Argus, aprilie 1936 (Anul 26, nr. 6892-6914)
1936-04-01 / nr. 6892
ANUL XXV No. 6882 NOI#1 MODEI* 8 CILINDRI nemettt, FAUTOL CRRP Telefon 309.64 217.45 »S'»®«#»®«««#»®#««®®»»®«#»»««»» ABONAMENTEI In țară lî» an 1000 Lei Un an 6 luni 550 „ 6 luni 3 luni 300 * 3 luni In străinătate 2200 Lei 1300 * 800 „ 3 lei in țarăl 6 lei in străinătate, DRUM ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALEM FIM BIROURILE Bucureşti Str. Constantin Miile Ne. în Et. 6 PAGINA INDUSTRIEI si P1NAHTEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 30544 # Miercuri Aprilie 1336 egeg LBBBBB mmesss&BSB^m SOtek MODEL 8 CILINDRIRcapgftl, PALATUL DÎGUJ Tatote .200.64 217.45 PUBLICITATEA se primesc la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate în dauna de seama a Consiliului Băncii Naţionale, către adunarea generală se menţionează, ca un fapt îmbucurător, creşterea valorii leului în bursa neagră. E semnificativă această documentare a Băncii Naţionale după datele unei „instituţiuni" clandestine şi urmărite de însăşi Banca Naţională cu rigorile unor severe sancţiuni penale pentru operaţiunile ei* Banca Naţională citând ca un document doveditor al succesului politicei ei monetare, cursul scăzut al devizelor, din bursa neagră, face de fapt numai o mărturisire, pe care ea nu s’a gândit să o facă.Anume recunoaşte, că interzicerea negocierii leului sub sancţiuni penale după ce convertibilitatea a economică fost suspendată, a fost o gravă gre Brătianu. sală. Concluzia, pe care o trage raportul consiliului de administraţie din scăderea cursului devizelor, nu este exactă. Dacă ar fi adevărat, că întregul sistem de măsuri aplicate comerţului extern de către guvern cu ajutorul Băncii Naţionale, a dus la un rezultat bun, dovedit prin scăderea valorii devizelor şi urcarea valorii leului, atunci ar trebui ca pe piaţă să se resimtă acest fenomen prin ieftinirea mărfurilor. Cu cât leul creşte în valoare şi devizele scad, cu atât mărfurile ce se cumpără cu lei ar trebui să fie mai ieftine, dacă ar fi adevărat că leul a înregistrat o reală urcare de curs faţă de devize. De fapt, fenomenul, pe care îl semnalează raportul Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale, este produsul unui artificiu, fără nici o valoare practică. Domină, încă, în mintea conducătorilor noştri din guvern şi de la Banca Naţională ideea că moneda poate fi jucată dupe voie şi că e destul să se strângă anumite şuruburi pentru ca întreaga viaţă economică să ia o înfăţişare nouă. S-a oprit importul aproape complect, iar negocierea aşa ziselor devize libere a fost şi ea pur şi simplu împiedicată. Fără import şi fără posibilitatea de a cumpăra devize libere, este evident că leul trebue să crească în bursa neagră, fiindcă această „instituţie” continuă să se alimenteze cu devize fără ca Banca Naţională să o poată împiedica. Autorităţile pot lipsi bursa neagră de amatori de devize, punând tot felul de piedici importului, suspendând compensaţiile şi descurajând comerţul cu străinătatea. Revenirea la vechea luptă pentru urcarea Cursului leului, acum după atâţia ani de la stabilizare, este un motiv serios de alarmă şi îngrijorare, pentru întreaga viaţă economică a ţării. . S-au împlinit zece ani, în vara anului trecut, de la faimoasa lege şi convenţie cu Banca Naţională din 1925 pentru revalorizarea complectă a leului. Spiritul, care stăpânea atunci lumea noastră conducătoare, nu a dispărut cu toate că persoanele care purtau atunci acest spirit nu mai sunt la conducere, iar unele, dintre cele mai importante din acea vreme, nu mai sunt nici în viaţă. Iluzia succesului şi a binelui general prin urcarea valorii leului era aşa de puternică atunci, încât s-a făcut o lege care organiza revalorizarea