Argus, ianuarie 1936 (Anul 26, nr. 6818-6840)

1936-01-01 / nr. 6818

ANUL XXV No. 6818 NOUL MODEL m 8 CILINDRI tefSfc, FALATUL BlgIM T«Mon 20SU64 217.45 ABONAMENTE! ţară Un eh 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 500 „ 1*» străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER ti a F. VALENTIN ii fiam­a mi INDUSTRIEI şi FINANPI Director: GRIGORE GABENCU SiOl­iLf București Str. Constantin Milis­ie, IU­EL TELEFOS: 30544 Miercuri 1 ianuarie 1936 nom MODEL S­C3LÎNDM ffefirep* PALATUL mop Ttofss «84 217.4B PUBL­I C I­TATE­A se primesc la­ administraţia ziarului şî­n toate agenţiile de publicitate MINTE ■■N şi urlete La zile de mari sărbători, când darurile alergau din casă în casă, de-alungul şi de-a latul Romei lui August, totul — bani, pietre pro­­tem­e, o soare, un blid de linte, trei măsline, o scobitoare, o foaie de hârtie — era primit cu voie buna. Ce bucurie pentru latinul, crescut la şcoala lui Horatiu, să primească drept dar, de la un poet fără talent s­au de la un prozator lipsit de nrez. In locul unei opere in trei sau pa­tru cârti, o foaie de hârtie nescri­să, — vacuas Chartas. .Astăzi, cititorul, car© nu mai ştie de Horatiu şi nici n’a fost crescut In frumuseţea versurilor lui Emine­­scu, nu mai alege, — vrea mult, Ro­manul să aibă cât mai multe volu­me, volumul cât mai multe pagini, paginile cât mai multe înţelesuri şi subînţelesuri „numai pentru domni şi doamne“. Ziarele să tragă, şi ele greu la cântar. Să osteneşti întor­când paginile, pline cu reclame co­mercial© $î cu te miri ce. Cititorul Înghite. — înghite tot. Şi cu cât în­ghite eî» cu atât se înmulţesc scrii­torii, şi volumele, şi paginile. Ce nu e în stare să înghită cetă­­țeanul? Treceam într'o zi prin faţa Unui loc îngrădit, în care mii de oa­meni, mai tineri şi mai In vârstă, ifcipau şi urlau, urla« şi ţipau, la fia­rele din marile grădini zoologice, când vine îngrijitor’'» «* »« dea mân mpo.Deasupra pornii, ‘».scris Ini * /\ *r». corpoF© »no fa trecătorii, auzind fioroasei© răc­­făcie, să nu creadă Că :aceif căWt­­ora şi-au pierdut platfe ci di mm­­.fă mingea eu «â»îa­• firească mintea Mens sana in cprp^^fwno e un pers în satira X-a a fi» Juvenal, Par m înseamnă că .ai a mintea 0 «âtoasă, decăSal Ifrijrfgpre tdraveoh. Ytivenal h'a..s­pus ateostfe. stefă* pe. care i-o trântesc în spîftșpr ,­j*?ofe-k «orii tmlverâtari" de la șevalete' noastre de gimnastică suedeză. Podtul, după f «rată că, din dori«.' lele r»past(. m r «uite sauf*'-* ®e*r®îe, și ·': " tt ‘ morile, f»Ui ' 03, și gi'1"! "-JB lunga, ;i irift «sete­,. .sf: ?*est:ß oameni, sâ ceară ini .nurii sănătoasă și trup sănătos; mens sana in cor­pore sano ——■ la santé de l’esprit a­­ve» cei ie­st­ corps, cam tălmăcesc francezii. Sporturile nu întăresc mintea. Priviţi statuete rămase din vechi­me. Toţi atleţii, observă Taine, an fruntea îngustă. Ce e sportul? Charles Richet, învăţatel francez care a murit mai zilele trecute, n lămureşte: „S© zice, fără "convingere de .Li­lei, că sporturile se cultivă ca .tă­ia