Argus, mai 1936 (Anul 26, nr. 6915-6939)
1936-05-01 / nr. 6915
ANUL XXV No. 6915 In curând „ARO 11 S" va apare într’un număr Jubilar 25 de ani de apariție ABONANENTE: In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 3 lei in fără, 6 lei In străinătate, In țară tin an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 .. ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER și H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 Et. 6 PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3.05.44 Vineri 1 Mai 1936 In curând , A M e u se va apare Intr’un număr Jubilar 25 de ani de apariţie PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Controlul devizelor in Polonia , Polonia a introdus un sistem decontrol al devizelor foarte apropiat de cel pe care l-au introdus la autorităţile noastre în 1932. începând de la 25 Aprilie, comerţul de devize în Polonia este rezervat Băncii Nationale a Poloniei şi băncilor autorizate de ministerul de finanţe. Aurul nu poate fi nici cumparat, nici vândut nici importat, alid exportat, decât cu autorizaţia ■Băncii Naţionale. Creanţele asupra Străinătăţii sunt supuse monopolului de cumpărare al Băncii Naţionale.■ Cauza pentru care Polonia după Zece ani de stabilitate monetară şide libertate de circulaţie a capitalurilor, a introdus controlul devizelor şi a oprit mişcarea capitalurilor, este de natură politică. Nu sepoate deci trage nici o concluzie în favoarea sistemelor de control aldevizelor şi a comerţului extern (practicat la noi din noua orânduire,asemănătoare cu a noastră, introdusă în Polonia. ■ Atâta timp cât vecinii noştri Polonezi au avut o conducere fermă S moneda poloneză, a putut sta pebaze de aur, din cauza încrederii pe care o inspira şi în străinătate şi în ţară, înţelepciunea şi energia mareşalului Pilsudski. După moartea mareşalului era de aşteptat că şi în viaţa economică şi în viaţa politică vor apare semne de slăbiciune şi aşteptarea nu a fost de lungă durată. Modul cum guvernul polonezjustifică introducerea controluluidevizelor nu lasă nici o îndoială asupra caracterului politic al acestei măsuri. Guvernul polonez mărturiseşte că în Martie şi Aprilie s’a deslănţuit în Polonia o vagă nelinişte financiară, manifestată prin cumpărături masive de aur şi devize străine în scop de tezaurizare. Fenomenul acesta al tezaurizării alarmante de aur şi devize străine l-am cunoscut şi noi în 1931 şi1932. Polonia întocmai ca şi noi s-a ocupat de efecte nu de cauza Care a produs aceste efecte şi văzând goana îngrijitoare a publicului după aur şi devize, a introdus, întocmai ca şi conducătorii noştri, Controlul devizelor. • Cauza care a produs la noi alarma publicului era deficitul bugetatar pe care îl simţea toată ţara, fiindcă funcţionarii erau neplătiţi cu lumile. In locde a pune regulă în buget şi de a îndrepta finanţele Statului pentru a inspira din nou încredere publicului şi a pune astfel capăt goanei după aur şi devize, guvernele noastre au luat calea mai simplă a controlului devizelor. Rezultatul a fost că încrederea publicului nu a mai renăscut nici după patru ani de regim, iar Statul care înainte găsea toate devizele de care avea nevoie, a ajuns cu regimul controlului în neputinţă ide aşi ţine obligaţiunile faţă de Străinătate. Exemplul României ar fi fost fie ajuns pentru a îndrepta guvernul polonez pe calea sănătoasă a bugetului echilibrat şi a finanţelor publice ordonate cu leac împotriva alarmei publicului. Se vede însă că şi în viaţa de Stat, ca şi în viaţa individuală, experienţa altuia nu are nici o valoare. Pentru a pune capăt alarmei publicului guvernul