Argus, februarie 1936 (Anul 26, nr. 6841-6865)
1936-02-01 / nr. 6841
ANUL XXV No. 6841 NOUL MODEL 8 CILINDRI ASHWM £*&» București, PALATUL CICLOP Telefon 209.S4 217,45 ———a————————— ABONAMENTii Îs? țară ir» străinătate Un an io«0 Lei Un an 2200 Lei 6 iuni 550 „ 6 iuni 1.500 * 3 luni 300 „ 3 luni 800 „ 3 lei s« tara, 6 lei îi* străfwaiate* ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatorii S. PAUKER şî H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti Str. Constantin Miile Uo, IS it, 6 Mitul ..... INDUSTRIEI şi FINANŢE! Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON 1 30544 Sâmbătă 1 Februarie 1936 NOUL MODEL 8 CILINDRI m mm, PALATUL CIBLOP Telefon 209,64 217,45 — é®——— PUBLICITATEA se primesc la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Organizarea agriculturii şi regimul de export împrejurările economice de acum fiind de natură a contribui la stabilirea unor preţuri ridicate pentru produsele agricole, vremurile sunt dintre cele mai favorabile pentru o sporire a producţiunei agricole. Dacă exportul de produse agricole ar beneficia, de un regim de complectă și libera negociere a devizelor, firește că acest export ar lua o mare întindere, putând conduce la o totală prefacere a agriculturii noastre. Numai într’un regim de libertate a negocierei devizelor, agricultura se va putea îndruma, de la sine, spre un început de o nouă organizare. Atâta vreme cât săteanul nostru va plăti produsele industriale cu preţuri ce egalează pe cele de peste hotare şi va primi în schimbul produselor sale, ca o consecinţă a regimului de export ce îi este impus, preţuri cu cel puţin 40 la sută inferioare celor mondiale, fireşte, că nu i se va putea cere să aibă pe lângă gospodăria sa nici grajduri, nici magazii, nici instrumente de muncă şi nici să întrebuinţeze îngrăşăminte. De vreme ce însă reghnului restrictiv la export, i se găseşte totuşi o principală scuză în faptul că constitue singura cale pe care Statul îşi poate procura devizele necesare plăţilor sale în străinătate, ori întrebare se va pune : De tinde şi-ar mai'putea procura Statul aceste devize dacă ar renunţa la taxele de export ? Chiar dacă s’ar admite prin absurd că şi de astăzi înainte tot iniţiativa particulară este aceea care trebue să procure Statului devize eftine, răspunsul la întrebarea de mai sus încă nu ar fi greu de dat. Singura bogăţie reală a ţarei o cotestitue numai ceea ce se produce în ţară, ca şi tot ceea ce trece peste graniţa noastră. Lovind exportul nostru cu taxe în valută forte, întreaga producţiune a ţarei, fie că este exportată, fie că rămâne în interiorul graniţelor, e depreciată în măsura în care sunt confiscate devizele provenite din export. Prin aceasta, câştigurile tuturor celor ce îşi încordează munca şi priceperea, pentru a crea valori reale sunt micşorate. Capacitatea de consumaţie şi de contribuţie a fiecăruia, la nevoile bugetare ale Statului, este astfel scăzută, întreg ritmul vieţii noastre economice este încetinit, pe această cale. Pe când în alte părţi triumfă principiul minimului de efort şi a maximului de producţie, pentru a stimula consumaţia şi cu aceasta pulsul vieţei economice, la noi triumfă principiul maximului de efort şi a minimului de producţie şi deci a câştigului, ca şi cum numai echilibrul anemicului nostru buget şi liniştea sufletească a celor ce trăesc din bugetul tărei ar interesa viaţa noastră economică. Numai un regim de libertate a negocierei devizelor, provenite din export, poate conduce la o intensificare a producţiunei tărei. Intr’un astfel de regim s’ar putea întâmpla multe. S’ar putea întâmpla, de pildă, chiar ca săteanul nostru să renunţe a transforma terenurile destinate agriculturei în vii de proastă calitate, plantate cu hibrizi, făcând inutilă în proectul de lege de apărare a viticulturei, dispoziţia prin care se dă oricărui proprietar rural autorizaţiunea de a planta 500 fire de vită pentru■agrement4, ca şi cum nu am avea în ţară destule vii