Argus, aprilie 1936 (Anul 26, nr. 6892-6914)

1936-04-01 / nr. 6892

ANUL XXV No. 6882 NOI#1 MODEI* 8 CILINDRI n­em­ettt, FAUTOL CRRP Telefon 309.64 217.45 »S'»®«#»®«««#»®#««®®»»®«#»»««»» ABONAMENTEI In țară lî» an 1000 Lei Un an 6 luni 550 „ 6 luni 3 luni 300 * 3 luni In străinătate 2200 Lei 1300 * 800 „ 3 lei in țarăl 6 lei in străinătate, DRUM ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. V­ALEM FIM BIROURILE Bucureşti Str. Constantin Miile Ne. în Et. 6 PAGINA INDUSTRIEI si P1NAHTEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 30544 # Miercuri­­ Aprilie 1336 egeg LBBBBB mmesss&BSB^m SOtek MODEL 8 CILINDRI­­Rcapgftl, PALATUL DÎGUJ Tatote .200.64 217.45 PUBLICITATEA se primesc la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate în dauna de seama a Consiliului Băncii Naţionale, către adunarea generală se menţionează, ca un fapt îmbucurător, creşterea valo­rii leului în bursa neagră. E semnificativă această documen­tare a Băncii Naţionale după da­tele unei „instituţiuni" clandestine şi urmărite de însăşi Banca Na­ţională cu rigorile unor severe sanc­ţiuni penale pentru operaţiunile ei* Banca Naţională citând ca un document doveditor al succesului politicei ei monetare, cursul scăzut al devizelor, din bursa neagră, face de fapt numai o mărturisire, pe care ea nu s’a gândit să o facă.­­Anume recunoaşte, că interzicerea negocierii leului sub sancţiuni pe­nale după ce convertibilitatea a economică fost suspendată, a fost o gravă gre Brătianu. sală. Concluzia, pe care o trage ra­portul consiliului de administraţie din scăderea cursului devizelor, nu este exactă. Dacă ar fi adevărat, că între­gul sistem de măsuri aplicate co­merţului extern de către guvern cu ajutorul Băncii Naţionale, a dus la un rezultat bun, dovedit prin scăderea valorii devizelor şi urca­rea valorii leului, atunci ar trebui ca pe piaţă să se resimtă acest fenomen prin ieftinirea mărfurilor. Cu cât leul creşte în valoare şi devizele scad, cu atât mărfurile ce se cumpără cu lei ar trebui să fie mai ieftine, dacă ar fi adevărat că leul a înregistrat o reală ur­care de curs faţă de devize. De fapt, fenomenul, pe care îl semnalează raportul Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale, este produsul unui artificiu, fără nici o valoare practică. Domină, încă, în mintea con­ducătorilor noştri din guvern şi de la Banca Naţională ideea că mo­neda poate fi jucată dupe voie şi că e destul să se strângă anu­mite şuruburi pentru ca întreaga viaţă economică să ia o înfăţişare nouă. S-a oprit importul aproape com­plect, iar negocierea aşa ziselor de­vize libere a fost şi ea pur şi sim­plu împiedicată. Fără import şi fără posibilita­tea de a cumpăra devize libere, este evident că leul trebue să crea­scă în bursa neagră, fiindcă a­­ceastă „instituţie” continuă să se alimenteze cu devize fără ca Banca Naţională să o poată împiedica. Autorităţile pot lipsi bursa nea­gră de amatori de devize, punând tot felul de piedici importului, sus­pendând compensaţiile şi­ descura­jând comerţul cu străinătatea. Revenirea la vechea luptă pentru urcarea Cursului leului, acum după atâţia ani de la stabilizare, este un motiv serios de alarmă şi îngrijo­rare, pentru întreaga viaţă econo­mică a ţării. . S-au