Argus, iulie 1936 (Anul 26, nr. 6964-6990)
1936-07-01 / nr. 6964
ANUL XXV No. 6^64 NOUL MODEL « CILINDRI »9.84 217.4* ABONAMENTE« In țară Un an 1000 Lai 6 luni 550 m S luni 500 in străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 » 5 luni 800 m 3 lei in țară, 6 lei in străinătate, mm AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER și H. F. VALENTIN BIROURILE București, Str. Constantin Mirta Ro. 15 Et. ÎHDUSTEEI şi FINANŢE! Director GRIGORE GAFENCIU, TELEFON: 3.05.44 Miercuri 1 Iulie 1936 mwh mmm* 8 CIONEtel asoitreftt, PALATUL CELEP Telefon 289.84 ?17.45 Hm «»»»MM—fewwewwm» publicitatea se primesc la administraţia ziarului ti la toate agenţiile de publicitate Finanţarea recoltei Delegaţia economică a guvernului a hotărât măsurile de valorificare a recoltei de grâu. Un lucru la care nu s-a gândit este modul cum va fi plătită recolta de către exportatori. In timpuri normale, finanţarea recoltei se face de către casele exportatoare, care emit cecuri, în monedă străină, le vând Băncii Naţionale la cursul legal şi se aprovizionează, astfel, cu leii necesari pentru plata recoltei la producători. Casele de export mai mici, care nu aveau legături importante în străinătate asupra cărora să poată trage cecuri acceptate de Banca Naţională, ca devize aur, aveau credit la băncile din ţară, fiecare în limita capacităţii ei de lucru. Technica exportului liber crease, deci, mijloacele financiare necesare pentru finanţarea recoltei, fără ca marele public sau chiar organele oficiale să se preocupe de această problemă. Azi, situaţia s-a schimbat. Grâul nostru nu se poate exporta decât în ţări cu care avem convenţii de clearing. Exportatorii, care creau devize emiţând cecuri asupra caselor lor din străinătate pentru a se aproviziona cu lei, azi nu mai au acest mijloc de finanţare. Casele din străinătate plăteau cecul exportatorilor din ţară, fiindcă primeau documentele de încărcare şi dispuneau de marfă, încasându-şi astfel sumele avansate pentru a oriora cecul emis în România. Azi, l : 1 ' ~~ . i .'LlUUlQj .. Lt este plătită marfa românească în străinătate, se trec la activul contului de clearing al Băncii Nationale Române din tara in care s’a făcut exportul. Banca Naţională plăteşte casei exportatoare române în lei valoarea mărfei exportate, însă tocmai după ce s’a făcut socoteala cui Banca Naţională din ţara de export şi, in orice caz, cel puţin ştase săptămâni după ce s’a făcut exportul. Casele exportatoare cele mai interesante, din punct de vedere financiar, adică tocmai acelea care au capacitatea de a crea devize formi la dispoziţia Băncii Naţionale ,înainte de a se fi făcut exportul, sunt azi puse în imposibilitate de a mai lucra. Dacă ţinem socoteala că aceste case sunt, în acelaş timp, cele mai bine organizate pentru strângerea, selecţionarea, rânduirea şi expedierea recoltei, vedem că problema finanţării are o deosebită importanţă. , , Casele care lucrează cu credit, de la băncile din ţară, sunt lovite de aceeaş incapacitate de a lucra, din cauză că ele nu pot preda documentele de încărcare pentru garantarea avansului făcut de banca din România. Nevoia de a aştepta săptămâni întregi până să se facă socoteala la Banca Naţională din România şi la cea din ţară de export pentru ca să fie găsit liber disponibilul exportatorului român şi să î se restitue banii avansaţi la cumpărarea recoltei, face ca banca particulară din România, chiar dacă are bani disponibili, să nu se vire în asemenea afaceri, unde nu are o acoperire imediată, ci trebue să fie în suspensie, luni întregi, conturi de zeci de milioane. Aşa cum se practici acum comerţul