane 300 mii în cursul aceleași perioade din 1934, iar importul 173 milioane 100 mii fată de 166 milioane 400 mii pengoes. PIAT Mişcarea la Bursă, din ţară, 36 August Rezerva în bursele occidentale, din ultimele două trei zile, a influenţat foarte puţin bursa de valori de la noi. Eri volumul de afaceri a fost cel obişnuit. Tranzacţii ceva mai însemnate s-au încheiat numai în acţiunile Steaua Română, ca o urmare a creşterii producţiei la această societate şi la unele titluri de stat. In genere, se poate spune că Bursa a fost însufleţită la hârtii de petrol şi staţionară în celelalte compartimente. Valorile cu dobândă fixă au oscilat în jurul cursurilor rămase In aiun. Valorile industriale au înregistrat neînsemnate urcări. Acţiunile Mica s’au urcat dela 1770 la 1780, Letea dela 765 la 770, Reşiţa dela 595 la 600. Acţiunile S. T. R. au scăzut 50 de puncte, au trecut dela 2770 la 2720. Valorile petroliere au fost obiectul unor transacţiuni numeroase. Acţiunile Astra Română s’au urcat dela 950 la 970 şi Steaua Română dela 465 la 485. •• Plata cerealelor a continuat să fie agitată. Cerealiştii sunt preocupati de oscilaţiile mari la cereale şi la leguminoase. Sosiri mai însemnate au fost la Silistra, Turtucaia şi Călăraşi. Fasolea a oscilat între 32.000 şi 32.500 lei vagonul. Porumbul vechi a scăzut cu 500 lei la vagon. Porumbul nou s’a încheiat cu 22.250 lei vagonul, schelă Dunăre, livrarea Octombrie-Noembrie. Marile case de export n’au încheiat tranzacţii. Toate expediţiile s’au făcut spre Budapesta şi Viena. * In sfârşit s’a ajuns la o înţelegere între cerealişti şi ministerul de industrie, în ceeace priveşte executarea contractelor de export de grâu în Elveţia. înţelegerea s’a făcut în următoarele condiţii: Exportul celor 4900 de vagoane se va face potrivit vechii înţelegeri Cerealiştii se obligă, însă, să mai exporte până la 1 Decembrie Încă 4900 de vagoane, din contravaloarea cărora, 60 la sută vor devize libere. Exportul se poate face în orice fel de cereale, cu singura obligaţie din partea exportatorilor, ca o cantitate de 2000 de vagoane, si fie grâu. ♦ Industriile noastre de conserve au primit In ultima vreme, Importante cereri de conserve pentru Italia. Se cere o cantitate de 500.000 cutii pe lună. In urma aranjamentului Intervenit între exportatorii de cereale și minister diferitele oase au dat ordine de complectare a cantităţilor prevăzute de contracte, încărcările au şi Început la Constanta. * Se poate prevedea că azi şi mâine VOR EŞI DIN TARA CEL PUŢIN O MIE DE VAGOANE DE CEREALE, parte aflată pe vapoare şi reţinută în portari, parte in curs de Încărcare. * Ministerul de agricultură a întocmit un regulament pentru aplicarea articolului 52 din legea de organizare a Camerelor de agricultură. Prin acest regulament se înființează pe cale oficială, o Uniune a exportatorilorta ouă. Tot exportul de ouă va fi făcut, în viitor, de această uniune. Proectul de regulament, a fost supus examinării Institutului naţional de export şi centralei cooperative de import export, spre a se vedea dacă nu stânjeneşte activitatea acestor instituţii. * Societatea Naţiunilor, a publicat o dare de seamă asupra activităţii economice mondiale in prima jumătate a anului. Prin această situaţie reese că valoarea comerţului mondial a scăzut în luna iulie cu 3—4 la sută, iar în primul semestru al anului cu 1 şi jum. la sută, faţă de acelaş semestru din anul trecut. Raportul constată că situaţia generală economică în ţările agricole s’a îmbunătăţit de pe urma micşorării stocurilor, în special la grâu şi la zahăr. El constată o schimbare de structură în economia diferitelor ţări