Argus, septembrie 1936 (Anul 26, nr. 7018-7042)

1936-09-02 / nr. 7018

Esti­reaa I 2, 1 838 Căldurile a încetat­, deşi ne aflăm a plină vară. Putem spune chiar că avem un timp de toamnă, prielnic însă muncilor câmpului. Acolo unde ploile căzute au înmu­iat pământul, trebuie neîntârziat să ne apucăm de arături, de în vede­rea însămânţărilor de toamnă, fie pentru cele de primăvară. Iarna va fi lungă, nu va fi îngădui­toare ca cea din anul trecut, deci ori şi ce muncă a câmpului executa­tă în toamnă va fi o economie de timp pentru primăvară. Dat fiind preţul favorabil al­­râu­lui, care concordă în unele regiuni cu­ o producţie peste normal, mulţi Plugari se pregătesc să semene mai mult din această cereală, decât au semănat în anul trecut. Să fim prudenţi şi să ne mulţumim a semăna cel mult aceiaşi întindere de grâu ca şi în­ anii trecuţi. A, dacă ar fi vorba ca pe aceiaşi suprafaţă să obţinem o mai mare producţiune la hectar, adică un loc de 1000 de kgr. să recoltăm 2500, aceasta, da. Ne-ar permite să concu­răm cerealele americane şi ne-ar în­gădui să micşorăm în viitor supra­feţele cultivate cu grâu, dând foc culturilor de nutreţ, atât de necesare şi totuşi atât de reduse îa noi. * Problema grâului este încă ne­re­zolvată şi nu va fi până c© fiece Sfat se va decide a cultiva atât cât ii trebuie pentru nevoile Interne, a­­vând numai o mică cantitate dîspo- Biblil, in fiecare an, ca rezervă pro­prie, sau pentru un eventual ex­port. La noi perspectivele pentru grâu sunt încă frumoase şi de viitor, da­torită plasamentului intern, care se măreşte an de an, pe măsură ce ţăra­nul român se obişnueşte să consu­me din ce în ce mai multă pâine. Iată deci o frumoasă valorificare a grâului. Să facem o cât mai inten­ Fab­e. Păşunile din regiunea de stepă a României, sunt întro stare de plâns. Pe deoparte lipsa de ploi în­destulătoare împiedică desvoltarea jerbei folositoare, astfel că prin iu­nie putem spune că vitele nu mai au ce paşte, pe de altă parte, reaua administraţie a păşunilor comunale. lasă să crească în voie, spre ruşi­nea lor, tot felul de scaieţi şi bălă­rii, reducându-le simţitor suprafaţa utilă. Problema înerbărei, adică a îm­­bunătăţirei păşunilor de stepă, a dat şi dă­ mult de furca­ specialişti­lor români. O înerbare, cu un amestec de ierburi nobile, preconi­zată de unii specialişti este o impo­sibilitate, deoarece, pe deoparte ris­curile sunt mari, iar pe de altă parte costul lucrare! şi al seminţei ar fi atât de ridicat încât ar întrece va­loarea pământului. Specialiştii a­­gronomi însă nu s’au dat bătuţi şi au continuat cercetările. Din observaţiunile perseverente făcute pe teren, s’a putut constata că în stepa României, plantele care sunt cele mai rezistente secetei şi bătătoritului animalelor, şi care să o valoare nutritivă apreciabilă, sunt troscotul (Polygonum aviculare) despre care am mai vorbit şi Pirul (Cypodom dactyion). Deşi în agri­cultură pirul este considerat ca o plantă dăunătoare de care greu te poţi scăpa, iată că în privinţa rolu­lui său ca plantă de nutreţ rezis­tentă secetei, se pune pe primul plan. Cine nu cunoaşte pirul, acea plantă care se înmulţeşte atât de repede prin rădăcinile sale (stoloni). II găsim prin locuri cultivate, prin curţi, pe marginea drumurilor, pe păşuni şi pe nisipuri. Din cercetările făcute, atât la noi cât