proaste. Avem în ţară 300.000 hectare vii plantate cu producători direcţi, aşezate în cea mai mare parte la şes, pe terenurile date sătenilor prin expropriere. O mare întindere de pământ, altă dată producătoare de grâu și porumb, a fost sustrasă ,pe această cale agriculturei menirei ei naturale. ...lait.iv ■:: Dacă, fiecărui gospodar rural-Dar mai venii în gând, să mai planteze, fie chiar cu viță nobilă, numai câte 1000 metri patrat, cu vie, pentru agrement“, o nouă suprafaţă de 320.000 hectare ar fi sustrasă agriculturei. Apăsat şi mai departe pe proprietarii celor 200.000 hectare vie, de proastă calitate, şi a mai permite plantarea a încă 320.000 hectare cu vie, apare în aceste vremuri ca o adevărată crimă în contra intereselor economice ale ţărei. Viile nu pot produce decât o marfă, fără nici o valoare, pentru economia naţională, pe când 520 mii hectare redate agriculturei pot produce chiar şi în starea de astăzi a plugăriei noastre peste 5000, vagoane produse exportabile, din al căror export ar putea intra în ţară, în fiecare an, peste un miliard jumătate iei în devize forte. Intr’un regim de liberă negociere a devizelor şi numai într’un astfel de regim, s’ar mai putea întâmpla şi alte multe minunăţii. Astfel, s’ar putea întâmpla, ca rasele noastre de vite să fie reîmprospătate. Fapt desigur îmbucurător, exportul nostru de vite cornute ia, pe zi ce trece, o desvoltare tot mai mare. Din Transilvania de nord se exportă, în fiece an, un număr de vite superior jumătăţii numărului de viţei ce se nasc în aceiaşi regiune, in acelaş timp. Din cauza greutăţilor valutare, crescătorii de vitesse văd însă în neputeră’ de a importa taurii de rasă pură, absolut trebuincioşi ca să menţină rasa de vite la standardul ei de astăzi. Fără reîmprospătarea sângelui şi fără menţinerea standardului actual al vitelor noastre de export, Posibilităţi pe care agricultorul nostru nu le poate avea decât într’un regim de absolută, libertate în negociabilitatea devizelor, fireşte că nu ne putem aştepta decât la un regres al exportului nostru, de vite. Sar putea astfel ca menţinând actualul regim de export, ca şi acest izvor de venituri, în valută forte, să înceteze pentru economia noastră naţională, precum au mai încetat şi multe altele din, aceiaşi cauză. S’ar mai putea ca sub imperiul unui regim de valorificare maximă a producţiunei agricole, prin libera şi complecta negociere a devizelor, săteanul nostru să înceapă a se înstări, să înceapă a deveni consumator și contribuabil. De ce oare n’am dori să ajungem la un asemenea rezultat? M. A. Bădârau Citiţi in pag. Vas Acordul cu Franţa a fost încheiat Prelungirea termenului de depunere a dedafiilor de import PIAŢA ★ 30 ianusarie Bursa a fost susţinută la valori de petrol şi o calmă în celelalte compartimente. Volumul de operaţiuni a fost restrâns. Valorile cu dobânda fixă au oscilat în jurul cursurilor din ajun. Mai susţinute au fost: renta stabilizării la 55 şi jumătate şi renta desvoltării la 38 şi jumătate. Valoriie industriale calme, au pierdut mici diferenţe. Hârtiile de petrol cotate la Paris, au înregistrat urcări. Acţiunile Astra Română s’au urcat dela 1060 la 10^' - Concordia dela 446 la 445, Steama Română dela 455 la 460. Piaţa cerealelor a înregistrat o scădere mare la preţul porumbului. Porumbul se negociază la 24— 25.000 Iei. Lipsesc cumpărători şi la acest preţ. Grâu calitatea întâia se negociază la 53—55.000 Iei vagonul Bucureşti. Secara la 38—39.000 lei, sămânţa de in la 77—78.000, floarea soarelui e complect neglijată. Tratativele comerciale cu Ungaria vor reîncepe azi. Ifin ceea ce priveşte tratativele comerciale cu Germania, s’a trimes o adresă la Berlin cu propunen concrete. Noi cerem devize libere pentru petrol. Reichsbankul ne-a satisfăcut cererea, dispunând ca conturile A şi B să fie contopite aşa că întreaga valoare a exportului nostru în Germania va fi înglobată în contul colector A. Consiliul general al Băncii Naţionale a ţinut ori o lungă şedinţă