polonez a introdus regimul controlului devizelor. E fatal ca acum să introduci şi contingentarea imperiului şi compensaţiile şi tot cortegiul de urmări nefaste pe care l-am experimentat şi noi din cauza greşelii iniţiale a controlului. Rezultatul final va fi şi în Polonia, ca şi la noi, aceiaşi neputinţă a Statului de aşi ţine angajamentele faţă de străinătate şi acelaş amestec al biroacraţiei guvernamentale în afacerile private, până la asfixia vieţii economice. Motivele politice care dictează asemenea măsuri vor fi având valoarea lor. Un guvern pus în faţa alternativei de a lua măsuri drastice dar salvatoare însă cu sacrificiul popularităţii şi poate chiar cu riscuri personale pe deoparte iar pe de altă parte de a introduce o măsură care în aparenţă nu jigneşte decât pe negustori mai mulţi străini de neam fi uşor ispitit să aleagă din urmă soluţie. Rezultatul nu întârzie însă să-şi facă apariţia. Toată lumea nemulţumită ,şi afaceri scandaloase, cari indignează opinia publică. Controlul devizelor cu tot sistemul de măsuri accesorii, cari în mod fatal complectează principiul admis nu poate sfârşi în ţări ca România şi ca Polonia decât cu ruine. A. Corteanu - poate această Simţitoare scăderi la Bursa din Paris PARIS, 29 (Rador). Bursa, impresionată defavorabil de tactica electorală pentru alegerile de balotaj, a înregistrat azi scăderi simţitoare. Deşi vânzările nu au fost noi numeroase decât ca de obiceiu, nefiind cumpărători scăderile au fost simţitoare. Astfel, acţiunile Băncii Franţei au înregistrat pierderi de 675 puncte, Creditul Lyonnais 56 şi Credit Fortcier de France 645 puncte. De asemenea, Sisu înregistrat scăderi simţitoare la acţiunile industriei chimce şi miniere. Urcări la bursa din Varşovia VARŞOVIA. 29. (Rador). Agenţia Pat transmite: Progresul valorilor cu dobândă fixă şi al acţiunilor, progresi înregistrat imediat după introducerea noului regim de control al schimburilor s-au accentuat foarte puternic. Titlurile tuturor împrumuturilor de stat şi aproape toate acţiunile au înregistrat urcări la Bursa de valori din Varşovia. TA 29 Aprilie Bursa continuă să îl© lipsită de interes. Volumul de operaţiuni a fost foarte restrâns. Valorile cu dobândă fixă calme, au oscilat în jurul cursurilor din ajun. Hârtiile bancare au rămas neschimbate. Valorile industriale au suferit pe alocuri mici scăderi. Hârtiile de petrol neglijate. Banca Naţională a trimes sediilor şi filialelor ei o circulară cu instrucţiuni amănunţite în legătură cu scadenţa de la 15 Mai a datoriilor de conversiune. In afară de aceasta a mai dat instrucţiuni în ceea ce priveşte executarea debitorilor cari nu-şî achită ratei© concordatare. ★ Azi expiră termenul până când Banca Naţională plăteşte prima de 38 la sută pentru exporturile efectuate înainte de 1 Decembrie 1935. Ministerul de finanţe a trimis vămilor o circulară în care se arată că urmează să accepte timbrarea facturilor în raport cu cursul la care Banca Naţională a României achită devizele pentru mărfurile ce fac obiectul facturilor la export majorate cu prima de 38 la sută, iar nu după cursul de stabilizare, majorat cu 38 la sută. In consecinţă, la perceperea impozitului de timbru de 2 la mie prevăzut de art. 14 paragr. 