şi la Unguri, cari suferă şi ei de lipsa de ploi, s’a putut constata că pirul este foarte rezistent secetei iar vitele îl mănâncă cu plăcere. Are Pirul însă un păcat; să­mânţa sa nu ajunge la coacere de­­lină şi nu germinează, decât cu rari excepţiuni. Era deci o piedică în al lua în înmulţire. înmulţirea prin stoloni, deşi este posibilă, nu este practică, întrucât riscă să se usuce şi deci să-­şî piarză vitalitatea. Agronomii unguri însă, nu s’au dat bătuţi, şi după aproape opt ani de cercetări au ajuns să obţină nu numai un pic care să producă să­mânţă care germinează, dar l’au şi m­obilat, ridicându-i talia şi făcân­­du-i apt a fi cosit. Frunzele au fost făcute mai puţin cod­race şi mai acceptate de animale. Germi­naţia dela 2 la sută s’a ridicat la 85 la sută. Bine­înţeles că şi-a păstrat calitatea principală adică rezistentă secetei. In anul trecut am recoltat şi noi sămânţă de pir sălbatec, ce a fost remisă Institutului de Cercetări Agronomice spre a fi luat în studiu Fără a stânjeni experimentările Institutului, noi credem că ar fi ni­merit ca să se procure o cantitate de sămânţă de pir m­obilat spre a fi cercetat şi luat în înmulţire. Am economisi timp. CUM TREBUE SA SE RECOL­TEZE SOIA Acum e timpul când se coace Soia. Recoltarea ei se va face mi­mai când va fi deplin coaptă. Boabele sunt coapte, cană aproape toate frunzele au căzut sau s’au uscat de tot, când păstăile au pierdut culoarea verde, căpătând o culoare cafenie,­­ cenuşie şi, să propagandă în favoarea pâineî O fî bună mămăliga, dar tot nu se poate compara cu pâinea ea valoare hrănitoare, plus că s’ar micşora pu­stiirile pelagrei. Şi pentru că vorbim de grâu, ca o înştiinţare despre efectele ce ar avea la noi în ţară o sporire a su­prafeţelor ce urmează a fi însămân­ţate, să nu uităm prea repede cât de uşor ne copleşesc americanii ai cerealele­lor când au un an bun. Ţările care au întrecut măsura şi şi-au sporit fără socoteală culturile cu grău­ pot s’o păţească ca şi Ce­hoslovacia, care, in toamna anului trecut a trebuit să oblige prin lege, plugari­mea, ca să-şi micşoreze cu aproape 20 la sută însămânţările cu grâu. Cehoslovacia ţară industrială, ia­­t-o devenită exportatoare de grâu, şi înţeleaptă a fost măsura restric­­ţiunei. Cehoslovacia are încă din a­­nul trecut un disponibil de 270.000 de tone. Acest exemplu, cred că ne va tempera tendinţă de a ne mări su­prafeţele destinate însămânţărilor de grâu. Căutăm debuşeuri pentru cereale­le noastre peste hotare când noi le avem la noi în ţară. Acest debu­şeu propriu să ştim a-l organiza şi vom obţine un preţ mai bun decât cel al străinilor. MASURI DE APARARE ÎMPO­TRIVA SUPRAPRODUCŢIEI In Olanda, legumele care nu ating un preţ minimal, de rentabili­tate, sunt distruse. Astfel au fost distruse 20 de milioane de lăptuci, 58 de milioane de cartofi timpurii şi 28 milioane de verze diferite. Brazilia întrebuinţează caf­eaua la încălzitul locomotivelor, ba asvârle milioane de kgr. de cafea şi în mare. In Argentina când e supra­producţie de vin, şi aceasta se în­tâmplă des, statul cumpără strugu­rii verzi care sunt tăiaţi înainte de coacere, cănd boabele sună în păstăi când simt lovite uşor. Recoltarea se poate face cu coasa, cu secera, cu sapa, sau se poate smulge cu mâna. Păstăile fiind aşezate foarte jos, până aproape de rădăcină, o cosire