Argus, februarie 1936 (Anul 26, nr. 6841-6865)

1936-02-01 / nr. 6841

ANUL XXV No. 6841 NOUL MODEL 8 CILINDRI ASHWM £*&»­ București, PALATUL CICLOP Telefon 209.S4 217,45 ———a————————— ABONAMENTii Îs? țară ir» străinătate Un an io«0 Lei Un an 2200 Lei 6 iuni 550 „ 6 iuni 1.500 * 3 luni 300 „ 3 luni 800 „ 3 lei s« tara, 6 lei îi* străfwaiate* ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori­i S. PAUKER şî H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti Str. Constantin Miile Uo, IS it, 6 Mitul ..... INDUSTRIEI şi FINANŢE! Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON 1 30544 Sâmbătă 1 Februarie 1936 NOUL MODEL 8 CILINDRI m mm, PALATUL CIBLOP Telefon 209,64 217,45 — é®——— PUBLICITATEA se primesc la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Organizarea agriculturii şi regimul de export împrejurările economice de acum fiind de natură a contribui la stabi­lirea unor preţuri ridicate pentru produsele agricole, vremurile sunt dintre cele mai favorabile pentru o sporire a producţiunei agricole. Dacă exportul de produse agri­cole ar beneficia, de un regim de complectă și libera negociere a de­vizelor, firește că acest export ar lua o mare întindere, putând con­duce la o totală prefacere a agri­culturii noastre. Numai într’un regim de libertate a negocierei devizelor, agricultura se va putea îndruma, de la sine, spre un început de o nouă organi­zare. Atâta vreme cât săteanul nostru va plăti produsele industriale cu preţuri ce egalează pe cele de peste hotare şi va primi în schimbul produselor sale, ca o consecinţă a regimului de export ce îi este im­pus, preţuri­ cu cel puţin 40 la sută inferioare celor mondiale, fireşte, că nu i se va putea cere să aibă pe lângă gospodăria sa nici graj­duri, nici magazii, nici instrumente de muncă şi nici să întrebuinţeze îngrăşăminte. De vreme ce însă reghnului re­strictiv la export, i se găseşte to­tuşi o principală scuză în faptul că constitue singura cale pe care Statul îşi poate procura devizele necesare plăţilor sale în străină­tate, ori întrebare se va pune : De tinde şi-ar mai­­'putea procura Sta­tul aceste devize dacă ar renunţa la taxele de export ? Chiar dacă s’ar admite prin ab­surd că şi de astăzi înainte tot iniţiativa particulară este­­ aceea care trebue să procure Statului de­vize eftine, răspunsul la întrebarea de mai sus încă nu ar fi greu de dat. Singura bogăţie reală a ţarei o cotestitue numai ceea ce se pro­duce în ţară, ca şi tot ceea ce trece peste graniţa noastră. Lo­vind exportul nostru cu taxe în valută forte, întreaga producţiune a ţarei, fie că este exportată, fie că rămâne în interiorul graniţelor, e depreciată în măsura­ în care sunt confiscate devizele provenite din export. Prin aceasta, câştigurile tuturor celor ce îşi încordează munca şi priceperea, pentru a crea valori reale sunt micşorate. Capacitatea de consumaţie şi de contribuţie a fiecăruia, la nevoile bugetare ale Statului, este astfel scăzută, întreg ritmul vieţii noastre economice este încetinit, pe această cale. Pe când în alte părţi triumfă principiul minimului de efort şi a maximului de producţie, pentru a stimula consumaţia şi cu aceasta pulsul vieţei economice, la noi triumfă principiul maximului de efort şi a minimului de producţie şi deci a câştigului, ca şi cum nu­mai echilibrul anemicului nostru buget şi liniştea sufletească a ce­lor ce trăesc din bugetul tărei ar interesa viaţa noastră economică. Numai un regim de libertate