Argus, septembrie 1935 (Anul 25, nr. 6718-6743)

1935-09-01 / nr. 6718

ANUL XXV No. 6718 NOUL MODEL 8 CILINDRI București, PALATUL CICLOP Telefon 209.04 217.45 ABONAMENTEl In străinătate Un an . 2200 Lei 6 luni . 1300 , 5 luni . 800 „ 3 lei în tară. 6 I«5 «w «Htr­ăinătate. In fa**ă Un an . 1000 Lei 6 luni • 550 , 5 luni . 300 „ ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER și H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Miile No. 15 EL *'V-6 PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU •rmrni: 3.05-44 Duminică 1 Septembrie 1935 NOUL MODEL 8 CILINDRI loaezi Ani»', Bucureşti, PALAT­UL GIGLth Telfon 208.64 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Politica liberali şi politică „liberală" Oficiosul guvernului a reprodus,­­dupe marele ziar Parisian Le Temps, următorul citat: „Economia liberală îşi găseşte în experienţa americană o admi­rabilă confirmare cu probă şi con­­tra-probă. „Doi ani de economie dirijată nu au isbutit să facă să meargă ma­şina”. Pentru că la noi există obiceiul polemicei cu orice preţ, gazeta guvernului subliniază într’un co­mentariu polemic, virtuţile econo­miei liberale şi păcatele „econo­miei dirijate”. Dacă polemica s’ar fi mărginit la o dispută ideologică, fără de substrat politic, fără îndoială că am fi fost alături de oficiosul gu­vernului. Pentru noi cam­, de ani de zile, subliniem dezastruoasele urmări a­­ Ie „economiei dirijate”, această re­cunoaştere a dreptăţii punctului nostru de vedere, înseamnă spe­ranţa revenirii la o politică econo­mică mai potrivită cu Interesele ţării. Viaţa economică a suferit prea mult, ca să nu vie şi timpuri mai bune. Dar deocamdată politica urmată­­de guvernul liberal, numai politică liberală nu e. Dimpotrivă, Guvernul de azi a făcut o politică de necurmată „di­rijare” a vieţii economice. Oricât­­de ciudat ar părea, dar, la noi, re­gimul liberal numai politică libera­lă n’a făcut. Economie liberală e atunci când forţele economice ale unei tari sunt lăsate să se desvolte în voe, dupe legea firească a cererii şi a ofertei şi dupe principiul selecţiei naturale, fără de amestecul stânje­nitor al Statului. „Economie dirijată” e, dimpotri­vă, atunci când statul îşi ia asupra lui să gândească şi să lucreze în locul particularilor. El hotărăşte cât şi de unde trebue să-şi cumpe­re negustorul marfa, când trebue s’o plătească, ce producţie e îngă­duită fabricilor, ce salariaţi se pot angaja, ce materiale se pot folosi etc. Adică, în termeni administrativi, reglementarea importului, primele de export, contingentarea, clearin­­gurile, compensaţiile, îngrădirea comerţului de devize, reglementa­rea braţelor de muncă. Cu alte cuvinte, toate măsurile decretate, tolerate sau înăsprite de actualul guvern. Noi suntem pentru o politică li­berală. Insă pentru ceia ce se înţe­lege dupe principiile clasice şi de către toată lumea prin politică li­berală. Suntem pentru descătuşa­rea vieţii economice din lanţurile amestecului administrativ. Suntem pentru repunerea întreprinzătoru­lui în toate drepturile lui, să se desvolte sau să piară după felul cum îşi desfăşoară activitatea Sta­tul să se mulţumească cu rolul lui de mediator al conflictelor care pot surveni între unele forţe economi­ce. Atât şi nimic mai mult. Căci, dupe cum bine observă Le Temps: „Doi ani de economie dirijată nu au isbutit să facă să meargă maşina”. Intre această politică liberală şi politica liberală care se urmează la noi, ea va recunoaşte, ori­cine, oarecare deosebire. A. Cumulul In Franţa Le Journal Officiel publică serie de decrete cuprinzând hotă­rârile Consiliului de miniştri fran­cez, pentru reglementarea cumu­lului unei funcţiuni publice şi unei funcţiuni particulare. Aceste decrete sunt precedate de un ra­port către preşedintele republicei, din care extragem. Şomajul de care suferă un nu­­măr