13 din legea timbrului, se va avea în vedere și dispozițiunile de față. Problemele schimbulu Comitetul internaţional al schimbului va tine a doua sesiune anuală la Geneva între 4 şi 7 iunie. Cu acest prilej se vor examina următoarele probleme: Schimbul între Elveţia şi ţările reprezentate. Posibilităţile de apropiere economică între naţiunile blocului-aur şi rolul eventual al acestuia în Europa. Rolul provizoriu al compensaţiilor private şi condiţiunile acestora. Problema revenirii progresive la libertatea schimbului. importul de mărfuri fără autorizaţie specială ministerul de finanţe a trimis vămilor o circulară prin care aduce la cunoştinţă că mărfurile contingentate prin Decretul Regal care au fost expediate din străinătate direct în România până la data de 23 Aprilie 1936, inclusiv şi vor intra în ţară la 15 Mai 1936 inclusiv, sunt autorizate la import, fără o autorizaţie de import specială, plătindu-se bine înţeles taxele de autorizaţie* Problema firelor şi a primelor din exporturile in italia O delegaţie de exportatori va fi primită az de d. ministru Costinescu O delgaţie compusă din d-nii: C. Osiceanu preşedintei© industriaşilor de petrol, Em. Brancovici preşedintele exportatorilor de cereale şi N. Costinescu, preşedintele asociaţiei forestiere va fi primită azi de d. ministru Costinescu, căruia îi va înmâna un memoriu în legătură cu decontarea şi neplata de către Banca Naţională a României, a firelor italiene şi a primelor aferente, pentru exporturile efectuate sub regimul clearingului cu Italia. Imobilizarea acestor sume de atâta vreme, spune memoriul, fără nici o motivare legitimă, constituie un izvor de mare calamitate pentru comerţul naţionei noi, aceşti bani lipsind din circulaţie. Se cere ca d. ministru Costinescu să intervină pentru ca această situaţie de strigătoare nedreptate să înceteze cu un moment mai curând. Ideia de a se da firele italiene la liberă negociabilitate, astăzi nu mai e practicabilă, deoarece nu se găseşte întrebuinţare pentru această valută, punerea pe piaţă a unei sume atât de mari, la o cerere ca şi inexistentă, ar produce un adevărat „crack” valutar, cu consecinţe incalculabile. Se speră că lucrurile nu vor fi împinse atât de departe ca exportatorii rămaşi în suferinţă să fie împinşi la o măsură extremă, aceea a unui demers în justiţie. Iar se valorifică grâu!.. Ministerul de agricultură pregăteşte un nou regim de susţinere a preţurilor Spre un monopol al comerţului de grâu Apropierea verii pune, ca de obiceiu, problema valorificării grâului D. M. Negură, subsecretarul de stat al ministerului de agricultură, a hotărît ca în acest an, să se ocupe personal de problemă şi numai după ce îşi va fi întocmit proiectul, să convoace pe cei interesaţi, spre a le cere avizul. Din cercurile ministerului de agricultură ni se anunţă că, docamdată, se înclină spre o concentrare a comerţului intern şi extern de grâu, în mâinile instituţiilor de stat. Se vorbeşte chiar de monopol. O hotărâre definitivă, însă, nu s’a luat. D. Negură n’a terminat încă lucrarea la care s’a angajat. In schimb, din datele pe care le-a adunat a putut, desigur, să tragă concluzii edificatoare asupra roadelor date de ultimul „regim de valorificare"4. Când, în vara anului trecut, s’a publicat decretul-rege pentru susţinerea preţului grâului, s’a prevăzut că acţiunea de susţinere se va face pe trei căi: stabilirea unui preţ minimal, prima de export, şi cumpărarea prin organizaţiile de stat. Preţul minim, a fost stabilit la 34 mii lei vagonul franco staţie producător. Nu exista, prin urmare, decât limita minimă. Grâul putea să se urce oricât de mult. Prima de export fusese stabilită la zece mii lei vagonul. Acest fond trebuia alimentat printr’o taxă nouă asupra fainei, de 9000 lei la vagon. Socotelile oficiale erau, astfel, făcute încât din produsul taxei pe făină trebuia să se acopere prima de zece mii lei la toate vagoanele de grâu exportat şi să mai rămână un disponibil şi pentru acoperirea