Argus, iulie 1936 (Anul 26, nr. 6964-6990)

1936-07-01 / nr. 6964

Miercuri , Iulie 1936 Conferinţa (Mul Grigore Gafencu la Academia de Export din Galaţi Cuvântul (Hui senator Apostol Popa GALAŢI» 29. — D. Grigore Ga­­fencu,­­directorul ziarului nostru solicitat fiind de către Academia li­­bera de export din oraşul nostru să ţină o conferinţă pentru închiderea ciclului de prelegeri ale anului 1935- 1936, a răspuns acestei invitaţiuni, vorbind Duminică în faţa unui au­ditoriu select despre „Prestigiul britanic“. In sala cochetă a academiei, po­pulată până în ultimul loc am notat pe d-nii: senator Apostol Popa, prof. I. G. Munteanu, consilier de Curte, Mantu, prof. Panaitescu, Francois Stilip, consul al Cehoslo­vaciei, jude preşedinte Roiu, dr. Eugen Răutu, col. Dimitriu, maior dr. Huhulea, avocat C. Dinescu, Haralamb Şerbănescu, fost deputat şi senator, George Bogza, preşe­dintele Bursei de mărfuri, Iorgu Penciu, dr. Dacianu, Devy Calma­­novici, consul al Estoniei, jude pre­ședinte Aurel Ionescu, prof. Ară­­mescu, inspector secundar dr. Hart, ing. Popovici, avocat Petrache Vâr­­tosu, avocat I. G. Vasiliu, prof. Lă­­zărescu, Ervin Popa, Victor Ia­­mandi, fost deputat, Maurice Gas­­pard, farmacist Gerea, prof. Pălăn­­ceanu, Eizu Goldring, dr. Marcu, medicul judeţului, avocat Al. Guţu, avocat C. Poenaru jude preşedinte Matei Pantelimon, dr. Nini Mantu, etc.» etc. CUVÂNTAREA D-LUI APOSTOL POPA Primul a luat cuvântul d. senator Apostol Popa care a spus : Am deosebita plăcere a vă pre­zenta pe d. senator Grigore Ga­­fencu, directorul şi în acelaş timp proprietarul celui mai important ziar economic din ţară, ZIARUL ,ARGUS". D-sa ne-a făcut onoarea de a ve­ni să vorbească la Academia noas­tră liberă de Export, despre "PRESTIGIUL BRITANIC". Cred că nici nu se putea alege mai bine omul, care să poată vorbi cu toată autoritatea când este vor­ba de prestigiu, fiindcă d. Gafencu se bucură în lumea noastră şi în tocite păturile, de un mare presti­giu. Datorită vastei d-sale culturi, d-sa fiind şi doctor în drept de la Paris, precum şi uriaşei sale munci depusă FARA­SGOMOT, dar cu micită perseverenţă în domeniul publicistic şi mai ales în tratarea cu multă competinţă a problemelor economice la ordinea zilei, d. Ga­fencu s'a distins repede şi apoi a fost chemat la posturi de mare răs­pundere. Astfel, Vam văzut în anul 1928 secretar general la Ministerul de Externe, apoi pe rând, subsecretar de Stat la Comunicaţii, la Preşe­­denţia Consiliului de Miniştri, la Ministerul de Externe şi în fine în aceeaşi calitate la Ministerul de In­dustrie şi de Comerţ, unde noi co­mercianţii şi industriaşii am avut ocaziunea să-i apreciam foarte mult marea înţelegere pe care am găsit-o la d-sa, totdeauna, în problemele noastre. In toate aceste importante dem­nităţi, d. Grigore Gafencu făcând dovadă unor calităţi superioare, printre care şi aceia de fin diplo­mat, nu numai că s'a achitat cu prisosinţă de grelele obligaţiuni ce-i incumbau, dar, a luptat cu multă demnitate ca nu care cumva institu­­ţiunile pe cari le conducea, să su­fere cea mai mică ştirbire de pres­tigiu. Apoi adresându-se d-lui Gafencu: Fericiţi de a vă putea saluta as­tăzi şi a vă ura bun sosit în aceas­tă aulă a Academiei noastre Libe­re de Export, să-mi daţi voie ca în calitatea mea de preşedinte al acestei tinere Academii, în numele Comitetului ei, să vă felicit pentru felul dv. a fi, pentru prestigiul