Argus, octombrie 1935 (Anul 25, nr. 6744-6769)

1935-10-02 / nr. 6744

ANUL XXV No. 6744 NOUL MODEL 8 CILINDRI vdopxts tno»t»j BUGuresti, PALATUL GIGLOP Telefon 2Q1L64 217.45 In străinătate Un an . 2200 Lei 6 luni . 1300 » 3 luni . 800 * ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatorii S. PAUKER ti H. F. VALENTIN 6 PI§I11 INDUSTRIEI şi FINANTEI Director: GRIGORE GAFENCU 3 lei in țară, 6 lei în străinătate. BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Wille No. 15 Et. TELEFON: 3.05-44 Miercuri 2 Octombrie 1935 NOUL MODEL 8 CILINDRI iodienne aflom,syzoniu­­ Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64 217.45 ABONAM In ţară E N T EI PUBLICITATEA se primesc la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Un an . 1000 Lei 6 luni . 550­­ 3 Luni 300 Controlul comerţului Presa anunţă, din isvor autori­zat, o apropiată schimbare a regi­mului comerţului extern. Principiul de bază al noului sistem ar fi com­pensaţia generalizată şi, deci, pusă la îndemâna oricui ca instrument de plată în străinătate. Deşi nu avem date îndestulătoa­re asupra regimului ce se pregăte­şte, totuşi credem, că discuţia u­­nor probleme, în legătură cu proec­­tata schimbare nu poate fi de pn­ SOSCeea ce e greu de desluşit, când e vorba de a cântări valoarea unui sistem de control a comerţului cu străinătatea, este Menţiunea pe care o urmăreşte legiuitorul nos­­tru. S’au perindat atâţia legiuitori şi la ministerul de industrie şi la Banca Naţională, de când s a intro­dus moda controlului comerţului extern, încât cu greu s’ar putea a­­lege din noianul măsurilor trecute, care a fost scopul urmărit. Astăzi, pare că nici nu mai există un scop, ci controlul stăru e ca o moda a că­rui scop este în sine însăşi, chiar dacă e nefolositoare sau de-a­ drep­­tul răufăcătoare. Am plecat pe drumul controlului afacerilor cu străinătatea pentru motive monetare. Trebuia salvata moneda naţională de efectele­­ re­tragerilor de capital, sub forma de devize si mărfuri. S’a interzis schimbul leilor în aur si devize la cerere si s’a redus drep­­tul de a importa liber orice marfa din străinătate. Exportul a fost si el supus controlului pentru a aduna la Banca Naţională în valută forte, contravaloarea mărfurilor expor­tate. Toate aceste măsuri erau desti­nate să păstreze, pe de o parte, sto­cul de aur şi devize al Băncii­ Na­ţionale, iar, pe de altă parte, să re­guleze cererea de devize pentru import, în aşa fel încât ea să fie totdeauna mai mică decât produsul în devize forte a exportului nostru. Convertibilitatea­­monedei de hârtie în aur sau devize aur con­­stitue măsura clasică de menţinere neschimbată a valorii unei monede fiduciare. Măsurile luate de guver­nul nostru trebuiau să înlocuiască convertibilitatea şi să asigure­ va­loarea stabilă a leului de hârtie prin echilibrarea meşteşugită a ba­lanţei conturilor cu străinătatea, încercările făcute cu acest regim au dat numai­decât naştere specu­lei ilicite a leului, la aşa numita „bursă neagră“. Nevoile industriei şi ale comer­ţului au silit guvernul şi Banca Na­ţională să treacă peste principiul e­­ch­ilibrării forţate a balanţei contu­rilor, şi să admită import prin com­pensaţie şi peste contingent. Lupta împotriva Bursei negre s-a sfârşit cu o înfrângere a autorită­ţii, fiindcă Banca Naţională însăşi a fost nevoită să propuie un sistem de mime, la import şi la export, a­­di­că un curs mult mai scăzut al leu­lui în tranzacţiile cu străinătatea. Compensaţiile supra-contingent au adus o scumpire simţitoare a mărfurilor importate şi au dat in­dustriilor din ţară o nouă margine de ridicare a preţurilor. Primele de import si de export, scumpetea articolelor industriale importate sau fabricate în ţară şi tendinţa generală a comerţului că­tre compensaţie arată lămurit, c­ă din toate speranţele puse la 1932 în suspendarea convertibilităţii şi in­troducerea controlului comerţului cu