Argus, iulie 1936 (Anul 26, nr. 6964-6990)

1936-07-01 / nr. 6964

ANUL XXV No. 6^64 NOUL MODEL « CILINDRI »9.84 217.4* ABONAMENTE« In țară Un an 1000 Lai 6 luni 550 m S luni 500 in străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 » 5 luni 800 m 3 lei in țară, 6 lei in străinătate, mm AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER și H. F. VALENTIN BIROURILE București, Str. Constantin Mirta Ro. 15 Et. ÎHDUSTEEI şi FINANŢE! Director GRIGORE GAFENCIU, TELE­FON: 3.05.44 Miercuri 1 Iulie 1936 mwh mmm* 8 CIONEtel asoitreftt, PALATUL CELEP Telefon 289.84 ?17.45 Hm «»»»MM—fewwewwm» publicitatea se primesc la administraţia ziarului ti la toate agenţiile de publicitate Finanţarea recoltei Delegaţia economică a guvernu­lui a hotărât măsurile de valo­rificare a recoltei de grâu. Un lu­cru la care nu s-a gândit este mo­dul cum va fi plătită recolta de că­tre exportatori. In timpuri normale, finanţarea recoltei se face de către casele ex­portatoare, care emit cecuri, în mo­nedă străină, le vând Băncii Naţio­nale la cursul legal şi se aprovizio­nează, astfel, cu leii necesari pen­tru plata recoltei la producători. Casele de export mai mici, care nu aveau legături importante în străinătate asupra cărora să poată trage cecuri acceptate de Banca Naţională, ca devize aur, aveau credit la băncile din ţară, fiecare în limita capacităţii ei de lucru.­­ Technica exportului liber crease, deci, mijloacele financiare necesare pentru finanţarea recoltei, fără ca marele public sau chiar organele oficiale să se preocupe de această problemă. Azi, situaţia s-a schimbat. Grâul nostru nu se poate exporta decât în ţări cu care avem convenţii de clearing.­ Exportatorii, care creau devize emiţând cecuri asupra case­lor lor­­ din străinătate pentru a se aproviziona cu lei, azi nu mai au acest mijloc de finanţare. Ca­sele din străinătate plăteau cecul exportatorilor din ţară, fiindcă pri­meau documentele de încărcare şi dispuneau de marfă, încasându-şi astfel sumele avansate pentru a o­­riora cecul emis în România. Azi, l : 1 ' ~~ . i .'LlUUlQj .. Lt este plătită marfa românească în străinătate, se trec la activul con­tului de clearing al Băncii Natio­nale Române din tara in care s’a făcut exportul. Banca Naţională plăteşte casei exportatoare române în lei valoa­rea mărfei exportate, însă tocmai după ce s’a făcut socoteala cui Banca Naţională din ţara de export şi, in orice caz, cel puţin ştase săptămâni după ce s’a făcut expor­tul. Casele exportatoare cele mai interesante, din punct de vedere financiar, adică tocmai acelea care au capacitatea de a crea devize formi la dispoziţia Băncii Naţio­nale ,înainte de a se fi făcut ex­portul, sunt azi puse în impo­sibilitate de a mai lucra. Dacă ţinem socoteala că aceste case sunt, în acelaş timp, cele mai bine organizate pentru strân­gerea, selecţionarea, rânduirea şi expedierea recoltei, vedem că problema finanţării are o deosebită importanţă. , , Casele care lucrează cu credit, de la băncile din ţară, sunt lovite de aceeaş incapacitate de a lu­cra, din cauză că ele nu pot preda documentele de încărcare pentru garantarea avansului făcut de banca din România. Nevoia de a aştepta săptămâni întregi până să se facă socoteala la Banca Naţională din România şi la cea din ţară de export pentru ca să fie găsit liber disponibilul exportatorului român şi să î se restitue banii avansaţi la cumpă­rarea recoltei, face ca banca par­ticulară din România, chiar dacă are bani disponibili, să nu se vire în asemenea afaceri, unde nu are o acoperire imediată, ci trebue să fie în suspensie, luni întregi, con­turi de zeci de milioane. Aşa cum se practici acum co­merţul nostru de export, el