atât de mare de francezi im­pune funcţionarilor publici, cari au o leafă, să se consacre numai funcţiunii ce o au, abţinându-se, în principiu, de la orice activitate remunerată. Interzicerea de a îndeplini o func­ţiune particulară retribuită tre­bue să se aplice nu numai la ser­viciile plătite în bani dar și la ce­le cari ar putea aduce avantagii de orice natură ar fi. Comerţul exterior al Ungariei Potrivit ultimilor date statistice, Ungaria a exportat în Iunie 1934 produse în valoare de 29 milioane 800 mii pengoes fată de 29 milioa­ne 400 mii în Iunie 1934. Importul în Iunie, 26 milioane 400 mii fată de 30 milioane 700 mii pengoes in Iunie 1934. Pentru primul semestru 1935 ex­portul a atins 192 milioane 500 mii pengoes fată de 183 milioane 300 mii în cursul aceleași perioade din 1934, iar importul 173 milioane 100 mii fată de 166 milioane 400 mii pengoes. P­I­A­T Mişcarea la Bursă, din ţară,­ ­ 36 August Rezerva în bursele occidentale, din ultimele două trei zile, a influ­enţat foarte puţin bursa de valori de la noi. Eri volumul de afaceri a fost cel obişnuit. Tranzacţii ceva mai în­semnate s-au încheiat numai în ac­ţiunile Steaua Română, ca o urmare a creşterii producţiei la această so­cietate şi la unele titluri de stat. In genere, se poate spune că Bursa a fost însufleţită la hârtii de petrol şi staţionară în celelalte compartimente. Valorile cu dobândă fixă au os­cilat în jurul cursurilor rămase In aiun. Valorile industriale au înregistrat neînsemnate urcări. Acţiunile Mica s’au urcat dela 1770 la 1780, Letea dela 765 la 770, Reşiţa dela 595 la 600. Acţiunile S. T. R. au scăzut 50 de puncte, au trecut dela 2770 la 2720. Valorile petroliere au fost obiec­tul unor transacţiuni numeroase. Acţiunile Astra Română s’au ur­cat dela 950 la 970 şi Steaua Ro­mână dela 465 la 485. •­­• Plata cerealelor a continuat să fie agitată. Cerealiştii sunt preocu­pati de oscilaţiile mari la cereale şi la leguminoase. Sosiri mai însem­nate au fost la Silistra, Turtucaia şi Călăraşi. Fasolea a oscilat între 32.000 şi 32.500 lei vagonul. Porumbul vechi a scăzut cu 500 lei la vagon. Po­rumbul nou s’a încheiat cu 22.250 lei vagonul, schelă Dunăre, livra­rea Octombrie-Noembrie. Marile case de export n’au înche­iat tranzacţii. Toate expediţiile s’au făcut spre Budapesta şi Viena. * In sfârşit s’a ajuns la o înţelege­re între cerealişti şi ministerul de industrie, în ceeace priveşte execu­tarea contractelor de export de grâu în Elveţia. înţelegerea s’a făcut în următoa­rele condiţii: Exportul celor 4900 de vagoane se va face potrivit vechii înţele­­geri Cerealiştii se obligă, însă, să mai exporte până la 1 Decembrie Încă 4900 de vagoane, din contra­valoarea cărora, 60 la sută vor­­ devize libere. Exportul se poate face în orice fel de cereale, cu singura obligaţie din partea exportatorilor, ca o can­­titate de 2000 de vagoane, si fie grâu. ♦ Industriile noastre de conserve au primit In ultima vreme, Impor­tante cereri de conserve pentru I­­talia. Se cere o cantitate de 500.000 cutii pe lună. In urma aranjamentului Interve­nit între exportatorii de cereale și minister diferitele oase au dat or­dine de complectare a cantităţilor prevăzute de contracte, încărcările au şi Început la Constanta. * Se poate prevedea că azi şi mâi­ne VOR EŞI DIN TARA CEL PU­ŢIN O MIE DE VAGOANE DE CEREALE, parte aflată pe vapoa­re şi reţinută în portari, parte in curs de Încărcare. * Ministerul de agricultură a întoc­mit un regulament pentru aplicarea articolului 52 din legea de organi­zare a Camerelor de agricultură. Prin acest regulament se înființea­ză pe cale oficială, o Uniune a ex­portatorilor­­ta ouă. Tot exportul de ouă va fi făcut, în viitor, de această uniune. Pro­­ectul de regulament, a fost supus examinării Institutului naţional de export şi centralei cooperative de import export, spre