complectă a leului. O convenţie cu Banca Naţională aranja metoda practică, după care trebuia să se facă revalorizarea. Statul se obliga să plătească osumă de şease sute de milioane pe an pentru ca Banca Naţională să retragă din circulaţie în fiecare an, timp de cincisprezece ani, o cantitate de monedă de hârtie corespunzătoare cu procentul anual de urcare a leului. Era o adevărată poezie monetară, fiindcă în practică nu se putea aplica nici legea, nici convenţia şi dacă s’ar fi aplicat, ele n'ar fi avut efectele aşteptate. Cu toate că literatura economică trasă din experienţa altor state condamna această încercare, conducătorii noştri nu voiau să ştie nimic, ci mergeau înainte pe calea apucată. Urcarea cursului leului, după ritmul prevăzut în convenţie, ar fi însemnat o dublare a tuturor fon datoriilor din primul an, o reducere cu jumătate a tuturor veniturilor, o insolvabilitate generală a tuturor debitorilor şi, deci, şi a bugetului Statului. Din fericire, aceste negre perspective nu s’au realizat, fiindcă şi legea şi convenţia cu Banca Naţională au rămas de fapt literă moartă. Guvernul, care organizase revalorizarea leului, a continuat să împrumute bani de la Banca Naţională, bani pe care Banca Naţională a continuat să-i fabrice mergând mai departe cu inflaţia, în ciuda legii de revalorizare. Am citat acest exemplu pentru a arăta ce s-a petrecut sub dictatura a răposatului Vintilă înrudirea între idealurile monetare de pe atunci şi cele de azi, ca şi între incoherenţa măsurilor şi a aplicărilor practice cum s-au înfăptuit atunci şi acum, este de asemenea isbitoare. Trece vremea, se schimbă oamenii, dar rămân obiceiurile, concepţiunile şi slăbiciunile. Poliţismul de altădată, în materie economică şi monetară, trăeşte şi acum. A. Corteami Tratativele cu Ungaria Tratativele din Budapesta pentru încheerea unei convenţii de plăţi cu Ungaria se vor termina în cel mult două zile. A rămas încă nelichidată chestiunea cotei de devize libere pentru exportul nostru de petrol în Ungaria. D. secretar general Gheorghiu va pleca la Budapesta să semneze convenţia. Nu e încă fixat dacă delegaţia noastră pleacă la Viena pentru a duce şi acolo tratative. D. ministru dr. I. Costinescu doreşte ca aceste tratative să aibă loc la Bucureşti. Se va face astăzi în acest sens o invitaţie. Situația sumară a Băncii Reichului Banca Reichului pe ziua de 23 Martie are următoarea situație sumară : Incasso-aur 71.768. Devize pentru acoperire 5.510. Portofoliu 3.647.506. Valori mobiliare pentru acoperire 339.766. Avansuri pe titluri 41.939. Angajamente la vedere 672.896. Bancnote în circulație 3.843.429. Acoperirea 2,01 la sută. Situaţia sumară a ESasicîi filafio nare Elveţiene Banca Naţională a Elveţiei arată pe ziua de 23 Martie următoarea situaţie sumară : Incasso-aur 1.497.4. Alte angajamente 513. Devize-aur 11,2. Acoperirea aur 85,60 la sută. Bugetul D. T. Pisaru a trimis d-luî Pamir Şeîcaru, directorul Curentului, rândurile următoare: IUBITE D-LE ŞEICARU, Intr'un articol al dumitale din Curentul, ziarul pe care cu atata vrednicie il conduci, citesc următoarele : „Era România de ieri, România taica, un Slui de proaspătă formaţie, cu milioane de locuitori şişi îngăduia sa susţină un buget de doua ori mai mare decât bugenul României mari“. Nu e în interesul ţării să-şi făca drum o asemenea credinţa. Bugetul României mici nu era de două or mai mare decât bugetul Româidei man• Dimpotrivă, bugetul României de astăzi e de trei ori şi ceva mai mare decât ultimul buget normal al României dinainte de război. Bugetul pe 1912—1913, împreună cu acel al căilor ferate, a fost de 600 milioane lei-aur. In lei stabilizaţi, asta face 19 miliarde 200 milioane, — în lei stabilizaţi, fiindcă