străinătatea, una­ singură s’a realizat şi anume, păstrarea stocu­lui de aur al Băncii Naţionale. La acest rezultat s’ar fi putut a­­junge şi fără controlul comerţului extern, aşa cum s’a făcut, de pil­dă, în Anglia în 1931, dacă Banca Naţională era pur şi simplu scutită de obligaţia schimbului liber a hârtiei în aur sau devize aur. Introducând controlul comerţulu extern pentru a obţine o balanţă de plăţi echilibrată artificial ca un surogat al convertibilităţii, Banca Naţională s-a obligat, implicit, să dea comerţului devize pentru im­portul autorizat şi să dea şi statu­lui mijloace de plată în străinătate pentru toate nevoile lui. Era, de la început, evident pentru oricine vrea să cerceteze lucrurile mai de aproape, că obligaţiile lua­te de Banca Naţională faţă de co­merţ şi faţă de Stat nu puteau fi împlinite sub un regim de control, care oprind plata liberă în străină­tate opria intrarea de capitaluri noui în ţară şi provoca lupta dis­perată pentru evasiune­a capitalu­rilor străine angajate la noi. Prima urmare a noului regim era falimentul virtual al tuturor între­prinderilor ca legături în străinăta­tolia­te, şi implicit şi al Statului ca de­bitor peste graniţă. Banca Naţională nu şi-a mai pu­tut reface stocul ei de devize, pe care le-a avansat Statului, după in­troducerea controlului. Ea ar fi tre­buit să piardă şi rezerva ei de aur, dacă s’ar fi pus mai departe la dis­poziţia Statului, pentru plăţi în străinătate. Numai încetarea plăţilor Statului peste graniţă a salvat stocul de aur al Băncii Naţionale. Tratativele, pe care le duce azi guvernul cu creditorii săi din afa­ră, tind să introducă principiul compensaţiei şi în plata cuponului datoriei publice. Vom exporta măr­furi şi vom importa titluri de ren­tă externă. Acesta e rezultatul măsurilor de apărare a moneda, luate în 1932. Acum, când stăm în preajma unui nou regim de comerţ şi când ni se spune, că sistemul compensaţiei va­­ generalizat, ar trebui să ştim, ce scop mai urmăresc guvernanţii noş­­ştri? Dacă e vorba tot de salvarea eului, credem că rezultatele obţinu­te până acum sunt prea instructi­ve pentru ca să nu se tragă nici­ o învăţătură din ele. Dacă e vorba de protecţia indu­striei naţionale, să ni se spue lu­crul lămurit, pentru a vedea­­ noi despre ce e vorba şi ce valoare are compensaţia generalizată ca spri­jin al industriei. A. Corneai­u Citiţi la pag. 2­a Ce articole pot fi importate şi exportat prin compensaţie Scăderea rezervelor de aur ale Băncii Italiei ROMA, 30 (Rador). — Raportul Băncii Italiei, la data de 20 Septem­brie, prezintă modificări însemnate faţă de raportul din 10 Septembrie. Rezervele de aur au scăzut dela 4562 la 4334 milioane lire, devizele dela 432 la 417 milioane, portofoliul tratelor a sporit dela 4048 la 4419 milioane, lombardările dela 2303 la 2630 milioane. Circulația bancnote­lor a sporit dela 14.221 la 14.419 mi­lioane. . Dumpingul german face şcoală Câteva important® firme din Austria ca Edin, Schoerller Bleck,­mann, Semperit, Steier, Bochler şi Florisdorf au format o comunitate de interese pentru încurajarea ex­portului produselor lor, după sis­temul dumpingului preconizat de fabricile din Germania, Banca Estoniei reduce scontul Banca Estoniei a hotărât redu­cerea scontului dela 4.5 la 4 la sută începând de la 1 Octombrie. Noui secţii la contin­­gentare Direcţia generală pentru regle­mentarea comerţului exterior, ur­mărind rezolvarea cât mai grabnică a lucrărilor, a hotărît înfiinţarea a două nouă secţiuni: Secţia P, care va f­i con­dusă de d. inginer Pave­­lescu. Această secţie va rezolva cererile societăţi­lor şi înterprinderilor pe­trolifere. Deaserisenea, s-a mai în­fiinţat secţia M. (secţia modificări), sub conduce­rea d-lui­­Boerescu. Acea­stă secţie are ca atribuţii modificările cererilor de orice gen, ca: schimbări de ţări, modificări de ar­ticole şi valori. D. Inginer Dinulescu, şeful servi­ciului informaţiuni, a