Argus, octombrie 1935 (Anul 25, nr. 6744-6769)
1935-10-02 / nr. 6744
ANUL XXV No. 6744 NOUL MODEL 8 CILINDRI vdopxts tno»t»j BUGuresti, PALATUL GIGLOP Telefon 2Q1L64 217.45 In străinătate Un an . 2200 Lei 6 luni . 1300 » 3 luni . 800 * ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatorii S. PAUKER ti H. F. VALENTIN 6 PI§I11 INDUSTRIEI şi FINANTEI Director: GRIGORE GAFENCU 3 lei in țară, 6 lei în străinătate. BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Wille No. 15 Et. TELEFON: 3.05-44 Miercuri 2 Octombrie 1935 NOUL MODEL 8 CILINDRI iodienne aflom,syzoniu Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64 217.45 ABONAM In ţară E N T EI PUBLICITATEA se primesc la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Un an . 1000 Lei 6 luni . 550 3 Luni 300 Controlul comerţului Presa anunţă, din isvor autorizat, o apropiată schimbare a regimului comerţului extern. Principiul de bază al noului sistem ar fi compensaţia generalizată şi, deci, pusă la îndemâna oricui ca instrument de plată în străinătate. Deşi nu avem date îndestulătoare asupra regimului ce se pregăteşte, totuşi credem, că discuţia unor probleme, în legătură cu proectata schimbare nu poate fi de pn SOSCeea ce e greu de desluşit, când e vorba de a cântări valoarea unui sistem de control a comerţului cu străinătatea, este Menţiunea pe care o urmăreşte legiuitorul nostru. S’au perindat atâţia legiuitori şi la ministerul de industrie şi la Banca Naţională, de când s a introdus moda controlului comerţului extern, încât cu greu s’ar putea alege din noianul măsurilor trecute, care a fost scopul urmărit. Astăzi, pare că nici nu mai există un scop, ci controlul stăru e ca o moda a cărui scop este în sine însăşi, chiar dacă e nefolositoare sau de-a dreptul răufăcătoare. Am plecat pe drumul controlului afacerilor cu străinătatea pentru motive monetare. Trebuia salvata moneda naţională de efectele retragerilor de capital, sub forma de devize si mărfuri. S’a interzis schimbul leilor în aur si devize la cerere si s’a redus dreptul de a importa liber orice marfa din străinătate. Exportul a fost si el supus controlului pentru a aduna la Banca Naţională în valută forte, contravaloarea mărfurilor exportate. Toate aceste măsuri erau destinate să păstreze, pe de o parte, stocul de aur şi devize al Băncii Naţionale, iar, pe de altă parte, să reguleze cererea de devize pentru import, în aşa fel încât ea să fie totdeauna mai mică decât produsul în devize forte a exportului nostru. Convertibilitateamonedei de hârtie în aur sau devize aur constitue măsura clasică de menţinere neschimbată a valorii unei monede fiduciare. Măsurile luate de guvernul nostru trebuiau să înlocuiască convertibilitatea şi să asigure valoarea stabilă a leului de hârtie prin echilibrarea meşteşugită a balanţei conturilor cu străinătatea, încercările făcute cu acest regim au dat numaidecât naştere speculei ilicite a leului, la aşa numita „bursă neagră“. Nevoile industriei şi ale comerţului au silit guvernul şi Banca Naţională să treacă peste principiul echilibrării forţate a balanţei conturilor, şi să admită import prin compensaţie şi peste contingent. Lupta împotriva Bursei negre s-a sfârşit cu o înfrângere a autorităţii, fiindcă Banca Naţională însăşi a fost nevoită să propuie un sistem de mime, la import şi la export, adică un curs mult mai scăzut al leului în tranzacţiile cu străinătatea. Compensaţiile supra-contingent au adus o scumpire simţitoare a mărfurilor importate şi au dat industriilor din ţară o nouă margine de ridicare a preţurilor. Primele de import si de export, scumpetea articolelor industriale importate sau fabricate în ţară şi tendinţa generală a comerţului către compensaţie arată lămurit, că din toate speranţele puse la 1932 în suspendarea convertibilităţii şi introducerea controlului comerţului cu străinătatea, una