nostru de export, el a devenit aproape un comerţ de Stat, cel puţin din punct de vedere al finanţării. Nimeni nu are interes să avanseze sumele necesare pentru cumpărarea naltei. Carele de export sunt bucuroase surPine la***dispoziţia Statului eAiuinţaşi garanţia lor pentru puma executare a exportului în schimbul unui comision, dar finanţarea rămâne în sarcina Statului, atâta timp cât el va crede că are un interes să se amestece în comerţul cu s..binătatea şi să oblige pe exportatori - trece prin conturile de clearing. Cum vedem problema este foarte importantă pentru că bunăvoinţa nu e de ajuns în materie de finanţe şi fără finanţe nimic nu se poate mişca. I A Curteanu I O linie maritimă Constanta^Trebizunda ? *■ —-------- România ţara de tranzit pentru tarile asiatice O interesantă propunere a guvernului Iranului Guvernul român e în posesia unei importante propuneri făcute de guvernul iranian. Anume să se înceapă negocieri pentru înființarea unei linii maritime directe între Constanţa şi Trebizunda. Guvernul iranian arată că dacă se poate ajunge la o înţelegere principială , în această direcţiune, atunci se vor începe negocieri ulterioare cu guvernul turc, în scop de a se înfărpi tranzitul prin Trebizunda, pentru Persia. ' L [*(*} Propunerea a fost supusă exeminării Regiei Autonome a Porturilor şi a căilor de comunicaţie pe apă, care ar urma să înfiinţeze o asemenea linie. Argumentele pentru înfiinţarea unei asemenea căi maritime sunt: Graţie ei se poate înjgheba un schimb normal de afaceri între România şi Iran. Am putea să obţinem noi o parte din tranzitul de mărfuri spre Iran care se face acum prin Fiume şi Triest. Am putea să ne desvoltăm afacerile cu partea răsăriteană a Turciei şi să încercăm vânzarea de produse româneşti în ţările asiatice limitrofe Iranului. Sunt avantagii caii îşi au valoarea lor. Numai că parcul nostru, de vapoare comerciale e destul de redus şi urmează să se stabilească dacă punerea unui vapor, sau a mai multor, compensează paguba pe care ne-ar crea-o Retragerea de pe altă linie.E o chestiune care e în mo- r dreptul de faţă în studiu, astfel rrorn încât, în puţine zile, se va cunoaşte rezultatul ei. ★ In legătură cu propunerea de mai sus, socotim, interesant săi arătăm că, In prima jumtate a anului curent, s’a făcut un oarecare comerţ cu Iranul. Legaţia noastră dela Teheran a stăruit pentru regrea de relaţii comerciale şi începuturile încep să se vadă: exportul făcut în aceste şase luni nu reprezintă, e drept, decât puţine milioane. Dar el dovedeşte că un export se poate face, — ?adică că sunt articole româneşti cari interesează piaţa iraniană, aşa că speranţele în viitorul relațiilor comerciale româno-irane nu sunt lipsite de temeii . Tratative comerciale intre Soviete şi Statele Unite La Moscova se duc negocieri pentru prelungirea şi extinderea acordului comercial cu Statele Unite, care expiră în iulie. Se ştie că anul trecut Statele Unite au acordat Sovietelor clauza naţiunii celei mai favorizate aceştia obligându-se să cumpere în decurs de un an mărfuri americane în valoare de 6 milioane lire sterline, întrucât Sovietele au făcut faţă acestei obligaţiuni, caută acum să obţină noui concesii. «*. % 11 ó V PI 29 Iunie Credem a şti din isvor austriac că pe baza unei înţelegeri intervenite între guvernul român şi cel austriac cota de 25 la sută ce se depune în valută forte pentru exportul de petrol făcut în Austria, se va depune în viitor în lire sterline şi nu în franci francezi cum s’a făcut până acuma. * Guvernul austriac a invitat guvernul român să trimită la Viena delegaţi pentru negocierea şi încheierea