mai de sus ar produce pierderi. Recoltarea se recomandă a se face dimineaţa pe rouă, pentru a se împiedica scuturatul. Se reco­mandă ca omul care culege să-şi puie mănuşi, sau să-şi învelească mâinile pentru a nu le răni de mu­chiile tăioase ale păstăilor. Soia odată cosită sau smulsă­, se leagă in snopi, căutând a se evita buruenile cari împiedică compacta­rea uscărei. Dacă timpul este frumos se va mai lăsa soia încă 2 până la 4 zile pe câmp, în grămezi mici, pentru a sa usca bine. Plantele vor fi ase­­za­te in grămezi în picioare, ca si inul, în aşa fel ca aerul să circule. In felul acesta chiar după o ploaie, soia se usucă mult mai repede. Trecrutul se poate face cu dife­rite mașini de trecrat, dar se poate face si cu caii sau umblăciu­i. Ca să se împiedice spargerea boabelor este bine să se depărteze cât mai mult podul de toba si să se înlocuiască grătarul printr'o scân­dură de lemn tare. Deasemenea trebuiesc înlocuite siniie de fier d­in sine de lemn. Odată treerată, Soia trebuieşte curăţată şi aceasta se face cu vân- turătoarele. După treerat boabele de Soia, la fel ca şi fasolea, obişnuită, se în­tinde câteva zile la soare pentru a se usca. După aceia se depozitează si se păstrează intr’un loc aerisit si us­cat si într'un strat nu prea gros. CAT DISTRUG INSECTELE Pentru a arata pagubele aduse pășunilor de micile lăcuste care foșnesc în unele regiuni ale State­­lor­ Unite, profesorul Osborn, a construit un aparat, o cursă, pe care a trecut-o în toate sensurile, pe o suprafaţă de păşune îngrădită, prinzând astfel cea mai mare parte din lăcuste. Un al doilea câmp, de aceiaşi suprafaţă a fost lăsat în voia insectelor. S-a constatat, că în timp ce în primul câmp, adică cel curăţat, puteau fi hrănite cu uşurinţă două vaci, al doilea, deabea ajungea unei singure vaci. Aceasta indica că ju­mătate din iarba celui de al doilea câmp era distrusă de lăcuste, cu toate că privind ambele câmpuri, nu se putea remarca vreo diferenţă vizibilă. CONSERVAREA OUALOR Problema conservatei ouai­or în stare proaspătă a preocupat mult pe diverși cercetători. Iată că în ultimul timp un ingi­ner american a inventat un nou procedeu după care oul se scufundă câteva secunde într’o baie de ulei fierbinte cu o temperatură de peste 100 grade C. In urma actimiei acestei tempera­turi, un strat foarte subţire de al­bumura, de sub coaje, se coagu­lează formând astfel un înveliş im­permeabil la aer, şi, la, microbii ce ar putea pătrunde din exterior prin coaje. Vă mărturisim sincer că nu am făcut această încercare Totuşi ce ar fi să încercăm ? «I® \0 Tadaf®®®!* Sí Ml­íTím mai mait grâu? împotriva supraproductiei. Pirol Noui aprobări pentru instalări de mori Printr’o deriziune a Ministeru­lui de agricultură şi domenii, pu­blicată în „Monitorul Oficial” din 31 August, s-a aprobat: Instalarea următoarelor mori: Judeţul Albă 1. Moara Ludovic Samuel, com­. Alba-Iulia. Judeţul Mureş 1. Moara Haim Adalbert, com. Pâncota. Judeţul Mureş 1. Se aprobă instalarea unui ,valţ dublu, pe lângă cele 4 exis­tente, la moara d-lui S. Fleischer, com. Batos-Funcţi­onează ca sistem atice­ co­­merciale şi supuse taxelor de valo­­rificare de 0,90 lei la kg. de făină, următoarele mori: Judetul Alba 1, Moara Samuel Ludovic, com. Alba-Iulia, Judeţul Bacău 1. Moara Saima a Caimanovlei, com. Oneşti. Judeţul Bihor 1. Moara Bollinger Wilhelm, com Seleuş. Judeţul Baia 1. Moara Gheorghe Zuzu, com. Liteni. Judeţul Ciuc 1. Moara Pop Carol, com. Mier­­curea-Ciucului. Judeţul Buzău 1. Moara Bunescu S. A­., Buzău. Judeţul Furna 1. Moara Focşani, Focşani. 