aşa socoteşte si d. ministru al finanţelor, in raportul său la proectul de buget general al Statului pe 1936—1937, pag. 118—119. De altfel, indicele de scumpete eu foarte aproape de cifra leului stabilizat. După indicele ziarului Argus, in Februarie 1936, costul vieţii la Bucureşti, a fost de 34,74 ori mai scump ca în luna August 1916. Iar dacă ar fi să facem socoteala după costul salariilor, e neîndoios că Statul pluteşte acuma pe funcţionarii lui, mult mai puţin decât in 1912. La cât se ridică acum bugetul ? Bugetul ordinar pe 1935—1936 e de 20 miliarde, 600 milioane. Dar noi mai avem DOUĂZECI ŞI DOUA de bugete: un buget al armamentului de două miliarde, şi 21 bugete ale Regiilor şi Direcţiilor speciale, toate la un loc de 34 miliarde 300 milioane. Şi mai avem, aşa cum s-a spus la Cameră, şi cum foarte bine observă Universul, fondurile speciale, care nu se văd în buget şi care se ridică la rotunda cifră de 11 miliarde lei, jumătate din suma totală a bugetului aşa zis ordinar. Şi mai avem „arierate", ca la vreo patru miliarde pe an. Adunând toate aceste cifre, bugetul general al Statului trece de 70 MILIARDE LEI, o cifră uluitoare, ce depăşeşte cu mult pe aceea a bugetelor dinainte de război. Cele douăzeci şi trei de bugete de acum, înghit, pentru cheltueli de personal şi „diverse personale', tot venitul ţării, care nu ştiu dacă atinge 80 miliarde pe an. Cu toată preţuirea, „ Pisani Citi in pag. 7a Noui modificări la taxele ele consumație Imtrevederile d-lui Mitiţă Constantinescu la Belgrad BELGRAD, 30, —prin telefon.— 1). Mitiţă Constantinescu, guvernatorul Băncii Naţionale a avut azi după amiază o întrevedere de două ore cu d. Radoslavievicî, guvernatorul Băncii Iugoslavieî, cu care a discutat chestiuni privitoare la aplicarea technica a clearingului iugoslav. Noui credite de manipulare acordate Românei La orele 4 ei. a. d. Mitiţă Constantinescu a avut o întrevedere cu d. Engliş, guvernatorul Băncii Naţionale a Cehoslovaciei, cu care a discutat chestiuni importante cu privire la acordarea de noui credite de manipulare pe care Banca Naţională a Ceho» slovaciei le va pune la di»sposiţie Băncii Naţionale a Roîâîâniei. Aceste credite vor inte» sui foarte mult plata fur»niturilor de stat pe cari România le»a comandat In Cehoslovacia* Mâine Marţi, 31 Martie., d, Mitiţă Constantinescu va primi o delegaţie a directorilor de bănci româneşti din Iugoslavia cari vor expune d-lui guvernator situaţia comerţului bancar român în Jugoslavia. Ea PG BELGRAD, 30. — Prima şedinţă a guvernatorilor Băncilor d® Emi sinn® dar tării® Micii înţelegeri s’a ţinut azi sub president!a d-ld Radoslavievici guvernatorul Bancii N donai® a iugoslav!!!. Au luat part© an partea Banei Naţionale a României d-nii guvernator Mitră Constantinescu, L Lepădaţii admnistrator-delegat, Al. Iordan referent la serviciul de studii şi Bălăcescu de la secretariat, iar din partea Cehoslovaciei d-nii guvernator Englis şi Peroutka. CUVÂNTAREA D-LUI RADOSLAVIEVICI la preşedinte Madoslavievici luând cuvântul declară următoarele: „In legătură cu chestiui de la ordinea de zi licbefale să arăt că diferitele reglementări de plăţi prin clearing sunt depărta de a funcţiona perfect. Dificultăţile la care dau loc sunt adeseori de netrecut. Consecinţele plăţilor prin clearing sunt foarte defavorabile pentru desvoltarea naţională nu numai a ţărilor cari au aderat la acest mod de plăţi dar şi a tuturor ţărilor. „Aceste greutăţi şi consecinţele lor, au făcut obiectul unei anchete a Societăţii Nermenilor, şi noi în calitate de participanţi la o organizaţie economică regională suntem datori să-i dăm toată atenţia. „De aceea, cea mai importanta parte a ordinei de zi e examinarea problemei clearingurilor ,-in şedinţa de azi insă nu ne vom ocupa numai de această problemă ci vom căuta soluţiile comune cari să ne ducă la înlesnirea deblocării creanţelor pe care ţările noastre le au în conturile de clearing cum ar fi cele din Italia, Grecia, Germania etc „Această problemă o vom examina în amănunt în cadrul analizei politicei noastre monetare comune. „Sunt convins — a încheiat a. Radoslavievici, — ca vom reuşi a* D. Mitiţă Constantinescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României a declarat: „Sunt fericit că pot mulţumi d-lui guvernator al Băncii Iugoslaviei pentru faptul că s-a sesizat in special de problema clearingurilor. Rezultatele acestui sistem de plăţi au fost, în România, proaste. „In genere, convenţiile de clearing ne-au fost impuse. In ciuda convingerei noastre că aplicarea clearingurilor va aduce împiedecarea schimburilor între ţări, am fost constrânşi să le aplicăm şi să căutăm a le adapta organismului nostru economic. „Clearingurile au fost pentru noi o „ultima ratio”. „Constatările Ligii Naţiunilor au avut un caracter strict teoretic. Noi trebue să căutăm soluţiuni practice, şi sunt sigur că le vom găsi. „Sistemul clearinguital are avantajul că asigură un raport fix de repartizare a disponibilităţilor de Cuvântarea D. Englis, guvernatorul Băncii Naţionale a Cehoslovaciei a luat cel din urmă cuvântul spunând următoarele : „Cehoslovacia, tară creditoare fată de celelalte state din Mica înţelegere a ţinut totdeauna seamă de greutăţile pe care acestea le întâmpină, pentru a face faţă greutăţilor de transfer. „In această calitate de creditoare, Cehoslovacia a deschis credite largi celorlalte două state, dându-le posibilitatea să-șî achite o parte din furniturile procurate de ea. „Cehoslovacia, cum e firesc, urmărește azi lichidarea acestor credite. Ea nu va face însă acest lucru în contra intereselor aliatelor ei, ci dimpotrivă va căuta să importe cât mai mult din aceste ţări. Ajungându-se astfel la lichidarea creditelor găsi de comun acord, cele mai bune solutiuni, plăţi, şi că împiedică transferul dintro ţară in alta. P© de altă parte acest sistem are insă marele desavantat că, aplicat la cursuri convenţionale, poate deforma şi denatura schimbul de mărfuri. ACORDUL DE PLAŢI CU CEHOSLOVACIA „Acordul nostru de plăţi cu Cehoslovacia, a spus d. Miră Constantinescu, acord încheiat acum câteva zile, ţine seamă de acest inconvenient şi deschide drumuri nouă pentru organizarea clearingurilor. „Trebue să încercăm ca prin organizarea schimburilor să ajungem la o stare de fapt care ar face superfluă stricta funcţionare a clearingurilor. „Pe această cale vom avea posibilitatea să realizăm o liberă funcţionare a plăţilor între State, plăţi cari vor fi supuse numai unui control statistic.“ df-lui Enţifliş vechi se va ajunge la o situaţie clară a plăţilor promovată şi de Societatea Naţiunilor cu privire la funcţionarea clearingurilor. „In ce priveşte turismul, organizarea institutelor de cecuri poştale şi lichidarea conturilor de manipulare, s-a ajuns la sisteme cât se poate de binevenite. „Cele trei state din Mica Înţelegere au o îndatorire comună: deblocarea activelor pe care toate le au înglobate în alte ţări. Cehoslovacia, care se află în aceeaşi situaţie cu România şi Iugoslavia în ceea ce priveşte activele blocate, se alătură oricărui demers comun menit a limpezi situaţia lor. Acolo unde există posibilitatea, Cehoslovacia nu se va da înlături de a accepta şi aranjamente tripartite de plăţi. E. Patin ■ ■ '. Conferinţa guvernatorilor Băncilor M emisiune om taine micii înţelegeri »«6.e«t*8»s®»eooe. Cura a decurs prima şedinţă a Conferinţei dela Belgrad Fafärt telefon delta trimisul nostru special Cuvântarea tî-lui Mitiţă Constantinescu PIAŢA * Negociabilitatea mărcilor germane.