Argus, septembrie 1936 (Anul 26, nr. 7018-7042)
1936-09-02 / nr. 7018
ANUL XXV No. 7018s0ciaT'uNI,,‘ noul model S&M 8 CILINDRI Bucuraţi, PALATUL GICL® Telefon 209.64 217.45 A B bMAiKHT«, in ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ in străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1.300 ,, 3 luni 800 „ iei in străinătate 3 luni 300 „ 3 lei in tsrd, i. ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAURE» şi d. VALENTIN BIROURILE Bucuresti, Str Constantin Miile No. 1 E,5 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3.05.44 Miercuri 2 Septembrie 1936 noul model 8 CILINDRI Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64 217.48 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Arieratele se ştie că în limbajul tehnic al regimului de control şi monopol al devizelor şi al comerţului cu străinătatea, arierate înseamnă plăţi datorite în străinătate până la un termen oarecare. Banca Naţională, evaluând aceste datorii la miliarde de lei, fără a avea indicaţiuni precise ci numai după anumite semne, se opune oricăror propuneri de liberare a comerţului de devize pe motiv ca arieratele, adică datoriile vechi faţă de străinătate, ar absorbi numaidecât devizele disponibile ,şi, astfel, importul curent ca şi tezaurul public ar rămâne fără mijloace de plată în străinătate. Argumentul acesta în favoarea menţinerei controlului devizelor pare foarte serios atâta timp cât suma presupusă a fi datorită în străinătate este, în adevăr, impunătoare. ; încercarea Băncii Naţionale de adetermina cu preciziune totalul arieratelor prin amnestia acordata comercianţilor care au făcut plăţi în ascuns, adică prin bursa neagră, n’a dat rezultatul dorit. Experienţa din ultimul timp da indicaţiuni precise că arieratele sunt azi mai mult o amintire decât o realitate. Autorizaţiunile ce se dau în compensaţie de a face plăţi în străinătate din arierate nu se pot aplica din lipsă de arierate tocmai în ţările în care se credea că avem datorii mai mari. S’ar putea spune,că, în afară de Franţa, unde există o sumă de arierate cunoscută dar din care nu se acordă până acum plăţi în compensaţie încolo nu există arierate. Faimoasele miliardeneni,nţa noastră le datora în străinătate, s-au evaporat în curs de câţiva ani. Aceasta înseamnă că piaţa şi-a păstrat sângele rece şi că a luptat nu numai cu criza dar şi cu fanteziile guvernului, care interzicând plăţile în străinătate punea din oficiu tot comerţul nostru în încetare de plăţi faţă de străini. Judecând azi între comercianţii care şi-au achitat datoriile în străinătate prin bursa neagră, prin compensaţii sau Dumnezeu mai ştie cum şi guvernul, care a creat prezumpţia de faliment general a comerţului românesc, trebue să dăm dreptate celor dintâi şi să-i lăudăm pentru vrednicia cu care au luptat. Dacă au riscat să fie prinşi de poliţia devizelor şi de judecătorul de instrucţie au făcut-o pentru a-şi apăra renumele propriilor lor afaceri. Fenomenul luat în întregime se traduce însă printr’un serviciu făcut comerţului românesc. Azi, când s’a potolit alarma produsă în străinătate de interdicţia plăţilor din arierate, e o mângâere pentru noi să vedem cazuri când o firmă sau o bancă străină având lei în România răspunde că nu se grăbeşte să-i lichideze, fiindcă-i consideră în siguranţă la noi în ţară. Care trebue să fie consecinţa logică a dispariţiei arieratelor? Sistemul controlului devizelor trebue modificat în tot ce priveşte măsurile luate pentru a preîntâmpina primejdia plăţilor masive din arierate. Această primejdie ne mai existând şi Statul şi importul