în vederea întocmirii raportului în vederea adunării generale ce se va ţine în ziua de 16 Februarie. S’a pus la punct şi bilanţul general ce va fi dat publicităţii azi sau mâine. Reprezentanţii băncilor au fost convocaţi eri la Banca Naţională, în vederea subscrierii unor sume pentru ajutorarea înfometaţilor din Basarabia. Marca germană s-a încheiat erî la 38,30 curs d®-cumpărare şi 38,80 curs de vânzare. Silingul austriac a cotat 31.30 31.75. Drahmele sunt complect neglijate. Finanţele Belgiei D. Spaak* ministrul belgian al transporturilor a ţinut un discurs despr® situaţia economiei belgiene, arătând că pe tărâmul industrial şi economic s’a înregistrat o vădită îmbunătăţire. In industria carboniferă producţia e în urcare, iar stocurile au scăzut cu mai mult de o treime. E probabil ca şomajul să fie absorbit în cursul lunilor viitoare. Rentele belgiene, considerate ca un barometru al creditului de stat sunt în urcare, ceea ce dovedeşte că situaţia financiară e pe sale de refacere. ... a . # Băncile au încetat să finanţeze exporturile Exportul in general este aproape neexistent. Afară de petrolul ce se mai exportă, la celelalte articole piaţa exportului este calmă, deşi timpul se menţine extrem de favorabil pentru ivigaţie. Preţul porumbului a scăzut la 24-25.000 lei Vagonul predat şlep ceea ce înseamnă 22-22.500 gară. Din nefericire perspectivele exportului nu sunt bune. Exportatorii se abţin compiectamente de la orice fel de încheeii. Ceea ce se exportă acum se face numai pentru executarea angajamentelor anterioare. Atitudinea exportatorilor este absolut explicabilă. După ce au pierdut atâţia bani la exporturile făcute în Italia, în Ungaria, Grecia şi în Germania, după ce au avut de suferit atâtea pagube din cauza regimurilormprecise şi mereu schmbătoare, se găsesc acum sub cele mai grave învinuiri şi suspicuni. Făcând abstracţie de faptul că in asemenea condiţiuni, când sabia lui Damocles atârnă deasupra capului exportatori* lor, cari sunt expuşi la hărţueli şi la discredita re ei nu mai pot face ex*porturi pentrtfcă BĂNCILE SE ABŢIN BELA ORICE FINANŢARE A EXFORTURILOR. A face exporturi în situaţia de azi e o afacere grea care cer© minte clară negustorului. Oare în împrejurările de azi se pot face asemenea operaţii? Să fim bine înţeleşi. Nimeni nu contestă dreptul de control in ceea* c© priveşte operaţiile de devize îa export. Dacă controlul s’ar iac© în condiţîuni normale, toată lumea ar aproba această faptă, fiindcă înfine s’a ajuns la o situaţiune care trebuia să fie dela introducerea controlului operaţiilor cu devize. Insă în atmosfera de azi îşi poate închipui oricine că cercetare şi control înseamnă: descindere cu scandal, învinovăţire gratuită şi pripită, stigmatizare definitivă! lata de ce exportatorii înfriguraţi aşteaptă cu mâinile încrucişate viitorul. Dup® cum am mai arătat, nici un exportator care a făcut operatd© cele mai legale şi care a ţinut registrele în cea mai perfectă ordine nu poate scăpa interpretărilor multiple ce se pot da textelor de leg© privitoare la comerțul cu devize. La orice exportator se vor găsi desigur motive de bănuială, de apropiată cercetare, de scandal public. Dacă nu va interveni o schimbare vom ajunge să înregistrăm zilnic victime. Exportul va suferi, vom pierde debuşeele atât de greu câştigate. Poate să fie acesta ţelul urmărit? D. guvernator M. Constantinescu a venit cu o lozincă de purificare. Această frumoasă lozincă care este aprobată de toată lumea şi căreia toţi vor să-i dea concursul pentru a f îi tradusă în fapt, este periclitată din cauza exagerărilor ce se fac de către cei cari au menirea de a veghea la buna aplicare a legilor. Toţi se grăbesc să găsească numai vinovaţi. Această mentalitate are repercusiuni şi asupra administraţii institutului nostru de emisiune. Nici în cele mai simple cazuri funcţionarii Băncii Naţional© nu au îndrăzneala să dea soluţiile necesare pe cererile pe care trebue să le rezolve. E o atmosferă de bănuială generală care nu poate dura fără să înregistrăm cele mai grave urmări. Stabilizarea manetelor telul final al politicei monetare franceze Adunarea generală a Băncii Franţei PARIS, 30. (Rador).