a se vedea da­că nu stânjeneşte activitatea aces­tor instituţii. * Societatea Naţiunilor, a publicat o dare de seamă asupra activităţii economice mondiale in prima ju­mătate a anului. Prin această situ­aţie reese că valoarea comerţului mondial a scăzut în luna iulie cu 3—4 la sută, iar în primul semestru al anului cu 1 şi jum. la sută, faţă de acelaş semestru din anul trecut. Raportul constată că situaţia ge­nerală economică în ţările agricole s’a îmbunătăţit de pe urma micşo­rării stocurilor, în special la grâu şi la zahăr. El constată o schimbare de struc­tură în economia diferitelor ţări şi o dovedeşte, publicând următorul index al producţiei industriale, la sfârşitul lunei iulie, in raport cu anul 1928 (socotit 100). Polonia 68; Cehoslovacia 69; O­­landa 69; Franţa 72; Belgia 74; U. S. A. 77; Canada 85; Germania 95; Spania 95; Italia 102; Finlanda 105; Ungaria 108; Suedia 115; Grecia 122; Norvegia 124; Danemarca 130; ROMANIA 130; Japonia 159. Din Indexul de m­i sus se poate trage o primă concluzie și anume că PRODUCŢIA INDUSTRIALA ROMANEASCA, A TRECUT LA­ 130, faţă de anul 1928. O creştere care n’a fost depăşită decât de Ja­ponia. Şi se mai poate trage concluzie de ordin general. Anume, că pro­ducţia Industrială a scăzut mult în ţările industriale şi a crescut în ţă­rile agricole. O schimbare de struc­tură, determinată in bună parte, de politica urmată în mai toată lumea de la îmbucnirea crizei-Societatea de asigurări generate „Agronomul”. S. A., a decis, corn­form hotărârei adunărei generale extraordinare ţinută de 23­ iulie a. c. majorarea capitalului social de la lei 8 milioane, la lei 12 milioane. Dupe cum suntem informaţi, aco­perirea întregei nouei emisiuni este chezăşuită prin grupul financiar cu care numita institutiune are a­­propiate relaţiuni. „ Plata petrolului continuă să fie fermă. La export, benzina uşoară s’a urcat­­ţela 62 la 64 şilingi aur. Deasemenea şi tifelurile au înre­gistrat la Intern urcări de 300 fel la vagon. ★ A —Azi şi mâine vor eşi 1000 vag. cereale — Târgul petrolului e ferm O nouă lege pentru industria lignitului american WASHINGTOR 30 (Rador). — Preşedintele Roosevelt a semnat azi proectul de lege, prezentat de senatorul Guffey, prin care se în­fiinţează o mică organizaţie „N­­R. A.” pentru industria lignitului. Reducerea dobânzilor în Ungaria BUDAPESTA 30 (Rador). — Ca urmare a reducer­ii taxei de scont comitetul naţional al creditului, în şedinţa de Vineri dimineaţă,­a ho­tărât reducerea cu 50 la sută a cotei dobânzilor particulare. — Una Importante modificări aduse acordului de plăţi italo-român­ ­e cuprinde protocolul adiţional care intră în vigoare la 1 Septembrie Eri a fost la ministerul de indus­trie un schimb de vederi între d. dr. Costinescu ministrul industriei şi Ugo Sola ministrul Italiei la Bu­cureşti. Discuţiile au fost despre protocolul adiţional la a­­cordul dt. plăţi italo-ro­mân. S’a hotărit, printr’un schimb de* scrisori într­e reprezentanţii celor două guverne, ca protocolul a­diţional, deşi nesemnat, să intre in vigoare la 1 Septembrie 1935, urmând să se procedeze ulterior la semnarea lui. Iată cuprinsul acestui protocol: r­­ la momentul de a se proceda la proorogarea acordului de plăti cr­tre România și Italia, semnat la București la 27 August 1934 și spre a se armoniza noul regim al comer­tului exterior al României, instituit prin jurnalul consiliului de minis­­tri nr. 969 din 10 iunie 1935 cu a­­cordul de plaţi de mai sus, cele două guverne, reprezentate prin Excelenta Sa­rgo Sola, trimis ex­traordinar si ministru plenipoten­ţiar al Italiei în România, pentru Italia şi d. dr. I. Costinescu minis­­tru ad interim la industrie şi co­merţ, pentru România, au convenit cele ce urmează: In Româna­, importatorii, ca şi ceilalţi debitori, vor trebui să-şi lichideze datoriile lor către Italia potrivit regimului în vigoare în România, sub rezerva dispoziţiuni­lor de mai jos. In ce priveşte procen­tul de majorare pentru, plata importului, prevă­­zut prin regimul de mai sus, se convine în mod ho­­tărît că orice favoare con­cedată de guvernul ro­mân pentru mărfurile din­­orice altă ţară, va fi ex­tins în mod automat la mărfurile de provenien­ţă italiană.