a negocierei devizelor, provenite din export, poate conduce la o inten­sificare a producţiunei tărei. Intr’un astfel de regim s’ar pu­tea întâmpla multe. S’ar putea în­tâmpla, de pildă, chiar ca săteanul nostru să renunţe a transforma te­renurile destinate agriculturei în vii de proastă calitate, plantate cu hibrizi, făcând inutilă în proectul de lege de apărare a viticulturei, dispoziţia prin care se dă ori­cărui proprietar rural autorizaţiunea de a planta 500 fire de vită pentru­­■agrement­4, ca şi cum nu am avea în ţară destule vii proaste. Avem în ţară 300.000 hectare vii plantate cu producători direcţi, aşezate în cea mai mare parte la şes, pe terenurile date sătenilor prin expropriere. O mare întindere de pământ, altă dată producătoare de grâu și porumb, a fost sustrasă ,pe această cale agriculturei me­­nirei ei naturale. .­..lait.iv ■:: Dacă, fiecărui gospodar rural-Dar mai venii în gând, să mai planteze, fie chiar cu viță nobilă, numai câte 1000 metri patrat, cu vie, pentru agrement“, o no­uă suprafaţă de 320.000 hectare ar fi sustrasă agri­culturei. A­păsat şi­ mai departe pe pro­prietarii celor 200.000 hectare vie, de proastă calitate, şi a mai per­mite plantarea a încă 320.000 hec­tare cu vie, apare în aceste vre­muri ca o adevărată crimă în con­tra intereselor economice ale ţărei. Viile nu pot produce decât o marfă, fără nici o valoare, pentru economia naţională, pe când 520 mii hectare redate agriculturei pot produce chiar şi în starea de as­tăzi a plugăriei noastre peste 5000,­ vagoane produse exportabile, din al căror export ar putea intra în ţară, în fiecare an, peste un mi­­liard jumătate iei în devize forte. Intr’un regim de liberă negociere a devizelor şi numai într’un astfel de regim, s’ar mai putea întâmpla şi alte multe minunăţii. Astfel, s’ar putea întâmpla, ca rasele noastre de vite să fie reîm­prospătate. Fapt desigur îmbucurător, ex­portul nostru de vite cornute ia, pe zi ce trece, o desvoltare tot mai mare. Din Transilvania de nord se exportă, în fiece an, un număr de vite superior jumătăţii numărului de viţei ce se nasc în aceiaşi re­giune, in acelaş timp. Din cauza greutăţilor valutare, crescătorii de vitesse văd însă în neputer­ă’ de a importa taurii de rasă pură, abso­lut trebuincioşi ca să menţină rasa de vite la standardul ei de astăzi. Fără reîmprospătarea sângelui şi fără menţinerea standardului ac­tual al vitelor noastre de export, Posibilităţi pe care agricultorul nostru nu le poate avea decât în­tr’un regim de absolută, libertate în negociabilitatea devizelor, fireşte că nu ne putem aştepta decât la un regres al exportului nostru, de vite. Sar putea astfel ca menţi­nând actualul regim de export, ca şi acest izvor de venituri, în va­lută forte, să înceteze pentru eco­nomia noastră naţională, precum au mai încetat şi multe altele din, aceiaşi cauză. S’ar mai putea ca sub imperiul unui regim­ de valorificare maximă a producţiunei agricole, prin libera şi complecta negociere a devizelor, săteanul nostru să înceapă a se înstări, să înceapă a deveni con­sumator și contribuabil. De ce oare n’am dori să ajun­gem la un asemenea rezultat? M. A. Bădârau Citiţi in pag. V­as Acordul cu Franţa a fost încheiat Prelungirea termenului de depunere a deda­­fiilor de import PIAŢA ★ 30 ianusarie Bursa a fost susţinută la valori de petrol şi o calmă în celelalte compartimente. Volumul de operaţiuni a fost restrâns. Valorile cu dobânda fixă au os­cilat în jurul cursurilor din ajun. Mai susţinute au fost: renta sta­bilizării la 55 şi jumătate şi renta desvoltării la 38 şi jumătate. Valoriie industriale calme, au pierdut mici diferenţe. Hârtiile de petrol cotate la Paris, au înregis­trat urcări. Acţiunile Astra Ro­mână s’au urcat dela 1060 la 10^' - Concordia dela 446 la 445, Steama Română dela 455 la 460.