— Astăzi s’a ţinut adunarea generală a acţionarilor Băncii Franţei, sub preşedinţia d-lui Tannery, guvernatorul Băncii Franţei. D. Tannery a cetit, in numele consiliului general, darea de seama asupra operațiunilor efectuate în cursul anului JS35. Intre altele, darea de seama cuprinde următorul pasagiui :.Stabilizarea definitivă a principalelor monete continuă să constitue pentru noi..țelul.. final al oricărei .politici . monetarei I it adevăr* de această sta*bilisere depinde restabilirea schimburilor internaţionale fără de care nu poate fi o prosperitate durabilă şi generală. Intenţiile exprimate tn repetate rânduri de guvernul ■ • american dovedesc voinţa acestuia de a ajunge cât mal curând posibil ca o soluţie definitivă a acestei chestiuni vitale pentru întreaga omenire“. După cetirea darii de seama, care a fost aprobată, adunarea generală a procedat la îndeplinirea formalităţilor obişnuite- Ebptinuare în Hălmsi tinal Săptămâna industrială Congresul general al industriaşilor. - Ponegrirea întreprinderilor industriale şi a conducătorilor lor. - Despre „Blök“. Industria carboniferă în 1935. - Petrolul In zilele de 3 şi 4 Februarie a. c. se va ţine la Bucureşti, insula Academiei de înalte Studii Comerciale, un mare congres al Industriaşilor, convocat şi organizat de Uniunea lor generală. Nu numai greutăţile şi piedicile pe care industria le întâmpină la fiecare pas în activitatea şi tendinţa ei de propăşire, învederează oportunitatea acestei manifestări a producătorilor industriali. O foarte ciudată stare de spirit, profund nedreaptă, care stăpâneşte o parte din opinia noastră publică şi o bună parte din organele oficiale, precumşi o anumită atmosferă de neîncredere şi bănuială ce se răspândeşte de răuvoitori în jurul ei, impune şi mai mult această manifestare, menită să cheme la realitate pe toţi acei ce nu-şi dau seama încă, de marele aport economic, social, politic şi cultural, pe care îl aduce industria în viaţa statului şi a naţiunei. La noi, spre deosebire de tarile industriale din Occident, indstriaşii şi conducătorii ,cei mai de seamă ai industriei, cari au ştiut să ridice întreprinderile lor până la cele mai înalte culmi ale progresului tehnic şi economic, isbutind să le înconjure de faimă şi prestigiu în străinătate şi să le dea prin strânsele lor raporturi de prietenie cu cercurile economice şi financiare străine largi posibilităţi de credit, sunt adese, ori consideraţi ca simpli, profitori ai situaţiei pe care au câştigat-o, de altfel, prin propriile lor merite. Nu se ţine seamă, la noi, nici de capitalurile pe car industriaşii le au investit şi riscat în întreprinderile lor, nici de munca şi însuşirile specifice, datorită cărora, au putut fi create si desvoltate, in cea mai mare parte Întreprinderile industriei aceste bunuri economice ale căror deţinători, temporari sunt industriaşii, dar ,cam în ultima analiză sunt bunuri ceaparţin şi rămân ţării.Se uită adevărul, esenţial că datorită acestor însuşiri specifice ale industriaşilor au fost puse în valoare avuţiile moarte ale ţării, materiile prime, bogăţiile solului şi ale subsolului Se pierde, din vedere că zeci şi sute de mii de oameni, îşi găsesc în industrie mijloace largi de existenţă, cu un standard mai ridicat de trai, decât,în agricultura, ca însuşi Statul îşi acoperă cea mai mare parte din nevoile sale,de nîtreţînere, desvoltare şi apărare naţională, — din existenţa, activitatea şi rentabilitatea industriei. Adeseori, prejudecăţi mărunte şi chiar ridicole, de ordin subiectiv, în cari predomină uneori principiul la modă : „etnicul", alte ou o tendinţă bolnavă de nivelare în mizerie , atuturor straturilor şi elementelor sociale, precum şi alte considera-ţiuni lipsitede simţul realităţilor şi al prevederii, crează în anumite sfere