unui acord de plăţi. Cu toate că invitaţia a fost primită de mai mult timp, guvernul nostru nu a avut posibilitatea să fixeze data plecării la Viena a delegaţilor noştri, şi nu a desemnat nici persoanele cari vor face parte din delegaţie. In momentul de faţa, d. v. Hauenschild, monstrul Austriei la Bucureşti, se găseşte la Viena, unde pregăteşte programul discuţiilor. D. ministru al Austriei se va înapoia în cursul acestei săptămâni la Bucureşti şi probabil că atunci se va hotărî începerea tratativelor. ★ După ce s’a distrus în Brazilia cafea şi bumbac, după distrugerile de grâu, Argentina vine cu o inovaţie. In Argentina s’a început distrugerea unei cantităţi de jumătate milion de kgr. de struguri. Aceasta, pentru a se preîntâmpina o scădere a preţurilor.Atui produs, Ziarul „Die Boerse“ din Viena, publică un comentar privitor la rezultatele bilanţului pe 1935 ale 11zinelor Skoda din Pilsen. Beneficiu! net a fost în anul trecut întreit, iar beneficiul brut a fost de două ori mai mare ca cel din 1934. Uzinele Skoda plăteşte un dividend de 35 Kc. de acţiune, faţă de 29 Kc in 1934). Cursul actual al acţiunilor Skoda e de 1530 Kc. bucata. Totalul vâzărilor făcute de Uzinele Skoda în 1935, a depăşit un miliard de Kc. Contul debitor s'a redus la 884,7 milioane Kc. dela 1022,6 milioane Kc in 1934, iar contul creditor a scăzut la 361,2 milioane Kc. față de 598 milioane în anul trecut. ★ Banca Olandei a scăzut scontul HAGA, 29 (Rador). — Banca Olandei a redus taxa scontului de la 4 la sută la 3 jum. la sută. V-as Citiți în pag. Nu se mai blochează francii francezi Politica externă a Angisei LONDRA, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei Havas anunţă: In lipsa d-lui Baldwin, d. Ramsay Macdonald a prezidat consiliul de miniştri de azi dimineaţă. S'a a discutat in special chestiuni di politică internă în legătura cu şomajul. In cercurile partidelor de opoziţie se afirmă că d. Baldwin nu se întoarce până joi din provincie pentru a nu fi silit să răspundă în persoană diverselor chestiuni cari vor fi pise guvernului în şedinţa de după amiază a Camerei Comunelor. Se afirmă în aceste cercuri că recentele discursuri şi declaraţii ale unora din membrii guvernului sunt considerate de opinia publică drept o dovadă că guvernul a pierdut controlul în chestiunile de politică externă. După toate probabilităţile deputaţii din opoziţie vor întreba astăzi guvernul dacă recentele discursuri ale d-lor Neville Chamberlain și Duff Cooper au fost aprobate de d■ Baldwin. Va răspunde în numele guvernului sir John Simon. I HBBI Politica monetară a Fronte i nu sunt nici zece zile de când speculaţia internaţională a prezis francului francez o nouă afiniere faţă de lira sterlină. S’a vorbit de raportul 100 de franci faţă de o liră sterlină şi tulburările monetare isvorâte din credinţa devalorizării iminente au fost exploatate la maximum de cei cari fac operaţii cu devize. Desamăgirea e azi mare în rândul lor. Angajamentele la termen sunt enorme şi e posibil să se mai producă mari surprize. Raportul pentru vânzări la termen pe 30 de zie a scăzut pentru operaţii în franci contra lire sterline, dela 67 la sută pe an la 14 la sută pe an. Reportul pentru vânzări la termen pe 90 de zile a scăzut dela 36 la 18 la sută pe an. Cei cari au făcut vânzări de franci, livrare în 30 de zile, vor suferii pierderi destul de mari Speculaţiile adevărului moneta unanimal ( care aprobare a eui a fost o g „baissişti” acestui vot timp. A fost o curile final vernul Froi cu metodei de stat asi iau doctrin cut. Intrebare nu se care poate Guvernul Franţa expreit. Ţinta lui e să