-- Plăţile pentru mărfurile ruseşti.Piaţa cerealelor.- Ploile.- Vânzarea redevenţelor de petrol.— Bursa a rămas susţinută. S’au încheiat operaţiuni num®' roase in toate compartimentele. Valorile cu dobândă fixă staţionare, cu excepţia rentei consolidării, care s’a urcat dela 27 şi jumătate la 28 şi un sfert. Hârtiile industriale susţinute, au înregistrat urcări. Acţiunile Mica s’au urcat dela 1710 la 1740, Lelea dela 690 la 700, Reşiţa dela 500 la 510. Acţiunile S. X. B. s’au urcat dela 1530 la 1560. Valorile de petrol ceva mai bine dispuse. Acţiunile Creditului Minier s’au urcat dela 255 la 265. ★ Banca Naţionala n’a luat ori încă nici o măsură în legătură cu noul regim al mărcilor germane. Se aşteaptă întoarcerea în ţară a d-lui administrator I. Lepădatu ca să se dea circulările respective. Serviciul extern a început ori ordonanţarea contravaloarei mărcilor din exporturi noi, până acum blocate la Banca Naţională. Formalităţile vor dura câteva zile căci hârtiile trebue să treacă prin filiera obişnuită (controlul exportului, etc). Ordonanţările se fac în ordinea cronologică a sosirilor şi la cursul de 37.50 lei. Cursul puţinelor mărci cari se mai găs®sc de vânzare, cu dreptul denegociere, s’a urcat er la 40.60. Organele Băncii Naţionale au informat pe comercianţi şi pe reprezentanţii băncilor cari sunt delegăţi să facă oficiul de legătură în către comercianţi şi Institutul de E- misiun©, că cererile de import înaintate până la data de 31 Martie (inclusiv) vor putea fi acoperite prin negociere. Informaţia aceasta însă nu poate fî executată decât dacă se va prelungi şi termenul de negociere care a fost fixat până la 31 Martie. Conform comunicatului Băncii Naţionale, la 31 Martie, mărcile vizate la negociere îşi pierd valabilitatea de negociere. Cum vor cumpăra mărci importatorii, cam au înaintat hârtiile până la 31 Martie, dacă după această dată nu vor fi mărci negociabile ? Aşa că informaţia dată de organele Băncii Naţionale este sau eronată, sau înseamnă că regimul de negociere se va prelungi. ★ Serviciul contabilităţii Băncii Naţionale a deschis un cont colector pentru Banca de Stat a U. R S. S. Pe baza acordului încheiat cu Rusia Intrat in vigoare la 1 Martie, plăţile pentru mărfurile de origină sovietică importate în România se vor depune în acest cont colector. Exporturile româneşti în Rusia se vor face pe baza disponibilului la Banca Naţională în favoarea Băncii U. R. S. S. Piaţa cerealelor a fost ori ceva mai slabă la porumb, care s’a negociat la 24.500-24.700 lei vagonul» şlep. Grâu de calitate de 78—79 kSE cu 3 la sută corpuri străine s’a încheat Ia 50.000 Iei vagonul. Ovăzul a scăzut Ia 31.000 lei vagonul Bucureşti. Rapiţa veche e negociată la 67.500 vag. Bucureşti. Floarea soarelui cotează 53.509 Brăila, sămânţă de in 80.000 la Bucureşti. ★ Eri au fost ploi parţiale binefăcătoare în judeţele din Muntenia. In părţile celelalte ale ţării se simte mare nevoe de ploi. Semănăturile de toamnă stau în foc. * Miercuri dimineaţa se va ţine o şedinţă, a delegaţiei economice a guvernului în care se vor lua hotărîri decisive pentru soarta tratativelor pentru vânzarea redeventelor de petrol. ★ Silingul austriac a fost negociat ori la cursul de 31.30—31.40. ★ Curtea de Apel a trimis ori Sindicatului Spirtului următoarea comunicare : Am onoare să vă comunic că prin ordonanţa noastră din 28 Martie 1936, am dispus suspendarea executării deciziunei din 8 Februarie 1936 a Comisiuni de arbitraj instruită prin legea Monopolului, până la judecarea cererii de suspendare cu citarea părţilor al cărei termen de judecată s’a fixat la 22 Aprilie 1936. Band» SITUAŢIA EXTERNA După alegem® permaţie , Plebiscitul organizat de d. Hitler s’a desfăşurat potrivit aşteptărilor.. Poporul german în unanimitate a ratificat politica externă a Fuehrerului. Ar fi o naivitate să se încerce a interpreta cu explicaţiuni eftine, toată însemnătatea acestei manifestări. Adevărul este că in politica sa externa Fuehrerul are mai mult ca orice an conducător al Germaniei in ultimele decenii, aprobarea totală a poporului său. Cu atât mai mult însă trebue sa neliniştească această politică externă, ale cărei ţeluri, învăluite în fata mare ademenitoare, apasă ca o primejdie asupra întregii Europe. D. Hitler va comunica azi la Londra tipuile sale propuneri de pace, propuneri, cami după ce tratatul din Versailles a fost înlăturat de noua Germanie ca un dictat lipsit de valoare şi de obligaţie, capătă tot mai mult caracterul unor „condiţiuni de pace ” pe cari Reichul voeşte că le impună Europei. In discursurile sale Fuehrerul a accentuat că este o greşeală să se mai considere azi Germania ca o putere învinsă. Germania se consideră egală în drepturi cu marile puteri europene. Prin aceasta, contestând înfrângerea în războiu şi tratatul de pace, Fuehrerul voeşte să creeze o nouă situaţie, în care egalitatea de drepturi are semnificaţie mult mai întinsă, aceea, a unor norme pe care Reichul le va pretinde şi impune Europei. Desigur că nici pacea pe 25 ani, nici formulele cu caracter cu atât mai vag cu cât sunt mai răsunătoare, nu au valoare mai mare de-7 i --rrVf ’ V ^ ,77 7,,, i/UO iH'f U U U'Vutea-'-u, um :• is 1 iLrivUo, care d. Hitler îl contestă astăzi. Negocierile pe cari le doreşte cu Franţa şi cu Anglia trebue să ofere alte baze decât cele strict declamatorii, cunoscute până acum. In acest sens sunt deosebit de importante întrebările precise formulate de d. Plancin în ultimul său discurs. Propunerile pe care d. Hitler le va anunţa astăzi vor fi edificatoare. Ele vor lămuri desfăşurarea situaţiei internaţionale şi vor preciza asigurările sau primejdiile ce ne așteaptă. Olanda Totdeauna Vineri seara, când vorbeşte de prof. N. Iorga la Radio, caut să fiu acasă să ni ascult: învăţătură, spirit, glumă, frumoasă limbă românească, o mică înţepătură aruncată în dreapta şi în stânga — biciueşte moravurile, râzând — e o încântare. Mintea se şlefueşte, privirea cată mai sus. La Vălenii de Munte, în parlament, peste mări şi ţări, în Franţa, în Italia, în Olanda, în Norvegia, şi totuşi nelipsit din Neamul Românesc, d. profesor Iorga, în cărţi, articole de ziare, piese de teatru, cuvântări politice, conferinţe, se darueşte tari! într’o vrednicie fără seamăn. Cărturar de vită, istoric, literat, poet, şi român din cap până în picioare, călător care vede şi pricepe — vede şi pricepe pentru toţi — pătrunde fiecare lucru, desprinde din el folosul, frumuseţea, arta, poezia şi binele ce l’ar putea aduce neamului său. A vorbit la Liga Culturală despre Olanda, pământul pe care hărnicia unui popor l-a smuls măreî, ,,în luptă crâncenă cu dracul”, de agricultura olandeză, în care fiece petec de pământ rodește tot anul, în deosebire de pământul nostru, cel binecuvântat, dar lăsat în paragină. :* Pe pânză proecţiile se schimbau, rând pe rând: casă de ţară, biserică, drumuri, gospodării, ţărmul mării, ţărance în costume şi pe cap „coafa“, atât de caracteristică şi cochetă a femeilor olandeze. Iată şi un câine mare, voinic, bine hrănit, bine îngrijit, trăgând un cărucior încărcat cu grâne. Un altul duce două tinere fete. Că în Olanda, spune d. profesor Iorga, câinii sunt crescuţi pentru muncă, pe când la noi sunt crescuţi ca să muşte pe trecători. O conferinţă a dlnui Iorga e totdauna un ,,banchet” copios şi de calitatea cea mai bună pentru mintea şi sufletul celor cari îl ascultă, Zoe T. Pisam