ale opiniei noastre publice o atmosferă foarte puţin prielnică progresului industriei şi vieţii economice, îndeobeşte . De aceia, congresul general al industriaşilor din România, se impune ca o nevoie poruncitoare, ca o manifestare ce ar trebui să se respete la intervale mai dese, tocmai cu menirea de a face lumină, în multe minţi şi suflete, unde stăpâneşte încă întunericul.... :Arteilecţiie de mai sus. mi-ai fost sugerate, mai cu seamă in timpul din urmă, cu prilejul unor scandaloase nereguli descoperite la „Cagern",o societate care se ocupa cu executarea formalităţilor de import si export, pentru firme industriale si comerciale. Anume, unii dintre acei, ce nu-şi dau seamă, cât de mult rău fac economiei generale şi creditului ţării, ponegrind pe nedrept şi fără dovadă, întreprinderile economice naţionale, au crezut că e bine să arunce cu o uşurinţă de neiertat, acuzaţiuni de complicitate cu infractorii, cari sunt nişte bieţi intermediari, funcţionari publici şi particulari de mâna treia — unor mari şi reputate intreprinderi industriale şî mai ales conducătorilor din fruntea lor, cari prin însăşi înălţimea la care au ridicat aşezăminte« respective şî prin însăşi situaţia lor materială, intelectuală şi socială, sunt mai presus de asemenea defăimări Nu interesează persoanele vizate prin aceste denigrări neindreptăţite, deşî ele merită cu desăvârşire altă considerations din partea tuturor, interesează însă această stare de spirit nenorocită, care ar© urmări regretabile şî asupra atmosferîloh car© se desvoltă viaţa noastră economică, dar mai cu seamă asupra reputaţiei şi creditului întreprinderilor noastre în străinătate, cu restrângeri păgubitoare asupra prestigiuluî şi creditului ţării, a vorbit şi s’a scris despre unii dintre aceşti conducători de mari întreprinderi economice şî industriale, că dea ceia ar fi plecat in strainătate, în ajunul descoperii neregulilor, pentru că s’ar fi ştiut,,, vinovaţi. S’a mai scris şi vorbit despre alţii, că chemaţi să dea unele lămuriri organelor judiciare, au şî fost arestat!, deşi n’au fost şi nu s’ar putea presupune măcar o asemenea eventualitate. Ba, într’un ziar din Capitală, foarte răspândit a apărut chiar ştirea de mare senzaţie, că o persoană, cu un nume asemănător celui al unui vechi şi reputat industriaş din Ardeal, ar fi fost arestată la Constanţa, pe când încerca să dispară din ţară, în timp ce industriaşul vizat, nici nu s-a mişcat de la biroul silt de Săptămâni întregi. Astfel de tendinţe de ponegrire a celor mai de seamă întreprinderi din ură şi a celor mai străluciţi exponenţi ai lor, sunt departe de a vindeca cristalinbrală de care se plâng unii că suferă ţara noastră, pe lângă că până la restabilirea adevărului se răspândeşte astfel în străinătate o bănuială nemeritată asupra Întreprinderilor naţionale, care are urmări asupra creditului lor, discredit, care se restrânge în cele din urmă asupra ţării. E oare în interesul Statului Român, ca înainte d© a se fi ajuns la cercetări şi concluzii întemeiate pe fapte şi realităţi, din partea organelor judiciare, să se citească în ţară şi în străinătate, ştiri alarmante şi defăimătoare, privind instituţii de bancă şi aşezăminte industriale româneşti, cari fac faima ţării înăuntru şi în afară de graniţele ei, şi cu cari de altfel, avem tot dreptul să ne mândrim ? ★ Blocul-—Mulţi fac cu voie sau fără voie o confuzie intre „Bloc", ■ „blocul importatorilor", şi „Cagero" societatea particulară care să ocupa cu executarea formalităţilor de import şi export, pentru importatori şi exportatori. Trebuie să se ştie şi să fie lămurit pentru toată lumea, că blocul importatorilor, nu a fost o întreprindere, ci o grupare de mari industriaşi şi comercianţi cari s’au reunit pentru, a-şi procura împreună autorizaţiile de import de materii prime, de cari aveau nevoie pentru fabricile lor şi totodată de a-şi procura în devizele necesare prin export şi compensaţie, in scopul de a putea achita în străinătate