a de­venit aproape un comerţ de Stat, cel puţin din punct de vedere al finanţării. Nimeni nu are interes să avan­seze sumele necesare pentru cum­părarea naltei. Carele de export sunt bucuroase surPine la***dis­poziţia Statului eAiuinţa­­şi ga­ranţia lor pentru puma executare a exportului în schimbul unui co­mision, dar finanţarea rămâne în sarcina Statului, atâta timp cât el va crede că are un interes să se amestece în comerţul cu s..b­ină­­tatea şi să oblige pe exportatori - trece prin conturile de clearing. Cum vedem­ problema este foarte importantă pentru că bună­voinţa nu e de ajuns în materie de finanţe şi fără finanţe nimic nu se poate mişca. I A Curte­an­u I O linie maritimă C­onstant­a^Trebizunda ? *■ —--------­ România ţara d­e tranzit pentru tarile asiatice O interesantă propunere a guvernului Iranului Guvernul român e în posesia unei importante propuneri făcute de guvernul iranian. Anume să se înceapă negocieri pentru înființa­rea unei linii maritime directe între Constanţa şi Trebizunda. Guver­nul iranian arată că dacă se poate ajunge la o înţelegere principială , în această direcţiune, atunci se vor începe negocieri ulterioare cu gu­vernul turc, în scop d­e a se în­făr­­pi tranzitul prin Trebizunda, pen­tru Persia. ' L [*(*} Propunerea a fost supusă exe­­minării Regiei Autonome a Por­turilor şi a căilor de comunicaţie pe apă, care ar urma să înfiinţeze o asemenea linie. Argumentele pentru înfiinţarea unei asemenea căi maritime sunt: Graţie ei se poate înjgheba un schimb normal de afaceri între România şi Iran. Am putea să obţinem noi o parte din tranzitul de mărfuri spre Iran care se face acum prin Fiume şi Triest. Am putea să ne desvoltăm a­­facerile cu partea răsăriteană a Turciei şi să încercăm vânzarea de pro­duse româneşti în ţările asiatice limitrofe Iranului. Sunt avantagii caii îşi au va­loarea lor. Numai că parcul no­stru, de vapoare comerciale e des­tul de redus şi urmează să se­­ stabilească dacă punerea unui va­por, sau a mai multor, compen­­­sează paguba pe care n­e-ar crea-o Retragerea de pe altă linie.­­E o chestiune care e în mo- r dreptul de faţă în studiu, astfel r­rorn încât, în puţine zile, se va cu­noaşte rezultatul ei. ★ In legătură cu propunerea de mai sus, socotim, interesant săi ară­tăm că, In prima jumtate a anului curent, s’a făcut un oarecare co­merţ cu Iranul. Legaţia noastră dela Teheran a stăruit pentru re­­g­rea de relaţii comerciale şi înce­puturile încep să se vadă: exportul făcut în aceste şase luni nu repre­zintă, e drept, decât puţine mi­lioane. Dar el dovedeşte că un export se poate face, — ?adică că sunt articole româneşti cari interesează piaţa iraniană, aşa că speranţele în viitorul relațiilor comerciale ro­­mâno-irane nu sunt lipsite de te­mei­­i . Tratative comerciale intre Soviete şi Statele­ Unite La Moscova se duc negocieri pentru prelungirea şi extinderea acordului comercial cu Statele Unite, care expiră în iulie. Se ştie că anul trecut Statele Unite au acordat Sovietelor clau­­za naţiunii celei mai favorizate aceştia obligându-se să cumpere în decurs de un an mărfuri ame­­ricane în valoare de 6 milioane lire sterline, întrucât Sovietele au făcut faţă acestei obligaţiuni, caută acum să obţină noui concesii. «*. % 11 ó V P­I 29 Iunie Credem a şti din isvor austriac că pe baza unei înţelegeri interve­nite între guvernul român şi cel austriac cota de 25 la sută ce se depune în valută forte pentru ex­portul de petrol făcut în Austria, se va depune în viitor în lire sterline şi nu în franci francezi cum s’a fă­cut până acuma. * Guvernul austriac a invitat gu­vernul român să trimită la Viena delegaţi pentru negocierea şi în­cheierea