2. Moara Energia, Adjud. Judeţul Rom­anat. 1. Moara Sîmion P. Lazar, com. Arceşti. Judeţul Sor­oca 1. Moara Meer Baron, Soroc». 2. Moara Al. Zucherman, Soroca. Judeţul Someş 1. Moara Gustav Papp, com. Min­eiul Gherlei. Judeţul Timiş- To­rontal 1. Moara Bauer şi Şaier, corn. Secusigi. Funcţionează ca sistematice şi scutite de taxa de valorificare, ur­­matoarele mori. Judeţul Arad 1. Moara Ha­im Adalbert, com. Pâncota. 2. Moara Fraţilor Matlpek, corn. Gay-Arad. Judeţul Mureş 1. Moara S. Fleischer, com Ba­teş, 2. Moara Alex. Orban, com. Mier­curea-Nîrajului, Judeţul Severin 1. Moara Episcopiei Ortodoxe Ro­mâne a Caransebeşului, din Ca­ran­sebeş-Judeţul Turda .- Moara Atîla Kovâcs, Turda. Judeţul Târnava Mică 1. Moara Fondului Bazilitan, Blaj. Judeţul Arad 1. pMara Alexandru Orbán, com. Miercurea • Ni­raj­ul­ui­ unui exil- Pentru m­ilicirea comer­ţului şi industrie (Urmare din pagina l-a) leanţele. Ea este gata, în orice mo­ment, să dea toate lămuririle şi tot concursul pentru ca fiecare membru al Camerei să-şi poată îndeplini mandatul. Im­i place a crede că expo..../ succintă a programului nostru pe care înţelegem să-l înfăptuim, va determina pe colegii industriaşi şi negustori să ne dea încrederea lor pentru ca să-l putem realiza. In fond, — termină d. Pennescu- Kertsch —­ ceea ce interesează în momentul de faţă nu sunt intere­sele personale, ci marele interese profesionale a unor bresle folosi­toare patriei. MARGUS» intorm­aţiuni Instalarea nouilor subsecretari de stat la ministerul agriculturei se va face Miercuri. La deschiderea cursurilor din anul acesta, în luna Septembrie, va funcţiona pe lângă şcoala co­merciala superioară de fete, de sub direcţiunea doamnei Fl. Brăneanu, strada Argeş Nr. 7 (calea Moşilor) şi clasa I-a de gimnaziu comercial, în vederea formării liceului comer­cial. Se vor primi absolvente, cu pa­tru clase primare. Înscrierile se fac zilnic la can­celaria şcoalei între 9-1 d. a. D. profesor Fr. Neum­ark de la Universitatea din Istambul va ţîne Marţi 1 Septembrie ora 11 dimi­neaţa în cadrul cursurilor de vară organizat© de Academia de­-înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti o conferinţă despre: „Probleme actuale monetare". Con­fer­­inţa va avea loc în Amfitea­trul Nr. 1 al Academiei comercial© din. .Bucureşti şi va fi ţinută in limba franceză. Intrarea libera. Vineri, s-au­ recepţionat, la Cluj de către ministerul agriculturei ulti­mele lucrări ale stafianei de ser­o- vaccinuri, pendinte de ministerul agriculturei. Legea nouă a Camerelor de A­­gricultura prevede ca intre membrii Camerelor va figura şi ultimul pre­şedinte. Ministerul fiind sesizat că in unele judeţe ultimul preşedinte a decedat, s-a hotărât ca în aceste cazuri sa intre în Camera de Agri­cultură ultimul vice-preşedinte al Camerei de Agricultură. Serviciul Viticulturii a luat mă­suri ca laboratoarele oficiale auto­rizate să execute analize de control al vinurilor. Ori de câte ori vor descoperi zaharină în această bău­tură, să întocmească încă un bule­tin original, spre a fi trimis minis­terului de finanţe, pentru ca