Argus, iulie 1936 (Anul 26, nr. 6964-6990)
1936-07-01 / nr. 6964
Miercuri , Iulie 1936 Conferinţa (Mul Grigore Gafencu la Academia de Export din Galaţi Cuvântul (Hui senator Apostol Popa GALAŢI» 29. — D. Grigore Gafencu,directorul ziarului nostru solicitat fiind de către Academia libera de export din oraşul nostru să ţină o conferinţă pentru închiderea ciclului de prelegeri ale anului 1935- 1936, a răspuns acestei invitaţiuni, vorbind Duminică în faţa unui auditoriu select despre „Prestigiul britanic“. In sala cochetă a academiei, populată până în ultimul loc am notat pe d-nii: senator Apostol Popa, prof. I. G. Munteanu, consilier de Curte, Mantu, prof. Panaitescu, Francois Stilip, consul al Cehoslovaciei, jude preşedinte Roiu, dr. Eugen Răutu, col. Dimitriu, maior dr. Huhulea, avocat C. Dinescu, Haralamb Şerbănescu, fost deputat şi senator, George Bogza, preşedintele Bursei de mărfuri, Iorgu Penciu, dr. Dacianu, Devy Calmanovici, consul al Estoniei, jude președinte Aurel Ionescu, prof. Arămescu, inspector secundar dr. Hart, ing. Popovici, avocat Petrache Vârtosu, avocat I. G. Vasiliu, prof. Lăzărescu, Ervin Popa, Victor Iamandi, fost deputat, Maurice Gaspard, farmacist Gerea, prof. Pălănceanu, Eizu Goldring, dr. Marcu, medicul judeţului, avocat Al. Guţu, avocat C. Poenaru jude preşedinte Matei Pantelimon, dr. Nini Mantu, etc.» etc. CUVÂNTAREA D-LUI APOSTOL POPA Primul a luat cuvântul d. senator Apostol Popa care a spus : Am deosebita plăcere a vă prezenta pe d. senator Grigore Gafencu, directorul şi în acelaş timp proprietarul celui mai important ziar economic din ţară, ZIARUL ,ARGUS". D-sa ne-a făcut onoarea de a veni să vorbească la Academia noastră liberă de Export, despre "PRESTIGIUL BRITANIC". Cred că nici nu se putea alege mai bine omul, care să poată vorbi cu toată autoritatea când este vorba de prestigiu, fiindcă d. Gafencu se bucură în lumea noastră şi în tocite păturile, de un mare prestigiu. Datorită vastei d-sale culturi, d-sa fiind şi doctor în drept de la Paris, precum şi uriaşei sale munci depusă FARASGOMOT, dar cu micită perseverenţă în domeniul publicistic şi mai ales în tratarea cu multă competinţă a problemelor economice la ordinea zilei, d. Gafencu s'a distins repede şi apoi a fost chemat la posturi de mare răspundere. Astfel, Vam văzut în anul 1928 secretar general la Ministerul de Externe, apoi pe rând, subsecretar de Stat la Comunicaţii, la Preşedenţia Consiliului de Miniştri, la Ministerul de Externe şi în fine în aceeaşi calitate la Ministerul de Industrie şi de Comerţ, unde noi comercianţii şi industriaşii am avut ocaziunea să-i apreciam foarte mult marea înţelegere pe care am găsit-o la d-sa, totdeauna, în problemele noastre. In toate aceste importante demnităţi, d. Grigore Gafencu făcând dovadă unor calităţi superioare, printre care şi aceia de fin diplomat, nu numai că s'a achitat cu prisosinţă de grelele obligaţiuni ce-i incumbau, dar, a luptat cu multă demnitate ca nu care cumva instituţiunile pe cari le conducea, să sufere cea mai mică ştirbire de prestigiu. Apoi adresându-se d-lui Gafencu: Fericiţi de a vă putea saluta astăzi şi a vă ura bun sosit în această aulă a Academiei noastre Libere de Export, să-mi daţi voie ca în calitatea mea de preşedinte al acestei tinere Academii, în numele Comitetului ei, să vă felicit pentru felul dv. a fi, pentru prestigiul de care