sporească consumul, adică circulaţia de bunuri pe piaţa internă franceză. Datorită acestei circulaţii sporite se va valorifica mai bine capacitatea de producţie şi implicit se va eftini producţia. Această eftinire a producţiei va pune Franţa în măsură să lupte pe pieţele ce o interesează cu concurenţa străină şi va permite scurgerea excedentului de producţie neconsumat pe piaţa internă. Devalorizarea francului a fost dată la o parte. Guvernul francez refuză această soluţie. Rezultatele unei astfel de operaţii nu par nici decum sigure. Anglia a devalorizat în alte condiţii decât acele ce le-ar întâlni Franţa. In 1932 indexul preţurilor era cel mai scăzut dela 1929 încoace şi criza de consule desfăşoară într’o poporţ de aproape 95 la sută înăuntrumperiului francez -- meropolă protectorate şi colonii. Ce rost ar avea o devalorizare a francului când această openţie nu poate însemna alt lucru decât o impunere camuflată a capitalului mobiliar francez. Pe de altă parte nici ideia unei noui alinieri a francului la lira sterlină şi dolar nu pare să fie posibilă. Anglia nu e dispusă să-şi părăsească politica ei monetară de azi. Deslipirea lirei sterline de etalonul are un fapt economic, asupra cărui Anglia nu înţelege să revină. Cele 25 de miliarde de fratci aur, cari s’au refugiat în Anglia în urma crizei financiare ce curează în Franţa dela începutul anului acesta, nu au putut să hitărască politica Scopul Centralei comerci- Citim în ziarul „Politika“ din Belgrad. „Reprezentanţi Industriei cehe au început după vizita lor la Belgrad, lucrările pregătitoare pentru organizarea unei centrale comerciale a Micei înţelegeri. Prin aceasta se urmăreşte să se dea industriei şi finanţei cehoslovace, cari caută să stabilească raporturi cu guvernul român sau iugoslav sau cu forurile interesate din ambele ţări, posibilitatea unei sistematice colaborări comerciale“. Urcarea preţului la cereele In Aierica Recenta urcare a preţurilor la cerealele americane a fost determinată de neliniştea crescândă provocată de seceta din regiunile de nord-vest. Guvernul a dat pu- Lichidarea creanţelor din exerciţiul 1954-1935 înainte de a pleca lui Fraga d. Victor Rădulescu, subsecretar de stat la ministerul de finanţe a redactat un important proect de decret pentru lichidarea în numerar a unei bune părţi din datoriile Statului dinexerciţiul 1334—35. Din cifra de aproape 500 milioane lei cât reprezentau arieratele aces- Cum se vor plăti Direcţia Mişcării Fondurilor a Întocmit un tablou cu totalul creanţelor rămase de plată pe exerciţiul 1934—35. Sumele de pe acest tablou au fost reduse din oficiu cu 50 la sută în conformitate cu legea bugetară din exerciţiul 1936— 1937. Această lege prevede achitarea sumelor din exerciţiul 1934/35 în proporţie de 50 la sută, în numerar, în cursul anului bugetar 1936/37, iar restul de 50 la sută la opţiune, fie imediat prin rentă tranşa B, fie în numerar, în cursul exerciţiului bugetar 1937/38. CREANŢELE MAI MICI DE 3000 LEI Au fost exceptate dela criteriile legale sumele sub 3000 lei care ves* fi plătite integral la cerere. CREANŢELE DELA3000 LA 20.000 LEI Pentru sumele dela 3000 la 20.000 lei s'a aplicat numai reducerea de 50 la sută astfel că deţinătorii creanţelor 1934-35 până la suma dle 20.000 lei vor primi imediat lu- I mutate din suma ce li se lui exerciţiu s’au lichidat sub diferite forme circa 200 milioane lei prin decretele lunare suplimentare de la Aprilie încoace. Faţă de cererile insistente ale furnizorilor, autorităţilor şi în general a tuturor deţinătorilor de creanţe 1934—35, ministerul de finanţe a avizat la achitarea unor alte