împlinit zece ani, în vara anului trecut, de la faimoasa lege şi convenţie cu Banca Naţională din 1925 pentru revalorizarea com­plectă a leului. Spiritul, care stăpânea atunci lu­mea noastră conducătoare, nu a dis­părut cu toate că persoanele care purtau atunci acest spirit nu mai sunt la conducere, iar unele, dintre cele mai importante din acea vre­me, nu mai sunt nici în viaţă. Iluzia succesului şi a binelui ge­neral prin urcarea valorii leului era aşa de puternică atunci, încât s-a făcut o lege care organiza revalo­rizarea complectă a leului. O con­venţie cu Banca Naţională aranja metoda practică, după care trebuia să se facă revalorizarea. Statul se obliga să plătească o­­sumă de şease sute de milioane pe an pen­tru ca Banca Naţională să retragă din circulaţie în fiecare an, timp de cincisprezece ani, o cantitate de monedă de hârtie corespunză­toare cu procentul anual de urcare a leului. Era o adevărată poezie monetară, fiindcă în practică nu se putea aplica nici legea,­ nici con­venţia şi dacă s’ar fi aplicat, ele n'ar fi avut efectele aşteptate. Cu toate că literatura economică trasă din experienţa altor state con­damna această încercare, condu­cătorii noştri nu voiau să ştie ni­mic, ci mergeau înainte pe calea apucată. Urcarea cursului leului, după ritmul prevăzut în convenţie, ar fi însemnat o dublare a tuturor­ ­fon­­ datoriilor din primul an, o reducere cu jumătate a tuturor veniturilor, o insolvabilitate generală a tuturor debitorilor şi, deci, şi a bugetului Statului. Din fericire, aceste negre pers­pective nu s’au realizat, fiindcă şi legea şi convenţia cu Banca Na­ţională­ au rămas de fapt literă moartă. Guvernul, care organizase reva­lorizarea leului, a continuat să îm­prumute bani de la Banca Naţio­nală, bani pe care Banca Naţională a continuat să-i fabrice mergând mai departe cu inflaţia, în ciuda legii de revalorizare. Am citat acest exemplu pentru a arăta ce s-a petrecut sub dictatura a răposatului Vintilă înrudirea între idealurile mone­tare de pe atunci şi cele de azi, ca şi între incoherenţa măsurilor şi a aplicărilor practice cum s-au înfăp­tuit atunci şi acum, este de aseme­­nea isbitoare. Trece vremea, se schimbă oame­nii, dar răm­ân obiceiurile, concep­­ţiunile şi slăbiciunile. Poliţismul de altădată, în ma­terie economică şi monetară, trăe­­şte şi acum. A. Corteami Tratativele cu Ungaria Tratativele din Budapesta pen­tru încheerea un­ei convenţii de plăţi cu Ungaria se vor termina în cel mult două zile. A rămas încă nelichidată chestiunea cotei de de­vize libere pentru exportul nostru de petrol în Ungaria. D. secretar general Gheorghiu va pleca la Bu­dapesta să semneze convenţia. Nu e încă fixat dacă delegaţia noastră pleacă la Viena pentru a du­­ce şi acolo tratative. D. ministru dr. I. Costinescu do­reşte ca aceste tratative să aibă loc la Bucureşti. Se va face astăzi în acest sens o invitaţie. Situația sumară a Băncii Reichului Banca Reichului pe ziua de 23 Martie are următoarea situație su­mară : Incasso-aur 71.768. Devize pentru acoperire 5.510. Portofoliu 3.647.506. Valori mobiliare pentru acoperi­re 339.766. Avansuri pe titluri 41.939. Angajamente la vedere 672.896. Bancnote în circulație 3.843.429. Acoperirea 2,01 la