­ ­ Plăţile în favoarea exportatori­lor şi creditorilor români vor fi efectuate prin Banca Naţională a României, potrivit jurnalului consi­liului de miniştri nr. 969 din 10 Iu­nie 1935. III Nu vor f admise la plată potri­vit modalităţilor prevăzute prin prezentul protocol adiţional, decât mărfurile însoţ­ite de un certficat de origină, eliberat de autorităţile competente din fiecare din cele două ţări. IV Articolul 7 al acordului de plăţi va fi modificat cu începere de la 1 Septembrie 1935, astfel: a) 60 la sută pentru plata dato­riilor comerciale curente, — pri­vind mărfurile italiene importate în România, — cari vor veni la scadentă potrivit acordului de plăti din 27 August 1934. b) 5 la sută pentru plata datorii­lor comerciale arierate, esite la sca­dentă. c) 5 la sută pentru plata dobân­zilor și dividendelor datoriilor fi­nanciare și altor plăti afară de da­toriile comerciale pe care le va fa­ce România în Italia. d) 30 la sută pentru plata dato­riilor financiare ale Statului român fată de Itala şi pentru alte plăti pe care România are să le facă Italiei. Dacă vărsămintele în clearing în contul global al lul „Institute Na­­zionale per i cambi con l’Estero” ar întrece pentru o lună suma de 11 milioane lre italiene, repartiţia vărsămintelor lunii următoare se va face atribuindu-se 25 la sută în loc de 30 la sută categoriei de ca­re se vorbeşte la litera d. Dease­­meni, dacă vărsămintele ar între­ce suma de 13 milioane lire italie­ne, se va atribui categoriei d nu­mai 20 la sută. In aceste cazuri, diferenţa de 5 la astă sau 10 la sută va fi virată la categoria amintită la litera a de mai sus. Disponibilităţile eventuale ale ca­tegoriilor b şi c vor fi virate la fiecare trei luni şi vor fi întrebu­inţate pentru plătite categoriei a. La expirarea prezentului acord și in caz de proorogare la sfârși­tul fiecărei perioade de 12 luni, dis­ponibilităţile eventual© ale catego­riei d vor fi întrebuințate totdeau­na pentru plăţile de la categoria a.­­ Disponibilităţile Băncii Nationale ale României prevăzute în art. 1 din acordul din 27 August 1934 existentă la data de 10 Iunie 1935, precum şi toate vărsămintele re­prezentând contravaloarea mărfu­rilor exportate din România până la 10 Iunie 1935 inclusiv, vor fi pu­se la dispoziţia importatorilor ro­mâni şi debitorilor arieraţi, precum şi pentru celelalte plăti, la cons oficial. r ,vi In limitele dispo­nibitătilor Băncii Nationale a României prevăzute la punctul V de mai sus, se vor plăti­­deasemeni, la curs oficial datoriile derivând din importul în România a mărfurilor italiene scoase din va­mă sau găsindu-se în vamă înain­te de 11 Iunie 1935. VII Spre a permite plăţile in condi­ţiile prevăzute mai sus, vărsămin­­tele efectuate în clearing pentru plata mărfurilor exportate de Ro­mânia cu începere de la 11 Iunie 1935 vor fi contabilizate separat. VIII Când acordul de plăti semnat la 27 August 1934 și modificat de prezentul protocol va expira, va rămâne totuşi în aplicare pentru lichidarea soldului care, eventual, va fi în favoarea uneia din cele două părți contractante până la e­­puizarea lui completă. Sumele rezultate din exportul mărfurilor in Italia, înainte de 11 Iunie­­ 1935 şi care vor­­ vărsate lui „Institute Nazionale per i Cam­bi con l’Estero” până la 10 Septem­brie 1935, vor fi distribuite potri­vit procentelor fixate de vechiul art. 7 al acordului semnat la 27 Au­gust 1934. Prezentul protocol adiţional fa­ce parte integrantă din acordul