orga­nele instituite pentru controlul za­harinei să facă investigaţii spre a descoperi pe contrabandişti. Conform nouei legi a viticulturii s’au mai format comisiuni pentru conturarea şi delimitarea zonelor viticole în următoarele judeţe : In jud­. Durostor. Comisiunea lu­crează din ziua de 17 August la de­limitarea zonei viticole din judeţul Silistra. In jud. Vâlcea, s’au început lucră­rile depe ziua de 15 August în co­munele : Călina, Prudeni, Zevideni, Şuteşti şi Mitrofani. In jud­. Arad, s’au început lucră­rile în comunele: Pauliş şi Minis, dela 25 August. In jud. Tighina, s’a constituit Comisiunea. In jud. Lăpuşna, s’a constituit Comisiunea, urmând a se începe lu­crările de conturare și delimitare a zonelor viticole, pe ziua de 31 Au­gust, cu regiunea Trusenî. Expoziţi regionale de ani­male Camera de Agricultură Botoşani va organiza în cursul lunilor Sep­tembrie şi Octombrie şase expo­ziţii regionale de animale la Dum­brăveni, Nicşeni,­ Frumuşica, Hlipi­­ceni, Truşeşti şi Verona. vite Exportul nostru de In cursul Iuriei Iulie ş'au ex­portat prin punctul Episcopia Bi­horului următoarele cantităţi de v­­­ite: 6 tauri, 1 vacă, 437 boi, 2 ar­măsari, 126 iepe, 152 cai, 2380 porci, în Austria şi Cehoslovacia. Prin punctul Decebal: 69 iepe, 53 cai, în Ungaria. Prin punctul Grigore Ghica Vo­dă: 59 boi, 2053 porci şi 66.311 păsări, în Austria. Prin Constanţa: 126 tauri, 205 vaci, 1709 boi, 1114 oi şi 143.663 păsări în Palestina, Grecia, Egipt şi Burcia. Prinţ Hakraei: 1 taur, 1 vacă, 473 boi, 4511 porci, şi 400 oi, în Ger­mania, Austria şi Cehoslovacia. Noui membri in consiliile Camerelor de agricultură „Monitorul Oficial"* de ori­cum­ publică următorul decret regal: Prin decizia ministerială Nr. 175.270 din­ 26 August 1936, se numesc ca membri în Camerele de agricultură, după cum urmează: Camera de agricultură Tulcea 1. George Șerban, str. Gloriei Nr. 2, Tulcea. 3. Manole Zaharia, ing. agr., Ser­viciul agricol Tulcea. 3. Ion Vineş, ing .agr., Regiunea agricolă Casimcea, Camera de agricultura Ilfov 1. Ghivara, com. Floreşti. 2. Mircea Neniţescu, com­. Goş­tinari. 3. Biciola Toma, com. Copăceni. Se confirmă ca membri de drept în Camerele de agricultură, după care urmează: Camera de agricultură Tulcea 1. Constantin Ţigău, prefectul jud. Tulcea, str. Chindiei Nr. 5, Tulcea. 2. George Ni­stor, ultimul preşe­dinte al Camerei corn. Casimcea. 3. Zissu Schebe, directorul Serv. agricol judeţean, str. Principele Fer­dinand Nr. 27, Tulcea. 4. Ing. silvic Pană Gheorghe, oco­lul silvic Tulcea. 5. Dr. Mihail Papazov, medic ve­terinar al jud. Tulcea. Camera de agricultură Orhei 1. Constantin Roşea, prefectul jud. Orhei. 2. Petre Bajbeuc-Melicov, ultimul Preşedinte al Camerei de agricultură Orhei. 3. Nicolae Ciornei, directorul Serv. agricol Orhei. 4. Victor Ursu, ing. silvic, șeful Ocolului Orhei­ 5. Dr. Ștefan Sacala, medic veteri­nar primar al jud. Orhei. Idem Nr. 175.465 din 26 August 1936, se numesc ca membri în Ca­merele de agricultură, după cum ur­­mează : Camera de agricultură Vlaşca 1. Toma Tordache, com. Moştenii Domoleşti. 2. Marin Apăluţă, corp. Dragpeşti. 3. Barbu Grăjdănescu, com. Ciu­­perceni. Camera de agricultură Orhei 1. Alexei Rosettî, ing. agr., Şcoala agr. Cocorozeni. 2. Ioan Sestacov, ing. agr., com­. Chiperceni. 