unui acord de plăţi. Cu toate că invitaţia a fost pri­mită de mai mult timp, guvernul nostru nu a avut posibilitatea să fixeze data plecării la Viena a de­legaţilor noştri, şi nu a desemnat nici persoanele cari vor face parte din delegaţie. In momentul de faţa, d. v. Hauenschild, monstrul Aus­triei la Bucureşti, se găseşte la Vi­ena, unde pregăteşte programul discuţiilor. D. ministru al Austriei se va îna­poia în cursul acestei săptămâni la Bucureşti şi probabil că atunci se va hotărî începerea tratative­lor. ★ După ce s’a distrus în Brazilia cafea şi bumbac, după distrugerile de grâu, Argentina vine cu o ino­vaţie. In Argentina s’a început dis­trugerea unei cantităţi de jumătate milion de kgr. de struguri. Acea­sta, pentru a se preîntâmpina o scădere a preţurilor­­­.A­tui pro­dus, Ziarul „Die Boerse“ din Viena, pu­blică un comentar privitor la re­zultatele bilanţului pe 1935 ale 11­­zinelor Skoda din Pilsen. Benefi­­ciu! net a fost în anul trecut în­treit, iar beneficiul brut a fost de două ori mai mare ca cel din 1934. Uzinele Skoda plăteşte un divi­dend de 35 Kc. de acţiune, faţă de 29 Kc in 1934). Cursul actual al ac­ţiunilor Skoda e de 1530 Kc. bu­cata. Totalul vâzărilor făcute de U­­zinele Skoda în 1935, a depăşit un miliard de Kc. Contul debitor s'a redus la 884,7 milioane Kc. dela 1022,6 milioane Kc in 1934, iar con­tul creditor a scăzut la 361,2 mi­­lioane Kc. față de 598 milioane în anul trecut. ★ Banca Olandei a scăzut scontul HAGA, 29 (Rador). — Banca Olandei a redus taxa scontului de la 4 la sută la 3 jum. la sută. V-as Citiți în pag. Nu se mai blochează francii francezi Politica externă a Angisei LONDRA, 29 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei Havas anunţă: In lipsa d-lui Baldwin, d. Ramsay Macdonald a prezidat consiliul de miniştri de azi dimineaţă. S'a a discutat in special chestiuni di­ politică internă în legătura cu şomajul. In cercurile partidelor de opoziţie se afirmă că d. Baldwin nu se în­toarce până joi din provincie pentru a nu fi silit să răspundă în persoa­nă diverselor chestiuni cari vor fi pise guvernului în şedinţa de după amiază a Camerei Comunelor. Se afirmă în aceste cercuri că re­centele discursuri şi declaraţii ale unora din membrii guvernului sunt considerate de opinia publică drept o dovadă că guvernul a pierdut con­trolul în chestiunile de politică ex­ternă. După toate probabilităţile deputaţii din opoziţie vor întreba astăzi gu­vernul dacă recentele discursuri ale d-lor Neville Chamberlain și Duff Cooper au fost aprobate de d■ Bald­win. Va răspunde în numele guver­nului sir John Simon. I HBBI Politica monetară a Fronte­ i nu sunt nici zece zile de când speculaţia internaţională a pre­zis francului francez o nouă afi­niere faţă de lira sterlină. S’a vorbit de raportul 100 de franci faţă de o liră sterlină şi tulbu­­rările monetare isvorâte din cre­dinţa devalorizării iminente au fost exploatate la maximum de cei cari fac operaţii cu devize. Desamăgirea e azi mare în rândul lor. Angajamentele la ter­men sunt enorme şi e posibil să se mai producă mari surprize. Raportul pentru vânzări la ter­men pe 30 de zie a scăzut pen­tru operaţii în franci contra li­re sterline, dela 67 la sută pe an la 14 la sută pe an. Repor­tul pentru vânzări la termen pe 90 de zile a scăzut dela 36 la 18 la sută pe an. Cei cari au făcut vânzări de franci, livrare în 30 de zile, vor suferii pierderi des­tul de mari Speculaţii­le adevăru­lui moneta unanim­al ( care aprob­­are a eui a fost o g „baissişti” acestui vot timp. A fost o curile final vernul Froi cu metodei de stat asi iau doctrin cut. Intre­bare nu se care poate Guvernul Franţa exp­reit. Ţinta lui e să