materialele importate şi datoriile ajunse la scadenţă. " Rolul soc. „Cagero" era acela ca şi a altor întreprinderi de acest fel, de a executa formalităţile de import şi export, fără nici un alt raport cu industriaşii, cari plăteau acestei societăţi un comision pentru oficiul îndeplinit. Ca soc. „Cagero" a făcut nereguli inscripte, păgubind statul sau Banca Naţională urmează să fie cercetată şi să răspundă în faţa justiţiei. Blocul sau Grupul importatorilor, nu a avut nici o legătură cu administrata interioară a soc. Cagero, care era o întreprindere cu totul independentă. Blocul s’a constituit, in urma sugestiunilor venite din partea conducătorilor Băncii Naţionale, cari, dorind să simplifice contabilitatea institutului pentru:- cererile de import ale marilor industrii_ şi x.tcreodată. ia zEhaU)agiuenta.mai clară de 1. 1ADU Asanarea Creditanstalt din Siena VIENA 30 (Rador). __ fj Bras Ier ministrul de finanţe al Austriei a semnat la Londra cu creditorii lui „Creditanstalt” un acord definitiv graţie căruia această instituţie va putea să în o nouă desvoltare. Pe baza acestui acord, creditorii lui „Creditanstalt” vor primi 101 miloane şilingi, dintre care 60 milioane la vedere, iar restul în anuităţi de câte 2 miloane şilingi, în termen de 28 ani. Statul austriac va varsa lui ,,„Jieditanstalt” cu titru de garanţie o indemnitate anuală,de trei milioane şilingi timp de 40 ani, sumă care adăugându-se la anuităţile de mai sus de 2 milioane şilingi, dau o acoperire de 60 milioane şilingi asigurată de statul austriac acestei operaţii. Valoarea actuală a acestor plăţi eşalonate este evaluată la suma de 78 milioane şilingi, cu care instituţia ,,Creditanstalt” stinge datoria sa de 215 milioane șilingi. ★ LONDRA 30 (Rador): — In legătură cu planul guvernului pentru combaterea șomajului, se va lansa azi la Londra un împrumut de 27 milioane lire sterline, cu o dobândă de 1 20 la sută-Sumă realizată prin acest împrumut va fi întrebuințată pentru modernizarea mijloacelor de care dispun cele patru mari societăți engleze de cale ferată. Situaţia sumara a Băncii Elveţiei Banca Naţională a Elveţiei arată pe ziua de 23 ianuarie următoarea situaţie: Incasso-aur 1401.2. Circulaţia fiduciară 1.230. Alte angajament® 422.4. Acoperirea 84,8 la sută. Sumele se înţeleg în milioane de franci. Anglia va lansa un nou împrumut LONDRA 30 (Rador). — Ziarul „Daily Telegraph” anunţă că guvernul britanic a început să examineze in amănunt chestiunea lansării unui împrumut destinat acoperirii cheltuelilor necesitate de întărirea puterii armate a Marei Britanii. Rezistenta, care se manifesta în unele cercuri guvernamentale, împotriva acestui mod de acoperire a cheltuelilor, scade pe zi ce trece faţă de convingerea urgenţei cu care trebue dusă la îndeplinire reînarmarea. Cercurile competente subliniază că vor trebui întărite în primul rând aviaţia şi forţele navale., Ziarul adaugă că guvernul englez prepară publicarea unei Cârţi Albe, în care se vor arăta cauzele care au determinat necesitatea unei grabnice înarmări şi care va servi ca bază a discuţiilor ce vor urma în Parlament in chestiunea înarmărilor. i €*rfg«srii©' de valori Italiene De aproape un an, pieţele de valori italiene arată o tendinţă fermă, care In ultimul timp a determinat urcări rapide al© cursurilor. Intru acţiunile cari au înregistrat urcări, valorile metalurgice deţin recordul, unele din el© arătând de două ori nivelul anului trecut. Pe lângă perspectivele unor comenzi important© de stat, au mai contribuit la urcarea acţiunilor italiene şi prefacerea prin care trece piaţa monetară italiană. Est© semnificativ faptul ca rentele de stat nu au participat la urcarea generală d© bursă, ci în part© au şi suferit scăderi als cursurilor. Astfel împrumutul de conversiune italian a scăzut de la 95, cursul de emisiune, la 66 la sută, nivel la care e ţinut de Banca Italiei (L-mare parig din capitalurile Italien© au fost scoase din activitatea bursieră, investlMűfiré© în ihobite.