fost din nou numit la conducerea secţiei G., a cărei conducere a luat-o în primire de eri. Se crede că noui schimbări se vor produce zilele acestea în serviciul contingentării. FI. Sesiunea Micei înţe­legeri Economice DELEGATIA ROMANA PLEACA DUMINICA Duminecă dim. pleacă la Bel­grad, d-nul ministru I. Christu, di­rectorul diviziei economice din Ministerul Afacerilor Străine, Em. Marian directorul Institutului na­tional de export şi D. Nicolau con­sul general, pentru a lua parte la conferinţa experţilor comerciali din ţările Micei înţelegeri. D-nii N. Theodorescu, fostul ministru al industriei, N. Tabaco­­vici, preşedintele Consiliului de administraţie al Căilor ferate, prof. Vasile Stoicovici, secretarul general al Camerei de Comerţ şi Industrie din Capitală, delegaţii noştri la sesiunea Consiliului Eco­nomic al Micei înţelegeri, vor ple­ca la Belgrad de Duminecă într’o săptămână. Şedinţa inaugurală a conferinţei va fi prezidată de d. Stoiadinovici, preşedintele consiliului de miniştri din Iugoslavia. Situaţia sumară a Băncii Franţei Banca Franţei arată pe ziua de 20 Septembrie o uşoară scădere a rezervelor de aur, de la 71.995 la 71.878 milioane franci. Circulaţia fiduciară figurează cu 81.308 milioane, iar totalul angaja­mentelor la vedere e de 95.375 mi­lioane franci. Acoperirea e de 75.36 la sută. Alegere parţială îin Franţa PARIS, 30 (Rador).­­— La alege­rea de balotaj din Pithiviers pentru înlocuirea unui deputat radical-so­cialist decedat, a fost ales cu o mică majoritate candidatul radical-socia­list Cabanis. Cabanis a întrunit, la o partici­pare de 75 la sută, 5.864 voturi, iar contra-candidatul său al partidului agrarian a avut 5­855 voturi. Candidatul ales a avut sprijinul partidelor socialist și comunist. încurajarea exportului în Orient Scăderea tarifelor de mărfuri român-oriental Direcţia Generală c. f. r. a dispus, ca dela 15 Oc­tombrie a. c., să modifice numeroase articole din actualul tarif de mărfuri român , Oriental, valabil dela 1 Iulie 1932, în sco­pul de a înlesni exportul mărfurilor în general şi al cerealelor în special. Acest tarif combinat C. F. R. şi S. M. R. priveşte transporturile adresate pentru Pireu, Salonic, A­­îexandria, (Egipt), Bei­rut, Port Saldi Haiffa şi Jaffa. M­o­dificările introduse prevăd, în medie, o scă­dere a taxelor de trans­port, între 20 şi 25 la su­tă, atât la mărfuri, cât şi la­ cerealele: grâu, secară, porumb, hrişcă, făină de grâu şi porumb, griş, le­guminoase, oleaginoase, etc. Se speră, că datorită scă­derilor tarifare şi a nav­lului de la Constanţa la poturile Orientale, — ex­portul nostru de cereale, în special, să fie mai ac­tiv. Pentru anumite cereale, cum ar fi de pildă porum­bul, se crede că Grecia va fi un bun debuşeu, mai a­les că recolta porumbulii anul acesta este foarte rea. Aceiaşi situaţie se pre­zintă de altfel şi în Egipt, Palestina şi Turcia* . Excedentul balanţei comerciale: Trei miliarde o sută douăzeci şi trei milioane Situaţia comerţului nostru exterior de la 1 Ianuarie pana la 16 Septembrie a. c. Comisia superioară de contin­­gentare a dispus distribuirea cote­lor de import pe cel de al patrulea trimestru al anului. Depunerea cererilor s’a sfârşit. Distribuţia cotelor se face po­trivit cu situaţia balanţei noastre Statistica de mai sus, întocmită după ultimele date ale serviciului statisticei financiare din Ministere comerciale cu diferitele ţări. In acest scop a fost întocmit următo­rul tablou din care reese atât im­portul cât şi exportul pe ţări, în perioada dela 1 Ianuarie la Sept. a c-to rul de finanţe, îngădue unele inte­resante concluzii. Le vom face in numărul viitor. Deocamdată, ne mărgi­nim a arăta că dela I Ia­­nuarie la IO Sept» fl93S5 am importat mărfuri de şase miliarde nouă sute două zeci milioane Iei şi că am exportat mărfuri de zece miliarde patru zeci şi patru milioane lei. Reese că balanţa noastră comercială, potrivit ci­frelor provizorii, este ac­­tivă cu TREI MILIARDE O SUTA DOUA ZECI ŞI PATRU MILIOANE LEI. Raportat la volumul to­tal al comerțului exterior, e cel mai mare excedent pe care l’am avut vreo­dată. Exportul României pe țări dela 1—25 Septembrie Dela 1 la 25 Septembrie 1935, ex­portul României se prezintă astfel: 1m9. COMERȚUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI 1 IANUARIE—10 SEPTEMBRIE 1935 (Valori 1.000 lei) Total lei 1.222.424.626 P­I­AŢ­A Exportul cerealelor în Elveţia. — Eliberarea autorizaţiilor de import pe trimestrul III.