înflăcărare, fiindcă ar fi un foar­te butt mijloc pentru desvoltarea sistemului muscular. Dar nu prea «r©d că numai de dragul igienei, se pă cineva trup «L'riîtet, cu atâta nebunească pornire, la jocurile de îennis, de polo, și de foot-balL „Te deda! la acest© exerciţii, ca sa scapi de propria ta gândire. Pas­cal şi Montaigne au spus-o aşa de femne, că eu mai îndrăsnesc să mă o­­presc şi eu la această oboseală a minţii, care te fac® să umbli după ejgMfHriterioIent© y jocuri sgomo­de şi cât sau îndepărtat oamenii la rosturile lor. Şi ne am lamuri de ce de la un capăt la altoi al­torci, odată cu slăbirea muncii atâta îm­bulzeală e la jocuri şi la sport. Rar o ţară nu trăeşte cu jocuri şi cu sport, care dau cetăţeni cu frun­tea îngustă. Să ne apucăm de lucru. Fiecare cu vrednicie la meşteşugul său. El îşi mănâncă pâinea lui muncită Şi-şi vede ca o trează sentinela De meseria luî orânduita. (Ion Soricu) Să se deştepte conştiinţa dator» de împlinit, să învie dragostea de muncă, — virtuţi fără de cari nu « iubire de patrie, — lată ce doresc eu să ne aducă anul ce vine. IE? X« Fisam Spre o destindere C2Z2DC2ZZDC2S2DC22ESCaDaDC2ZZD In acest sfârşit de an, un nor greu de îngrijorare apasă asupra lumii. Ani dea rândul, dela Geneva, verdau lumii ninai formale de pace- Bărbaţii de stat se întreceau în reţete minunate, pentru a scoate războiul de lege şi pentru, a dac uitu(vr,un tuşi m zum când lapte... . au âţpe0 Zădărnicia lor. Astezi, dela OBhdva vine svon de­ războite. Ca tot atâUi stămință câtă $g- pâ­­tnea la organizarea păcii se vor­­be$tâ:'â&ăsir ’(tdepre' primeMdr^ir­­bOMtâ!* : Jtseneva­ n*a îsfovM sa ee& '-’pacea ireală. Se poate nli0idnt bă. mi ți \va fi hărăzit de sbâmț. să dăa 'om­ă­­.p.iru . raabokil si că ddpă aim mptai 0wM­!&.T4mas din toat® tMwBes­­yhsHe m âsymce, vorbe vor rămâne 'din ti$t%rghine vânturate despre m - -războia?:: ' Ne smin să credem, fă.. așa?va fi • Teamă M ‘ răzbrățiță •pecftt'h'm o­­.nălucă..-ceocatfiire de urâpe­, amin­tiri rr'ăhăjptea cmetdw'dn preafi im Crdctfimai. Dtfr.' trezită din amăgire, omenirea se Scutura­­de acest vis râu și măsoară tncht­odată adâncimea prăpastei, în care ar putea fi mtmată. .. * Cuvîrtile înţelepte au fost rostite în Camera Comunelor. Jertfa unui ministru de Externe lasă mâni li­bere guvernului britanic, sa încer­ce totuş o soluţie paşnică* O discu­­■­­e pătrunsă de gravitatea clipă s’a desfăşurat în Cam­era franceză. Se va face totul şi la Paris pentru a împiedeca orice întindere a con­flictului de asi. In sfârşit, dela Ro­ma, d. Mussolini se leapădă de im­putarea că ar fi pricinuit cede minerilor .JU. pace de la Paris, ce deschid astfel porţile către notă tratative. Totul nu e pierdut. Nu înseamnă, bine intent, că primejdia e înlăturată definitiv. Dar înseamnă că, cel puţin deocamdată, spectrul războiului este isgonit. Anul nou începe­ cu­ o nădejde. lîi m­tnerîle viitura Hrpi­s” a publica numeroase pagini despre Activita­tea diferitelor ramuri ale economiei noastre în anul 1935 Asian­a continuă politica de