­­ Piaţa cerealelor a înregistrat o scădere mare la preţul porumbului. Porumbul se negociază la 24— 25.000 Iei. Lipsesc cumpărători şi la acest preţ. Grâu calitatea întâia se nego­ciază la 53—55.000 Iei vagonul Bu­cureşti. Secara la 38—39.000 lei, sămânţa de in la 77—78.000, floarea soare­lui e complect neglijată. Tratativele comerciale cu Unga­ria vor reîncepe azi. If­in ceea ce priveşte tratativele comerciale cu Germania, s’a tri­mes o adresă la Berlin cu propu­nen concrete. Noi cerem devize libere pentru petrol. Reichsbankul ne-a satisfăcut cererea, dispunând ca conturile A şi B să fie contopite aşa că întreaga valoare a exportu­lui nostru în Germania va fi în­globată în contul colector A.­­ Consiliul general al Băncii Naţio­nale a ţinut ori o lungă şedinţă în vederea întocmirii raportului în ve­derea adunării generale ce se va ţine­ în ziua de 16 Februarie. S’a pus la punct şi bilanţul ge­neral ce va fi dat publicităţii azi sau mâine.­­ Reprezentanţii băncilor au fost convocaţi eri la Banca Naţională, în vederea subscrierii unor sume pentru ajutorarea înfometaţilor din Basarabia. Marca germană s-a încheiat erî la 38,30 curs d®-cumpărare şi 38,80 curs de vânzare. Silingul austriac a cotat 31.30 31.75. Drahmele sunt complect negli­jate. Finanţele Belgiei D. Spaak* ministrul belgian al transporturilor a ţinut un discurs despr® situaţia economiei belgiene, arătând că pe tărâmul industrial şi economic s’a înregistrat o vădită îmbunătăţire. In industria carboniferă produc­ţia e în urcare, iar stocurile au scă­zut cu mai mult de o treime. E probabil ca şomajul să fie absorbit în cursul lunilor viitoare. Rentele belgiene, considerate ca un barometru al creditului de stat sunt în urcare, ceea ce dovedeşte că situaţia financiară e pe sale de refacere. ... a . # Băncile au încetat să finanţeze exporturile Exportul in general este aproape neexistent. Afară de petrolul ce se mai exportă, la celelalte articole piaţa exportului este calmă, deşi timpul se menţine extrem de favo­rabil pentru ivigaţie. Preţul porumbului a scăzut la 24-25.000 lei Vagonul predat şlep ceea ce înseamnă 22-22.500 gară. Din nefericire perspectivele ex­portului­ nu sunt bune. Exportatorii se abţin compiectamente de la orice fel de încheeii. Ceea ce se exportă acum se face numai pentru executa­rea angajamentelor anterioare. Atitudinea exportatorilor este ab­solut explicabilă. După ce au pier­dut atâţia bani la exporturile făcu­te în Italia, în Ungaria, Grecia şi în Germania, după ce au avut de su­ferit atâtea pagube din cauza regi­murilor­­mprecise şi mereu sch­m­­bătoare, se găsesc acum sub cele mai grave învinuiri şi suspicuni. Făcând abstracţie de faptul că in asemenea condiţiuni, când sabia lui Damocles atârnă deasu­pra capului exportatori* lor, cari sunt expuşi la hărţueli şi la discredita­ re ei nu mai pot face ex*­porturi pen­trtfcă BĂNCI­LE SE ABŢIN BEL­A ORI­CE FINANŢARE A EX­­FORTURILOR. A face exporturi în situaţia de azi e o afacere grea care cer© min­te clară negustorului. Oare în îm­prejurările de azi se pot face ase­menea operaţii? Să fim bine înţeleşi. Nimeni nu contestă