importante sume ordonanţate în numitul exerciţiu, datoriile Statului cuvine, prin decretul special din luna iulie, restul urmând să fie achitat tot în numerar prin decretele speciale ale lunilor viitoare. CREANŢELE DELA 20 MII LA 100.000 LEI Pentru sumele dela 20 mii la 100.000 lei s-a aplicat la coeficientul de 50 la sută, cota de 1/3 astfel că, deţinătorul unei creanţe de 90.000 lei, de pildă, va primi în numerar 15.000 lei şi restul până la 50 la sută, la decretele viitoare. CREANŢELE MAI MARI DE 100.000 LEI In sfârşit pentru sumele ordonanţate în exerciţiul 1934-35 ce depăşesc Î00 mii lei se va aplica în afară de reducerea legală de 50 la sută, cota de 1/4, adică se va plăti imediat un sfert din drepturile de plată pe exerciţiul în curs restul urmând a fi lichidat, după posibilităţi, tot în cy}'( ? opalului exerciţiu,'*? %(^^a(recretelor Deci de care ne-am ocupat mai sus va prevede lichidarea a 90 milioane Iei şi va fi semnat încă în cursul săptămânii de d. V. Antonescu, ministrul finanţelor. In cercurile ministerului de finanţe se speră ca până la finele exerciţiului să se poată achita diferenţa până la 500 milioane lei cât reprezintă arieratele Statului din 1934/35. Plăţile admise Prin decretul arătat mai sus vor începe la toate administraţiile financiare din ţară începând de la 15 iulie ch. Trh. / cat în pruncie cmc* iuiu aie a»«*»« curent, la 4,03 milarde franci. . Situaţia industriei petrolifere din statele Suite Dupe o telegramă din New- York îmbunătăţirea preţurilor la petrolifere şi înviorarea generală a activităţii industriale, lasă să se întrevadă rezultate mulţumitoare în ce priveşte bilanţul primului semestru. împrumuturile interne germane De la 1 ianuarie 1935, adică în decurs de 18 luni, doctorul Schacht a realizat împrumuturi interne în valoare de 3300 milioane mărci, respectiv cca 12 miliarde lei pe lună. Se pregăteşte ocuparea militară a Danzigului? PARIS, 29 (Reuter). — „Le Temps" publică un editorial în care comentează recentele nanifestaţii naziste în Danzig. Trebue să sportanţă artic de d. Foerstaal-socialist Acesta a certet, comisarul Oraşul Liber, propierea dintre mama ţai rmi şi desvoltarea bunelor relaţii intre Danzig şi Varşovia, prezenţa înaltului comisar devenise inutilă. întreaga presă a Reichului, precizează „Le Temps", a reprodus acest articol al d-lui Foester, însoţindu-1 de numeroase comentarii. In editorialul său, „Le Temps" se întreabă, dacă nu cumva trebue să se aibă în vedere o lovitură germană care ar urma să se dea peste câteva săptămâni la Danzig. Ziarul aminteşte voinţa Reichului de a scăpa Oraşul Liber de orice control al Societăţii Naţiunilor, amintind în acelaşi timp opinia cercurilor engleze ,pretinzând“ că totul este prevăzut pentru a se da o lovitură germană la Danzig, asemănătoare cu reocuparea Renaniei. „Le Temps“ adaugă că generalul comandant al regiunii militar Koenigsberg ar fi primit ordinul pregătească cadrele corpului de armată destinat loviturii din Danzig. Mu se asigură psifia numai prin ridicarea ROMA, 29 (Rador). ' „Popofc/ oin Roma” scrie urmit&re\e : „Nu trebuie sâ se cr^â că p.* abrogarea sancțiuniV ,acea H asigurată. Sunt proilene pitice și economice grav« cari trJU,esc să fie rezolvat^}, pintre ele mal principale sunt: raporturiî Bancogermane, raporturile mglo-germane, situația din ExvA ceniIT problema Epopei q/,la‘e. _,ns, blema echt/brului ^f^j'eco-Pi'ecum sFcap.tale^ro% comernomice asupra diale și a devize'“’ ne acorde o deosebită, im•Vi publicat de curând ,^ul partidului najiouzig, afirmă ziarul, cărtarea d-lui Lesti Naţiunilor în rival că, după amanta şi Polonia