vă bucuraţi şi pentru munca fără preget ce o depuneţi, mai ales în apărarea problemelor economice. Noi vă urăm şi suntem siguri că pe acest drum pe care vă găsiţi, vom avea foarte curând plăcerea de a vă vedea ministru plin, ca astfel să aveţi posibilitatea de a vă afirma şi mai mult calităţile şi capacitatea de muncă de care dispuneţi. Dv. ştiţi că Municipiul nostru, port important aci la Dunăre, azi din nenorocire în multă suferinţă a fost poreclit de multă vreme „ORAŞ CUMPLIT DE NEGUSTORI”. Aceşti negustori domnule senator, au luptat şi luptă mereu pentru prestigiu. Ei cari mănuesc mărfurile, ştiu că prestigiul nu este o marfă, prestigiul deci nu se poate nici cumpăra şi nici vinde. Prestigiul care înseamnă viaţa omului, viaţa Instituţiei şi chiar viaţa unui Stat, trebuie să fie dobândit. Dobândirea nu se poate obţine decât prin muncă, prin luptă şi prin calităţi superioare ca acelea ale Dv. Vă asigurăm deci că negustorimea noastră va fi totdeauna alături de Dv., şi de toţi acei cari înţeleg a duce lupta pentru câştigarea şi menţinerea prestigiului, căci prestigiul nostru înseamnă prestigiul ţării. ★ D. GRIGORE GAFENCU a răspuns mulţumind pentru măgulitoarele cuvinte adresate, după care şi-a desvoltat conferinţa anunţată, D. Gafencu a fost viu aplaudat la sfârşitul conferinţei pentru frumuseţea şi claritatea expunerii. Informaţiuni Printr’un jurnal al Consiliului de miniştri, publicat in ,Monitorul Oficial” din 29 iunie crt., s’a hotărât ca organele ministerului de finanţe să achite cu precădere şi integral pensiunile invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război. Printr’un jurnal al Consiliului de miniştri, publicat în „Monitorul Ofical” din 29 iunie crt, toţi funcţionarii publici, de orice sex şi etate, din serviciile Statului, regiilor, judeţelor şi comunelor, precum şi funcţionarii tuturor îinstituţiunilor şi întreprinderilor particulare, indiferent de ce destinaţie vor avea la mobizare au fost obligaţi să posede pe cont propriu câte o mască individuală contra gazelor. Procurarea mășuii se va face numai prin intermediul Ministerului Armamentului. Neîntrunindu-se numărul de membri statutar, Adunările Generale Ordinară și Extraordinară I. R. E., convocate pentru 26 Iunie ac„ au fost amânate în ziua de Vineri 3 Iulie, ora 18, la Societatea Politeehnică, când se vor ţine cu oricâţi membri vor fi. Printr’un turani ai Cusutului de miniştri, publicat in „Monitorul Oficial“ din 29 iunie cor, au fost fixate normele Pentru acordareade autorizaţii provizorii speciale pentru transporturi mixte de materiale sau mărfuri, combinate cu Perumne, proprietarilor de autocamioane. Pregătiri pentru secerişul grâneior SIBIU. — In unele regiuni ale Ardealului de sub — în deosebi în regiunea „Văii Secaşului’’ şi a Târnavelor — ţăranii se pregătesc de zor pentru seceratul grâneior. de toamnă. Holdele in aceste regiuni au început sâ dea în galben, Prevestind secerişul apropiat. Se crede că la sfârşitul acestei luni pe Valea Târnavelor, ţăranii vor inaugura culegerea narii recolte de grăne, care se arată a fi foarte abundentă, mai ales sub report calitativ. Dat fiind recolta de grăne piaţa Sibiului a fost asaltată săptămâna aceasta de însemnate cantităţi de grăne, fapt care a contribuit în mare măsură la scăderea preţului la acest produs. De unde până săptămâna aceasta hi. de grâu se vindea cu 360 