de plăți semnat la București la 27 Au­gust 1934. Exportul e activ Cât am exportat dela 1 la 26 August a. c. Din datele statistice adunate de minis­terii de industrie și comerț, reese că dela 1 la 26 August am făcut următorul export de mărfuri Irt total am exportat mărfuri de un miliard M2 milioane lei. Primul loc îl ocupă Italia. Din cauza slăbirei exportului spre Germania şi Anglia, locurile al doi­lea şi al treilea au fost o­­cupate de Ungaria şi Aus­tria. Cum in luna Iulie am exportat mărfuri de 1 miliard 288 milioane lei, se poate prevedea că în luna August exportul va fi mai mare ca în luna precedentă. Mai ales că azi şi mâine incepe exportul de grâu spre Elveţia. Producţia de petrol în Germania Producţia totală de petrol în Germania s-a ridicat în Iulie la 38150 tone fată de 35.839 tone în Iunie şi 28.736 tone în Iulie 1934. Producţia globală în primele şap­te luni ale anului 1935 atinge 257.205 tone faţă de 161.540 tone de cursul aceleiaşi perioade din 1934. Noul district petrolifer din Fall­­stein, aproape de Halberstadt, fi­gurează în iulie cu o producţie ini­ţială de 343 tone. lei 234.765.581 136.137.289 131.193.197 125.211.340 110.915.450 70.232.478 48.799.786 40.265.896 34.040.620 28.055.023 22.03L653 20.208.325 15.389.983 Uzul Vaselor 51 13.902.424 Maroc 1L089.846 Spania 51 10.976.797 Bulgaria toi 9.061.755 Siria si 8.643.680 Polonia 5J1 7.005.935 Malta fi 5.883.368 Irak ii 5.576.394 Turcia »* 3.772.012 Cipru» 2.694.923 OlandaM 1.704.347 Danzig­ 1.068.237 Cuba­n ii 906.617 Danemarca ii 856.370 Tunisa 660.909 Statele Unite ii 534154 Norvegia ii 473.849 Suedia ii 472.795 Australia ii 286.396 Havana ii 203.394 Alte țări ii 190.055 Algeria 99 181.489 Recolta de zahăr în Indii Institutul internaţional de agri­cultură a Primiţi din partea guver­nului Indiilor o telegramă privind prima evaluare a recoltei de zahăr pentru acest an. Suprafaţa însămânţată e de 1 milion 469 mii hectare, depăşind cu 6,5 la sută cele 1 milion 380 mii hectare din 1934—1935 și depășind cu 283 la sută mijlocia evaluărilor corespunzând perioadei cincinale anterioare care e stabilită la 1 mi­liard 146 mii hectare. Şi Germania cere colonii. Ce scrie „Völkischer Beobachter“ BERLIN, 30 (Rador). — Ocupân­­du-se de chestiunea coloniilor, ofi­ciosul „Voelkischer Beobachter” scrie între altele: „Guvernul englez ar putea foarte bine să examineze chestiunea de a şti dacă n’ar fi prudent să se dea Germaniei teritoriile coloniale care se găsesc actualmente sub manda­tul Marei Britanii. D. Samuel Hoa­­re a recunoscut nevoia de expansi­une a Italiei. Germania resimte aceeaşi nevoie”. „Voelkischer Beobachter“ rea­minteşte apoi ceea ce a fost impe­riul colonial german dinainte de răsboiu şi afirmă că buna înţelege­re în Europa pretinde soluţionarea chestiunii coloniale. „Nu este posibil, adaugă ziarul, de a mărgini într’un teritoriu de 181.000 mite pătrate, o naţiune de peste 66 milioane locuitori. Germa­nia are nevoie de spaţiu pentru te­ritoriul Său Revendicările Germaniei în pri­vința coloniilor sunt pentru prima oară formulate într’un mod atât de precis de un ziar considerat ca or­ganul oficial al statului național­­socialist. Cărbune spaniol pentru Italia MADRID, 30­­Rador).­­ Ziarul „El Sol“ anunţă că a sosit în Spa­nia o delegaţie oficială italiană pen­tru a studia posibilităţile de cum­părare de cărbuni şi brichete spa­niole. Acest demers se explică prin di­ficultăţile pe care Italia le întâm­pină in Anglia, în urma măsurilor restrictive valutare luate de gu­vernul italian. Legea speculei şi pătlăgeaua de la Medgidia Ori de câte ori vistiernicii ţării au nevoie de bani — iar de la răsboiu în­coace simt mereu această nevoie — şi nu-i pot găsi acolo unde ar tre­bui totuşi să fie, folosesc un mijloc din cele mai simple: pun taxe noui, directe şi indirecte. Acestea din ur­mă sunt