sută. Situaţia sumară a ESasicîi filafio­­ nare Elveţiene Banca Naţională a Elveţiei arată pe ziua de 23 Martie următoarea situaţie sumară : Incasso-aur 1.497.4. Alte angajamente 513. Devize-aur 11,2. Acoperirea aur 85,60 la sută. Bugetul D. T. Pisaru­ a trimis d-luî Pam­ir­ Şeîcaru, directorul Curentului, rândurile următoare: IUBITE D-LE ŞEICARU, Intr'un articol al dumitale din Curentul, ziarul pe care cu atata vrednicie il conduci, citesc urmă­toarele : „Era România de ieri, România taica, un Slui de proaspătă forma­ţie, cu­­ milioane de locuitori şişi îngăduia sa susţină un buget de doua ori mai mare decât bugenul României mari“. Nu e în interesul ţării să-şi făca drum o asemenea credinţa. Buge­tul României mici nu era de două or mai mare decât bugetul Româ­idei man• Dimpotrivă, bugetul Ro­mâniei de astăzi e de trei ori şi ceva mai mare decât ultimul buget normal al României dinainte de război. Bugetul pe 1912—1913, împreună cu acel al căilor ferate, a fost de 600 milioane lei-aur. In lei stabili­zaţi, asta face 19 miliarde 200 mi­lioane, — în lei stabilizaţi, fiindcă aşa socoteşte si d. ministru al fi­nanţelor, in raportul său la proec­­tul de buget general al Statului pe 1936—1937, pag. 118—119. De altfel, indicele de scumpete eu foarte aproape de cifra leului sta­bilizat. După indicele ziarului Ar­­gus, in Februarie 1936, costul vieţii la Bucureşti, a fost de 34,74 ori mai scump ca în luna August 1916. Iar dacă ar fi să facem socoteala după costul salariilor, e neîndoios că Statul pluteşte acuma pe funcţio­narii lui, mult mai puţin decât in 1912. La cât se ridică acum bugetul ? Bugetul ordinar pe 1935—1936 e de 20 miliarde, 600 milioane. Dar noi mai avem DOUĂZECI ŞI DOUA de bugete: un buget al ar­mamentului de două miliarde, şi 21 bugete ale Regiilor şi Direcţiilor speciale, toate la un loc de 34 mi­liarde 300 milioane. Şi mai avem, aşa cum s-a spus la Cameră, şi cum foarte bine observă Universul, fondurile speciale, care nu se văd în buget şi care se ridică la ro­tunda cifră de 11 miliarde lei, ju­mătate din suma totală a bugetului aşa zis ordinar. Şi mai avem „arie­rate", ca la vre­o patru miliarde pe an. Adunând toate aceste cifre, bu­getul general al Statului trece de 70 MILIARDE LEI, o cifră ului­toare, ce depăşeşte cu mult pe aceea a bugetelor dinainte de răz­boi. Cele douăzeci şi trei de bugete de acum, înghit, pentru cheltueli de personal şi „diverse personale', tot venitul ţării, care nu ştiu dacă atinge 80 miliarde pe an. Cu toată preţuirea,­ ­„ Pisani Cit­­i in pag. 7­a Noui modificări la taxele ele con­sumație Imtrevederile d-lui Mitiţă Constantinescu la Belgrad BELGRAD, 30, —prin telefon.— 1). Mitiţă Constantinescu, guverna­torul Băncii Naţionale a avut azi după amiază o întrevedere de două ore cu d. Radoslavievicî, guverna­torul Băncii Iugoslavieî, cu care a discutat chestiuni privitoare la aplicarea technica a clearin­gului iugoslav. Noui credite de manipulare acordate Român­ei La orele 4 ei. a. d. Mitiţă Constantinescu a avut o întrevedere cu d. Engliş, guvernatorul Băncii Naţio­nale a Cehoslovaciei, cu care a discutat chestiuni importante cu privire la acordarea de noui credi­­te de manipulare pe care Banca Naţională a Ceho» slovaciei le va