lei, acum abea dacă s’a vândut cu 350. Negustorii — informaţi fiind că in anul acesta va fi o recoltă bună de grăne — se abţin dela cumpărări cu preţul de până acum. Săptămâna aceasta s’a înregistrat o simţitoare scădere la preţul grânelor Ţăranii fiind constrânşi de mulţiple nevoi gospodăreşti şi casnice se văd siliţi a-şi desface acest produs, chiar şi pe preţurile reduse pe cari le oferă negustorii. Căci trebue reţinut: lucrările de seceriş reclamă agricultorilor multiple obligaţiuni ca: plata secerătorilor, etc. Agricultorii din regiunile viticole, cari mai dispun încă de cantităţi disponibile de vin, se mărginesc deocamdată să-şi acopere lipsurile băneşti. Prin vânzarea acestui produs. Cei cari nu mai dispun insă, de nici o cantitate disponibilă de vin se văd siliţi a desface prisosul de grăne din recolta anului trecut, chiar şi la preţul care se oferă pe piaţă de către uniii negustori. Abţinându-sele la cumpărăturilele grăne, negustorii par a fi dublat ofertele pentru ovăz, porumb şi orz fapt care contribua la urcarea preţului la aceste produse. De unde până acum Porumbul se vindea cu 210 lei hl., ovăzul 150 şi orzul cu 200 — săptămâna trecută ele au înregistrat■’ porumbul o urcare de 20 lei la hectolitru — ba cel de calitate bună și 30 lei, ovăzul 30 lei la hl. și orzul 25 lei la hectolitru. Ridicarea sancţiunilor in Polonia ROMA, 28 (Rador). — Agenţia Ştefani transmite: Contele Ciano, ministrul afacerilor străine, a primit în audienţă pe ambasadorul Poloniei care i-a comunicat că guvernul polon a decretat azi ridicarea sancţiunilor şi a dat dispoziţiile oportune pentru o repede reluare a legăturilor comerciale. Ministrul afacerilor străine a mulţumit ambasadorului Poloniei pentru această comunicare şi a luat act cu satisfacţie de acest gest tegns ARGUS TOTAL GENERAL ATENȚIUNE! ÎN PÂTfttrtUNI 11.911 câștiguri la ÎN VALOARE DE 289.142.196 LEI Priviţi planul acesta : -510.000 moeo 900,00© t Tofil 11.098 câștiguri în valoar* d« Lei 35*899.744 rccTUi lOîului «*«*«*P#ft*rv tos*« 4 ei#seU . . Ut ls.SK» | 3 W i ’ I M» j *00 ftow* d»»* -CLASA TREIA Tragere«: 15 Saptemvrt« 1936 CAoAojrfl* a* d«»» 2.1.000.000 - 2 500.000 2 200.000 PLANUL DE TRAGERE AL LOTERIEI DE STAT PE CLASE LOTERIA 11 CONEXATA CU LOTERIA UNIUNII FUNDAȚIILOR CULTURALE REGALE SISTEM MIXT 70.000 NUMERE IN 2 SERII (140.000 LOZURI) ȘI 4 CLASE CU 77.917 CÂȘTIGURI CLASA ÎNTÂIA Tragere«: 15 Iul!« 193* f» #♦ «*• Ci**»*«* t) »«*• L. 10*|l 1.0 21.000.000- 2.000.000 31.000.000-3.000.0002 500.000 1.000.0003 250.000 750.0802 200.000 400.0006 100.000 «COJWW34 100.0009 50.000 490.000e 50.000 400.000 91 10.000 510.690 10 72 20 000 10.000 200.000 7 20.oca 79 5JX» WWfflO «30 4.000 2.400.000 450 2.000 *».000 4200 1.57? 230 1.*74-344fWS «"TXaaMäc iW•*M]**n —Tmm Telul H.Q98 câștiguri în velour« d« L*4 22.©®2.7&4 CLASA DOUA Tregerea. t5 Awffcal 1936 Wse*/ tm fA«** CâtBteA» k ■j. '■y*i fj» • ** 2 .1,008.000-2,000.00b 3i.oBo.eof? SGOQOO I.OOO.DOD3 7 200.000 «ne.CMîo6 ioc rm* 100000 400-0009 booma 50.000 4*00.000 10-000 5000 to7? 20 000 15 000 200.000 1-080-000 T8 400 5 000 3.000.009 450 2000 4**> 2272 9,942.4005598 220.a#»**. •.** “iâ.022 4O0w 4 1 00.000 8 50000 16 30.000 77 20000 400 6.000 *0© 2.756 * 1 * 3 Lft1.5*»! L» Cilfcou* 12. Le* IM 2 .