curent pot găsi devizele necesare pe piaţă, fără să mai aibe nevoe de un control sever al Băncii Naţionale. Comerţul de devize trebue lăsat liber sau încredinţat băncilor autorizate care vor avea grija să rezerve pentru stat suma de care el are absolut nevoe. Tot ce se face, azi, pentru a urmări devizele cu primejdia stânjenirii exportului trebue să înceteze, fiindcă nu mai are nici o raţiune de a fi. Odată ce Statul poate fi asigurat de devizele trebuitoare lui prin băncile autorizate, Banca Naţională nu mai are pentru ce se amesteca în controlul şi poliţia devizelor. A. Corteanu Pentru ridicarea comerţului şi Industriei Declaraţiile diin Chr. Penescu-Kertsch, preşedintele Canterei de comerţ şi industrie din Capitală D. Chr. Penescu-Kertsch, preşedintele Camerei de comerţ şi industrie din Capitală, a convocat reprezentanţii presei, cărora le-a făcut următoarea expunere despre programul pe care şi-l propune a-l realiza: — Doresc să mă adresez pe calea presei industriaşilor şi negustorilor membri ai Camerii de comerţ, pentru a le expune, în câteva cuvinte, programul pe care doresc să-l înfăptuesc împreună cu colegii mei. UNIRE IN BREASLA NEGUSTOREASCA Mai întâi de toate repet ce am spus cu ocazia instalării actualei Comisii Interimare: cea mai sinceră dorinţă a mea ar fi ca negustorimea să se unească în jurul unui program de acţiune în interesul breslei, lăsând la o parte micele resentimente personale, căci ele nu pot decât să strice intereselor noastre profesionale. Am dorit ca alegerea de la Camera de comerț să fie lipsită de culoare politică. De aceea listele viitorilor consilieri ai Camerei vor trebui alcătuite în așa fel încât numai importanța profesională să fie luată în considerare. Dacă din cauza unor împrejurări independente de voinţa mea şi a colegilor mei, nu am putut realiza unirea tuturor breslaşilor, am totuşi convingerea că faţă de programul pe care ne angajăm a-l înfăptui, vom putea conta pe sprijinul marei majorităţi a negustorilor și industriașilor înțelegători ai intereselor proprii. Un program de activitate Programul nostru este: Să luptăm p© toate căile legale ca sarcina impozitelor să fie repartizată în mod mai echitabil asupra tuturor locuitorilor ţării, degrevându-se comerţul şi industria care sunt prea împovărate. O procedare mai civilizată şi omenoasă din partea organelor fiscale în raportul lor mai cu seamă cu micii negustori şi industriaşi. Liberarea comerţului şi industriei de multiplele piedici ce 1© stânjenesc azi în desvoltarea lor. O mai raţională şi echitabilă aplicare a taxelor vamale, cu toate accesoriile, ca taxa pe cifra de afaceri, taxa de 12 la sută, etc. Înfiinţarea unui aşezământ de credit pentru comerţ (Credit Comercial), înfiinţarea unui aşezământ în care să poată îi îngrijiţi negustorii bătrâni şi nevoiaşi ajunşi în mizerie. Suprimarea comerţului ambulant. Armonizarea raporturilor între Industrie şi comerţ. Vom face toate sforţările să înfăptuim unirea tuturor negustorilor dintr’o singură organizaţie de breaslă cum o au industriaşii. Păstrând fesosita obiectivitate in tratarea chestiunilor noastre profesionale, vom putea conta pe sprijinul drept al factorilor conducători ai țării. Vom lupta pentru generalizarea patentei fixe și impuneri de cinci ani. Deasem©nea vom continua lupta până la înfăptuirea complectă a vadului comercial. RESPECTAREA DREPTULUI DE VOT Văzând în unele ziare că se atacă felul cum s'au alcătuit listele electorale, declar că aceste liste au fost alcătuite după Registrul Comerţului şi dacă mici erori s-au strecurat, ele au fost