dreptul de control in ceea* c© priveşte operaţiile de devize îa export. Dacă controlul s’ar iac© în condiţîuni normale, toată lumea ar aproba această faptă, fiindcă în­­fine s’a ajuns la o situaţiune care trebuia să fie dela introducerea con­trolului operaţiilor cu devize. Insă în atmosfera de azi îşi poate închi­pui oricine că cercetare şi control înseamnă: descindere cu scandal, învinovăţire gratuită şi pripită, stig­matizare definitivă! lata de ce exportatorii înfriguraţi aşteaptă cu mâinile încrucişate vii­torul. Dup® cum am mai arătat, nici un exportator care a făcut operat­d© cele mai legale şi care a ţinut regi­­strele în cea mai perfectă ordine nu poate scăpa interpretărilor mul­tiple ce se pot da textelor de leg© privitoare la comerțul cu devize. La orice exportator se vor găsi desi­gur motive de bănuială, de apropia­tă cercetare, de scandal public. Dacă nu va interveni o schimba­re vom ajunge să înregistrăm zil­nic victime. Exportul va suferi, vom pierde debuşeele atât de greu câ­ştigate. Poate să fie acesta ţelul urmă­rit? D. guvernator M. Constantinescu a venit cu o lozincă de purificare. Această frumoasă lozincă care este aprobată de toată lumea şi căreia toţi vor să-i dea concursul pentru a f îi tradusă în fapt, este periclita­tă din cauza exagerărilor ce se fac de către cei cari au menirea de a veghea la buna aplicare a legilor. Toţi se grăbesc să găsească numai vinovaţi. Această mentalitate are repercu­siuni şi asupra administraţii insti­tutului nostru de emisiune. Nici în cele mai simple cazuri funcţionarii Băncii Naţional© nu au îndrăzneala să dea soluţiile necesare pe cere­rile pe care trebue să le rezolve. E o atmosferă de bănuială gene­rală care nu poate dura fără să în­registrăm cele mai grave urmări. Stabilizarea manetelor telul final al politicei monetare franceze Adunarea generală a Băncii Franţei PARIS, 30. (Rador).— Astăzi s’a ţinut adunarea generală a acţiona­rilor Băncii Franţei, sub preşedin­ţia d-lui Tannery,­­ guvernatorul Băncii Franţei. D. Tannery a cetit, in numele consiliului gene­ral, darea de seama asu­pra operațiunilor efec­tuate în cursul anului JS35. Intre altele, darea de seama cuprinde urmă­torul pasagiui :.Stabilizarea definitivă a principalelor monete continuă să constitue pen­tr­u noi..țelul.. final al ori­cărei .politici . monetarei I it adevăr* de această sta*­bilisere depinde restabili­rea schimburilor interna­ţionale­ fără de care nu poate fi o prosperitate durabilă şi generală. Intenţiile exprimate tn repetate rânduri de gu­vernul ■ • american dove­desc voinţa acestuia de a ajunge cât mal curând po­sibil ca o soluţie definiti­vă a acestei chestiuni vi­tale pentru­­ întreaga ome­nire“. După cetirea darii de seama, ca­re a fost aprobată, adunarea gene­rală a procedat la îndeplinirea for­malităţilor obişnuite- Ebptinuare în Hălm­si tinal Săptămâna industrială Congresul general al industriaşilor. - Ponegrirea întreprinderilor industriale şi a conducătorilor lor. - Despre „Blök“. Industria carboniferă în 1935. - Petrolul In zilele de 3 şi 4 Februarie a. c. se va ţine la Bucureşti, in­sula Academiei de înalte Studii Comer­ciale, un mare congres al Industri­aşilor, convocat şi organizat de Uniunea lor generală. Nu numai greutăţile şi piedicile pe care industria le întâmpină la fie­care pas în activitatea şi tendinţa ei de propăşire, învederează opor­tunitatea acestei manifestări a pro­ducătorilor industriali. O foarte ciudată stare de