«,000 600-12,000.000 I.OOS.OOO=12.6Q0.660 2 2.000 0004.060,00b UO0.SOO 4 1.000 0004.000.600 12 100.000 R 400.000 1200.000 18 70.000, 1060.000 20 200000 60 100000 «000000 0.000.000 91 30.000*1.020.00© «Ofl 70,000 T.000.009 87 10,0008TO.OOO 290 300004-500.000 3W0 300004.000,000 471, 4.0001,054,000 470© 7000 27 4QQ.O09 mmo 1631 ta.hh?— 101.808000 * 1S29OBÓO0 TI199 ÎÎS4f «Mei« 909,; Toții 44.623 câștiguri în valoare de Lei 211.319.164 77.917 câştiguri în valoare de Lei 289.132.196 »I FUGIȚI RE NOROC! LOZUL LOTERIEI DE STAT ESTE CHEIA SANSEI! UI«»« 15 »I« lunii, oriunde *ti *i. el »fă de ve*he PENTRU DV. ! N DRUMUL AVERII. Ihn lo* intreg 800 lei pe cl.siS Un «fort de loz 200 lei pe cl.si CU 200 LEI PUTETI CÂSTIGA UN MILION! 2.000.000 1.000.000 400.000 400.000 400.000 300.000 1.440.000 3 600.000 12.415.200 La* 3 , I.OOO.OOO-3 250.000 6 100,000 9 50.000 51 10.000 78 5000 450 2.000 228 Ji'.955J0Ö 61W **** Tragere«: 15 Ocfenwrle 1936 m «I*** Cftaaeptia k IqAfJ __1«*»l La* _ 3 000.000 750.000 600.000 450.000 510.000 390.000 900.000 1.276.344 ■*» 7^875344 Msl 11.998 câtiguri în valoai* de Lei 29.831.144 CLASA PATRA 10.177.1*4 Toată plugărimea română e în mare fierbere. Secesiul a început în unele regiuni, iar în altele bate la uşă. Marea întrebare este care va fi preţul erealelor. Va fi oare un preţ care să răsplătească munca şi truda ţăranului? In toate ziarele, în toate conferinţele, pe buzele tuturor, circulă un cuvânt misterios pe care plugarul nu-l înţelege, pentru că el personal nu-i simte efectele, cuvântul acesta este Valorificarea. Câtă cerneală nu s’a întrebuinţat pentru a explica semnificaţia acestui cuvânt, care, pentru unii economişti are o anumită explicaţie, iar pentru alţii o alta, cu totul contrarie. Nu există om politic care să nu aibă gata preparat un plan de valorificare, de pe urma căruia profită oricine, numai ţăranul nu. Părerea noastră e că nu poate exista decât o singură valorificare, aceea temeinică, aceea pe care o poate face singur ţăranul şi care se sprijină PE MARIREA PRODUCŢIUNEI LA HAR, CAT ŞI PE O CALITATE FARA COMPARAŢIE. Să luptăm prin toate mijloacele pe care ştiinţa şi bunul simţ ni Ie pun la dispoziţie, ca să sporim producţia noastră, să ne îmbunătăţim calitatea. Pământul ţării noastre poate produce mult, ne putem chiar dubla recoltele. Da* Insă, ca să ne putem mări productîunea, este necesar ca să îngrijim acest pământ, să-i înapoiem ceea ce i-am luat. Când vom putea să ne mărim productîunea, când vom avea o medie la ha. egală cu cea a Franţei sau a Italiei, vom putea lesne învinge concurența cerealelor de peste Ocean, iar munca cultivatorului român își va primi recompensa meritată. Aceasta e valorificarea cea sănătoasă, de pe urma căreia plugarul va fi aproape singurul beneficiar. Toate celelalte proecte de valorificare se sprijină ca o ajutorare financiară artificială, de pe urma căreia, marele profit II are intermediarul. Să venim în sprijinul ţăranului, însă să venim cu sfaturi şi cu o îndrumare de felul cum se poate şi trebue sporită producţiunea. Să-l învăţăm să-şi cultive bine pământul, să şi-l îngraşe mai ales. Dacă avem o rezervă de bani ce poate fi întrebuinţată pentru valorificare, aceasta să fie întrebuinţată pentru subvenţionarea îngrăşămintelor artificiale şi stimularea folosirei îngrăşămintelor naturale. Cu trei miliarde lei au fost subvenţionaţi plugarii cehoslovaci pentru procurare de ingrăşeminte în cursul ultimilor patru ani. Deci, valorificare naturală, temeinică, care