îndreptate. Listele electorale au fost afişate în ziua de 27 August şi pot fi consultate la Camera de comerţ, la Prefectură, la Primării. Se poate face recurs la tribunal în timp de 10 zile. Comisia Interimară actuală nu înţelege să ştirbească nici unui alegător dreptul ce-i conferă legea, deoarece porneşte în campanie cu lozincă, unire între industriaşi şi comercianţi pentru a-şi realiza de(Continuare In pagina III-a} . al. Exportul în compensaţie UN COMUNICAT AL BĂNCII NAŢIONALE Banca Naţională ne trimite urmatorul comunicat: Se reaminteşte expertatarilor comunicatul din 26 August 1936 prin care Si sa pus în vedere că orice export în compensaţie nui poate fi executat decât atunci când garantia bancară VA FI ACCEPTATA DE BANCA NAȚIONALA A ROMÂNIEI. Orice început de executare a exportului înainte de îndeplinirea acestei formalități este periolcul exclusiv al exportatorului dacă garanția bancară ce prezintă nu va fi acceptată. Recolta «Seria. După datele sosite la Ministerul agriculturei producţia de vin va fi mult mai slabă ca anul trecut şi nu va depăşi 11 milioane hectolitri. Situaţia agricolă in Statele Unite O telegramă a ministerului de agricultură al Statelor Unite, cu data de 27 August a. c., către Institutul International de Agricultură din Roma, arată că temperatura a continuat să fie ridicată în cursul ultimei săptămâni, în regiunile centrale ale ţării. Au căzut ploi doar în nord. Operaţiunile târzii ale seceratului şi treeratului au progresat şi au dat rezultate bune în nord-vestul Statelor Unite. In general pământul e prea uscat pentru semănăturile de toamnă, afară de nord şi vest unde semănăturile s’au şi făcut. Situaţia porumbului s’a îmbunatăţit în timpul săptămânii. Situaţia bumbacului era mulţumitoare în răsărit şi defavorabilă în regiunile occidentale. Concesiunea unor terenuri petrolifere Un acord s-a încheiat între Standard Oil of New-York şi guvernul Venezuelei pentru o concesiune de 500.000 hectare de teren situat în Statele Monagas, Anzoategui şi Guaries, în valoare de 2 miliarde dolari Acordul prevede şi constituirea linei importante rafinării. Comerțul extern belgian In cursul liniei Iulie trecut, exportul belgian s’a urcat la 1.724 milioane, iar importul, la 1.590 milioane franci. Rezultă deci un excedent de export de 8,4 la sută. In Iulie 1935, importul întrecuse exportul cu 12,6 la sută. Balanţa comercială a Statelor Unite Statisticele comerţului extern al Statelor Unite arată, pe luna Iulie, că exportul s’a urcat la 178 milioane dolari faţă de 173 milioane în Iulie 1935. Exportul total de mărfuri pe primele 7 luni ale anului în curs s’a urcat la 1.332 milioane faţă de 1.970 milioane. Importul, pentru aceeaş perioadă, a atins 1.356 milioane faţă de 1.171 milioane de dolari. Scăderea falimentelor în Anglia Numărul falimentelor din Anglia, în cursul celei de a două săptămâni a lunei August a fost de 145 fata de 197, în săptămâna corespunzătoare a anului trecut. Este numărul cel mai mic de falimente înregistrat în Anglia în ultimii 16 ani. @ Milli* PIAŢA Tratativa de cu Ungaria pentru exportul lemnelor tie foc. Timorul de aviaţie ia transacţiile de cereale. Exportul de grâu in Belgia. Situaţia devizelor negociate 31 August Bursa a rămas neschimbată. Se fac tranzacţiuni foarte puţine. In compartimentul valorilor cu dobândă nu s’au produs schimbări de cursuri. Valorile bancare bine dispuse, au înregistrat urcări. Acţiunile S. R. D. ceva mai susţinut dela 4525 la 4600 şi acţiunile Banca Românească dela 290 la 300. Acţiunile S. R. D. ceva mai susţinute, s’au urcat dela 670 la 