spirit, profund nedreaptă, care stăpâneşte o parte din opinia noastră publică şi o­ bună parte din organele oficiale, precum­­şi o anumită atmosferă de neîncredere şi bănuială ce se răs­pândeşte de răuvoitori în jurul ei, impune şi mai mult această mani­festare, menită să cheme la realitate pe toţi acei ce nu-şi dau seama încă, de marele aport economic, social, politic şi cultural, pe care îl aduce industria în viaţa statului şi a naţi­­u­nei. La noi, spre deosebire de tarile industriale din Occident, in­dstriaşii şi conducătorii ,cei mai de seamă ai industriei, cari au ştiut să ridice în­treprinderile lor până la cele mai înalte culmi ale progresului tehnic şi economic, isbutind să le încon­jure de faimă şi prestigiu în străină­tate şi­ să le dea prin strânsele lor raporturi de­ prietenie cu cercurile economice şi financiare străine largi posibilităţi de credit,­­ sunt adese, ori consideraţi ca simpli, profitori ai situaţiei pe care au câştigat-o, de altfel, prin propriile lor merite. Nu se ţine seamă, la noi, nici de capitalurile­ pe car i­ndustriaşii le au investit şi­ riscat în întreprinderile lor, nici­ de munca şi însuşirile spe­cifice, datorită cărora, au putut fi create si desvoltate, in cea mai mare parte Întreprinderile industriei aceste bunuri economice ale căror deţinători, temporari sunt industria­­şii, dar ,cam­ în ultima analiză sunt bunuri ce­­aparţin şi rămân ţării.­­Se uită adevărul, esenţial că da­torită acestor însuşiri specifice ale industriaşilor au fost puse în va­loare avuţiile moarte ale ţării, ma­teriile prime, bogăţiile solului şi ale subsolului Se pierde, din vedere că zeci şi sute de mii de oameni, îşi găsesc în industrie mijloace largi de existen­ţă, cu un standard mai ridicat de trai, de­cât,în agricultura, ca însuşi Statul îşi acoperă cea mai mare parte din nevoile sale,de nîtreţînere, desvoltare­ şi apărare naţională, — din existenţa, activitatea şi renta­bilitatea industriei. Adeseori, prejudecăţi mărunte şi chiar ridicole, de ordin subiectiv, în cari predomină uneori principiul la modă : „etnicul"­, alte ou o tendin­ţă bolnavă de nivelare în mizerie , a­­tuturor straturilor şi elementelor sociale, precum şi alte considera-­­­ţiuni lipsite­­de simţul realităţilor ş­­i al prevederii, crează în anumite sfere ale opiniei noastre publice o atmosferă foarte puţin prielnică progresului industriei şi vieţii eco­nomice, în­deobeşte . De aceia, congresul general al industriaşilor din România, se im­pune ca o nevoie poruncitoare, ca o manifestare ce ar trebui să se respete la intervale mai­ dese, toc­mai cu menirea de a face lumină, în multe minţi şi suflete, unde stă­pâneşte încă întunericul.... :Ar­teilecţii­e de mai sus. m­i-ai­ fost sugerate, mai cu seamă in timpul din urmă, cu prilejul unor scanda­loase nereguli descoperite la „Ca­gern",o societate care se ocupa cu executarea formalităţilor de im­port si export, pentru firme indus­triale si comerciale. Anume, unii dintre acei, ce nu-şi dau seamă, cât de mult rău fac e­­conomiei generale şi creditului ţării, ponegrind pe nedrept şi fără dova­­dă, întreprinderile economice naţio­nale, au crezut că e bine să arunce cu o uşurinţă de neiertat, acuzaţiuni de complicitate cu infractorii, cari sunt nişte bieţi intermediari, funcţio­­nari publici şi particulari de mâna treia — unor mari şi reputate intre­­prinderi industriale şî mai ales con­ducătorilor din fruntea lor, cari prin însăşi înălţimea la care au ridicat