să-şi ajungă scopul, iar nu valorificare artificială, care să îmbogăţească un restrâns număr de intermediari, care, în majoritatea cazurilor, nu-s români. Repetăm ceea ce am spus din acest loc şi săptămâna trecută. Datorită slabelor recolte de peste ocean din 1935, şi a celor ce se anunţă în acest an, la care se vor adăuga perspectivele puţin favorabile pentru recoltele anului acesta în Franţa şi Italia, piaţa mondială va fi favorabilă cerealelor noastre. In afară de aceasta chiar recolta noastră de grâu nu va fi cea pronosticată, ci aproape egală cu cea a anului trecut. Faţă de această situaţie, preţurile ce se propun a fi atinse prin prima de export,, credem că vor fi obţinute şi întrecute atât pe Piaţa mondială, cât şi la noi în ţară fără de acest sacrificiu, prin lipsa de disponibilitate. Atât se va cere cerealelor noastre, să fie de calitate. Se va repeta deci valorificarea anului trecut, adică o valorificare naturală sprijinită de acel fenomen obişnuit al cererei şi al ofertei, pe care se bizuiau înainte de război toate operaţiunile comerciale. NUTREŢUL MURAT Ne apropiem de timpul prielnic când un nutreţ poate fi pus la groapă şi murat. In special mea se meni decât de că, le transform rile, le punem Deşi cmo nutreţului m sată în părăsi (lei făcută de an dacă vrei să, nu avem , în loc de-a cat, nutretu și le murăm, mit, practica a aproape lătită propagauConstantinescu directorul Institutului National Zootehnic, care a apreciat importanta nutrețului murat în economia cresterei vitelor, această practică și a luat din nou un avânt foarte favorabil. Agronomii şi veteranii au răspuns cu mult entuziasm iniţiativei d-lui prof. Constantinescu im anul trecut şi nădăjduim cu in acest an propaganda va fi lărgită. Nutreţul murat e sistemul cel mai practic ii cel mai economic de-a păstra un furaj in timpul iernu Valoarea hrănitoare a unui nutreţ murat se măreşte foarte mult iar vitele îl mănâncă cu lăcomie. Prin murare, nutreţul se păstrează verde, conservându-şi cea mai mare parte din vitamine. Gustul acrişor al nutreţului murat e foarte plăcut vitelor. Orişice fel de nutreţ verde poate fi murat. Pentru murare este necesar să avem pregătită din timp o groapă adâncă de 1.50 la 2 m. şi 1.50 la 2 m. lăţime. In privinţa lungimei, aceasta depinde de cantitatea de nutreţ pe care voim a o muta. Groapa va fi făcută pe un teren lipsit de umezeală. Imediat ce a fost cosit, fără al lăsa nici o oră pe câmp, lucerna, borceagurile ori porumbul trebuiesc puse la groapă pentru ca să aibă rezultate bune şi în special o mai bună fermentare. Pe măsură ce punem nutreţul la groapă va fi bine să-l îndesăm cu picioarele şi totodată să-l tăiem în omganari anumita hârleţe. Stratul de nutreţ verde pus la murat trebue să întreacă nivelul pământului cu SO cm. După aceia punem pe deasupra nutreţului, hârtie gudronată şi apoi punem pe deasupra tot pământul scos din groapă. Cantitatea de pământ apasă pe masa nutreţului, goneşte tot aerul şi se produce o fermentaţie lipsită de aer. După trei părţi la patru luni, muratul este terminat şi nutreţul poate fi întrebuinţat la hrana vitelor. In special bovinele şi ovinele îl apreciază mai mul. Atragem atenţiunea că muratul nutreţurilor reuşeşte mai repede dacă groapă este umplută şi astupată în aceiaş zi. Rămâne de la sine înţeles, că cei ce nu cunosc practica nutreţului murat, pe lângă cele