3. Gheorghe M. Sârbu, com. Mas-Ciuti. MARELE PREMIU AL ORASULUI CATEGORIA SPORT CATEGORIA CURST î-«i D-l leg. Barbu Neaaa^ pe FORD VS de serie IS-rea D l Lt.Col. A.Berlescu pe FORD V8 de serie TO-le» D-l Ing. Rosenauer pe BMW cu compresor TV.les D=3 Ing. J. Gaîeianu pi Duesenberg de curs® R A. JF S A R București, Palatul Ciclop. Telefon 2.09.61­2.17.45 »-! Dr. G. Alexandres«, pe Auburn cu compresor­­­ul 0­1 G. Ghica pe Maserati de curse DI P. Crisies pe Ford VP de serie Dd Ing- P. Carp bugatti de curs* PIS Congresul national de la Clubhorticol Vizitarea standurilor. — Problemele discutate CLUJ 31. —­ După cum s’a anun­ţat la timp, Sâmbătă s’a deschis la Cluj, congresul horticultorilor din toată ţara, organizat de soc. de horticultura din România, cu se­diul central în Bucureşti. Congresul a fost organizat prin îngrijirea filialei de aci, de sub pre­şedinţia d-lui prof. universitar Al. Borza, director al gradinei Bota­nice. La ora 7 dimineaţa,se aduc şi se aşează ultimele flori, sosite cu ac­celeratul de noapte, sau de la între­prinderile din jurul Clujului. La ora 8 juriul începe aprecierea produselor expuse. El se compune din a­nii: Ch. Faraudo preşedinte de onoare, l­. Grinţescu preşedinte activ, dr. A­. Borza preş. filialei Cluj, Jean Lacroix cunoscutul hor­ticultor din Capitală şi prof. M. Al. Georgescu secretar general al so­cietăţii. La ora 9 sa săvârşit deschiderea oficială. D. prof. Borza a mulţumit horticultorilor expozanţi şi a ară­tat sforţările lor, iar d. secretar general prof. M. Al. Georgescu a citit lista recompenselor obţinute de expozanţi. După aceasta congre­­siştii şi publicul a fost admis să vi­ziteze expoziţia. D. secretar gene­ral al ministerului Agriculturii Ci­cero Gojdiu a fost condus de comi­tetul organizator. Principalii expozanţi sunt: Ad­al­­berth Jansky colecţie de trandafiri (aur); Ioan Sedlac Reghin, dalii (argint); fraţii Tur°s Cluj, foarte frumoase falii şi garoafe (aur). La ora 11 dimineaţa s-a descin­s şedinţa plenară, în sala festivă a prefecturii Cluj şi în prezenţa au­torităţilor agricole şi administrative de la Cluj şi a peste două sute de horticultori din toată ţara. Din partea ministerului agricul­turii este de faţă de secretar gene­ral Cicero Ciordu­. D. prof. dr. Al. Borza, preşedin­tele filialei Cluj , soc. de horticul­tură, salută oficialităţile şi pe con­­gresişti şi cere un moment ele tă­cere pentru regretatul Mihail De­­metrovici, fost preşedinte al secţiei Timişoara. Analizează programul congresu­lui, ale cărei discuţii au la bază doua puncte de principiu: 1) angrenarea horticulturii în ansamblul vieţei economice şi 2) situaţia horticulto­rilor în organizarea agricolă de stat. D. prof. dr. ERNEST GRINŢES­­CU, preşedintele societăţii de hor­ticultura din România a vorbit des­pre realizările de până azi ale so­cietăţii, între cari înfiinţarea di­recţiei horticulturii în ministerul agriculturii — azi desfiinţat — şi întemeierea învăţământului horticol mediu, prin înfiinţarea şcolii de hor­ticultura de la Bucureşti. In afară de congrese, expoziţii horticole, avantaje vamale, de transport, etc.