singură s’a realizat şi anume, păstrarea stocului de aur al Băncii Naţionale. La acest rezultat s’ar fi putut ajunge şi fără controlul comerţului extern, aşa cum s’a făcut, de pildă, în Anglia în 1931, dacă Banca Naţională era pur şi simplu scutită de obligaţia schimbului liber a hârtiei în aur sau devize aur. Introducând controlul comerţulu extern pentru a obţine o balanţă de plăţi echilibrată artificial ca un surogat al convertibilităţii, Banca Naţională s-a obligat, implicit, să dea comerţului devize pentru importul autorizat şi să dea şi statului mijloace de plată în străinătate pentru toate nevoile lui. Era, de la început, evident pentru oricine vrea să cerceteze lucrurile mai de aproape, că obligaţiile luate de Banca Naţională faţă de comerţ şi faţă de Stat nu puteau fi împlinite sub un regim de control, care oprind plata liberă în străinătate opria intrarea de capitaluri noui în ţară şi provoca lupta disperată pentru evasiunea capitalurilor străine angajate la noi. Prima urmare a noului regim era falimentul virtual al tuturor întreprinderilor ca legături în străinătatoliate, şi implicit şi al Statului ca debitor peste graniţă. Banca Naţională nu şi-a mai putut reface stocul ei de devize, pe care le-a avansat Statului, după introducerea controlului. Ea ar fi trebuit să piardă şi rezerva ei de aur, dacă s’ar fi pus mai departe la dispoziţia Statului, pentru plăţi în străinătate. Numai încetarea plăţilor Statului peste graniţă a salvat stocul de aur al Băncii Naţionale. Tratativele, pe care le duce azi guvernul cu creditorii săi din afară, tind să introducă principiul compensaţiei şi în plata cuponului datoriei publice. Vom exporta mărfuri şi vom importa titluri de rentă externă. Acesta e rezultatul măsurilor de apărare a moneda, luate în 1932. Acum, când stăm în preajma unui nou regim de comerţ şi când ni se spune, că sistemul compensaţiei va generalizat, ar trebui să ştim, ce scop mai urmăresc guvernanţii noşştri? Dacă e vorba tot de salvarea eului, credem că rezultatele obţinute până acum sunt prea instructive pentru ca să nu se tragă nici o învăţătură din ele. Dacă e vorba de protecţia industriei naţionale, să ni se spue lucrul lămurit, pentru a vedea noi despre ce e vorba şi ce valoare are compensaţia generalizată ca sprijin al industriei. A. Corneaiu Citiţi la pag. 2a Ce articole pot fi importate şi exportat prin compensaţie Scăderea rezervelor de aur ale Băncii Italiei ROMA, 30 (Rador). — Raportul Băncii Italiei, la data de 20 Septembrie, prezintă modificări însemnate faţă de raportul din 10 Septembrie. Rezervele de aur au scăzut dela 4562 la 4334 milioane lire, devizele dela 432 la 417 milioane, portofoliul tratelor a sporit dela 4048 la 4419 milioane, lombardările dela 2303 la 2630 milioane. Circulația bancnotelor a sporit dela 14.221 la 14.419 milioane. . Dumpingul german face şcoală Câteva important® firme din Austria ca Edin, Schoerller Bleck,mann, Semperit, Steier, Bochler şi Florisdorf au format o comunitate de interese pentru încurajarea exportului produselor lor, după sistemul dumpingului preconizat de fabricile din Germania, Banca Estoniei reduce scontul Banca Estoniei a hotărât reducerea scontului dela 4.5 la 4 la sută începând de la 1 Octombrie. Noui secţii la contingentare Direcţia generală pentru reglementarea comerţului exterior, urmărind rezolvarea cât mai grabnică a lucrărilor, a hotărît înfiinţarea a două nouă secţiuni: Secţia P, care va fi condusă de d. inginer Pavelescu. Această secţie va rezolva cererile societăţilor şi înterprinderilor petrolifere. Deaserisenea, s-a mai înfiinţat secţia M. (secţia modificări), sub conducerea d-luiBoerescu. Această secţie are ca atribuţii modificările cererilor de orice gen, ca: schimbări de ţări, modificări de articole şi valori. D. Inginer Dinulescu, şeful serviciului informaţiuni, a fost din