Argus, ianuarie 1936 (Anul 26, nr. 6818-6840)
1936-01-01 / nr. 6818
ANUL XXV No. 6818 NOUL MODEL m 8 CILINDRI tefSfc, FALATUL BlgIM T«Mon 20SU64 217.45 ABONAMENTE! ţară Un eh 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 500 „ 1*» străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER ti a F. VALENTIN ii fiama mi INDUSTRIEI şi FINANPI Director: GRIGORE GABENCU SiOliLf București Str. Constantin Milisie, IUEL TELEFOS: 30544 Miercuri 1 ianuarie 1936 nom MODEL SC3LÎNDM ffefirep* PALATUL mop Ttofss «84 217.4B PUBLI C ITATEA se primesc la administraţia ziarului şîn toate agenţiile de publicitate MINTE ■■N şi urlete La zile de mari sărbători, când darurile alergau din casă în casă, de-alungul şi de-a latul Romei lui August, totul — bani, pietre proteme, o soare, un blid de linte, trei măsline, o scobitoare, o foaie de hârtie — era primit cu voie buna. Ce bucurie pentru latinul, crescut la şcoala lui Horatiu, să primească drept dar, de la un poet fără talent sau de la un prozator lipsit de nrez. In locul unei opere in trei sau patru cârti, o foaie de hârtie nescrisă, — vacuas Chartas. .Astăzi, cititorul, car© nu mai ştie de Horatiu şi nici n’a fost crescut In frumuseţea versurilor lui Eminescu, nu mai alege, — vrea mult, Romanul să aibă cât mai multe volume, volumul cât mai multe pagini, paginile cât mai multe înţelesuri şi subînţelesuri „numai pentru domni şi doamne“. Ziarele să tragă, şi ele greu la cântar. Să osteneşti întorcând paginile, pline cu reclame comercial© $î cu te miri ce. Cititorul Înghite. — înghite tot. Şi cu cât înghite eî» cu atât se înmulţesc scriitorii, şi volumele, şi paginile. Ce nu e în stare să înghită cetățeanul? Treceam într'o zi prin faţa Unui loc îngrădit, în care mii de oameni, mai tineri şi mai In vârstă, ifcipau şi urlau, urla« şi ţipau, la fiarele din marile grădini zoologice, când vine îngrijitor’'» «* »« dea mân mpo.Deasupra pornii, ‘».scris Ini * /\ *r». corpoF© »no fa trecătorii, auzind fioroasei© răcfăcie, să nu creadă Că :aceif căWtora şi-au pierdut platfe ci di mm.fă mingea eu «â»îa• firească mintea Mens sana in cprp^^fwno e un pers în satira X-a a fi» Juvenal, Par m înseamnă că .ai a mintea 0 «âtoasă, decăSal Ifrijrfgpre tdraveoh. Ytivenal h'a..spus ateostfe. stefă* pe. care i-o trântesc în spîftșpr ,j*?ofe-k «orii tmlverâtari" de la șevalete' noastre de gimnastică suedeză. Podtul, după f «rată că, din dori«.' lele r»past(. m r «uite sauf*'-* ®e*r®îe, și ·': " tt ‘ morile, f»Ui ' 03, și gi'1"! "-JB lunga, ;i irift «sete,. .sf: ?*est:ß oameni, sâ ceară ini .nurii sănătoasă și trup sănătos; mens sana in corpore sano ——■ la santé de l’esprit ave» cei iest corps, cam tălmăcesc francezii. Sporturile nu întăresc mintea. Priviţi statuete rămase din vechime. Toţi atleţii, observă Taine, an fruntea îngustă. Ce e sportul? Charles Richet, învăţatel francez care a murit mai zilele trecute, n lămureşte: „S© zice, fără "convingere de .Lilei, că sporturile se cultivă ca .tăia înflăcărare, fiindcă ar fi un foarte butt mijloc pentru desvoltarea sistemului muscular. Dar nu prea «r©d că numai de dragul igienei, se pă cineva trup «L'riîtet, cu atâta nebunească pornire, la jocurile de îennis, de polo, și de foot-balL „Te deda! la acest© exerciţii, ca sa scapi de propria ta gândire. Pascal şi Montaigne au spus-o aşa de femne, că eu mai îndrăsnesc să mă opresc şi eu la această oboseală a minţii, care te fac® să umbli după ejgMfHriterioIent© y jocuri sgomode şi cât sau îndepărtat oamenii la rosturile lor. Şi ne am lamuri de ce de la un capăt la altoi altorci, odată