mai ales slăbiciunea mini­ştrilor de finanţe. Le pot inmulţi la nesfârşit. Efectul lor o fi n’o fi bun pentru visterie, dar pentru cetăţeni e mai totdeauna rău, fiindcă se scumpeşte viaţa Dar Statul, care de când cu „economia dirijată“ crede că are leac pentru orice, a găsit şi mijlocul de a încărca producţia şi comerţul cu sarcini din ce în ce mai mari, o­­bligându-le totuşi să nu urce preţu­rile, a adus legea speculei. S’a întâmplat însă că ori de câte ori a încercat s’o aplice, n’a mers. Fiindcă e uşor să ceri negustorului să-ţi dea cât vrei tu, dar dacă nu-l laşi să-şi potrivească şi el socotelile dupe sarcinile pe cari i le-ai pus în spinare, atunci n’ai de unde să-i iei. Când apar preţurile maximale, dis­par mărfurile. Experienţă n’a dat niciodată greş. In capul unor oameni, a rămas totuşi ideia că dacă legea speculei s’a făcut, e că negustorii speculează. Şi umblă să aplice legea. Iată de pildă d. judecător dela Med­gidia. A avut poftă într’o seară de o păi­lăgea roşie cu untdelemn. A, intrat într’un restaurant, s’a aşezat la o masă şi a comandat-o. Chelnerul i-a adus-o, frumos tăiată în felioare, să­rată şi înotând în lichidul gras. Iar la plată a cerut 1 leu. D. judecător a sărit în sus. — Un leu, o pătlăgea roşie? Dar cât e kilogramul de le? Asta e speculă. Şi repede a făcut un proces ver­bal de contravenţie. A doua zi ne­gustorul a fost chemat la bara jus­tiţiei, judecat şi condamnat la 20.000 de lei amendă pentru­ speculă. Jude­cător a fost tot cel care plătise un leu pentru pătlăgeaua roşie. întâmplarea deşi măruntă şi cu înfăţişare comică, e totuşi îngriji­toare. Ea arată unde se ajunge când bagi anumite idei în capul oameni­lor !». judecător de la Medgidia şi-a spus desigur că dacă un kilogram de roşii costă pe acolo doi-trei lei şi dacă intrau kilogram sunt 8—10 bucăţi, e speculă neruşinată să ceri un leu pentru o pătlăgea. De acolo şi furia lui contra negustorului, că­ruia i-a aplicat o atât de fără măsu­ră amendă. Bar de judecător nu s’a întrebat cât plăteşte negustorul im­pozite Statului ca să-i dea voie să servească roşii cu untdelemn celor cari au poftă de aşa ceva, nici cât plăteşte kilogramul de untdelemn scumpit de toate taxele de contin­­gentare, control al devizelor, prime valutare şi alte angarale. Poate acum, că și-a răcorit neca­zul, d .judecător va chibzui mai li­niştit. Și n’o să mai vadă în orice biet ne­gustor, un jefuitor. .. H. Preşedintele Roosevelt pregăteşte un nou plan la R. A. Din Washington se anunţă că d. Roosevelt e serios preocupat de viitorul său program legislativ. In­­tr’o scrisoare pe care a adresat-o senatorului democrat Pat Harrison din Mississipi, d. Roosevelt scrie între altele:­ „Cu toate străduinţele onorabile depuse de cercurile financiare şi industriale spre a păstra lucrători­lor condiţiile de lucru organizate de N. R. A., se arată azi oarecare tendinţă care face ca aceste con­­diţiuni să fie mai puţin favorabile”. Preşedintele adaugă în scrisoa­rea sa că va trimite parlamentari­lor interesaţi toate informaţiile ne­cesare pentru alcătuirea unui nou plan N. R. A. simplificat, care va fi depus pe biroul congresului, în apropiata sesiune. Banca Franţei Bilanţul săptămânal, al Băncii Franţei, ne arată la 23 August o uşoară scădere a stocului aur. A­­ceasta scădere e inferioară intră­rilor de metal galben, din săptă­mâna precedentă şi cari erau de 78 milioane franci. Portofoliul de efecte scontate care a fost micşorat cu o săptă­mână înainte cu 600 milioane se prezintă cu un spor de 472 mili­oane. La pasiv, scăderea cu aproape 379 milioane a biletelor de bancă în circulaţie e în mare parte com­pensată prin sporirea conturilor curente creditoare cari s’au urcat cu peste 325 milioane astfel că an­gajamentele la vedere ale Institu­tului nostru de emisiune e în ușor Ugor cu 53 milioane frauci.

Next