nou numit la conducerea secţiei G., a cărei conducere a luat-o în primire de eri. Se crede că noui schimbări se vor produce zilele acestea în serviciul contingentării. FI. Sesiunea Micei înţelegeri Economice DELEGATIA ROMANA PLEACA DUMINICA Duminecă dim. pleacă la Belgrad, d-nul ministru I. Christu, directorul diviziei economice din Ministerul Afacerilor Străine, Em. Marian directorul Institutului national de export şi D. Nicolau consul general, pentru a lua parte la conferinţa experţilor comerciali din ţările Micei înţelegeri. D-nii N. Theodorescu, fostul ministru al industriei, N. Tabacovici, preşedintele Consiliului de administraţie al Căilor ferate, prof. Vasile Stoicovici, secretarul general al Camerei de Comerţ şi Industrie din Capitală, delegaţii noştri la sesiunea Consiliului Economic al Micei înţelegeri, vor pleca la Belgrad de Duminecă într’o săptămână. Şedinţa inaugurală a conferinţei va fi prezidată de d. Stoiadinovici, preşedintele consiliului de miniştri din Iugoslavia. Situaţia sumară a Băncii Franţei Banca Franţei arată pe ziua de 20 Septembrie o uşoară scădere a rezervelor de aur, de la 71.995 la 71.878 milioane franci. Circulaţia fiduciară figurează cu 81.308 milioane, iar totalul angajamentelor la vedere e de 95.375 milioane franci. Acoperirea e de 75.36 la sută. Alegere parţială îin Franţa PARIS, 30 (Rador).— La alegerea de balotaj din Pithiviers pentru înlocuirea unui deputat radical-socialist decedat, a fost ales cu o mică majoritate candidatul radical-socialist Cabanis. Cabanis a întrunit, la o participare de 75 la sută, 5.864 voturi, iar contra-candidatul său al partidului agrarian a avut 5855 voturi. Candidatul ales a avut sprijinul partidelor socialist și comunist. încurajarea exportului în Orient Scăderea tarifelor de mărfuri român-oriental Direcţia Generală c. f. r. a dispus, ca dela 15 Octombrie a. c., să modifice numeroase articole din actualul tarif de mărfuri român , Oriental, valabil dela 1 Iulie 1932, în scopul de a înlesni exportul mărfurilor în general şi al cerealelor în special. Acest tarif combinat C. F. R. şi S. M. R. priveşte transporturile adresate pentru Pireu, Salonic, Aîexandria, (Egipt), Beirut, Port Saldi Haiffa şi Jaffa. Modificările introduse prevăd, în medie, o scădere a taxelor de transport, între 20 şi 25 la sută, atât la mărfuri, cât şi la cerealele: grâu, secară, porumb, hrişcă, făină de grâu şi porumb, griş, leguminoase, oleaginoase, etc. Se speră, că datorită scăderilor tarifare şi a navlului de la Constanţa la poturile Orientale, — exportul nostru de cereale, în special, să fie mai activ. Pentru anumite cereale, cum ar fi de pildă porumbul, se crede că Grecia va fi un bun debuşeu, mai ales că recolta porumbulii anul acesta este foarte rea. Aceiaşi situaţie se prezintă de altfel şi în Egipt, Palestina şi Turcia* . Excedentul balanţei comerciale: Trei miliarde o sută douăzeci şi trei milioane Situaţia comerţului nostru exterior de la 1 Ianuarie pana la 16 Septembrie a. c. Comisia superioară de contingentare a dispus distribuirea cotelor de import pe cel de al patrulea trimestru al anului. Depunerea cererilor s’a sfârşit. Distribuţia cotelor se face potrivit cu situaţia balanţei noastre Statistica de mai sus, întocmită după ultimele date ale serviciului statisticei financiare din Ministere comerciale cu diferitele ţări. In acest scop a fost întocmit următorul tablou din care reese atât importul cât şi exportul pe ţări, în perioada dela 1 Ianuarie la Sept. a c-to rul de finanţe, îngădue unele interesante concluzii. Le vom face in numărul viitor. Deocamdată, ne mărginim a arăta că dela I Ianuarie la IO Sept» fl93S5 am importat mărfuri de şase miliarde nouă sute două zeci milioane Iei şi că am exportat mărfuri de zece miliarde patru zeci şi patru milioane lei. Reese că balanţa noastră comercială, potrivit cifrelor provizorii, este activă cu TREI MILIARDE O SUTA DOUA ZECI ŞI PATRU MILIOANE LEI. Raportat la volumul total al comerțului exterior, e cel mai mare excedent pe care l’am avut vreodată. Exportul României pe țări dela 1—25 Septembrie Dela 1 la 25 Septembrie 1935, exportul României se prezintă astfel: 1m9. COMERȚUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI 1 IANUARIE—10 SEPTEMBRIE 1935 (Valori 1.000 lei) Total lei 1.222.424.626 PIAŢA Exportul cerealelor în Elveţia. — Eliberarea autorizaţiilor de import pe trimestrul III.