aşezăminte­« respective şî prin în­săşi situaţia lor materială, intelec­tuală şi socială, sunt mai presus de asemenea defăimări Nu interesează persoanele vizate prin­ aceste denigrări neindreptăţite, de­şî ele merită cu desăvârşire altă considerations din partea tuturor, interesează însă această stare de spirit nenorocită, care ar© urmări regretabile şî asupra atmosferîl­oh car© se­ des­voltă viaţa noastră eco­nomică, dar mai cu seamă asupra reputaţiei şi creditului întreprinde­rilor noastre în străinătate, cu res­trângeri păgubitoare asupra presti­giuluî şi creditului ţării,­­ a vorbit şi s’a scris despre unii dintre aceşti conducători de mari întreprinderi economice şî industri­ale, că dea ceia ar fi plecat in strai­nătate, în ajunul descoperii neregu­lilor, pentru că s’ar fi ştiut,,, vino­vaţi. S’a mai scris şi vorbit despre alţii, că chemaţi să dea unele lămu­riri organelor judiciare, au şî fost arestat!, de­şi n’au fost şi nu s’ar putea presupune măcar o asemenea eventualitate. Ba, într’un ziar din Capitală, foarte răspândit a apărut chiar ştirea de mare senzaţie, că o persoană, cu un nume asemănător celui al unui vechi şi reputat industriaş din Ar­­deal, ar fi fost arestată la Constan­ţa, pe când­­ încerca să dispară din ţară, în timp ce industriaşul vizat, nici nu s-a mişcat de la­ biroul silt de Săptămâni întregi. Astfel de tendinţe de ponegrire a celor mai de seamă întreprinderi din ură şi a celor mai străluciţi expo­nenţi ai lor, sunt departe de a vin­deca crista­l­inbrală de care se plâng unii că suferă ţara noastră, pe lân­gă că până la restabilirea adevăru­lui se răspândeşte astfel în străină­tate o bănuială nemeritată asupra În­treprinderilor naţionale, care are urmări asupra creditului lor, discre­dit, care se restrânge în cele din urmă asupra ţării. E oare în interesul Statului Ro­mân, ca înainte d© a se fi ajuns la cercetări şi concluzii întemeiate pe fapte şi realităţi, din partea orga­nelor judiciare, să se citească în ţară şi în străinătate, ştiri alarman­te şi defăimătoare, privind instituţii de bancă şi aşezăminte industriale româneşti, cari fac faima ţării înă­untru şi în afară de graniţele ei, şi cu cari de altfel, avem tot dreptul să ne mândrim ? ★ Blocul-—Mulţi fac cu voie sau fără voie o confuzie intre „Bloc", ■ „blocul importatorilor", şi „Ca­­gero" societatea particulară care să ocupa cu executarea formalită­ţilor de import şi export, pentru importatori şi exportatori. Trebuie să se ştie şi să fie lă­murit pentru toată lumea, că blocul importatorilor, nu a fost o între­prindere, ci o grupare de mari in­dustriaşi şi comercianţi cari­ s’au reunit pentru, a-şi procura împreu­nă autorizaţiile de import de ma­terii prime, de cari aveau nevoie pentru fabricile lor şi tot­odată de a-şi procura în devizele necesare prin export şi­ compensaţie, in sco­pul de a putea achita în străinăta­te materialele importate şi datoriile ajunse la scadenţă. " Rolul soc. „Cagero" era acela ca şi a altor întreprinderi de acest fel, de a executa formalităţile de im­port şi export, fără nici un alt ra­port cu industriaşii, cari plăteau a­­cestei societăţi un comision pentru oficiul îndeplinit.­­ Ca soc. „Cagero" a­ făcut nere­guli in­scripte, păgubind statul sau Banca Naţională urmează să fie cercetată şi să răspundă în faţa justiţiei. Blocul sau Grupul impor­tatorilor, nu a avut nici o legătură cu administrata interioară a soc. Cagero, care era o întreprindere cu totul independentă. Blocul s’a constituit, in urma su­­gestiunilor venite din partea con­ducătorilor Băncii Naţionale, cari, dorind să simplifice­ contabilitatea institutului pentru:- cererile de im­port ale marilor industrii_ şi x.tcre­­odată. ia zEhaU)agiuenta.mai clară de 1. 