de ca­re vă bucuraţi şi pentru munca fără preget ce o depuneţi, mai ales în apărarea problemelor economice. Noi vă urăm şi suntem siguri că pe acest drum pe care vă găsiţi, vom avea foarte curând plăcerea de a vă vedea ministru plin, ca astfel să aveţi posibilitatea de a vă afirma şi mai mult calităţile şi ca­pacitatea de muncă de care dispu­neţi. Dv. ştiţi că Municipiul nostru, port important aci la Dunăre, azi din nenorocire în multă suferinţă a fost poreclit de multă vreme „ORAŞ CUMPLIT DE NEGUS­TORI”. Aceşti negustori domnule sena­tor, au luptat şi luptă mereu pentru prestigiu. Ei cari mănuesc mărfurile, ştiu că prestigiul nu este o marfă, pres­tigiul deci nu se poate nici cumpăra şi nici vinde. Prestigiul care înseamnă viaţa omului, viaţa Instituţiei şi chiar viaţa unui Stat, trebuie să fie do­bândit. Dobândirea nu se poate obţine decât prin muncă, prin luptă şi prin calităţi superioare ca acelea ale Dv. Vă asigurăm deci că negustori­­mea noastră va fi totdeauna alătu­ri de Dv., şi de toţi acei cari înţe­leg a duce lupta pentru câştigarea şi menţinerea prestigiului, căci prestigiul nostru înseamnă presti­giul ţării. ★ D. GRIGORE GAFENCU a răs­puns mulţumind pentru măgulitoa­rele cuvinte adresate, după care şi-a desvoltat conferinţa anunţată, D. Gafencu a fost viu aplaudat la sfârşitul conferinţei pentru frumu­seţea şi claritatea expunerii. Informaţiuni Printr’un jurnal al Consiliului de miniştri, publicat in ,Monitorul Ofi­cial” din 29 iunie crt., s’a hotărât ca organele ministerului de finanţe să achite cu precădere şi integral pen­siunile invalizilor, orfanilor şi vă­duvelor de război­. Printr’un jurnal al Consiliului de miniştri, publicat în „Monito­rul Ofical” din 29 iunie crt, toţi funcţionarii publici, de orice sex şi etate, din serviciile Statului, regiilor, judeţelor şi comunelor, precum şi funcţionarii tuturor îinsti­tu­ţiu­nilor şi întreprinderilor particulare, indiferent de ce des­tinaţie vor avea la mobizare au fost obligaţi să posede pe cont propriu câte o mască individuală contra gazelor. Procurarea mășu­ii se va face numai prin intermediul Ministe­rului Armamentului. Neîntrunindu-se numărul de mem­bri statutar, Adunările Generale Ordinară și Extraordinară I. R. E., convocate pentru 26 Iunie a­­c„ au fost amânate în ziua de Vineri 3 Iulie, ora 18, la Societatea Politeeh­­nică, când se vor ţine cu oricâţi membri vor fi. Printr’un turani ai Cusutului de miniştri, publicat in „Monitorul Ofi­cial“ din 29 iunie cor, au fost fixa­te normele Pentru acordarea­­de autorizaţii provizorii speciale pen­tru transporturi mixte de materiale sau mărfuri, combinate cu Perum­­ne, proprietarilor de autocamioane. Pregătiri pentru secerişul grâneior SIBIU. — In unele regiuni ale Ardealului de sub — în deosebi în regiunea „Văii Secaşului’’ şi a Târ­navelor — ţăranii se pregătesc de zor pentru seceratul grâneior. de toamnă. Holdele in aceste regiuni au în­ceput sâ dea în galben, Prevestind secerişul apropiat. Se crede că la sfârşitul acestei luni pe Valea Târ­navelor, ţăranii vor inaugura cule­gerea narii recolte de grăne, care se arată a fi foarte abundentă, mai ales sub report calitativ. Dat fiind recolta de grăne piaţa Sibiului a fost asaltată săptămâna aceasta de însemnate cantităţi de grăne, fapt care a contribuit în mare măsură la scăderea preţului la acest produs. De unde până săp­tămâna aceasta hi. de grâu se vin­dea cu 360 lei, acum