cu slăbirea muncii atâta îmbulzeală e la jocuri şi la sport. Rar o ţară nu trăeşte cu jocuri şi cu sport, care dau cetăţeni cu fruntea îngustă. Să ne apucăm de lucru. Fiecare cu vrednicie la meşteşugul său. El îşi mănâncă pâinea lui muncită Şi-şi vede ca o trează sentinela De meseria luî orânduita. (Ion Soricu) Să se deştepte conştiinţa dator» de împlinit, să învie dragostea de muncă, — virtuţi fără de cari nu « iubire de patrie, — lată ce doresc eu să ne aducă anul ce vine. IE? X« Fisam Spre o destindere C2Z2DC2ZZDC2S2DC22ESCaDaDC2ZZD In acest sfârşit de an, un nor greu de îngrijorare apasă asupra lumii. Ani dea rândul, dela Geneva, verdau lumii ninai formale de pace- Bărbaţii de stat se întreceau în reţete minunate, pentru a scoate războiul de lege şi pentru, a dac uitu(vr,un tuşi m zum când lapte... . au âţpe0 Zădărnicia lor. Astezi, dela OBhdva vine svon de războite. Ca tot atâUi stămință câtă $g- pâtnea la organizarea păcii se vorbe$tâ:'â&ăsir ’(tdepre' primeMdr^irbOMtâ!* : Jtseneva n*a îsfovM sa ee& '-’pacea ireală. Se poate nli0idnt bă. mi ți \va fi hărăzit de sbâmț. să dăa 'omă.p.iru . raabokil si că ddpă aim mptai 0wM!&.T4mas din toat® tMwBesyhsHe m âsymce, vorbe vor rămâne 'din ti$t%rghine vânturate despre m - -războia?:: ' Ne smin să credem, fă.. așa?va fi • Teamă M ‘ răzbrățiță •pecftt'h'm o.nălucă..-ceocatfiire de urâpe, amintiri rr'ăhăjptea cmetdw'dn preafi im Crdctfimai. Dtfr.' trezită din amăgire, omenirea se Scuturade acest vis râu și măsoară tnchtodată adâncimea prăpastei, în care ar putea fi mtmată. .. * Cuvîrtile înţelepte au fost rostite în Camera Comunelor. Jertfa unui ministru de Externe lasă mâni libere guvernului britanic, sa încerce totuş o soluţie paşnică* O discu■e pătrunsă de gravitatea clipă s’a desfăşurat în Camera franceză. Se va face totul şi la Paris pentru a împiedeca orice întindere a conflictului de asi. In sfârşit, dela Roma, d. Mussolini se leapădă de imputarea că ar fi pricinuit cede minerilor .JU. pace de la Paris, ce deschid astfel porţile către notă tratative. Totul nu e pierdut. Nu înseamnă, bine intent, că primejdia e înlăturată definitiv. Dar înseamnă că, cel puţin deocamdată, spectrul războiului este isgonit. Anul nou începe cu o nădejde. lîi mtnerîle viitura Hrpis” a publica numeroase pagini despre Activitatea diferitelor ramuri ale economiei noastre în anul 1935 Asiana continuă politica de deflaţie Politica de deflaţie a Perform continua să se manifeste prin nord, scăderi de propri. Astfel preţurile fabricilor de cale şi sârmă au fost scăzute cu 10 de industrie şi celelalte industrii SBISSTSD 1. STCIA NEPOTRIVIRI Nimănui nu i-ar putea trece măcar prin minte că vreuna din dislouţiile îngrăditoare cari au dus la împiedecarea comerţului nostru exterior, la restrângerea activităţii industriale şi la scumpirea vieţii, a fost luată de guvernanţi numai şi mutai pentru ca să oprime pe comercianţi şi industriaşi. Nimânui. Altfel, ar însemna să ne îndâmpuim că conducătorii statului lucrează împotriva statului însuşi. Statul îşi trage principalele sale venituri tocmai din comerţul exterior şi din activitatea industrială. Iar viaţa eftinâ îi îngădui să cheltuiască mai puţin cu plata corpului funcţionăresc şi cu procurarea de materiale. Prin urmare, de la început trebue admis că statul are interes ca volumul de afaceri cu străinătatea să fie cât mai mare, producţia industrială cât mai desvoltată iar tar veiul de cost al vieţii cât mai redus. Iată problema cea mare: statul are interes să facă într’un fel şi e silit să facă în altfel Sub influenţa nefastă