şi o dovedeşte, publicând următorul index al producţiei industriale, la sfârşitul lunei iulie, in raport cu anul 1928 (socotit 100). Polonia 68; Cehoslovacia 69; Olanda 69; Franţa 72; Belgia 74; U. S. A. 77; Canada 85; Germania 95; Spania 95; Italia 102; Finlanda 105; Ungaria 108; Suedia 115; Grecia 122; Norvegia 124; Danemarca 130; ROMANIA 130; Japonia 159. Din Indexul de mi sus se poate trage o primă concluzie și anume că PRODUCŢIA INDUSTRIALA ROMANEASCA, A TRECUT LA 130, faţă de anul 1928. O creştere care n’a fost depăşită decât de Japonia. Şi se mai poate trage concluzie de ordin general. Anume, că producţia Industrială a scăzut mult în ţările industriale şi a crescut în ţările agricole. O schimbare de structură, determinată in bună parte, de politica urmată în mai toată lumea de la îmbucnirea crizei-Societatea de asigurări generate „Agronomul”. S. A., a decis, cornform hotărârei adunărei generale extraordinare ţinută de 23 iulie a. c. majorarea capitalului social de la lei 8 milioane, la lei 12 milioane. Dupe cum suntem informaţi, acoperirea întregei nouei emisiuni este chezăşuită prin grupul financiar cu care numita institutiune are apropiate relaţiuni. „ Plata petrolului continuă să fie fermă. La export, benzina uşoară s’a urcatţela 62 la 64 şilingi aur. Deasemenea şi tifelurile au înregistrat la Intern urcări de 300 fel la vagon. ★ A —Azi şi mâine vor eşi 1000 vag. cereale — Târgul petrolului e ferm O nouă lege pentru industria lignitului american WASHINGTOR 30 (Rador). — Preşedintele Roosevelt a semnat azi proectul de lege, prezentat de senatorul Guffey, prin care se înfiinţează o mică organizaţie „NR. A.” pentru industria lignitului. Reducerea dobânzilor în Ungaria BUDAPESTA 30 (Rador). — Ca urmare a reducerii taxei de scont comitetul naţional al creditului, în şedinţa de Vineri dimineaţă,a hotărât reducerea cu 50 la sută a cotei dobânzilor particulare. — Una Importante modificări aduse acordului de plăţi italo-român e cuprinde protocolul adiţional care intră în vigoare la 1 Septembrie Eri a fost la ministerul de industrie un schimb de vederi între d. dr. Costinescu ministrul industriei şi Ugo Sola ministrul Italiei la Bucureşti. Discuţiile au fost despre protocolul adiţional la acordul dt. plăţi italo-român. S’a hotărit, printr’un schimb de* scrisori între reprezentanţii celor două guverne, ca protocolul adiţional, deşi nesemnat, să intre in vigoare la 1 Septembrie 1935, urmând să se procedeze ulterior la semnarea lui. Iată cuprinsul acestui protocol: r la momentul de a se proceda la proorogarea acordului de plăti crtre România și Italia, semnat la București la 27 August 1934 și spre a se armoniza noul regim al comertului exterior al României, instituit prin jurnalul consiliului de ministri nr. 969 din 10 iunie 1935 cu acordul de plaţi de mai sus, cele două guverne, reprezentate prin Excelenta Sargo Sola, trimis extraordinar si ministru plenipotenţiar al Italiei în România, pentru Italia şi d. dr. I. Costinescu ministru ad interim la industrie şi comerţ, pentru România, au convenit cele ce urmează: In Româna, importatorii, ca şi ceilalţi debitori, vor trebui să-şi lichideze datoriile lor către Italia potrivit regimului în vigoare în România, sub rezerva dispoziţiunilor de mai jos. In ce priveşte procentul de majorare pentru, plata importului, prevăzut prin regimul de mai sus, se convine în mod hotărît că orice favoare concedată de guvernul român pentru mărfurile dinorice altă ţară, va fi extins în mod automat la mărfurile de provenienţă italiană. Plăţile în favoarea exportatorilor şi creditorilor români vor fi efectuate prin Banca