deflaţie Politica de deflaţie a Perform con­­tinua să se manifeste prin nord, scăderi de propri. Astfel preţurile fabricilor de cale şi sârmă au fost scăzute cu 10 de industrie şi cel­elalte industrii SBISSTSD 1. STCIA N­EPOTRIVIRI Nimănui nu i-ar putea trece mă­car prin minte că vreuna din dis­­lou­ţiile îngrăditoare cari au dus la împiedecarea comerţului nostru exterior, la restrângerea activităţii industriale şi la scumpirea vieţii, a fost luată de guvernanţi numai şi mutai pentru ca să oprime pe comercianţi şi industriaşi. Nimâ­­nui. Altfel, ar însemna să ne înd­âm­puim că conducătorii statului lucrea­ză împotriva statului însuşi. Statul îşi trage principalele sale venituri tocmai din comerţul exte­rior şi din activitatea industrială. Iar viaţa eftinâ îi îngădui să chel­tuiască mai puţin cu plata corpului funcţionăresc şi cu procurarea de materiale. Prin urmare, de la început tre­­bue admis că statul are interes ca volumul de afaceri cu străinătatea să fie cât mai mare, producţia in­dustrială cât mai desvoltată iar tar veiul de cost al vieţii cât mai re­dus.­­ Iată problema cea­ mare: statul are interes să facă într’un fel şi e silit să facă în altfel Sub influen­ţa nefastă a crizei e silit să lupte, uneori, chiar împotriva lui. O constatare dureroasă care lă­mureşte lipsa de hotărâre în mă­surile care se iau, lipsa de entuzi­­a acelora cari se ?? sa Ie alt-vi-t­i'.gorim. var procedarea cea­laltă cere mult curaj. m­ai sunt împrejurări când e ne­voie de 'fit curaj spre a face bine decât tpr* a'' face râu, Cemce r.? întâmplă în mare în domeniul politicei generale econo­mice, se întâmplă te mic la multe din problemele cari se nasc în fie­care zi. Astfel, în ultimele săptămâni, Ca­mera de comerţ şi­ industrie din Capitală a primit două proecte de lege pentru a-şi da avizul­ proec­­tul de lege pentru pregătirea pro­fesională a comercianţilor şi pro­­actul de lege pentru reorganizarea învăţământului comercial. Desigur că la baza celor două proecte stau donaţi din cele mai bune. Camera de comerţ, pe care am cinstea s-o conduc, a respins primul proect, pentru că nu poate accepta să supue pe negustori u­­nei jurisdicţii nepotrivite şi a ac­ceptat, cu rezerve, pe cel de al doilea. În fond amândouă proectete ur­măresc acelaş lucru: o mai bună pregătire profesională a negustori­lor. Căile sunt însă, diferite. Mi­nisterul muncii vrea să supuie pe candidaţii de negustori la exame­ne, fapt care era mai fazic să-l ceară ministerul , ce. Iar ministerul să acorde fondai începători ca să i mii paşi în viaţi ceeace ar fi mai­­­nisterul muncă. Oricum am pt tr'hffj'or în indiscutabil­i mi instrucţiunii trebi­xomene şi mîrdst să încurajeze în întreprinderi, lată o confază în practică, nu pt de nematim­aitoa­rele dană pro­vente intiun singur loc, dar acolo nu sunt consecvente cu pactul fun­damental, atunci când e vorba de taxe. Amândouă proecte prevăd înfiinţarea de taxe şi de contribu­ţii in acest fel, în loc să încurajeze comerţul, îl împovărează cu sar­cini t­ou. Ceea ce este