1ADU Asanarea Creditanstalt din Siena VIENA 30 (Rador). __ fj Bras­ Ier ministrul de finanţe al Aus­triei a semnat la Londra cu cre­ditorii lui „Creditanstalt” un a­­cord definitiv graţie căruia aceas­tă instituţie va putea să în o nouă desvoltare. Pe baza acestui acord, credito­rii lui „Creditanstalt” vor primi 10­1 miloane şilingi, dintre care 60 milioane la vedere, iar restul în anuităţi de câte­ 2 m­iloane şilingi, în termen de 28 ani. Statul­ austriac va varsa lui ,,„Jie­ditan­stalt” cu titru de garanţie o indemnitate anuală,de trei milioane şilingi timp de 40 ani, sumă care adăugându-se la anuităţile de mai sus de 2 milioane şilingi, dau o acoperire de 60 milioane şilingi a­­sigurată de statul austriac acestei operaţii. Valoarea actuală a acestor plăţi eşalonate este evaluată la suma de 78 milioane şilingi, cu care insti­tuţia ,,Creditanstalt” stinge dato­ria sa de 215 milioane șilingi. ★ LONDRA 30 (Rador): — In legă­tură cu planul guvernului pentru combaterea șomajului, se va lansa azi la Londra un împrumut de 27 milioane lire sterline, cu o dobân­dă de 1 20 la sută-Sumă realizată prin acest împru­mut va fi întrebuințată pentru modernizarea mijloacelor de care dispun cele patru mari societăți engleze de cale ferată. Situaţia sumara a Băncii Elveţiei Banca Naţională a Elveţiei arată pe ziua de 23 ianuarie următoarea situaţie: Incasso-aur 1401.2. Circulaţia fiduciară 1.230. Alte angajament® 422.4. Acoperirea 84,8 la sută. Sumele se înţeleg în milioane de franci. Anglia va lansa un nou împrumut LONDRA 30 (Rador). — Ziarul „Daily Telegraph” anunţă că gu­vernul britanic a început să exami­neze in amănunt chestiunea lansării unui împrumut destinat acoperirii cheltuelilor necesitate de întărirea puterii armate a Marei Britanii. Rezistenta, care se manifesta în unele cercuri guvernamentale, îm­potriva acestui mod de acoperire a cheltuelilor, scade pe zi ce­ tre­ce faţă de convingerea urgenţei cu care trebue dusă la îndeplinire re­­înarmarea. Cercurile competente subliniază că vor trebui­ întărite în primul rând aviaţia şi forţele navale., Ziarul adaugă că guvernul en­glez prepară publicarea unei Cârţi Albe, în care se vor arăta cauzele care au determinat necesitatea unei grabnice înarmări şi care va servi ca bază a discuţiilor ce vor urma în Parlament in chestiunea înarmă­rilor. i €*rfg«srii©' de valori Italiene De aproape un an, pieţele de va­lori italiene arată o tendinţă fermă, care In ultimul timp a determinat urcări rapide al© cursurilor. Intru acţiunile cari au înregistrat urcări, valorile metalurgice deţin recordul, unele din el© arătând de două ori nivelul anului trecut. Pe lângă perspectivele unor co­menzi important© de stat, au mai contribuit la urcarea acţiunilor ita­liene şi prefacerea prin care trece piaţa monetară italiană. Est© semnificativ faptul ca ren­tele de stat nu au participat la ur­carea generală d© bursă, ci în part© au şi suferit scăderi als cursurilor. Astfel împrumutul de conversiune italian a scăzut de la 95, cursul de emisiune, la 66 la sută, nivel la care e ţinut de Ban­ca Italiei (L-mare parig din capitalurile Italien© au fost scoase­ din activi­tatea bursieră, investlMűfiré© în i­hobite.

Next