680. Acţiunile Cartea Românească s-au încheiat la cursul de 295. Valorile industriale şi petroliere, au oscilat in jurul cursurilor precedente. ♦ Delegaţia maghiară plecată la Budapesta pentru a lua noui instrucţiuni în legătură cu importul lemnelor de foc din România va sosi Miercuri dimineaţă la Bucureşti Se vor relua tratativele în aceiaşi zi. Sediul tratativelor va fi la Banca Naţională. Delegaţia maghiară a propus, pentm uşurarea din punct de vedere tehnic al negocierii pengoeului, să se dea autorizaţii de devize Băncii Ardelene, Băncii Timişoara şi filialelor Băncii de Credit Ungar din România. Direcţia timbrului de aviaţie a înştiinţat pe exportatorii de cereale că la orice încheere vor plăti timbrul de aviaţie 1 la mie. Deoarece aşa cum interpretează ministerul de finanţe această dispoziţie ar însemna că încheierile de cereale să fie încărcate cu cheltuelii mari s’a intervenit la ministerul de domenii ca la rândul lui el să ceară ca Dir. aviaţiei să revie fiindcă în primul rând decretul de valorificare prevede că încheierile de cereale nu pot fi încărcate cu nici o taxă şi apoi fiindcă ar fi nedrept ca cerealele care trec prin TREI SAU PATRU MÂINI PANA AJUNG LA EXPORT la fiecare transacţie să fie îngreuiate cu această taxă de 1 la mie.X Din cele 12.000 vagoane grâu contractate cu Belgia s’au dat autorizaţii de export pentru 5500 vagoane exportatorilor particulari şi s’a rezervat Cecopave. 1500 vagoane iar restul de 5000 vagoane vor fi distribuite mai târziu. Termenul în care s’a putut cere înregistrarea încheierii de export pentru Belgia la preţul fixat de 120 franci belgieni suta de kgr. de grâu a expirat, fără ca exportatorii să fi cerut vreo încheere. D. Negură, ministrul cooperaţiei a comunicat exportatorilor că speră să poată obţine din Olanda PREŢURI MAI MARI CA 120 FRANCI belgieni, deci până se vor lămuri tratativele cu Olanda nu se vor distribui cele 5000 vagoane pentru Belgia. Devizele negociabile au rămas aproape neschimbate. Situaţia mărcilor germane nu s’a schimbat. Nu s’au dat la negociere noui stocuri de mărci. Pentru mărcile necesare urgent, importatorii s’au adresat Băncii _ Naţionale ca ea să dea din disponibilul ei propriu. * Dupe ştirile sosite la Ministerul Agriculturii recolta viilor din judeţele Râmnicu-Sărat, Funia Tecuci, e compromisă. Producţia în aceste regiuni va fi cu 70 la sută mai redusă ca anii trecuţi. b Situaţia Băncii Naţionale a Poloniei la 20 August, arată că un slcc aur da 366.208.329 zloţi, în creştere cu 130.533 zloţi, faţă de situaţia de la 10 August, în timp ce disponibilităţile din străinătate, în monede străine, au scăzut de la 10.434.801 zloţi la 9.212.304 zloţi. Biletele în circulaţie au scăzut cu 2240.050 zloţi, cifrând 976.523.290 zloţi. Portofelul scont se înscrie cu 619.841.722 zloţi (15.260.750 zloţ), bonurile de tezaur scontate se urcă la 50.804.600 zloţi (15.925.800 zloţi), avansurile pe titluri cifrează 120.296.161 zloţi (13.825.373 zloţi), iar titlurile cumpărate 124.351.761 zloţi (+13.431.273 zloţi). B„ Bd. Reluarea negocierilor economice româno-italiene ...................................... Sforţări pentru desvoltarea schimbului de mărfuri Intre cele două ţări Misiunea d-lui I. Lugosarm, ministrul nostru la Roma In luna Iulie a. c. ultima pentru care avem date statistice, situaţia comerţului nostru exterior cu Italia a fost : Import 6.595.000 Iei. Export 55.849.000 Iei. Sold activ în favoarea noastră 49.254.000 lei. Cu această a şaptea lună a anului, situaţia soldului balanţei noastre cu Italia se prezintă astfel, faţă de epoca