întro groas­­nică contrazicere cu bunele intenţii ce stau la baza ambelor proiecte. Să admitem, însă, că nepotrivi­rea nouilor legiuiri va dispare, că confuzia de atribuţii va fi înlătu­rată şi că taxele şi contribuţiile vor fi isgonite din textele de lege în care nu-şi au locul încă se ridică o mare problemă. Ce va face noul comerciant cu examenul trecut şi cu un mic aju­­tor obţinut din partea Casei de a­­jutor? Negoţ în nici un caz. Nu-şi va putea aduce mărfuri din străi­nătate căci fiare cotă''. Va trebui s’o cumpere la colegul său mai vechi, la un preţ mai mare şi, prin urmare, să se distrugă singur. Va Câte zile lucrează pe an fucţionarii, profesorii şi agricultorii Cu nimic nu se poate arata mai bine activitatea ţârei noastre de funcţionari şi agricultori, de cât cu zilele lucrătoare dintr’un an. In a­DSn datete de mai ste se con­stată întâi, că în anul 1936, pe lângă cele 52 d­e Dumineci, mai avem şi 27 sărbători, care cad In timpul săptămâneî şi în care nu se lucrează. Aceste sărbători repre­zintă o proporţie de 21 Ia sută. In —anul io.tu avem numai cest .scop am calculat zilele lucră­toare pemtru anul 1936. Rezultatel* se văd în tabela următoare:­­re ploaie şî de sărbători cari W* sunt în calendar ca: Barbura, Joia, Verde, Sf. Sisoe, etc­, to cari ţăran» noştri nu lucrează. Rămân «dar a­­gricuHori­ei noştri mimai vre-o 1ST zile lierătoare, to care trebue si are, să seanefee sî «â recolteze, cam 14 minozile hectare, ceea« LUNI Apă pentru toată lumea de dar» N. I. Angelescw 4) gravă problemă edilitară în Bucureştii de altădată Testeaad!­esare , apropie de şapteade de ani a­­dunându-şi amintirile, ar putea să descrie oraşul aşa cum la văzut în tinereţea lui. Apa vânzându-s© cu sacaua, străzi pavate cu bolovani ferestrele caselor luminate cu lu­mânări de greab­aă la serbările de zece Mai, strada Corăbiei, stradă mică şi mizeră, nepavată ,a veşnic plină de nomiu cu podul de scar­­ni ridicat un metru, iar dacă aceste amintiri îl 1© va controla şi le va întări cu acte pe care bucureşteanuil do­inic de a-şi cunoaşte oraşul, Ie-a strâns In de­cursul vieţii sale, el va putea. în­cercă să. fixeze oameni obiceiuri şi întâmplări cari, puse la îndemâ­na tuturor vor folosi poate altora sa, descrie oraşul nostru Ia diferite os­iee feţtportânîa amd o­­suijt'eiMtetes­tpgf de comuni­­te, ^ seriviciiie .-păSsftce de apă, tal si" ji|ieioiiL4-v. ’ % teai importante didin erau pe atansl p^liosM .MogoșoaieL A* colo locala« bameeiî ihstarip a! Ca­pitalei. Astăzi vom ÎHcergh a vorbi de alimentarea cu arâ a Bucure­știu- lui. Alimentarea se făcea,­în anul .1847, prfcuroA mașina hidraulică instalată pe malul fAmbo­viţei, de ,nde graţie ;Hîtrr, trompe aspirante -© tri'netc%;gp­ r prk ^nişte olane îngropate Îîi cuprin­sul siraâel'MbgpmnM­­ftlsăgî» “ nul ÎS%'.â: mJ fdiraft spaial&h V jv a deslusi bune i'l 11 a räsitä.