Naţională a României, potrivit jurnalului consiliului de miniştri nr. 969 din 10 Iunie 1935. III Nu vor f admise la plată potrivit modalităţilor prevăzute prin prezentul protocol adiţional, decât mărfurile însoţite de un certficat de origină, eliberat de autorităţile competente din fiecare din cele două ţări. IV Articolul 7 al acordului de plăţi va fi modificat cu începere de la 1 Septembrie 1935, astfel: a) 60 la sută pentru plata datoriilor comerciale curente, — privind mărfurile italiene importate în România, — cari vor veni la scadentă potrivit acordului de plăti din 27 August 1934. b) 5 la sută pentru plata datoriilor comerciale arierate, esite la scadentă. c) 5 la sută pentru plata dobânzilor și dividendelor datoriilor financiare și altor plăti afară de datoriile comerciale pe care le va face România în Italia. d) 30 la sută pentru plata datoriilor financiare ale Statului român fată de Itala şi pentru alte plăti pe care România are să le facă Italiei. Dacă vărsămintele în clearing în contul global al lul „Institute Nazionale per i cambi con l’Estero” ar întrece pentru o lună suma de 11 milioane lre italiene, repartiţia vărsămintelor lunii următoare se va face atribuindu-se 25 la sută în loc de 30 la sută categoriei de care se vorbeşte la litera d. Deasemeni, dacă vărsămintele ar întrece suma de 13 milioane lire italiene, se va atribui categoriei d numai 20 la sută. In aceste cazuri, diferenţa de 5 la astă sau 10 la sută va fi virată la categoria amintită la litera a de mai sus. Disponibilităţile eventuale ale categoriilor b şi c vor fi virate la fiecare trei luni şi vor fi întrebuinţate pentru plătite categoriei a. La expirarea prezentului acord și in caz de proorogare la sfârșitul fiecărei perioade de 12 luni, disponibilităţile eventual© ale categoriei d vor fi întrebuințate totdeauna pentru plăţile de la categoria a. Disponibilităţile Băncii Nationale ale României prevăzute în art. 1 din acordul din 27 August 1934 existentă la data de 10 Iunie 1935, precum şi toate vărsămintele reprezentând contravaloarea mărfurilor exportate din România până la 10 Iunie 1935 inclusiv, vor fi puse la dispoziţia importatorilor români şi debitorilor arieraţi, precum şi pentru celelalte plăti, la cons oficial. r ,vi In limitele disponibitătilor Băncii Nationale a României prevăzute la punctul V de mai sus, se vor plătideasemeni, la curs oficial datoriile derivând din importul în România a mărfurilor italiene scoase din vamă sau găsindu-se în vamă înainte de 11 Iunie 1935. VII Spre a permite plăţile in condiţiile prevăzute mai sus, vărsămintele efectuate în clearing pentru plata mărfurilor exportate de România cu începere de la 11 Iunie 1935 vor fi contabilizate separat. VIII Când acordul de plăti semnat la 27 August 1934 și modificat de prezentul protocol va expira, va rămâne totuşi în aplicare pentru lichidarea soldului care, eventual, va fi în favoarea uneia din cele două părți contractante până la epuizarea lui completă. Sumele rezultate din exportul mărfurilor in Italia, înainte de 11 Iunie 1935 şi care vor vărsate lui „Institute Nazionale per i Cambi con l’Estero” până la 10 Septembrie 1935, vor fi distribuite potrivit procentelor fixate de vechiul art. 7 al acordului semnat la 27 August 1934. Prezentul protocol adiţional face parte integrantă din acordul de plăți semnat la București la 27 August 1934. Exportul e activ Cât am exportat dela 1 la 26 August a. c. Din datele statistice adunate de ministerii de industrie și comerț, reese că dela 1 la 26 August am făcut următorul export de mărfuri Irt total am exportat mărfuri de un miliard M2 milioane lei. Primul