abea dacă s’a vândut cu 350. Negustorii — informaţi fiind că in anul acesta va fi o recoltă bună de grăne — se abţin dela cumpă­rări cu preţul de până acum. Săp­tămâna aceasta s’a înregistrat o simţitoare scădere la preţul gr­âne­lor­ Ţăranii fiind constrânşi de mul­­ţiple nevoi gospodăreşti şi casni­ce se văd siliţi a-şi desface acest produs, chiar şi pe preţurile reduse pe cari le oferă negustorii. Căci trebue reţinut: lucrările de seceriş reclamă agricultorilor multiple obligaţiuni ca: plata secerătorilor, etc. Agricultorii din regiunile viti­cole, cari mai dispun încă de can­tităţi disponibile de vin, se mărgi­nesc deocamdată să-şi acopere lip­surile băneşti. Prin vânzarea aces­tui produs. Cei cari nu mai dispun insă, de nici o cantitate disponibilă de vin se văd siliţi a desface pri­sosul de grăne din recolta anului trecut, chiar şi la preţul care se oferă pe piaţă de către uniii ne­gustori. Abţinându-se­­le la cumpărături­le­­le grăne, negustorii par a fi du­blat ofertele pentru ovăz, porumb şi orz fapt care contribua la urca­rea preţului la aceste produse. De unde până acum Porumbul se vin­dea cu 210 lei hl., ovăzul 150 şi orzul cu 200 — săptămâna trecută ele au înregistrat■’ porumbul o ur­care de 20 lei la hectolitru — ba cel de calitate bună și 30 lei, ovă­zul 30 lei la hl. și orzul 25 lei la hectolitru. Ridicarea sancţiunilor in Polonia ROMA, 28 (Rador). — Agenţia Ştefani transmite: Contele Ciano, ministrul aface­rilor străine, a primit în audienţă pe ambasadorul Poloniei care i-a comunicat că guvernul polon a de­cretat azi ridicarea sancţiunilor şi a dat dispoziţiile oportune pentru o repede reluare a legăturilor co­merciale. Ministrul afacerilor străine a mul­ţum­it ambasadorului Poloniei pen­tru această comunicare şi a luat act cu satisfacţie de acest gest tegns ARGUS TOTAL GENERAL ATENȚIUNE! ÎN­ P­ÂTfttrtUNI 11.911 câștiguri la ÎN VALOARE DE 289.142.196 LEI Priviţi planul acesta : -510.000 moeo 900,00© t Tofil 11.098 câștiguri în valoar* d« Lei 35*899.744 rccTUi lOîului «*«*«*­P#ft*rv tos*« 4 ei#seU . . Ut ls.SK» | 3 W i ’ I M» j *00 ftow* d»»* -CLASA TREIA Tragere«: 15 Saptemvrt« 1936 CAoAo­jrfl* a* d­«»» 2.1.000.000 - 2 500.000 2 200.000 PLANUL DE TRAGERE AL LOTERIEI DE STAT PE CLASE LOTERIA 11 CONEXATA CU LOTERIA UNIUNII FUNDAȚIILOR CULTURALE REGALE SISTEM MIXT 70.000 NUMERE IN 2 SERII (140.000 LOZURI) ȘI 4 CLASE CU 77.917 CÂȘTIGURI CLASA ÎNTÂIA Tragere«: 15 Iul!« 193* f» #♦ «*• Ci**»*«* t) »«*•­ L. 10*|l 1.0 21.000.000- 2.000.000 31.000.000-3.000.0002 500.000 1.000.0003 250.000 750.0802 200.000 400.0006 100.000 «COJWW34 100.0009 50.000 490.000e 50.000 400.000 91 10.000 510.690 10 72 20 000 10.000 200.000 7 20.oca 79 5JX» WWfflO «30 4.000 2.400.000 450 2.000 *».000 4200 1.57? 230 1.*74-344­­fWS «"TXaaMäc iW•*M]**n —Tmm Telul H.Q98 câștiguri în velour« d« L*4 22.©®2.7&4 CLASA DOUA Tregerea. t5 Awffcal 1936 Wse*/ tm fA«** CâtBteA» k ■­­j. '■y*i fj» • ** 2 .1,008.000-2,000.00b 3i.oBo.eof? SGOQOO I.OOO.DOD3 7 200.000 «ne.CMîo6 ioc rm* 100000 400-0009 booma 50.000 4*00.000 10-000 5000 to7? 20 000 15 000 200.000 1-080-000 T8 400 5 000 3.000.009 450 2000 4**> 2272 9,942.4005598 220.a#»**. •.** “iâ.022 4O0w 4 1 00.000 8 50000 16 30.000 77 20000 400 6.000 *0© 2.756 * 1 * 3 Lft1.5*»! L» Cilfcou* 12. Le* IM 2 .