a crizei e silit să lupte, uneori, chiar împotriva lui. O constatare dureroasă care lămureşte lipsa de hotărâre în măsurile care se iau, lipsa de entuzia acelora cari se ?? sa Ie alt-vi-ti'.gorim. var procedarea cealaltă cere mult curaj. mai sunt împrejurări când e nevoie de 'fit curaj spre a face bine decât tpr* a'' face râu, Cemce r.? întâmplă în mare în domeniul politicei generale economice, se întâmplă te mic la multe din problemele cari se nasc în fiecare zi. Astfel, în ultimele săptămâni, Camera de comerţ şi industrie din Capitală a primit două proecte de lege pentru a-şi da avizul proectul de lege pentru pregătirea profesională a comercianţilor şi proactul de lege pentru reorganizarea învăţământului comercial. Desigur că la baza celor două proecte stau donaţi din cele mai bune. Camera de comerţ, pe care am cinstea s-o conduc, a respins primul proect, pentru că nu poate accepta să supue pe negustori unei jurisdicţii nepotrivite şi a acceptat, cu rezerve, pe cel de al doilea. În fond amândouă proectete urmăresc acelaş lucru: o mai bună pregătire profesională a negustorilor. Căile sunt însă, diferite. Ministerul muncii vrea să supuie pe candidaţii de negustori la examene, fapt care era mai fazic să-l ceară ministerul , ce. Iar ministerul să acorde fondai începători ca să i mii paşi în viaţi ceeace ar fi mainisterul muncă. Oricum am pt tr'hffj'or în indiscutabili mi instrucţiunii trebixomene şi mîrdst să încurajeze în întreprinderi, lată o confază în practică, nu pt de nematimaitoarele dană provente intiun singur loc, dar acolo nu sunt consecvente cu pactul fundamental, atunci când e vorba de taxe. Amândouă proecte prevăd înfiinţarea de taxe şi de contribuţii in acest fel, în loc să încurajeze comerţul, îl împovărează cu sarcini tou. Ceea ce este întro groasnică contrazicere cu bunele intenţii ce stau la baza ambelor proiecte. Să admitem, însă, că nepotrivirea nouilor legiuiri va dispare, că confuzia de atribuţii va fi înlăturată şi că taxele şi contribuţiile vor fi isgonite din textele de lege în care nu-şi au locul încă se ridică o mare problemă. Ce va face noul comerciant cu examenul trecut şi cu un mic ajutor obţinut din partea Casei de ajutor? Negoţ în nici un caz. Nu-şi va putea aduce mărfuri din străinătate căci fiare cotă''. Va trebui s’o cumpere la colegul său mai vechi, la un preţ mai mare şi, prin urmare, să se distrugă singur. Va Câte zile lucrează pe an fucţionarii, profesorii şi agricultorii Cu nimic nu se poate arata mai bine activitatea ţârei noastre de funcţionari şi agricultori, de cât cu zilele lucrătoare dintr’un an. In aDSn datete de mai ste se constată întâi, că în anul 1936, pe lângă cele 52 de Dumineci, mai avem şi 27 sărbători, care cad In timpul săptămâneî şi în care nu se lucrează. Aceste sărbători reprezintă o proporţie de 21 Ia sută. In —anul io.tu avem numai cest .scop am calculat zilele lucrătoare pemtru anul 1936. Rezultatel* se văd în tabela următoare:re ploaie şî de sărbători cari W* sunt în calendar ca: Barbura, Joia, Verde, Sf. Sisoe, etc, to cari ţăran» noştri nu lucrează. Rămân «dar agricuHoriei noştri mimai vre-o 1ST zile lierătoare, to care trebue si are, să seanefee sî «â recolteze, cam 14 minozile hectare, ceea« LUNI Apă pentru toată lumea de dar» N. I. Angelescw 4) gravă problemă edilitară în Bucureştii de altădată Testeaad!esare , apropie de şapteade de ani adunându-şi amintirile, ar putea să descrie oraşul aşa cum la văzut în tinereţea lui. Apa vânzându-s© cu sacaua, străzi pavate cu bolovani ferestrele caselor luminate cu lumânări de greabaă la serbările de zece Mai, strada Corăbiei, stradă mică şi mizeră, nepavată ,a veşnic plină de nomiu cu podul de scarni ridicat un metru, iar dacă aceste amintiri îl 1© va controla şi le va întări cu acte pe care bucureşteanuil doinic de a-şi cunoaşte oraşul, Ie-a strâns In decursul vieţii sale, el va putea. încercă să. fixeze oameni obiceiuri şi întâmplări cari, puse la îndemâna tuturor vor folosi poate altora sa, descrie oraşul nostru Ia diferite osiee feţtportânîa amd osuijt'eiMtetestpgf de comunite, ^ seriviciiie .