spuse,ale noi, va fi bine ca să întrebe, agronomul respectiv, cari vor da cele i mai desluşite informaţiuni, chiar pe teren, celor interesaţi. Este regretabil că plugărimea nu practică pe o scară mai întinsă, acest procedeu de conservare, procedeu care este cât se poate de simplul care dă rezultate atât de (monitiwar:G. in pag* ll’a) die Aurel Bărăşescu Mărirea cantităţii şi îmbunătăţirea calităţii. Singura metodă de valorificare a cerealelor. Nutreţul murat Banca Naţionala a României Vas elevator de vânzare (capacitatea 77 tone) Se aduce la cunoştinţa generală că Banca Naţională a României, vinde un vas elevator, denumit „NELLY”, aflător în portul Brăila, şi punctul denumit „Dana Băilor”. Doritorii de a-l vedea, se vor prezenta la Sucursala B. N. R. Brăila. Chinimaţiuni complecte se pot căpăta la Serviciul Tehnic B. N. R. Bucureşti, în fiecare zi de lucru, între orele 8—13 luni. Ofertele închise în plic sigilat pot fi depuse atât la sucursalele BN. R. din Brăila şi Galaţi cât şi la Serviciul Tehnic B. N. R. din Bucureşti (secţia Administrativă), în fiecare zi de lucru între orele 8-13 lunie, până la 10 Iulie 1936 inclusiv. Concurenţii vor depune, înăuntrul acestui termen, o garanţie de lei 100.000 (una sută mii), restituibilă imediat după adjudecare. De Vânzare 3515 m.p. situat in Comn. TEREN in suprafaţă de 16 ha şi Militari-Joşu (Ciurel) judeţul Ilfov. Amatorii vor prezenta până în ziua licitaţiunii publice şi orale ce va avea loc la 10 Iulie 1036, orele 10 a. m., câte o garanţie de lei UNA SUTA MII în numerar, direct BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI, Serviciul Arhitecturii din Bucureşti, Str. Băncii Naţionale nr. 8 (mezzanin), de unde se vor putea lua şi orice informaţiuni. Banca îşi rezervă dreptul de a decide. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea JudiciarăI D. Gheorghe Ştefan Petrei, născut în com. Luciu, jud. Buzău la 17 Aprilie 107, domiciliat în oraşul Focşani, jud. Putna a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Petrea în acela de Petrescu, spre a se numi Gheorghe Șt. Petrescu. ★ Ministcvj'iil ^'.'biicăr»aa torni, art. 9 din legea asum' numelui, spre știința ac' cari ar voi'să facă opoziția» termenul prevăzut de alini. II al zisuhip articol. Primul congres vinicol al ţârilor din Europa Centrală Alături de prima conferinţă agricolă paneuropeană, se va ţine tot la Viena, între 3-5 Septembrie 1936, primul congres vinicol al ţărilor din Europa Centrală, organizat sub auspiciile Oficiului internaţional al vinului. Congresele precedente au făcut dovada că problemele referitoare la viticultura marilor ţări viticole din Europa occidentală se deosebesc, sub multe raporturi, de problemele ce se pun ţărilor din Europa centrală. Atai mult decât atât, evenimentele epocii de după război au operat schimbări fundamentale în situaţia economică a Europei Centrale, schimbări care au avut consecinţe pentru producţia vinului. Modul şi extinderea producţiei şi comerţului de vin au suferit modificări remarcabile. Criza viticulturii în ţările din Europa Centrală e strâns legată, înainte de orice, de criza economică generală, care nu-i încă încheiată, ■ criză care a cauzat pagube mult mai mari în regiunile din centrul Europei, ca şi în acelea din Europa occidentală. Oficiul internaţional al vinului speră că organizaţia congresului, pus sub auspiciile sale, va