- ri :­$k 'iflPjpL ;;Va»e • se' "des­ compiiSuU^, î âftd'vprnt putrezirea wbstentebft ergăulâ* trebuia re* îooîtS­'i:aî«i%i. "Ât** cerea, bani maid­ti 'triapa' fl* *ra bună. hm principala cauză pec’iK care de la 1848 și până la amsi 1S64 mașina nu a mai SItrat apa Dâm­bovitei care era trim­isă neh’ttată în fântâ­nei© Capitalei. Din încheierea Constiiuhh Muni­cipal din 17 August 1839 iscălită de Ioa­n. Bratiaim, G. Gerasl Du­mitra­chtea şi Anton­­- Arion şi pe care o publicăm maî jos kt între­gime, se vede că până la acea e­­poca aîteientore'’ Capitalei se măr­­ginea numai la strada Mogoşoaiei care se bucura de acest privilegiu. Incheerea Couriliului Municipal so­cotea că acest privilegii exclusiv trebue desfiinţat el nemai­putând fi tolerat şi că ,Am cel puţin tre­bue să înceapă a curge şî pentru celelalte rtrări ale Capitalei". De­­aceia se hotărăşte a se face deviz pentru punerea olanelor şi pe alte două linii, pe o Hefts prin Lipscani până ,3 piaţa Sf.‘Gheorghe unde tiefe; fh --j teaet m bezk și a u­­nei n w9 olane până în plato­chica." w «sesarea acolo a unei fântâni . lată textul Ittriteefsi' CossilMui Miarfpîpffll: Mmncitmî, comsiderind câ sunt­ aproape doisprezece ani de cind d* ehet tolt o mulţime de mii de­­galbeni ea maşina idraulici, ea să in. destule re Bucureştii eu nă, conside­­rând că datoriei se b­e­­ţeşte pe tot »mH m mii ■ n« hi, iţi Până acum Megmosta s*a bucurat zvtotagiu, ce un per. tfilegin eossîd rând că a­ceastă stan dp tuermi a. \ trecutul» astăzit ciad «mm ms gu»em națiowt şi Cine privilegiate s‘an desfiinţat, na a® m», pont*’Meet, și­­că cel puțin ap» tmbisc a& Sne*»pă « tmnse și pentru e-Jt­.Vte srfră« Buwrentfu­­lui —­ «ar« secnm I« treacăt — smrt mm îp&c&efațate tteegt./.-alsada Mofonimei; centidet**/* ef t*te nea. paradă necesitate de a se începe chiar de anul acesta a se întinde împărţirii apei în celelalte Părţi ale Capitalei ; a. invitat spre acest sfârşit pe cf. di­rector al maşinei ifit aulice ca să facă deviza punerei olanelor pe o­sie prin Lipscani până în piaţa Sf. George şi aşezarea acolo s­ub srn bazin şi a unei alte Unii de olane până în piaţa Ghica cu aşezarea acolo a unei ioa~­t&ni şi văzând că d. director, prin cele două devize arată ca să se poată ali­menta şi alte shade afară de strada Mogoşoaei, este neapticat, a se '-'yectt mei întâi o magazie de apă,­ un rezer­­perin, cere nu costă Pentru trebuinţa de acum decât două mii de galbeni iar pentru Unia Sf. George lei 103.820 şi pentru cea spre piaţa Ghica 107.800• subsemnaţii în şedinţa dela 17 August 1859 hotărî' v, ca să aco­poe în lu­crare aceste operaţii ţi spre acest sfârşit *cf Ste aducă rugSciaic d-ltd ministr, ■ ccrrtm \de Stat la*ripimsfe­ral afin or dineaj să ftiririftfei Mi^MciP r^'a&sWfustfâri a- eeodP ie ki t'^sutej^tiseci.si ' seke mit lei B2(t'I ' ' . XOI Ú BRATlA-mi,' , G. IKEASr .' ^RÎE .GHICA, A''“ W L^ARION Ga urmi, v tdesleî •;hotărâri, pubiicam îr.-hee. t Cominului Mu­icipal prin ca'”e n­e hotărăşte, rea iicitaţiunei o­­it­i % câtăţîme de ţevi de om­­de plumb.’ MUNICIPAL, ta v CAPÎTAEE­; fiurddpaHuh. - prin fur­­saltă inch­­iat în dinţa dek. 17 ale trecutulu \ugifst ho­­­tărînd a se tr'c cu apS atât link dirt j-, 'dgoşoafei prin Lipscan A io AA*. Sf. George $*r..ph*w strada from, ru i i i &'stah“ Ghica si ecfMsr'\ t.i~ .