—De ce nu se aplică convenţia de plăţi cu Spania.— Plăţile externe cu scadenţă fixă. Bursa 30 SEPTEMBRIE Bursa a fost slabă. Volumul de transacţiune foarte restrâns. Valorile cu dobândă fixă au oscilat în jurul cursurilor precedente. Au fost mai slabe : Renta înzestrării, care a cedat de la 56 la 55 şi jumătate şi bonurile de impozite, dela 28 la 27. Hârtiile industriale au suferit scăderi. Acţiunile Mica au scăzut dela 1730 la 1685, Reşiţa dela 582 la 565, S. T. B. dela 2620 la 2590. Valorile de petrol foarte calme : Astra Română 960, Concordia 425, Steaua Română 450, Creditul Minier 320. ★ Exportatorii de cereale cari au exporturi în curs de executare pentru lichidarea contractelor încheiate cu Elveția, se plâng că creditarea sumelor vărsate de importatorii elveţieni la Banca Naţională elveţiană, pentru achitarea facturilor pentru grâul exportat, întârzie douăzeci de zile şi chiar mai mult. Banca Naţională a României comunică exportatorilor noştri numai cu mari întârzieri intrarea devizelor la contul clearing şi îi creditează în consecinţă cu o întârziere de 20- 30 zile, ceea ce provoacă o pierdere de dobândă importantă, şi le imobilizează sume importante. Eri a fost ultima zi când direcţiunea reglementării comerţului exterior a mai primit cereri pentru autorizaţii de import pe trimestrul al patrulea. De azi încolo se primesc numai cereri de supra-cotă. In ceea ce priveşte cotele de import pe trimestrul al treilea, din cauza greşitei alcătuiri a tablourilor de cote, eliberarea autorizaţiilor de import a suferit o întârziere. S-au expediat toate autorizaţiile pentru Austria, începând şî expedierea autorizaţiilor pentru celelalte tari. Convenţia cu Spania nu s’a putut pune în aplicare, deoarece ea prevede că dacă România are cu orice altă ţară o convenţie bazată pe alte principii, decât cele ale convenţiei cu Spania, convenţia cu această ţară îşi pierde automat valoarea. Convenţiile încheiate cu Ungaria, Austria şi Polonia, au provocat suspendarea aplicării convenţiei cu Spania, până când tratativele pentru modificarea şi adaptarea ei la nouile principii se vor termina. * Pentru plăţille în străinătate cu scadență fixă, unde serviciul de încasare se face printr’o bancă ca mandatară a creditorului străin, băncile s’au înțeles între ele, ca plata să se facă în următoarele condiţiuni: Se va încasa dela debitor suma datorată, plus taxa de 44 la sută, indiferent pentru ce ţară face plata. Dacă la ieşirea borderourilor de remitere, suma plătită Băncii Naţionale este inferioară celei încasată de banca autorizată, de la debitor, aceasta va restitui debitorului diferenţa. Această măsura se aplică și la plăţile pentru Germania, unde, precum se ştie, Banca Naţională a redus cursul mărcii la 48. Cum însă acest curs este provizoriu, pentru a se evita orice dificultăţi, băncile vor percepe şi la plăţile pentru Germania taxa de 44 la sută. Şilingul continuă să fie ferm, din cauza lipsei de valută. Se negociază 31,40—31,45. * Privilegiul de emisiune al Băncii Naționale Elvețiene a fost reînoit de către Consiliul federal, până la 1947. B. Ed. ★ Exportăm vin în Cehoslovacia Ministerul agriculturii a fost informat că s-a exportat o cantitate de treisprezece vagoane vin în Cehoslovacia. Organizaţiile negustoreşti S-au ţinut Duminică, în Capitala şi în