contribui să uşureze poate chiar să rezolve greutăţile existente, deaceia acest Oficiu s’a adresat Sindicatului general al viticultorilor din Austria şi Corporaţiei austriace« a negustorilor de vin, rugându-i să puie sub patronajul lor un congres, ce se va organiza la Viena, centrul viniculture Europei Centrale. Aceste două corporaţii au satisfăcut cererea Oficiului international al vinului, și au stabilit, de comun acord, organizarea acestui prim congres. *■ Programul acestui prim congres international a fost astfel alcătuit: 1) Coordonarea şi reforma legislaţiei ce se referă la vin; 2) reglementarea producţiei vinului (chestiunea hibrizilor producători direcţi, problema restricţiunii în viticultură); 3) plasarea excedentelor producţianoi; 4) încurajarea consumaţiei de vin printr'o propagandă adecvată. Ţările care vor participa la congres au fost invitate să trimeată rapoarte tratând situaţia în ţările lor respective (punctele I şi III din program). Analizele diferitelor rapoarte vor fi adunate într’un raport colectiv, care va fi supus congresului. Au fost desemnaţi până acum, ca raporturi, d-nii: ing. Gheorguiev (Bulgaria), prof. Kaitner (Iugoslavia), Ufi, Vanni (Italia), consilier ministerial dr. Wobisch (Austria), prof. Teodorescu (România), prof. Werder (Elveţia), dr. Neoral (Cehoslovacia), dr. Reiszmann (Ungaria), prof. Nedelicev (Bulgaria), consilier ministerial Marsic (Iugoslavia), prof. Dalmasso (Italia), Hofrat Loschnig (Austria), dr. Ambrosi (România), dr. Stummer (Cehoslovacia), dr. Polgar şi director Dicenty (Ungaria), ing. Kusev, vicepreşedintele comisiunii internaţionale permanente a viticulturii (Bulgaria), preşedinte Moser (Iugoslavia), director Valentino (Italia), preşedinte Marki (Austria), director Schwarz (România), dr. Waldsburger (Elveţia), inspector Jermar (Cehoslovacia), director Graf, director Kullmann şi Oscar Grosz (Ungaria), Léon Douarde, directorul Oficiului international al vinului (Paris), v. Schlumberger PARCELE de 200-250 mp. Cal«« fisoro&anti »a colţ Str. Slătineanu de vânze «re Lucrări edilitara terminam Aleea asfaltată Informaţiuni 1», S. A. JACQUES GOLD Str. Doamnei 19 AFACERI ANGLIA Avocat comercialist, plecând la Londra având relaţiuni financiara industriale comerciale preiau transacţiuni. Adresaţi ziar sub „Anglia“. 1 laFilme pentru cinematograf, producţii excepţională, se caută asociat Ziss, Hotel Nissa, Bucureşti Ce e cu controlul cinematografelor Organele miniterului năuutaţii şi ale ministerului de interne au început de câteva zile controlul sălilor de cinematograf spre a constata dacă localurile de proecţie corespund cerinţelor higienii şi siguranţei. Controlul acesta este cât se poate de bine venit. Avem intraidpvăr, in Bucureşti, chiar in centru, o seamă de cinematografe cari sunt un permanent pericol pentru spectatori neincăpătoare, prost aerisite, fără ieşiri speciale in caz de incendiu, cu intrări înguste, — o adevărată captmnitate pentru public. Printre acestea, „Corso” ţine locul iritaiv. E firesc deci să ne întrebăm pentru ce sala aceasta continuă să funcţioneze,in dispreţul organelor sanitare şi de control. Ciocniri în Anglia intre taoişti şi antifascişti LONDRA 29 (Rador). — In piaţa din fata primăriei din Manchester produs ciocniri între fascişti sau şi antifascişti la ieşirea de la o întrunire organizată de partizanii lui sir Oswald Mosley.