sporească­ consumul, adică circulaţia de bunuri pe piaţa internă fran­ceză. Datorită acestei circulaţii sporite se va valorifica mai bine capacitatea de producţie şi im­plicit se va eftini producţia. A­­ceastă eftinire a producţiei va pune Franţa în măsură să lupte pe pieţele ce o interesează cu concurenţa străină şi va permi­te scurgerea excedentului de producţie neconsumat pe piaţa internă. Devalorizarea francului a fost dată la o parte. Guvernul fran­cez refuză această soluţie. Re­zultatele unei astfel de operaţii nu par nici de­cum sigure. An­glia a devalorizat în alte condi­ţii decât acele ce le-ar întâlni Franţa. In 1932 indexul preţu­rilor era cel mai scăzut dela 1929 încoace şi criza de consu­le desfăşoară într’o poporţ d­­e aproape 95 la sută înăuntru­mperiului francez -- meropolă protectorate şi colonii. Ce rost ar avea o devalorizare a fran­­cului când această openţie nu poate însemna alt lucru decât o impunere camuflată a capitalu­lui mobiliar francez. Pe de altă parte nici ideia u­­nei noui alinieri a francului la lira sterlină şi dolar nu pare să fie posibilă. Anglia nu e dispusă să-şi pă­răsească politica ei monetară de azi. Deslipirea lirei sterline de etalonul a­re un fapt economic, asupra cărui Anglia nu înţe­lege să revină. Cele 25 de mi­liarde de fratci aur, cari s’au refugiat în Anglia în urma crizei financiare ce curează în Franţa dela începutul anului acesta, nu au putut să hitărască politica Scopul Centralei comerci- Citim în ziarul „Politika“ din Bel­grad. „Reprezentanţi Industriei cehe au început după vizita lor la Bel­grad, lucrările pregătitoare pentru organizarea unei centrale comerci­ale a Micei înţelegeri. Prin aceasta se urmăreşte să se dea industriei şi finanţei ceho­slovace, cari caută să stabilească raporturi cu guvernul român sau iugoslav sau cu forurile interesate din ambele ţări, posibilitatea unei sistematice colaborări comerciale“. Urcarea preţului la cereele In Aierica Recenta urcare a preţurilor la cerealele americane a fost deter­minată de neliniştea crescândă provocată de seceta din regiunile de nord-vest. Guvernul a dat pu- Lichidarea creanţelor din exerciţiul 1954-1935 înainte de a pleca lui Fraga d. Victor Rădules­­cu, subsecretar de stat la ministerul de finanţe a redactat un important proect de decret pentru lichidarea în numerar a unei bune părţi din dato­riile Statului din­­exerci­­ţiul 1334—35. Din cifra de aproape 500­ milioane lei cât reprezentau arieratele aces- Cum se vor plăti Direcţia Mişcării Fondurilor a În­tocmit un tablou cu totalul creanţe­lor rămase de plată pe exerciţiul 1934—35. Sumele de pe acest ta­blou au fost reduse din o­­ficiu cu 50 la sută în con­formitate cu legea buge­tară din exerciţiul 1936— 1937. Această lege prevede achitarea sumelor din exerciţiul 1934/35 în proporţie de 50 la sută, în numerar, în cursul anului bugetar 1936/37, iar restul de 50 la sută la opţiune, fie imediat prin rentă tranşa B, fie în numerar, în cursul exerciţiului bu­getar 1937/38. CREANŢELE MAI MICI DE 3000 LEI Au fost exceptate dela criteriile­­ legale sumele sub 3000 lei care ves* fi plătite integral la cerere. CREANŢELE DELA­­3000 LA 20.000 LEI Pentru sumele dela 3000 la 20.000 lei s'a aplicat numai reducerea de 50 la sută astfel că deţină­torii creanţelor 1934-35 până la suma dle 20.000 lei vor primi imediat lu- I mutate d­in suma ce li se lui exerciţiu s’au lichidat sub dife­rite forme circa 200 milioane lei prin decretele lunare suplimentare de la Aprilie încoace. Faţă de cererile insistente ale furnizorilor, autorităţilor şi în ge­neral a tuturor deţinătorilor de creanţe 1934—35, ministerul de fi­nanţe a avizat la achitarea unor alte