ţară, câteva zeci de întruniri publice. Deşi nu suntem în preajma alegerilor şi nici nu am eşit bine din vacanţă, la toate întrunirile a fost lume multă. Şi la toate nu s-a vorbit decât despre politică. Asemenea întruniri nu se ţin numai Duminică. In fiecare zi lumea e chemată să asculte pe oratorii multelor partide politice pe cari le avem. Şi lumea se duce. Lume de toate felurile din care multă ar trebui să aibă alte preocupări şi altă griji. Ziarele sunt nevoite să umple zilnic pagini întregi cu darea de seamă a Întrunirilor, cu publicarea cuvântărilor. Vorbăria politică nu se sfârşeşte, insă odată cu întrunirile. Ea continuă prin ziare, prin cafenea şi la colţurile de stradă. O adevărată desfrânare de pălăvrăgeală. Ce de vreme pierdută! Parică n‘ar fi atâtea griji şi atâtea nevoi. Acestea însă nu se pot lecui cu vorbă, ci prin muncă şi încă muncă grea. Nu zicem că nu e bine să se întrunească oamenii. Politica îşi are rosturile ei, şi printre ele, sunt şi întrunirile. Dar cu măsură. Şi să se mai sfătuiască lumea şi de altele, cu cât despre politică. Iată, se anunţă un congres al Sfaturilor Negustoreşti. Am vrea să vedem, dacă la această întrunire, în care se va vorbi despre altceva decât despre constituţie, dictatură şi democraţie, o să vie atâta lume ca la întrunirile politice. Dacă străzile vor fi înţesate de mii şi zeci de mii de oameni, cu stindarde şi pancarte. Dacă vor veni măcar toţi negustorii pe care-i doare contingentarea, şi devizele, şi transferul, şi teroarea fiscală, şi atâtea alte nevoi. Cu siguranţă, nu î Negustorimea noastră ,nu e solibiNBtiEyfronturl "^indicate, ea'Nie risipeşte şi îşi risieşte forţele în felurite grupări şi bisericuţei In Ioc de unitate, dezorganizare In Ioc de solidaritate, intrigărie! In Ioc de luptă pentru a-şi apăra interesele, ambiţii pentru vanităţi personaje. Că,, şi ai organizaţiile negustoreşti, se face..., politică. De aceia sunt negustorii desbinaţi şi lipsiţi de autoritatea pe care le-ar da-o un corp unitar, bine organizat şi disciplinat. E vremea să-l închege. Numai aşa se vor putea face auziţi. g. h. Comerţul de blănărie Comerţul de blănărie a suferit în ultimii ani transformări fundamentale. Târgul de blănuri de la Leipzig nu mai are vreo importanţă. Azi marii blănari din Leipzig vin la Londra şi Paris să se aprovizioneze. Ei nu mai sunt mâna întâi. In schimb Londra a centralizat iar comerţul de blănuri americane. Cât priveşte comerţul cu blănuri ruseşti se înregistrează în ultimul timp un fenomen semnificativ. Ruşii nu mai trimit blănuri la licitaţiile din Londra sau Leipzig. Pentru blănuri ruseşti care a fost la Leningradul a devenit marele centru de licitaţii. La ultima licitaţie de blănur ruseşti care a fost la Leningrad au participat peste 2000 de cumpărători străini. Aceasta e o cifră record. Rusia s-a liberat de intermediu Leipzig-ului şi al Londrei. In scurt timp blănării noştri vor cumpăra blănurile ruseşti la licitaţile de la Leningrad. întrevederea Hitler-Goemboes BERLIN, 30. (Rador). — D-na Hitler și Goemboes au avut eri o întrevedere care a durat două ore și la care a asistat numai d. Goering. Asupra celor discutate în această întrevedere se păstrează cel mai mare secret. D. von Neurath, ministrul afacerilor străine, a primit pe d. Goebbels, mazilie de întrevederea cu d. Hitler, Intr-o audienţă de 25 minute. * Către seară, d. Goebbels a primit succesiv pe ministrul Austriei la Berlin şi pe ambasadorul Italiei. Cercurile politice interpretează primirea celor doi diplomaţi ca Tingest care tinde să arate că întrevederile dintre d-nii Hitler şi Goemboes nu sunt destinate să aducă nici o atingere relaţiunilor amicale dintre Ungaria şi Austria pe de o parte şi Ungaria şi Italia, pe de altă parte. D. Goemboes, preşedintele consiliului de miniştri ungar va părăsi Berlinul astă-seară sau mâine dimineață-