-păSsftce de apă, tal si" ji|ieioiiL4-v. ’ % teai importante didin erau pe atansl p^liosM .MogoșoaieL A* colo locala« bameeiî ihstarip a! Capitalei. Astăzi vom ÎHcergh a vorbi de alimentarea cu arâ a Bucureștiu- lui. Alimentarea se făcea,în anul .1847, prfcuroA mașina hidraulică instalată pe malul fAmboviţei, de ,nde graţie ;Hîtrr, trompe aspirante -© tri'netc%;gp r prk ^nişte olane îngropate Îîi cuprinsul siraâel'MbgpmnMftlsăgî» “ nul ÎS%'.â: mJ fdiraft spaial&h V jv a deslusi bune i'l 11 a räsitä.- ri :$k 'iflPjpL ;;Va»e • se' "des compiiSuU^, î âftd'vprnt putrezirea wbstentebft ergăulâ* trebuia re* îooîtS'i:aî«i%i. "Ât** cerea, bani maidti 'triapa' fl* *ra bună. hm principala cauză pec’iK care de la 1848 și până la amsi 1S64 mașina nu a mai SItrat apa Dâmbovitei care era trimisă neh’ttată în fântânei© Capitalei. Din încheierea Constiiuhh Municipal din 17 August 1839 iscălită de Ioan. Bratiaim, G. Gerasl Dumitrachtea şi Anton- Arion şi pe care o publicăm maî jos kt întregime, se vede că până la acea epoca aîteientore'’ Capitalei se mărginea numai la strada Mogoşoaiei care se bucura de acest privilegiu. Incheerea Couriliului Municipal socotea că acest privilegii exclusiv trebue desfiinţat el nemaiputând fi tolerat şi că ,Am cel puţin trebue să înceapă a curge şî pentru celelalte rtrări ale Capitalei". Deaceia se hotărăşte a se face deviz pentru punerea olanelor şi pe alte două linii, pe o Hefts prin Lipscani până ,3 piaţa Sf.‘Gheorghe unde tiefe; fh --j teaet m bezk și a unei n w9 olane până în platochica." w «sesarea acolo a unei fântâni . lată textul Ittriteefsi' CossilMui Miarfpîpffll: Mmncitmî, comsiderind câ sunt aproape doisprezece ani de cind d* ehet tolt o mulţime de mii degalbeni ea maşina idraulici, ea să in. destule re Bucureştii eu nă, considerând că datoriei se beţeşte pe tot »mH m mii ■ n« hi, iţi Până acum Megmosta s*a bucurat zvtotagiu, ce un per. tfilegin eossîd rând că această stan dp tuermi a. \ trecutul» astăzit ciad «mm ms gu»em națiowt şi Cine privilegiate s‘an desfiinţat, na a® m», pont*’Meet, șică cel puțin ap» tmbisc a& Sne*»pă « tmnse și pentru e-Jt.Vte srfră« Buwrentfului — «ar« secnm I« treacăt — smrt mm îp&c&efațate tteegt./.-alsada Mofonimei; centidet**/* ef t*te nea. paradă necesitate de a se începe chiar de anul acesta a se întinde împărţirii apei în celelalte Părţi ale Capitalei ; a. invitat spre acest sfârşit pe cf. director al maşinei ifit aulice ca să facă deviza punerei olanelor pe osie prin Lipscani până în piaţa Sf. George şi aşezarea acolo sub srn bazin şi a unei alte Unii de olane până în piaţa Ghica cu aşezarea acolo a unei ioa~t&ni şi văzând că d. director, prin cele două devize arată ca să se poată alimenta şi alte shade afară de strada Mogoşoaei, este neapticat, a se '-'yectt mei întâi o magazie de apă, un rezerperin, cere nu costă Pentru trebuinţa de acum decât două mii de galbeni iar pentru Unia Sf. George lei 103.820 şi pentru cea spre piaţa Ghica 107.800• subsemnaţii în şedinţa dela 17 August 1859 hotărî' v, ca să acopoe în lucrare aceste operaţii ţi spre acest sfârşit *cf Ste aducă rugSciaic d-ltd ministr, ■ ccrrtm \de Stat la*ripimsferal afin or dineaj să ftiririftfei Mi^MciP r^'a&sWfustfâri a- eeodP ie ki t'^sutej^tiseci.si ' seke mit lei B2(t'I ' ' . XOI Ú BRATlA-mi,' , G. IKEASr .' ^RÎE .GHICA, A''“ W L^ARION Ga urmi, v tdesleî •;hotărâri, pubiicam îr.