«,000 600-12,000.000 I.OOS.OOO=12.6Q0.660 2 2.000 0004.060,00b UO0.SOO 4 1.000 0004.000.600 12 100.000 R 400.000 1200.000 18 70.000, 1060.000 20 200000 60 100000 «000000 0.000.000 91 30.000*1.020.00© «Ofl 70,000 T.000.009 87 10,0008TO.OOO 290 300004-500.000 3W0 300004.000,000 471, 4.0001,054,000 470© 7000 27 4QQ.O09 mmo 1631 ta.hh?— 101.808000 * 1S29OBÓO0 TI199 ÎÎS4f «Mei« 909,; Toții 44.623 câștiguri în valoare de Lei 211.319.164 77.917 câştiguri în valoare de Lei 289.132.196 »I FUGIȚI RE NOROC! LOZUL LOTERIEI DE STAT ESTE CHEIA SANSEI! UI«»« 15 »I« lunii, oriunde *ti *i. el »fă de ve*he PENTRU DV. ! N DRUMUL AVERII. Ihn lo* intreg 800 lei pe cl.siS Un «fort de loz 200 lei pe cl.si CU 200 LEI PUTETI CÂSTIGA UN MILION! 2.000.000 1.000.000 400.000 400.000 400.000 300.000 1.440.000 3 600.000 12.415.200 La* 3 , I.OOO.OOO-3 250.000 6 100,000 9 50.000 51 10.000 78 5000 450 2.000 228 Ji'.955J0Ö 61W **** Tragere«: 15 Ocfenwrle 1936 m «I*** Cftaaeptia k IqAfJ __1«*»l La* _ 3 000.000 750.000 600.000 450.000 510.000 390.000 900.000 1.276.344 ■*» 7^875344 Msl 11.998 câtiguri în valoai* de Lei 29.831.144 CLASA PATRA 10.177.1*4 Toată plugărimea română e în mare fierbere. Sece­siul a înce­put în unele regiuni, iar în altele bate la uşă. Marea întrebare este care va fi preţul erealelor. Va fi oare un preţ care să răsplătească munca şi truda ţăranului? In toate ziarele, în toate confe­­rinţele, pe buzele tuturor, circulă un cuvânt misterios pe care pluga­rul nu-l înţelege, pentru că el per­sonal nu-i simte efectele, cuvântul acesta este Valorificarea. Câtă cerneală nu s’a întrebuin­ţat pentru a explica semnificaţia acestui cuvânt, care, pentru unii e­­conomişti are o anumită explica­ţie, iar pentru alţii o alta, cu to­tul contrarie. Nu există om politic care să nu aibă gata preparat un plan de valorificare, de pe urma căruia profită oricine, numai ţă­ranul nu. Părerea noastră e că nu poate exista decât o singură valorificare, aceea temeinică, aceea pe care o poate face singur ţăranul şi care se sprijină PE MARIREA PRO­DUCŢIUNEI LA HAR, CAT ŞI PE O CALITATE FARA COMPARA­ŢIE. Să luptăm prin toate mijloacele pe care ştiinţa şi bunul simţ ni Ie pun la dispoziţie, ca să sporim producţia noastră, să ne îmbunătă­ţim calitatea. Pământul ţării noastre poate pro­duce mult, ne putem chiar dubla recoltele. Da* Insă, ca să ne putem mări productîunea, este necesar ca să îngrijim acest pământ, să-i îna­poiem ceea ce i-am luat. Când vom putea să ne mărim­ productîunea, când vom avea o medie la ha. egală cu cea a Fran­ţei sau a Italiei, vom putea lesne învinge concurența cerealelor de peste Ocean, iar munca cultivato­rului român își va primi recom­pensa meritată. Aceasta e valorifi­carea cea sănătoasă, de pe urma căreia plugarul va fi aproape singu­rul beneficiar. Toate celelalte pro­­ecte de valorificare se sprijină ca o ajutorare financiară artificială, de pe urma căreia, marele profit II are intermediarul. Să venim în sprijinul ţăranului, însă să venim cu sfaturi şi cu o îndrumare de felul cum se poate şi trebue sporită producţiunea. Să-l învăţăm să-şi cultive bine pămân­tul, să şi-l îngraşe mai ales. Dacă avem o rezervă de bani ce poate fi întrebuinţată pentru valo­rificare, aceasta să fie întrebuin­ţată pentru subvenţionarea îngră­şămintelor artificiale şi stimularea folosirei îngrăşămintelor naturale. Cu trei miliarde lei au fost sub­venţionaţi plugarii cehoslovaci pen­tru procurare de ingrăşeminte în cursul ultimilor patru ani. Deci, valorificare naturală, te­meinică, care să-şi ajungă