corespunzătoare a anului trecut :1935 (7 luni) 869 milion ne 476.060 lei. 1936 (7 luni) 336 milion ne 289.000 lei. Dupe cum se vede, fără să avem un activ al balanţei ca acela al anului trecut, totuş soldul în cifre e în favoarea noastră. Dar numai soldul în cifre, căci în fapt, de la ridicarea sancţiunilor, schimbul de mărfuri se desfăşoară în mod nesatisfăcător. In legăturile de comerţ internaţional, soldul balanţei are, uneori, o însemnătate cu totul secundară. Ceea ce interesează, în primul rând, este volumul de afaceri. Şi în cazul acesta special, volumul e cât se poate de comprimat. Nu din vina împrejurărilor naturale. România dispune, astăzi, de toate articolele de care are nevoie Italia și pe care aceasta le aducea, întotdeauna, de la noi. Nici din cauza schimbărilor provocate în Italia, de noua organizare din timpul războiului etiopian. Nu. Totul se reduce la întârzierea care se pune la stabilirea unui regim definitiv al comerţului exterior între cele două ţări. Punctul de vedere al guvernului român, l-am arătat acum câteva zile. Teza guvernului italian am prezentat-o deasemeni. Faptul că pentru o controversă de ordin principial se întârzie cu reluarea legăturilor comerciale dintre cele două state, e profund regretabil. Odată sancţiunile ridicate schimbul trebuia să reînceapă normal, urmând ca apoi să se discute eventualele modificări ale regimului contractual în vigoare. Dorinţa sinceră de afaceri şi nevoile celor două pieţe, nu pot fî subordonate unor desleguri de teze ” Exportul nostru de grâu pe piaţa italiană se datoreşte unui accident trecător. „Economiile dirijate“, oricât de complicate şi de chibzuite ar fi ele, nu pot lupta cu forţele naturii. Şi, aceste forţe au vrut ca, în ciuda „bătăliei grâului“, în care s’au făcut atâtea minunate sforţări, Italia să aibe nevoie de grâu străin. Prin urmare, e un export pe care nu ne putem bizui. Noi ţinem mai mult la acela de păcură, de pildă, pe care l’am făcut întodeauna şi care, acum în urmă, a încetat cu desăvârşire. Sau la acela de vite sau de păsări Unele negocieri au fost duse, în Capitală, de către d. Ugo Sola, ministrul Italiei, cu d-nii dr. I. Costinescu, pe vremea când acesta conducea ministerul de industrie şi cu d. ministru I. Christu, directorul afacerilor economice din ministerul de externe. Aceste negocieri au limpezit unele probleme. Acum aflăm că s-au dat instrucţiuni d-lui Eugen Porn, consilierul economic al Legaţiei române la Roma, să ia contact cu organele de răspundere din capitala Italiei. D. Ponn are, deocamdată, misiunea d® a informa şi de a se informa. CÂND ÎNCEP NEGOCIERILE Negocierile propriu zise vor începe ceva mai târziu. In acest scop, d. 1. Iugoşanu, ministrul nostru la Roma, va pleca la postul său în cursul săptămânii viitoare. Astfel că se poate spera ca discuţiile hotărâtoare să înceapa până în zece zile. Să sperăm că aceste negocieri nu se vor prelungi prea mult. In fond, interesele economice ale celor două ţări sunt solidare. Căci, atunci când batalele noastre de păcură se revarsă, cazonele industriale din Italia îşi caută zadarnic combustibilul. Aceste nevoi comune, — a unora de a cumpăra şi a celorlalţi de a vinde — fac întreaga putere a schimbului comercial italo - român. Vom avea o recoltă de 400 mii vagoane de porumb După aprecierile specialiștilor de la Ministerul agriculturii recolta porumbului nu va depăşi cantitatea de 400.000 vagoane. Disponibilul exportabil ar fi de 60.000 vagoane, plus rezervele din recolta precedentă. m Producţia de petrol din Statele-Unite e in creştere După statisticele lui