pune la di»­sposiţie Băncii Naţionale a Roîâîâniei. Aceste credite vor inte» sui foarte mult plata fur»­niturilor de stat pe cari România le»a comandat In Cehoslovacia* Mâine Marţi, 31 Martie., d, Mitiţă Constantinescu va primi o delega­ţie a directorilor de bănci române­şti din Iugoslavia cari vor expune d-lui guvernator situaţia comerţului bancar român în Jugoslavia. Ea PG BELGRAD, 30. — Prima şedinţă a guvernatorilor Băncilor d® Emi sinn® dar tării® Micii înţelegeri s’a ţinut azi sub president!a d-l­d Rado­­slavievici guvernatorul Bancii N donai® a iugoslav!!!. Au luat part© an partea Banei­ Naţionale a României d-nii guverna­tor Mitră Constantinescu, L Lepă­daţii adm­nistrator-delegat, Al. Ior­­dan referent la serviciul de studii şi Bălăcescu de la secretariat, iar din partea Cehoslovaciei d-nii gu­vernator Englis şi Peroutka. CUVÂNTAREA D-LUI RADOSLAVI­EV­ICI la preşedinte Madoslavievici lu­ând cuvântul declară următoarele: „In legătură cu chest­iui d­e la or­dinea de zi licbefale să arăt că dife­ritele reglementări de plăţi prin clearing sunt depărta de a funcţiona perfect. Dificultăţile la care dau loc sunt adeseori de netrecut. Conse­cinţele plăţilor prin clearing sunt foarte defavorabile pentru desvol­­tarea naţională nu numai a ţărilor cari au aderat la acest mod de plăţi dar şi a tuturor ţărilor. „Aceste greutăţi şi consecinţele lor, au făcut obiectul unei anchete a Societăţii Nermenilor, şi noi în ca­litate de participanţi la­ o organiza­ţie economică regională suntem datori să-i dăm toată atenţia. „De aceea, cea mai importanta parte a ordinei de zi e examina­rea problemei clearingurilor­ ,-in şedinţa de azi insă nu ne vom ocupa numai de această pro­blemă ci vom căuta soluţiile comu­ne cari să ne ducă la înlesnirea de­blocării creanţelor pe care ţările noastre le au în conturile de clea­ring cum ar fi cele din Italia, Gre­cia, Germania etc „Această problemă o vom exa­mina în amănunt în cadrul analizei politicei noastre monetare comu­ne. „Sunt convins — a încheiat a. Ra­­­doslavievici, — ca vom reuşi a* D. Mitiţă Constantinescu, guv­er­natorul Băncii Naţionale a Româ­niei a declarat: „Sunt fericit că pot mulţumi d-lui guvernator al Băncii Iugoslaviei pentru faptul că s-a sesizat in spe­cial de problema clearingurilor. Rezultatele acestui sistem de plăţi au fost, în România, proaste. „In genere, convenţiile de clea­ring ne-au fost impuse. In ciuda convingerei noastre că aplicarea clearingurilor va aduce împiedecarea schimburilor între ţări, am fost con­strânşi să le aplicăm şi să căutăm a le adapta organismului nostru e­­conomic. „Clearingurile au fost pentru noi o „ultima ratio”. „Constatările Ligii Naţiunilor au avut un caracter strict teoretic. Noi trebue să căutăm soluţiuni practice, şi sunt sigur că le vom găsi. „Sistemul clearinguital are avan­tajul că asigură un raport fix de re­partizare a disponibilităţilor de C­uvântarea D. Englis, guvernatorul Băncii Na­ţionale a Cehoslovaciei a luat cel din urmă cuvântul spunând­ urmă­toarele : „Cehoslovacia, tară creditoare fa­tă de celelalte state din Mica înţe­legere a ţinut totdeauna seamă de greutăţile pe care acestea le întâm­pină, pentru a face faţă greutăţilor de transfer. „In această calitate de