scopul, iar nu valorificare artificială, care să îmbogăţească un restrâns nu­măr de intermediari, care, în ma­joritatea cazurilor, nu-s români. Repetăm ceea ce am spus din a­­cest loc şi săptămâna trecută. Da­torită slabelor recolte de peste o­­cean din 1935, şi a celor ce se a­nunţă în acest an, la care se vor adăuga perspectivele puţin favo­rabile pentru recoltele anului ace­sta în Franţa şi Italia, piaţa mon­dială va fi favorabilă cerealelor noastre. In afară de aceasta chiar recolta noastră de grâu nu va fi cea pronosticată, ci aproape egală cu cea a anului trecut. Faţă de această situaţie, preţu­rile ce se propun a fi atinse prin prima de export,, credem că vor fi obţinute şi întrecute atât pe Pia­ţa mondială, cât şi la noi în ţară fără de acest sacrificiu, prin lipsa de disponibilitate. Atât se va cere cerealelor noastre, să fie de cali­tate. Se va repeta deci valorificarea anului trecut, adică o valorificare naturală sprijinită de acel fenomen obişnuit al cererei şi al ofertei, pe care se bizuiau înainte de război toate operaţiunile comerciale. NUTREŢUL MURAT Ne apropiem de timpul prielnic când un nutreţ poate fi pus la groa­pă şi murat. In special mea se meni decât de că, le transform rile, le punem­ Deşi cmo­ nutreţului m sată în părăsi (lei făcută de an dacă vre­­i să, nu avem , în loc de-a cat, nutretu și le murăm, mit, practica a aproape lă­­tită propagau­­Constantinescu directorul Institutului National Zoo­tehnic, care a apreciat importanta nutrețului murat în economia cres­ter­ei vitelor, această practică și a luat din nou un avânt foarte favo­rabil. Agronomii şi veteranii au răspuns cu mult entuziasm iniţiativei d-lui prof. Constantinescu im anul trecut şi nădăjduim cu in acest an propa­ganda va fi lărgită. Nutreţul murat e sistemul cel mai practic ii cel mai economic de-a păstra un furaj in timpul ier­nu Valoarea hrănitoare a unui nutreţ murat se măreşte foarte mult iar vi­tele îl mănâncă cu lăcomie. Prin murare, nutreţul se păstrează verde, conservându-şi cea mai mare parte din vitamine. Gustul acrişor al nu­treţului murat e foarte plăcut vi­telor. Orişice fel de nutreţ verde poate fi murat. Pentru murare este n­ecesar să avem pregătită­ din timp o groapă adâncă de 1.50 la 2 m. şi 1.50 la 2 m. lăţime. In privinţa lungimei, a­­ceasta depinde de cantitatea de nu­treţ pe care voim a o muta. Groapa va fi făcută pe un teren lipsit de umezeală. Imediat ce a fost cosit, fără al lăsa nici o oră pe câmp, lucerna, borceagurile ori porumbul trebuiesc puse la groapă pentru ca să aibă rezultate bune şi în special o mai bună fermentare. Pe măsură ce punem nutreţul la groapă va fi bine să-l îndesăm cu picioarele şi totodată să-l tăiem în omgana­ri­ anumita hârleţe. Stratul de nutreţ verde pus la murat trebue să întreacă nivelul pă­mântului cu SO cm. După aceia pu­nem pe deasupra nutreţului, hârtie gudronată şi apoi punem pe deasu­pra tot pământul scos din groapă. Cantitatea de pământ apasă pe masa nutreţului, goneşte tot aerul şi se produce o fermentaţie lipsită de aer. După trei părţi la patru luni, muratul este terminat şi nutreţul poate fi întrebuinţat la hrana vitelor. In special bovinele şi ovinele îl apreciază mai mul. Atragem atenţiunea că muratul nutreţurilor reuşeşte mai repede dacă groapă este umplută şi astu­pată în aceiaş zi. Rămâne de la sine înţeles­, că cei ce nu cunosc practica nutreţului murat, pe lângă cele spuse,ale