importante sume ordonanţate în numitul exerciţiu, datoriile Statului cuvine, prin decretul spe­cial din luna iulie, restul urmând să fie achitat tot în numerar prin decretele speciale ale lunilor vii­toare. CREANŢELE DELA 20 MII LA 100.000 LEI Pentru sumele dela 20 mii la 100.000 lei s-a apli­cat la coeficientul de 50 la sută, cota de 1/3 astfel că, deţinătorul unei cre­anţe de 90.000 lei, de pil­dă, va primi în numerar 15.000 lei şi restul până la 50 la sută, la decretele viitoare. CREANŢELE MAI MARI DE 100.000 LEI In sfârşit pentru sumele ordonanţate în exerciţiul 1934-35 ce depăşesc Î00 mii lei se va aplica în af­­ară de reducerea legală de 50 la sută, cota de 1/4, adică se va plăti imediat un sfert din drepturile de plată pe exerciţiul în curs restul urmând a fi lichi­dat, după posibilităţi, tot în cy}'( ? opalului exer­ciţiu,'*? %(^^a(recretelor Deci de care ne-am ocupat mai sus va prevede lichidarea a 90 milioane Iei şi va fi semnat încă în cursul săptămânii de d. V. Antonescu, ministrul finanţe­lor. In cercurile ministerului de fi­nanţe se speră ca până la finele exerciţiului să se poată achita dife­renţa până la 500 milioane lei cât reprezintă arieratele Statului din 1934/35. Plăţile admise Prin decretul ară­tat mai sus vor începe la toate ad­ministraţiile financiare din ţară în­cepând de la 15 iulie ch­. Trh. / cat în pruncie cmc* iuiu aie a»«*»« curent, la 4,03 milarde franci. . Situaţia in­dustriei petro­lifere din statele Suite Dupe o telegramă din New- York îmbunătăţirea preţurilor la petrolifere şi înviorarea generală a activităţii industriale, lasă să se întrevadă rezultate mulţumi­­toare în ce priveşte bilanţul pri­mului semestru. împrumuturile interne germane De la 1 ianuarie 1935, adică în decurs de 18 luni, doctorul Schacht a realizat împrumuturi interne în valoare de 3300 mi­lioane mărci, respectiv cca 12 miliarde lei pe lună. Se pregăteşte ocuparea militară a Dan­zigului? PARIS, 29 (Reuter). — „Le Temps" publică un editorial în care comentea­ză recentele n­anifestaţii naziste în Danzig. Trebue să s­portanţă artic de d. Foerst­aal-socialist Acesta a cer­tet, comisarul Oraşul Liber, propierea dintre mama ţai rmi şi desvoltarea bunelor relaţii intre Danzig şi Varşovia, prezenţa înaltului comisar devenise inutilă. întreaga presă a Reichului, precizea­ză „Le Temps", a reprodus acest arti­col al d-lui Foester, însoţindu-1 de nu­meroase comentarii. In editorialul său, „Le Temps" se întreabă, dacă nu cumva trebue să se aibă în vedere o lovitură germană care ar urma să se dea peste câteva săptă­mâni la Danzig. Ziarul aminteşte voinţa Reichului de a scăpa Oraşul Liber de orice control al Societăţii Naţiunilor, amintind în a­­celaşi timp opinia cercurilor engleze ,pretinzând“ că totul este prevăzut pentru a se da o lovitură germană la Danzig, asemănătoare cu reocuparea Renaniei. „Le Temps“ adaugă că ge­neralul comandant al regiunii militar Koenigsberg ar fi primit ordinul pregătească cadrele corpului de arma­tă destinat loviturii din Danzig. Mu se asigură psifia numai prin ridicarea ROMA, 29 (Rador). ' „Popofc/ oin Roma” scrie urmit&re\e : „Nu trebuie sâ se cr^â că p.* abrogarea sancțiuniV ,acea H asigurată. Sunt proilen­e pitice și economice grav« cari trJU,esc să fie rezolvat^}, pintre ele mal principale sunt: raporturiî Banco­­germane, raporturile mglo-ger­­mane, situația din ExvA ceniIT problema Ep­opei q/,la‘e. _,ns, blema echt/brului ^f^j'eco-Pi'ecum sFcap.­tale^ro% comer­­nomice asupra diale și a devize'“’ ne acorde o deosebită, im­­•Vi publicat de curând ,^ul partidului najio­­uzig, afirmă ziarul, cărtarea d-lui Les­­ti­ Naţiunilor în rival că, după a­­manta şi Polonia

Next