loc îl ocupă Italia. Din cauza slăbirei exportului spre Germania şi Anglia, locurile al doilea şi al treilea au fost ocupate de Ungaria şi Austria. Cum in luna Iulie am exportat mărfuri de 1 miliard 288 milioane lei, se poate prevedea că în luna August exportul va fi mai mare ca în luna precedentă. Mai ales că azi şi mâine incepe exportul de grâu spre Elveţia. Producţia de petrol în Germania Producţia totală de petrol în Germania s-a ridicat în Iulie la 38150 tone fată de 35.839 tone în Iunie şi 28.736 tone în Iulie 1934. Producţia globală în primele şapte luni ale anului 1935 atinge 257.205 tone faţă de 161.540 tone de cursul aceleiaşi perioade din 1934. Noul district petrolifer din Fallstein, aproape de Halberstadt, figurează în iulie cu o producţie iniţială de 343 tone. lei 234.765.581 136.137.289 131.193.197 125.211.340 110.915.450 70.232.478 48.799.786 40.265.896 34.040.620 28.055.023 22.03L653 20.208.325 15.389.983 Uzul Vaselor 51 13.902.424 Maroc 1L089.846 Spania 51 10.976.797 Bulgaria toi 9.061.755 Siria si 8.643.680 Polonia 5J1 7.005.935 Malta fi 5.883.368 Irak ii 5.576.394 Turcia »* 3.772.012 Cipru» 2.694.923 OlandaM 1.704.347 Danzig 1.068.237 Cuban ii 906.617 Danemarca ii 856.370 Tunisa 660.909 Statele Unite ii 534154 Norvegia ii 473.849 Suedia ii 472.795 Australia ii 286.396 Havana ii 203.394 Alte țări ii 190.055 Algeria 99 181.489 Recolta de zahăr în Indii Institutul internaţional de agricultură a Primiţi din partea guvernului Indiilor o telegramă privind prima evaluare a recoltei de zahăr pentru acest an. Suprafaţa însămânţată e de 1 milion 469 mii hectare, depăşind cu 6,5 la sută cele 1 milion 380 mii hectare din 1934—1935 și depășind cu 283 la sută mijlocia evaluărilor corespunzând perioadei cincinale anterioare care e stabilită la 1 miliard 146 mii hectare. Şi Germania cere colonii. Ce scrie „Völkischer Beobachter“ BERLIN, 30 (Rador). — Ocupându-se de chestiunea coloniilor, oficiosul „Voelkischer Beobachter” scrie între altele: „Guvernul englez ar putea foarte bine să examineze chestiunea de a şti dacă n’ar fi prudent să se dea Germaniei teritoriile coloniale care se găsesc actualmente sub mandatul Marei Britanii. D. Samuel Hoare a recunoscut nevoia de expansiune a Italiei. Germania resimte aceeaşi nevoie”. „Voelkischer Beobachter“ reaminteşte apoi ceea ce a fost imperiul colonial german dinainte de răsboiu şi afirmă că buna înţelegere în Europa pretinde soluţionarea chestiunii coloniale. „Nu este posibil, adaugă ziarul, de a mărgini într’un teritoriu de 181.000 mite pătrate, o naţiune de peste 66 milioane locuitori. Germania are nevoie de spaţiu pentru teritoriul Său Revendicările Germaniei în privința coloniilor sunt pentru prima oară formulate într’un mod atât de precis de un ziar considerat ca organul oficial al statului naționalsocialist. Cărbune spaniol pentru Italia MADRID, 30Rador). Ziarul „El Sol“ anunţă că a sosit în Spania o delegaţie oficială italiană pentru a studia posibilităţile de cumpărare de cărbuni şi brichete spaniole. Acest demers se explică prin dificultăţile pe care Italia le întâmpină in Anglia, în urma măsurilor restrictive valutare luate de guvernul italian. Legea speculei şi pătlăgeaua de la Medgidia Ori de câte ori vistiernicii ţării au nevoie de bani — iar de la răsboiu încoace simt mereu această nevoie — şi nu-i pot găsi acolo unde ar trebui totuşi să fie, folosesc un mijloc din cele mai simple: pun taxe noui, directe şi indirecte. Acestea din urmă sunt mai ales slăbiciunea miniştrilor de finanţe. Le pot inmulţi la nesfârşit. Efectul lor o fi n’o fi bun pentru visterie, dar pentru cetăţeni e mai totdeauna