—De ce nu se aplică convenţia de plăţi cu Spania.— Plăţile externe cu scadenţă fixă.­ Bursa 30 SEPTEMBRIE Bursa a fost slabă. Volumul de transacţiune foarte restrâns. Valorile cu dobândă fixă au osci­lat în jurul cursurilor precedente. Au fost mai slabe : Renta înzestrării, care a cedat de la 56 la 55 şi jumătate şi bonurile de impozite, dela 28 la 27. Hârtiile industriale au suferit scă­deri. Acţiunile Mica au scăzut dela 1730 la 1685, Reşiţa dela 582 la 565, S. T. B. dela 2620 la 2590. Valorile de petrol foarte calme : Astra Română 960, Concordia 425, Steaua Română 450, Creditul Mi­nier 320. ★ Exportatorii de cereale cari au exporturi în curs de executare pen­tru lichidarea contractelor încheia­te cu Elveția, se plâng că credita­rea sumelor vărsate de importato­rii elveţieni la Banca Naţională el­veţiană, pentru achitarea facturilor pentru grâul exportat, întârzie două­zeci de zile şi chiar mai mult. Banca Naţională a României co­munică exportatorilor noştri num­ai cu mari întârzieri intrarea devize­lor la contul clearing şi îi creditează în consecinţă cu o întârziere de 20- 30 zile, ceea ce provoacă o pier­dere de dobândă importantă, şi le imobilizează sume importante. Eri a fost ultima zi când direc­ţiunea reglementării comerţului ex­terior a mai primit cereri pentru autorizaţii de import pe trimestrul al patrulea. De azi încolo se pri­mesc numai cereri de supra-cotă. In ceea ce priveşte cotele de im­port pe trimestrul al treilea, din cauza greşitei alcătuiri a tablouri­lor de cote, eliberarea autorizaţiilor de import a suferit o întârziere. S-au expediat toate autorizaţiile pentru Austria, începând şî expe­dierea autorizaţiilor pentru celelalte tari. Convenţia cu Spania nu s’a putut pune în aplicare, de­oarece ea pre­­vede că dacă România are cu orice altă ţară o convenţie bazată pe alte principii, decât cele ale convenţiei cu Spania, convenţia cu această ţară îşi pierde automat valoarea. Convenţiile încheiate cu Ungaria, Austria şi Polonia, au provocat sus­pendarea aplicării convenţiei cu Spania, până când tratativele pen­tru modificarea şi adaptarea ei la nouile principii se vor termina. * Pentru plăţille în străinătate cu scadență fixă, unde serviciul de în­casare se face printr’o bancă ca mandatară a creditorului străin, băncile s’au înțeles între ele, ca plata să se facă în următoarele con­diţiuni: Se­ va încasa dela debitor suma datorată, plus taxa de 44 la sută, indiferent pentru ce ţară face plata. Dacă la ieşirea borderourilor de remitere, suma plătită Băncii Na­ţionale este inferioară celei încasată de banca autorizată, de la debitor, a­­ceasta va restitui debitorului dife­renţa. Această măsura se aplică și la plăţile pentru Germania, unde, pre­cum se ştie, Banca Naţională a re­dus cursul mărcii la 48. Cum însă acest curs este provizoriu, pentru a se evita orice dificultăţi, băncile vor percepe şi la plăţile pentru Ger­mania taxa de 44 la sută. Şilingul continuă să fie ferm, din cauza lipsei de valută. Se negocia­ză 31,40—31,45. * Privilegiul de emisiune al Băn­cii Naționale Elvețiene a fost re­­înoit de către Consiliul federal, până la 1947. B. Ed. ★ Exportăm vin în Ceho­slovacia Ministerul agriculturii a fost in­format că s-a exportat o cantitate de treisprezece vagoane vin în Cehoslovacia. Organizaţiile negustoreşti S-au ţinut Duminică, în Capitala şi