American Petroleum Institute, producţia zilnică de petrol brut a Statelor- Unite pentru săptămâna 15-22 August, este evaluată la 3069600 barile faţă de 3070400 barile, în cursul săptămânii precedente. Mediile pe districte dau cifrele următoare: Oklahoma 605.300 barile, Kansas 167.000 barile, Panhawall 55.950 barile, West Texas 181.050 barile, East Texas 432.000 barile, Coastal Texas 259.300 barile și California 576.500 barile. Totalul stocurilor de petrol brut din Statele Unite, la data de 15 August, a fost evaluat la 304.938.000 barile în scădere cu 377.000 barile faţă de totalul da la 8 August. Cumpărările de petrol al© Germaniei In primul semestru din 1936, Germania a importat 1.817 milioane tone de petrol fată de 1.534 milioane tone în perioada corespunzătoare din 1935. S-a reexportat însă 149 milioane tone de petrol rafinat faţă de 118 milioane tone. Suma necesară pentru a asigura aprovizionarea Germaniei cu Produse netrolifere de origină străină si a urcat la 72.815.000 mărci faţă de 62.622.000. Faţă de creşterea preturilor, aceasta sumă pare relativ moderată, aceasta se explică prin faptul ca Germania şi-a redus cumpărăturile de produse rafinate și esență, imitându-se numai la cupărarea de netrop bru* Italia e gata pentru orice eventualitate DISCURSUL D LUI MUSSOLINI PARIS 31. (Rador). — Agenţia Havas transmite: Presa franceză stărue asupra importanţei discursului ţinut ori de d. Mussolini la Avellino, cu privire la situaţia actuală a Europei. „Petit Parisien” publică o telegramă a corespondentului său din Roma, care spune: „Se observă că d. Mussolini a afirmat încă odată că ...vechile socoteli” sunt regulate şi că Italia este animată, în acţiunea ei internaţională, de voinţa de pace, fiind totuşi gata la orice eventualitate. „Le Figaro” scrie: „Ducele reînoieşte asigurarea că Italia voeşte acum să se consacre punere! In valoare a Abisiniei şi să trăiască In pace. Aceasta nu împiedlică Italia de a fi ieşit mai puterncă din războiul dn Africa, căci, dacă mprejurărite o cer, ea poate pune în mişcare un formidabil aparat de războiu. Ceea ce înseamnă, cu alte cuvinte, că politica italiană tinde la realizarea unei colaborări europene, ca sngur mjloc de a consolida pacea, dar că ea consideră ca o ameninţare pentru pace desfăşurarea tenor anumite situaţuni poltice. In mjlocul confuziei actuale, discursul Ducelui se inspiră din dorinţa de a linişti opinia publică internaţională asupra scopurilor pe care le urmăreşte Italia şi asupra voinţei sale de a nu iclraja nici o aventură”. 500 grevişti din greva foamei VARŞOVIA, 31 (Rador). — La 0 fabrică din Lodz, 500 grevişti au ocupat atelierele şi au declarat greva foamei. .. In felul acesta ei speră să obţină satisfacerea revendicărilor lor privitoare la contractul colectiv. Mai mulţi muncitori au trebuit să fie transportaţi la spital din cauza efectelor grevei foamei. * Ieri s’au ţinut la Lodz trei întruniri muncitoreşti. Oratorii au preconizat declararea grevei generale în cazul când contractul colectiv nor fi admis. 1 Congresul Federaţiei aeronautice internaţionale jfeSwÜ. .J »»■•» - L ” 3 ... ivú1fti*&«AkA!Í!ÍU. .VARŞOVIA 31. (Rador). — Con gresul Federaţiei aeronautice internaţionale, întrunit la Varşovia, a procedat azi la alegerea biuroului. Au fost aleşi d-nii: George Valentin Bibescu, preşedinte; Paul Tissandier, secretar general; Blondei la Rougery, casier; von Gronau (Germania), Kinsky (Austria), colonel Watten (Franţa), Gabot (Statele Unite), colonel Kwieninski (Polonia), general Opplizzi (Italia), şi colonelul Messner (Elveţia) vice-preşedinţi.