-hee. t Cominului Muicipal prin ca'”e ne hotărăşte, rea iicitaţiunei oiti % câtăţîme de ţevi de omde plumb.’ MUNICIPAL, ta v CAPÎTAEE; fiurddpaHuh. - prin fursaltă inchiat în dinţa dek. 17 ale trecutulu \ugifst hotărînd a se tr'c cu apS atât link dirt j-, 'dgoşoafei prin Lipscan A io AA*. Sf. George $*r..ph*w strada from, ru i i i &'stah“ Ghica si ecfMsr'\ t.i~ . .................. *■ mnfm 211/ zue ww«»-.... Pefitra agricultoT, zilele lucrătoare ar fi după cum urmează: Primăvara, Attrtte—15 Mai, 59 zile.* ttera /hi tarflre fonie-August. 35 De Toatua, U Septembrie— 1 oembne* 73 zm Toal 167 zile hicr^föár®. Dîn aceste 167 zîk lucrătoare, trebue să scădem ce! puţin 3Q zile când noi avem tu. O statistici americasi riser& to cursul unui an, «un american te« creară cât doi englezi, cât trei francezi, cât patru italieni, cât 8 pate nezî şi cât 14 chinezi. Păcat ei «te fetica am arată fi proporfet lap da' noi. * ÎN ORICE CAZ, NUMAI DE MUNCA NU NE PRĂPĂDIM* Dr. D. Andrmescu Din cartea vieţii s’a desprins încă o pagină. A căzut ca frunza, veştedă la sfârşit de toamnă. Anul încheiat a fost un an de apăsătoare frământare. Toate domeniile vieţii s’au resimţit de păcatele trecutului. Greşelile săvârşite după marele război au urmat. . mad 1935 s’a desfăşurat din cea dintâi până ’n cea din urmă zi, sub semnul trist al lipsurilor şi al nestatorniciei. Lipsuri multe şi grele. Lipsă de încredere în conducere şi îndrumare. Lipsă de credit pentru clasele producătoare. Lipsă de încredere în pătura consumatoare. Lipsă de încasări în vistieria publică. Lipsă de devize la Banca Naţională. Lipsă de afaceri şi lipsuri ’în afaceri. _ %_• Nestaidnikie la cei Ide sus Ca şi la dU ite jos. Nestatornicie in legiferare. Nestatornicie în aplicarea legilor. Nesi0pr!nde in orientarea noastră economică. Nestatornicic în reglemCTftffica comerțului exterior. NesMpsfucie in legăturile empomîce sft' JtreiMlMea. . , Nestatori fu ptineip0;-'pi sistema. „ 'v , ,• • Sf *, LipsvH, 4LJtes‘at00m£l far m\ghennă cu eWyȘi în'mireccie mele & supsrficiaâtate'J.ngfijbrătoare a pmstăpănire acolo up4e t/ebt/e sS * dogească ăăârtciied’, prevederea f't tunai 'a Pagiffa care s’a âțmrhm din cttr ’c pierdut':m neființă. Ni■io amintire plăcată. Nimeni, rto plânge,nimeni rf» regretă. De pe urma anului 1935 au rămas doar semnele unor triste prevederi. Fie ca şi ele sa dispară odată cu ivirea zorilor noului an. Lipsurile să facă foc belşugului. Să renască încrederea între mmenii aceleaşi munci şi ai aceluiist dor de bine. Sa renască creditat şî, odată cu el, să-şi facă dram spiriul de pătrundere şi de cumpătare. Dispară msdatorîddat Parlament nul să înceteze de a mai fi o fabrică de legi de duzină. Dar legea sa fie lege şi ocrotirea ei să fie deopotrivă pentru tot omul. Sa nu mai avem câte un regim de comerţ in fiecare săptămână. Infăţişătorii interaselor noastre economice peete graniţă, să-şi înceteze pribegia in ţâri s rărite ca sâ avem mai puţine note, acorduri, convenţii şi tratate insă mai solide şi mai priincioase. Fie ca anul 1936, să se desfăşoare în zodia belşugului. La poartă ei, să nu.se uite, stă de veghe libertatea mua&i m,a ei 10: . îw/7,1 Fi Yw«,. C * '4jj&L * \&a* * m I La un început de an. m J JdJL