cheltuielilor necesitate de operaţia valorificării. Prima de zece mii lei n’a finut decât două luni, căci după aceia, a fost scăzută la şapte mii lei, pentru ca, în sfârşit, după alte câteva luni, să fie scăzută din nou la DOUA MII lei vagonul. Deşi, precum, am spus taxa pe făină a fost pusă pe baza unei prime de export de zece mii lei, deşi încasările pentru fondul primelor au fost mai mult decât mulţumitoare de vreme ce NU NUMAI ŞASE LUNI S’A ÎNCASAT TREI SUTE ŞAIZECI DE MILIOANE LEI. O cifră impresionantă care, până acum, nu se ştie în ce măsură a servit la plata primelor de export. Dar să lăsăm, deoparte, această problemă atât de usturătoare la noi, a primelor de export. Să vedem cum a mers acţiunea de valorificare. Cel mai simplu mijloc ar fi să comparăm preţul de azi al grâului cu acela din momentul aplicării regimului. Am vedea, atunci, că de la 34 mii lei vag., grâul a trecut la ceva peste 40 mii. In felul acesta s’ar putea trage concluzia că acţiunea de valorificare a reuşit. Numai că o asemenea concluzie ar fi prea pripită, pentru că preţul de azi nu are nici o legătură cu acţiunea de susţinere. Când s’a aplicat noul regim, preţurile erau foarte ferme. „Economia de războiu“ a făcut să vindem grâul la preţuri foarte mari. Deosebit de asta, diferitele contracte încheiate şi tendinţa fermă a valutelor străine, a făcut ca preţul grâului să se menţină la un nivel cu totul deosebit decât cel normal. S-au făcut încheieri însemnate la preţul de 50 mii Iei vagonul. Producătorii au vrut să vândă. Au fost sfătuiţi, de factorii oficiali, să nu se grăbească, căci graba lor ar fi stânjenit acţiunea de valorificare. Producătorii au ascultat şi au aşteptat, ca să se trezească astăzi cu cantităţi disponibile, în preajma unei noui recolte, — pe care ne pregătim s’o „valorificăm“ şi pe ea, — şi nu le pot vinde decât la un preţ mult mai jos. Iată cum dorinţa de a mulţumi pe producători, mai mult îi nemulţumeşte. Căci, la sfârşitul unei acţiuni de valorificare, suntem în următoarea situaţie : plătim taxe mari pe făină, prima de export, pur nominală, a fost scăzută la o cincime, iar producătorii îşi blestemă zilele că au ascultat de sfaturi şi n’au vândut grâul când li se oferea preţ bun. Trh. Arieratele Cota de 5 la sută. Renunţarea la prima de 44 la sută la arierate’ Plata arieratelor cu mărfuri . In momentul când se tratează la Bucureşti convenţiile de plăţi cu Anglia, Germania, Olanda, — când în suspensie sunt convenţii de Plaţi cu Austria şi cu Polonia — o problemă foarte importantă, cea a arieratelor, impune o lămurire. Această lămurire e cu atât mai necesară, cu cât problema arieratelor nu poate sub nici un cuvânt să fie eliminată din ansamblul realităților economice, iar politica noastră comercială nu va fi niciodată reală și corespunzătoare nevoilor noastre, cât timp vom refuza a o privi clar în faţă. Nici ideea că lichidarea Problemei arieratelor s’ar putea face fără o îndrumare conştientă, nici lăsarea acestei probleme în voia soartei nu pot fi soluţiile cele bune. CINCI LA SUTA PENTRU ARIERATE Guvernul nostru s’a oprit la formula cunosută a repartizării» p®ntru arierat©, a unui coeficient de 5 la sută din totalul devizelor produse de export. Această formula a fost consacrată prin diferit© acorduri de plăţi încheiate în ultimul timp şi prin urmare ea se integrează azi în sistemul convenţional ce-l aplicăm în raporturile noastre de plăţi cu străinătatea. Trebue însă să recunoaştem că această formă de lichidare« a arieratelor, impusă comerţului, funcţionează şchiopătând şi nu rezolvă problema în sensul realităţilor