rău, fiindcă se scumpeşte viaţa Dar Statul, care de când cu „economia dirijată“ crede că are leac pentru orice, a găsit şi mijlocul de a încărca producţia şi comerţul cu sarcini din ce în ce mai mari, obligându-le totuşi să nu urce preţurile, a adus legea speculei. S’a întâmplat însă că ori de câte ori a încercat s’o aplice, n’a mers. Fiindcă e uşor să ceri negustorului să-ţi dea cât vrei tu, dar dacă nu-l laşi să-şi potrivească şi el socotelile dupe sarcinile pe cari i le-ai pus în spinare, atunci n’ai de unde să-i iei. Când apar preţurile maximale, dispar mărfurile. Experienţă n’a dat niciodată greş. In capul unor oameni, a rămas totuşi ideia că dacă legea speculei s’a făcut, e că negustorii speculează. Şi umblă să aplice legea. Iată de pildă d. judecător dela Medgidia. A avut poftă într’o seară de o păilăgea roşie cu untdelemn. A, intrat într’un restaurant, s’a aşezat la o masă şi a comandat-o. Chelnerul i-a adus-o, frumos tăiată în felioare, sărată şi înotând în lichidul gras. Iar la plată a cerut 1 leu. D. judecător a sărit în sus. — Un leu, o pătlăgea roşie? Dar cât e kilogramul de le? Asta e speculă. Şi repede a făcut un proces verbal de contravenţie. A doua zi negustorul a fost chemat la bara justiţiei, judecat şi condamnat la 20.000 de lei amendă pentru speculă. Judecător a fost tot cel care plătise un leu pentru pătlăgeaua roşie. întâmplarea deşi măruntă şi cu înfăţişare comică, e totuşi îngrijitoare. Ea arată unde se ajunge când bagi anumite idei în capul oamenilor !». judecător de la Medgidia şi-a spus desigur că dacă un kilogram de roşii costă pe acolo doi-trei lei şi dacă intrau kilogram sunt 8—10 bucăţi, e speculă neruşinată să ceri un leu pentru o pătlăgea. De acolo şi furia lui contra negustorului, căruia i-a aplicat o atât de fără măsură amendă. Bar de judecător nu s’a întrebat cât plăteşte negustorul impozite Statului ca să-i dea voie să servească roşii cu untdelemn celor cari au poftă de aşa ceva, nici cât plăteşte kilogramul de untdelemn scumpit de toate taxele de contingentare, control al devizelor, prime valutare şi alte angarale. Poate acum, că și-a răcorit necazul, d .judecător va chibzui mai liniştit. Și n’o să mai vadă în orice biet negustor, un jefuitor. .. H. Preşedintele Roosevelt pregăteşte un nou plan la R. A. Din Washington se anunţă că d. Roosevelt e serios preocupat de viitorul său program legislativ. Intr’o scrisoare pe care a adresat-o senatorului democrat Pat Harrison din Mississipi, d. Roosevelt scrie între altele: „Cu toate străduinţele onorabile depuse de cercurile financiare şi industriale spre a păstra lucrătorilor condiţiile de lucru organizate de N. R. A., se arată azi oarecare tendinţă care face ca aceste condiţiuni să fie mai puţin favorabile”. Preşedintele adaugă în scrisoarea sa că va trimite parlamentarilor interesaţi toate informaţiile necesare pentru alcătuirea unui nou plan N. R. A. simplificat, care va fi depus pe biroul congresului, în apropiata sesiune. Banca Franţei Bilanţul săptămânal, al Băncii Franţei, ne arată la 23 August o uşoară scădere a stocului aur. Aceasta scădere e inferioară intrărilor de metal galben, din săptămâna precedentă şi cari erau de 78 milioane franci. Portofoliul de efecte scontate care a fost micşorat cu o săptămână înainte cu 600 milioane se prezintă cu un spor de 472 milioane. La pasiv, scăderea cu aproape 379 milioane a biletelor de bancă în circulaţie e în mare parte compensată prin sporirea conturilor curente creditoare cari s’au urcat cu peste 325 milioane astfel că angajamentele la vedere ale Institutului nostru de emisiune e în ușor Ugor cu 53 milioane frauci.