­­ .................. *■ mnfm 211/ zue ww«»-.... Pefitra agricultoT, zilele lucrătoa­re ar fi după cum urmează: Primăvara, Attrtte—15 Mai, 59 zile.* ttera /hi tarflre fonie-August. 35 De Toatua, U Septembrie— 1 oembne* 73 zm Toal 167 zile hicr^föár®. Dîn aceste 167 zîk lucrătoare, trebue să scădem ce! puţin 3Q zile când noi avem tu. O statistici americasi rise­r& to cursul unui an, «un american te« creară cât doi englezi, cât trei fran­cezi, cât patru italieni, cât 8 pate nezî şi cât 14 chinezi. Păcat ei «te fetica am arată fi proporfet lap da' noi. * ÎN ORICE CAZ, NUMAI DE MUNCA NU NE PRĂPĂDIM* Dr. D. Andrmescu Din cartea vieţii s’a desprins încă o pagină. A căzut ca frunza, veşte­dă la sfârşit de toamnă. Anul încheiat a fost un an de apăsătoare frământare. Toate do­meniile vieţii s’au resimţit de pă­catele trecutului. Greşelile săvârşite după marele război au urmat. . m­ad 1935 s’a desfăşurat din cea dintâi până ’n cea din urmă zi, sub semnul trist al lipsurilor şi al ne­statorniciei. Lipsuri multe şi grele. Lipsă de încredere în conducere şi îndru­mare. Lipsă de credit pentru cla­sele producătoare. Lipsă de încre­dere în pătura consumatoare. Lipsă de încasări în vistieria publică. Lip­să de devize la Banca Naţională. Lipsă de afaceri şi lipsuri ’în a­­faceri. _ %_• Nestaidnikie la cei Ide sus Ca şi la dU ite jos. Nestatornicie in legi­ferare. Nestatornicie în aplicarea legilor. Nesi0pr!nd­e in orientarea noastră economică. Nestatornicic în reglemCTftffica comerțului ex­­terior. NesMpsfucie in legăturile empomîce sft' JtreiMlMea.­ . , Nestatori fu ptineip0;-'pi sis­tema. „ 'v , ,• • Sf *, LipsvH, 4LJtes‘at00m£l far m­­\gh­ennă cu eWyȘi în'mireccie m­ele & supsrficiaâtate'J.ngfijbrătoare a pmstăpănire acolo up4e t/ebt/e sS * dogească ăăârtciied’, prevederea f't tunai 'a Pagiffa care s’a âțmrhm din cttr ’c pierdut':m­ neființă. Ni­­■io amintire plă­cată. Nimeni, rto plânge,­­nimeni rf» regretă. De pe urma anului 1935 au ră­mas doar semnele unor triste pre­vederi. Fie ca şi ele sa dispară oda­tă cu ivirea zorilor noului an. Lipsurile să facă foc belşugului. Să­ renască încrederea între m­­menii aceleaşi munci şi ai aceluiist dor de bine. Sa renască creditat şî, odată cu el, să-şi facă dram spi­­riul de pătrundere şi de cumpă­tare. Dispară msdatorîddat Parlament nul să înceteze de a mai fi o fabri­că de legi de duzină. Dar legea sa fie lege şi ocrotirea ei să fie deo­potrivă pentru tot omul. Sa nu mai avem câte un regim de comerţ in fiecare săptămână. Infăţişătorii in­­teraselor noastre economice peete graniţă, să-şi înceteze pribegia in ţâri s rărite ca sâ avem mai puţine note, acorduri, convenţii şi tratate­­ insă mai solide şi mai priincioase. Fie ca anul 1936, să se desfăşoare în zodia belşugului. La poartă ei, să nu.se uite, stă de veghe libertatea mua&i m,a ei 10: . îw/7,1 Fi Yw«,. C * '4jj&L * \&a* * m I La un început de an. m J JdJL

Next