creditoare, Cehoslovacia a deschis credite largi celorlalte două state, dându-le po­sibilitatea să-șî achite o parte din furniturile procurate de ea. „Cehoslovacia, cum e firesc, ur­mărește azi lichidarea acestor cre­dite. Ea nu va face însă acest lucru în contra intereselor aliatelor ei, ci dimpotrivă va căuta să importe cât mai mult din aceste ţări. Ajungân­­du-se astfel la lichidarea creditelor găsi de comun acord, cele mai bu­ne solutiuni, plăţi, şi că împiedică transferul dintro ţară in alta. P© de altă parte acest sistem are insă marele desavantat că, aplicat la cursuri convenţionale, poate deforma şi denatura schimbul de mărfuri. ACORDUL DE PLAŢI CU CEHOSLOVACIA „Acordul nostru de plăţi cu Ce­hoslovacia, a spus d. Mir­ă Con­­stantinescu, acord încheiat acum câ­teva zile, ţine seamă de acest in­convenient şi deschide drumuri nouă pentru organizarea clearingu­­rilor. „Trebue să încercăm ca prin or­ganizarea schimburilor să ajungem la o stare de fapt care ar face super­fluă stricta funcţionare a clearingu­­rilor. „Pe această cale vom avea posi­bilitatea să realizăm o liberă func­ţionare a plăţilor între State, plăţi cari vor fi supuse numai unui con­trol statistic.“ df-lui Enţifliş vechi se va ajunge la o situaţie cla­ră a plăţilor promovată şi de Socie­tatea Naţiunilor cu privire la func­ţionarea clearingurilor. „In ce priveşte turismul, organi­zarea institutelor de cecuri poştale şi lichidarea conturilor de manipu­lare, s-a ajuns la sisteme cât se poate de binevenite. „Cele trei state din Mica Înţele­gere au o îndatorire comună: de­blocarea activelor pe care toate le au înglobate în alte ţări. Cehoslovacia, care se află în ace­­eaşi situaţie cu România şi Iugo­slavia în ceea ce priveşte activele blocate, se alătură oricărui demers comun menit a limpezi situaţia lor. Acolo unde există posibilitatea, Cehoslovacia nu se va da înlături de a accepta şi aranjamente tripar­tite de plăţi. E. Patin ■­ ■ '. Conferinţa guvernatorilor Băncilor M emisiune om taine micii înţelegeri »«6.e«t*8»s®»eooe. Cura a decurs prima şedinţă a Conferinţei dela Belgrad Fafärt telefon delta trimisul nostru special Cuvântarea tî-lui Mitiţă Constantinescu P­IAŢA * Negociabilitatea mărcilor germane.-- Plăţile pentru mărfurile ruseşti.­­Piaţa cerealelor.- Ploile.- Vânzarea redevenţelor de petrol.— Bursa a rămas susţinută. S’au încheiat operaţiuni num®' roase in toate compartimentele. Valorile cu dobândă fixă staţio­nare, cu excepţia rentei consolidă­rii, care s’a urcat dela 27 şi jumă­tate la 28 şi un sfert. Hârtiile industriale susţinute, au înregistrat urcări. Acţiunile Mica s’au urcat dela 1710 la 1740, Lelea dela 690 la 700, Reşiţa dela 500 la 510. Acţiunile S. X. B. s’au urcat dela 1530 la 1560. Valorile de petrol ceva mai bine dispuse. Acţiunile Creditului Minier s’au urcat dela 255 la 265. ★ Banca Naţionala n’a luat ori încă nici o măsură în legătură cu noul regim al mărcilor germane. Se aşteaptă întoarcerea în ţară a d-lui administrator I. Lepădatu ca să se dea circulările respective. Serviciul extern a început ori ordonanţarea contravaloarei măr­­cilor din exporturi noi, până acum blocate la Banca Naţională. For­malităţile vor dura câteva zile căci hârtiile trebue să treacă prin­ filiera