noi, va fi bine ca să întrebe, agronomul respectiv, cari vor da cele i mai des­luşite informaţiuni, chiar pe teren, celor interesaţi. Este regretabil că plugărimea nu practică pe o scară mai întinsă, a­­cest procedeu de conservare, pro­cedeu care este cât se poate de sim­­plu­­l care dă rezultate atât de (monitiwar:G. in pag* ll’­a) die Aurel B­ăr­ăşescu Mărirea cantităţii şi îmbunătăţirea calităţii. Singura metodă de valorificare a cerealelor. Nutreţul murat Banca Naţionala a României Vas elevator de vânzare (ca­pa­citat­­ea 77 tone) Se aduce la cunoştinţa generală că Banca Naţională a României, vinde un vas elevator, denumit „NELLY”, aflător în portul Brăila, şi punctul denumit „Dana Băilor”. Doritorii de a-l vedea, se vor prezenta la Sucursala B. N. R. Brăila. Chinimaţiuni complecte se pot căpăta la Serviciul Tehnic­ B. N. R. Bucureşti, în fiecare zi de lucru, între orele 8—13 luni.­­ Ofertele închise în plic sigilat pot fi depuse atât la sucursalele B­­N. R. din Brăila şi Galaţi cât şi la Serviciul Tehnic B. N. R. din Bu­cureşti (secţia Administrativă), în fiecare zi de lucru între orele 8-13 lunie, până la 10 Iulie 1936 inclusiv. Concurenţii vor depune, înăuntrul acestui termen, o garanţie de lei 100.000 (una sută mii), restituibilă imediat după adjudecare. De Vânzare 3515 m.p. situat in Comn. TEREN in suprafaţă de 16 ha şi Militari-J­oşu (Ciurel) judeţul Ilfov. Amatorii vor prezenta pâ­nă în ziua licitaţiunii publice şi orale ce va avea loc la 10 Iulie 1036, orele 10 a. m­., câte o ga­ranţie de lei UNA SUTA MII în numerar, direct BĂNCII NA­ŢIONALE A ROMÂNIEI, Serviciul Arhitecturii din Bucureşti, Str. Băncii Naţionale nr. 8 (mezzanin), de unde se vor putea lua şi orice informaţiuni. Banca îşi rezervă dreptul de a decide. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea JudiciarăI D. Gheorghe Ştefan Petrei, născut în com. Luciu, jud. Bu­zău la 17 Aprilie 107, domiciliat în oraşul Focşani, jud. Putna a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe nume­le său patronimic de Petrea în acela de Petrescu, spre a se nu­mi Gheorghe Șt. Petrescu. ★ Ministcvj'iil ^'.'biică­­r»aa torni, art. 9 din legea asum' numelui, spre știința ac' cari ar voi'să facă opoziția» te­rmenul prevăzut de alini. II al zisuhip articol. Primul congres vinicol al ţârilor din Europa Centrală Alături de prima conferinţă agri­colă paneuropeană, se va ţine tot la Viena, între 3-5 Septembrie 1936, primul congres vinicol al ţărilor din Europa Centrală, organizat sub auspiciile Oficiului internaţional al vinului. Congresele precedente au făcut dovada că problemele referitoare la viticultura marilor ţări viticole din Europa occidentală se deose­besc, sub multe raporturi, de pro­blemele ce se pun ţărilor din Eu­ropa centrală. Atai mult decât atât, evenimen­tele epocii de după război­ au ope­rat schimbări fundamentale în si­tuaţia economică a Europei Cen­trale, schimbări care au avut con­secinţe pentru producţia vinului. Modul şi extinderea producţiei şi comerţului de vin au suferit modi­ficări remarcabile. Criza viticulturii în ţările din Eu­ropa Centrală e strâns legată, îna­inte de orice, de criza economică generală, care nu-i încă încheiată, ■ criză care a cauzat pagube mult mai mari în regiunile din centrul Europei, ca şi în acelea din Euro­pa occidentală. Oficiul internaţional al vinului speră că organizaţia congresului, pus sub auspiciile sale, va contri­bui să uşureze poate chiar să re­zolve greutăţile existente, deaceia acest Oficiu s’a adresat Sindicatu­lui general al viticultorilor din Au­stria şi Corporaţiei austriace« a ne­gustorilor de vin, rugându-i să puie sub patronajul lor un congres, ce se va organiza la Viena, centrul vi­niculture Europei Centrale. Aceste două corporaţii au satis­făcut cererea Oficiului international al vinului, și au stabilit, de comun acord, organizarea acestui prim congres.