comerciale. Pentru debitorul român problema arieratelor nu se pune numai prin prisma protecţiei, de care el s© bucură, datorită legilor excepţionale şi regimurilor de plăţi ce le poate opune creditorului străin. Da, sunt debitori cari se pot pune la adăpostul acestor protecţii. Legăturile comerciale ce le au foart© mulţi importatori şi în deosebi industriaşii noştri cu străinătatea, sunt însă adesea de aşa natură, încât, mai puternice decât protecţia ,,de jure“, d® care ei pot profita, sunt anglajamente morale şi obligaţiile, rezultând dintr-o stare de fapt, care nu-i scutesc pe aceşti datornici de a plăti arierate, chiar peste coeficientul impus de convenţiile de plăţi încheiate. “ Acest caz e destul de frecvent în practica noastră comercială, şi în special, firmele mari şi prin urmare marii debitori» sunt tocmai acei, cari suferă în prima linie. Iată deci cum reglementarea, decretată de autoritatea de stat, nu e îndestulătoare ca să rezolve o problemă atât de arzătoare. Nu trebue să nesocotim nici punctul de vedere al creditorului străin. E greu, şi aci nu încape îndoială, să te vopseşti ani de zile de sume, ce-ţi sunt datorate şi să nu ai nici folosinţa acestor bani, nici cea mai mică doD. Mitiţă Constantinescu, guvernatorul Băncii Naţionale, preocupat de această problemă a primit ori o delegaţie a industriaşilor din România, condusă de d. N. Teodorescu fost ministru şi cu această ocazie d-sa a contribuit în mod hotărîtor la îndrumarea problemei arieratelor pe calea bună. Ca urmare la sugestiile făcute de industriaşi, d. Miţă Constantinescu a făgăduit, că va cere delegaţiei Economice a guvernului să se ocupe principial de problema arieratelor. În acest caz met©« E greşită concepţia că nu e nici o grabă să plătim aceste arierate. Această credinţă nu e negustorească. Intr’o formă sau alta ele vor trebui plătite şi cu cât vom găsi mai devreme o cale de înţelegere, cu atât vom reuşi mai curând să ne însănătoşim moneta şi să normalizăm schimburile noastre cu străinătatea. it . Plata arieratelor o putem face numai cu mărfuri. Precum Italia ne-a plătit mărfurile noastre cu preţuri, cari erau cu 100 la sută peste preţul mondial şi astfel a reuşit să lichideze în şase luni aproape un miliard de lei ariebândă. In astfel de condiţii e clar că problema arieratelor, astfel cum e rezolvată de diferitele convenţii de plăţi, nu poate fi considerată ca aranjată pentru creditor. Creditorii străini îşi dau seama de acest lucru şi cei cu legături serioase în România, cei ce de decenii cunosc piaţa noastră, cei ce au câştigat şi au pierdut bani la noi, înţeleg foarte bine că e nevoie de căutarea unei formule, care peste litera convenţiilor să aibă consimţământul părţilor interesate. Pentru ca acest lucru să se realizeze, e nevoe de o colaborare concertată a tuturor părţilor cari pot contribui la rezolvarea chestiunii arieratelor, ca da* romîl&Bâ efe aproape 500 milioane* adunat din prime valutare, să se a»fecteze o sumă, care să facă posibilă scutirea tu»tiuror arieratelor scadente înainte de 16 Iunie 1935, de prima valutară de 44 la sută. Această soluţii va fi primită cu multă mulţumire de debitorii interesatî, dar să nu uităm că fără o contribuţie directă a părţilor, nu se va ajuns© la o lichidare rapidă a a©eiinr datorii. ^ "• rate, astfel celelalte ţări creditoare, trebuie să ne înlesnească plata arieratelor prin cumpărări de mărfuri. Pe calea mărfurilor, creditorul englez sau olandez, sau belgian va găsi singurul mijloc să primească imediat sau în scurt timp datoriile, ce par nelichidabile. Consimţind să-şi reducă o parte din creanţă, şi cu