obişnuită (controlul expor­tului, etc). Ordonanţările se fac în ordinea cronologică a sosirilor şi la cursul de 37.50 lei. Cursul puţinelor mărci cari se mai găs®sc de vânzare, cu drep­tul de­­negociere, s’a urcat er­ la 40.60. Organele Băncii Naţionale au informat pe comercianţi şi pe re­prezentanţii băncilor cari sunt dele­găţi să facă oficiul de legătură în că­tre comercianţi şi Institutul de E- misiun©, că cererile de import îna­­intate până la data de 31 Martie (inclusiv) vor putea fi acoperite prin negociere. Informaţia aceasta însă nu poate fî executată decât dacă se va pre­lungi şi termenul de negociere ca­re a fost fixat până la 31 Martie. Conform comunicatului Băncii Naţionale, la 31 Martie, mărcile vi­zate la negociere îşi pierd valabi­litatea de negociere. Cum vor cumpăra mărci importatorii, cam au înaintat hârtiile până la 31 Mar­­tie, dacă după această dată nu vor fi mărci negociabile ? Aşa că informaţia dată de orga­nele Băncii Naţionale este sau e­­ronată, sau înseamnă că regimul de negociere se va prelungi. ★ Serviciul contabilităţii Băncii Naţionale a deschis un cont colec­tor pentru Banca de Stat a U. R S. S. Pe baza acordului încheiat cu Rusia Intrat in vigoare la 1 Mar­tie, plăţile pentru mărfurile de o­­rigină sovietică importate în Ro­mânia se vor depune în acest cont colector. Exporturile româneşti în Rusia se vor face pe baza disponibilului la Banca Naţională în favoarea Băncii U. R. S. S. Piaţa cerealelor a fost ori ceva mai slabă la porumb, care s’a ne­gociat la 24.500-24.700 lei vagonul» şlep. Grâu­ de calitate de 78—79 kSE cu 3 la sută corpuri străine s’a în­­cheat Ia 50.000 Iei vagonul. Ovăzul a scăzut Ia 31.000 lei va­gonul Bucureşti. Rapiţa veche e negociată la 67.500 vag. Bucureşti. Floarea soarelui cotează 53.509 Brăila, sămânţă de in 80.000 la Bucureşti. ★ Eri au fost ploi parţiale binefă­cătoare în judeţele din Muntenia. In părţile celelalte ale ţării se sim­te mare nevoe de ploi. Semănătu­rile de toamnă stau în foc. * Miercuri dimineaţa se va ţine o şedinţă, a delegaţiei economice a guvernului în care se vor lua hotă­­rîri decisive pentru soarta tratati­velor pentru vânzarea redevente­­lor de petrol. ★ Silingul austriac a fost negociat ori la cursul de 31.30—31.40. ★ Curtea de Apel a trimis ori Sin­dicatului Spirtului următoarea co­municare : Am onoare să vă comunic că prin ordonanţa noastră din 28 Mar­tie 1936, am dispus suspendarea executării deciziunei din 8 Februa­rie 1936 a Comisiuni­ de arbitraj instruită prin legea Monopolului, până la judecarea cererii de sus­pendare cu citarea părţilor al cărei termen de judecată s’a fixat la 22 Aprilie 1936. Ba­nd» SITUAŢIA EXTERNA După alegem® p­ermaţie , Plebiscitul organizat de d. Hitler s’a desfăşurat potrivit aşteptărilor.. Poporul german în unanimitate a ratificat politica externă a Fuehre­­rului. Ar fi o naivitate să se încerce a interpreta cu explicaţiuni eftine, toată însemnătatea acestei manifes­tări. Adevărul este că in politica sa externa Fuehrerul are mai mult ca orice an conducător al Germaniei in ultimele decenii, aprobarea totală a poporului său. Cu atât mai mult însă trebue sa neliniştească această politică exter­nă, ale cărei ţeluri, învăluite în fata mare