­­ *■ Programul acestui prim congres international a fost astfel alcătuit: 1) Coordonarea şi reforma legis­laţiei ce se referă la vin; 2) regle­mentarea producţiei vinului (chestiu­nea hibrizilor producători direcţi, problema restricţiunii în viticultură); 3) plasarea excedentelor producţia­­noi; 4) încurajarea consumaţiei de vin printr'o propagandă adecvată. Ţările care vor participa la con­gres au fost invitate să trim­eată rapoarte tratând situaţia în ţările lor respective (punctele I şi III din program). Analizele diferitelor ra­poarte vor fi adunate într’un ra­port colectiv, care va fi supus con­gresului. Au fost desemnaţi până acum, ca raporturi, d-nii: ing. Gheorguiev (Bulgaria), prof. Kaitner (Iugosla­via), Ufi, Vanni (Italia), consilier ministerial dr. Wobisch (Austria), prof. Teodorescu (România), prof. Werder (Elveţia), dr. Neoral (Ce­hoslovacia), dr. Reiszmann (Unga­ria), prof. Nedelicev (Bulgaria), consilier ministerial Marsic (Iugo­slavia), prof. Dalmasso (Italia), Ho­frat Loschnig (Austria), dr. Am­brosi (România), d­r. Stummer (Ce­hoslovacia), dr. Polgar şi director Dicenty (Ungaria), ing. Kusev, vi­cepreşedintele comisiunii interna­ţionale permanente a viticulturii (Bulgaria), preşedinte Moser (Iu­goslavia), director Valentino (Ita­lia), preşedinte Marki (Austria), di­rector Schwarz (România), dr. Waldsburger (Elveţia), inspector Jermar (Cehoslovacia), director Graf, director Kullmann şi Oscar Grosz (Ungaria), Léon Douard­e, directorul Oficiului international al vinului (Paris), v. Schlumberger PARCELE de 200­-250 mp. Cal«« fisoro&anti »a colţ Str. Slătineanu de vânze «re Lucrări edilitara terminam Aleea asfaltată Informaţiuni 1», S. A. JACQUES GOLD Str. Doamnei 19 AFACERI ANGLIA Avocat comercialist, plecând la Londra având relaţiuni financiara industriale comerciale preiau tran­­sacţiuni. Adresaţi ziar sub „Anglia“. 1 l­aFilme pentru cinematograf, producţii excepţională, se caută asociat Ziss, Hotel Nissa, Bucureşti Ce e cu controlul cine­matografelor Organele miniterului năuutaţii şi ale ministerului de interne au înce­put de câteva zile controlul sălilor de cinematograf spre a constata dacă localurile de proecţie corespund ce­rinţelor higienii şi siguranţei. Controlul acesta este cât se poate de bine venit. Avem intraidpvăr, in Bucureşti, chiar in centru, o seamă de cinematografe cari sunt un per­manent pericol pentru spectatori neincăpătoare, prost aerisite, fără ieşiri speciale in caz de incendiu, cu intrări înguste, — o adevărată capt­­mnitate pentru public. Printre acestea, „Corso” ţine locul iritaiv. E firesc deci să ne întrebăm pentru ce sala aceasta continuă să funcţioneze,­in dispreţul organelor sanitare şi de control. Ciocniri în Anglia intre taoişti şi antifascişti LONDRA 29 (Rador). — In piaţa din fata primăriei din Manchester produs ciocniri între fascişti s­au şi antifascişti la ieşirea de la o în­trunire organizată de partizanii lui sir Oswald Mosley.

Next