în ţară, câteva zeci de întruniri publice. Deşi nu suntem în preajma alege­­rilor şi nici nu am eşit bine din va­­canţă, la toate întrunirile a fost lume multă. Şi la toate nu s-a vor­bit de­cât despre politică. Asemenea întruniri nu se ţin nu­mai Duminică. In fiecare zi lumea e chemată să asculte pe oratorii multelor partide politice pe cari le avem. Şi lumea se duce. Lume de toate felurile din care multă ar tre­bui să aibă alte preocupări şi altă griji. Ziarele sunt nevoite să umple zilnic pagini întregi cu darea de seamă a Întrunirilor, cu publicarea cuvântărilor. Vorbăria politică nu se sfârşeşte, insă odată cu întrunirile. Ea con­tinuă prin ziare, prin cafenea şi la colţurile de stradă. O adevărată desfrânare de pălăvrăgeală. Ce de vreme pierdută! Parică n‘ar fi atâtea griji şi atâtea nevoi. Acestea însă nu se pot lecui cu vorbă, ci prin muncă şi încă muncă grea. Nu zicem că nu e bine să se în­trunească oamenii. Politica îşi are rosturile ei, şi printre ele, sunt şi întrunirile. Dar cu măsură. Şi să se mai sfătuiască lumea şi de altele, cu cât despre politică. Iată, se anunţă un congres al Sfaturilor Negustoreşti. Am vrea să vedem, dacă la acea­stă întrunire, în care se va vorbi des­pre altceva de­cât despre constitu­ţie, dictatură şi democraţie, o să vie atâta lume ca la întrunirile politice. Dacă străzile vor fi înţesate de mii şi zeci de mii de oameni, cu stin­darde şi pancarte. Dacă vor veni măcar toţi negustorii pe care-i doa­re contingentarea, şi devizele, şi transferul, şi teroarea fiscală, şi a­­tâtea alte nevoi. Cu siguranţă, nu î Negustorimea noastră ,nu e soli­biNBtiEyfronturl "^indicate, ea'Nie risipeşte şi îşi risi­eşte forţele în fe­lurite grupări şi bisericuţei In Ioc de unitate, dezorganizare In Ioc de solidaritate, intrigărie! In Ioc de luptă pentru a-şi apăra interesele, ambiţii pentru vanităţi personaje. Că,, şi ai organizaţiile negustore­şti, se face..., politică. De aceia sunt negustorii desbinaţi şi lipsiţi de au­toritatea pe care le-ar da-o un corp unitar, bine organizat şi disciplinat. E vremea să-l închege. Numai aşa se vor putea face au­­ziţi. g. h. Comerţul de blănărie Comerţul de blănărie a suferit în ultimii ani transformări funda­mentale. Târgul de blănuri de la Leipzig nu mai are vreo importan­ţă. Azi marii blănari din Leipzig vin la Londra şi Paris să se apro­vizioneze. Ei nu mai sunt mâna în­tâi. In schimb Londra a centralizat iar comerţul de blănuri americane. Cât priveşte comerţul cu blănuri ruseşti se înregistrează în ultimul timp un fenomen semnificativ. Ruşii nu mai trimit blănuri la licitaţiile din Londra sau Leipzig. Pentru blă­nuri ruseşti care a fost la Lenin­gradul a devenit marele centru de licitaţii. La ultima licitaţie de blă­­nur ruseşti care a fost la Lenin­grad au participat peste 2000 de cumpărători străini. Aceasta e o cifră record. Rusia s-a liberat de intermediu Leipzig-ului şi al Londrei. In scurt timp blănării noştri vor cumpăra blănurile ruseşti la licitaţile de la Leningrad. întrevederea Hitler-Goemboes BERLIN, 30. (Rador). — D-na Hitler și Goemboes au avut eri o întrevedere care a durat două ore și la care a a­­sistat numai d. Goering. Asupra celor discutate în această în­trevedere se păstrează cel mai mare secret. D. von Neurath, ministrul afacerilor străine, a primit pe d. Goebbels, ma­zilie de întrevederea cu d. Hitler, In­­tr-o audienţă de 25 minute. * Către seară, d. Goebbels a primit succesiv pe ministrul Austriei la Ber­lin şi pe ambasadorul Italiei. Cercurile politice interpretează pri­mirea celor doi diplomaţi ca Tin­gest care tinde să arate că întrevederile dintre d-nii Hitler şi Goemboes nu sunt destinate să aducă nici o atingere relaţiunilor amicale dintre Ungaria şi Austria pe de o parte şi Ungaria şi Italia, pe de altă parte. D. Goemboes, preşedintele consiliu­lui de miniştri ungar va­ părăsi Ber­linul astă-seară sau mâine dimineață-

Next