ademenitoare, apasă ca o pri­mejdie asupra întregii Europe. D. Hitler va comunica azi la Lon­dra tipuile sale propuneri de pace, propuneri, cami după ce tratatul din Versailles a fost înlăturat de noua Germanie ca un dictat lipsit de va­loare şi de obligaţie, capătă tot mai mult caracterul unor „condiţiuni de pace ” pe cari Reichul voeşte că le impună Europei. In discursurile sale Fuehrerul a accentuat că este o greşeală să se mai considere azi Germania ca o putere învinsă. Ger­mania se consideră egală în drep­turi cu marile puteri europene. Prin aceasta, contestând înfrângerea în războiu şi tratatul de pace, Fuehre­rul voeşte să creeze o nouă situaţie, în care egalitatea de drepturi are semnificaţie mult mai întinsă, aceea, a unor norme pe care Reichul le va pretinde şi impune Europei. Desigur că nici pacea pe 25 ani, nici formulele cu caracter cu atât mai vag cu cât sunt mai răsună­toare, nu au valoare mai mare de-7 i --rrVf ’ V ^ ,77 7,,, i/UO iH'f U U U'Vutea-'-u, um :• is 1 iLrivUo, care d. Hitler îl contestă astăzi. Ne­gocierile pe cari le doreşte cu Fran­ţa şi cu Anglia trebue să ofere alte baze decât cele strict declamatorii, cunoscute până acum. In acest sens sunt deosebit de importante între­­bările precise formulate de d. Plan­cin în ultimul său discurs. Propunerile pe care d. Hitler le va anunţa astăzi vor fi edificatoare. Ele vor lămuri desfăşurarea situaţiei in­ternaţionale şi vor preciza asigură­rile sau primejdiile ce ne așteaptă. Olanda Totdeauna Vineri seara, când vor­beşte de prof. N. Iorga la Radio, caut să fiu acasă să ni ascult: învă­ţătură, spirit, glumă, frumoasă lim­bă românească, o mică înţepătură aruncată în dreapta şi în stânga — biciueşte moravurile, râzând — e o încântare. Mintea se şlefueşte, privirea cată mai sus. La Vălenii de Munte, în parla­ment, peste mări şi ţări, în Franţa, în Italia, în Olanda, în Norvegia, şi totuşi nelipsit din Neamul Româ­nesc, d. profesor Iorga, în cărţi, ar­ticole de ziare, piese de teatru, cu­vântări politice, conferinţe, se da­­rueşte tari! într’o vrednicie fără seamăn. Cărturar de vită, istoric, literat, poet, şi român din cap până în pi­cioare, călător care vede şi pricepe — vede şi pricepe pentru toţi — pătrunde fiecare lucru, desprinde din el folosul, frumuseţea, arta, po­ezia şi binele ce l’ar putea aduce neamului său. A vorbit la Liga Culturală des­pre Olanda, pământul pe care hăr­nicia unui popor l-a smuls măreî, ,,în luptă crâncenă cu dracul”, de agricultura olandeză, în care fiece petec de pământ rodește tot anul, în deosebire de pământul nostru, cel binecuvântat, dar lăsat în pa­ragină. :* Pe pânză proecţiile se schimbau, rând pe rând: casă de ţară, biseri­că, drumuri, gospodării, ţărmul mării, ţărance în costume şi pe cap „coafa“, atât de caracteristică şi cochetă a femeilor olandeze. Iată şi un câine mare, voinic, bi­ne hrănit, bine îngrijit, trăgând un cărucior încărcat cu grâne. Un altul duce două tinere fete. Că în Olanda, spune d. profesor Iorga, câinii sunt crescuţi pentru muncă, pe când la noi sunt crescuţi ca să muşte pe trecători. O conferinţă a dlnui Iorga e tot­­dauna un ,,banchet” copios şi de calitatea cea mai bună pentru min­tea şi sufletul celor cari îl ascultă, Zoe T. Pisam

Next