concursul debitorului român, creditorul străin e în măsură să ÎNLESNEASCĂ PĂTRUNDEREA PE PIAŢA LUI NAŢIONALA de mărfuri româneşti, cari nau debuşeu, ori nu pot concura acolo cu alte mărfuri, ori n’au (Continuare în pag. 111-a) Renunţarea la prima de 44 la sută la arierate Plata arieratelor cu mărfuri Situaţie tulbure in Austria PARIS, 29 (Rador). — Teama de o lovitură de Stat In Austria prind© tot mai multă consistenţă în cercurile bine informate din Paris, unde se subliniază îndeosebi ştirile alarmante primite în cursul nopţii trecute de la Londra. Se crede că Germania se bizue atât pe neînţelegerile actuale din Europa, cât şi pe neînţelegerile interne din Austria, de care propagandiştii naţional-socialişti nu sunt străini, împrejurarea că Franţa este încă ocupată de rezolvarea chestiunii renane şi în plină perioadă de alegeri, că Italia se află angajată în Africa şi că Anglia evită să ia angajamente precise în basinul dunărean ar însemna un moment bine ales. „L’Oeuvre” sub semnătura d-nei Genevieve Tabouis, scrie: „De la călătoria făcută de sir Austen Chamberlain la Viena, cercurile de la Foreign Office se arată tot mai pesimiste asupra situaţiei acestei ţări. La Paris şi la Londra se aşteaptă dealtfel ca la primul semn de agitaţie internă în Austria, — probabil la Linz, — Germania să anunţe oficial toate guvernele că îşi închide frontierele şi că nimeni nu mai poate trece în sau veni din Austria. In felul acesta Reichul va stabili că este în afară de cauză. „Parisul şi Londra, dacă ar dori să întreprindă ceva, şi-ar vedea acţiunea lor în Austria foarte complicată, dat fiind că legile Societăţii Naţiunilor nu s’ar putea aplica lesne într’un caz unde Reichul nu s’ar arăta şi în care numai politica internă a Austriei ar putea fi încriminată”. Trupe austriace la frontiera Germaniei LONDRA 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Reuter la Viena anunţă că Austria trimite conţin agente de trupe de la Viena şi din provinciile orientale la Salsburg şi în Tirol. Cauza acestor mişcări de trupe ar fi că s-au primit informaţii semnalând o activitate militară germană la frontiera austriacă. . * VIENA» 29 (Rador). __ Oraşul s’a deşteptat azi dimineaţă plin de svonuri din cele mai alarmante. Se afirma că o parte din garnizoana Vienei ar fî plecat în spre Tirol, iar alte cari se pretindeau bine informaţi» anunţau chiar că frontiera TEroiului ar fi fost închisă. Corespondentul Agenţiei Havas la Viena telegrafiază însă că toate aceste svonuri nu corespund situaţiei reale care, dacă este dificilă, nu e întru nimic mai gravă decât pâna în prezent. Cât priveşte mişcării© de trup© fără a se da lămuriri despre întinderea lor şi data când s’au făcut, de spun© că ele n’au nicio legătură cu situaţia internaţională actuală, in cercuril© oficiale se afirmă cu tărie că Austria est© pregătită pentru orice surpriză. Deasemenea pare sigur că pentru moment nu se aşteaptă la Viena nimic deosebit şi că niciun simptom care să îndreptăţească vreo îngrijorare deosebită n’a fost înregistrată în momentul de faţă. ici LONDRA, 29 (Rador). — Agenţia Reuter anunţă din Berlin: Ştirile despre mişcări de trupe austriace la frontiera germană sunt considerate aci ca mistificatoare, — s’a declarat de la Wilhelmstrasse corespondentului Agenţiei Reuter. Astfel de svonuri au circulat de câtva timp, iar întrucât priveşte o activitate din partea Germaniei, svonurile sunt absolut lipsite de temeiu, — s’a declarat din aceeaşi sursă. Danzigl aderă la acordul comercial polono- Mlanic Orașul liber Danzig a aderat la acordul comercial dintre Polonia și Marea Britani®.