­­După ce se alege comitetul con­gresului ia cuvântul d. secretar ge­neral CICERO GORCIU în numele d-lui ministru V. Sassu, Guvernul consideră horticultura ca fiind treapta cea mai înaltă a agriculturii. După cum a căutat, cu ocazia congresului, filiala soc. de horticultura de aci, a aran­jat şi o expoziţie de flori de vară, în sala cea mare a muzeului bo­tanic, din noul local al gradinei. Floricultorii din Cluj, ca şi cei din Timişoara, Oradia şi alte centre horticole, au participat la această interesantă manifestare. Origer-Cluj, dalii şi piersici, trei la kgr. (aur); Ludovici Berenyi, fru­moase dalii roz şi albe (argint) ; Elena Jablonovszky, frumoase dalii şi garoafe (argint); Ştefan Berindean cele mai mai frumoase dalii (argint,­ Otilia dr. Holom- Dumbrăveni, c­hi­par oase; losif Szi­­gethy-Oradiu, dalii (argint); losif Melmann-Cluj, roze (argint); losif Szabó-Cluj frumoase dalii); dr. Ja­­lin Sch­arff-Răul-Timişoara, roze (aur); Rudolf Palocsay Cluj, roze şi gladiole (aur); loan Sedlak-Re­ghin, dalii (argint); Groza-Răs­­boieni, cei mai frumoşi trandafiri (aur) şi alţii. S-a admirat, în special, noile soiuri de roze şi dalii în două cu­­lori, creaţiunea floricultorilor ex­pozanţi Congresiştii au avut ocazia să admire, odată cu expoziţia şi fru­moasa grădină Botanică de la Cluj, care cuprinde grupe de plante din diferite clinic şi continente, dispuse în aranjamente cât mai asemănă­toare locului de origină. Colecţia de plante de tropice şi acvatice, flora asiatică, gradina japoneză, etc., merită să fie văzute, de la început, să ridice horticultura, atât prin sprijinul pe care i l-a dat, cât şi prin organizarea diferitelor manifestări, pentru înlesnirea des­facerii şi sporirea consumului. Horticultura progresează prin horticultori. Ei trebuie să se orga­nizeze, să ceară şi să impună legi­ şi măsurile necesare Vorbesc apoi: D. subprefect CIUCA din partea prefecturii. D. ajutor de primar BUZEA din partea d-lui primar al municipiul. Cluj. D. prof. IULIU­S­IATIEGAN din partea universitati clujene si d­. prof C. Martinovici, în numele Acade­miei de înalte studii agronomice din Cluj. D. T. MÂNDRU, presedintele soc. „Inginerul agronomiei”. Avem 6 şcoli înefrioare şî una medie de hor­ticultura. Nu dau medie de horticul­­tru că nu au mijloace. In buget sunt 5.250.000 Iei pentru învăţămân­tul horticol. Pentru învăţământul comercial se cheltuesc 313.000.000 lei. Nu avem azi o catedră de hor­ticu­ltura, la nici o Academie agri­colă. Avem două conferinţe, cari nu au nici un asistent. Cere să se răspândească instruc­ţiuni pentru micii cultivatori. Să se facă controlul efectiv al pepiniere­lor. D. prof. I. C. TEODORESCU, di­rectorul viticulturii face elogiul lui Dumitru Ştefănescu, primul şi sin­gurul director al horticulturii, până acum. De la el nu am mai avut un resort horticol în minister. Şi ev©’ nimeritele ne depăşesc. Mai vorbesc d-nii: general M­HEDINŢI, dr. I. LUCA CIOMAC agronom D. FRITZ, prof. GUŞ LEAC, ing. COSTESCHI, MART TOM A. D. prof. E. GRINŢESCU a cit raportul despre încurajarea hori­culturii româneşti. In şedinţa de după amiază a vor­bit d. C. Korponai despre Regie­­m­entarea culturii pomilor fructiferi d. I. Grinţescu despre Problema îngrăşămintelor chimice în horticul­tura. d. Fr. Ullmann despre Regle­mentarea importului de plante , flori precum şi d-nii J. Lacroix Dol­îsky, Georgescu, etc. Ing. A. D. Carahslla Deschiderea expoziţiei horticole Deschiderea congresului horticol 7 Judiciare (Ilfov) MANDATELE FALSIFICATORILOR AU FOST CONFIRMATE în faţa Tribunalului Ilfov secţia IV-a în complectul d-lor judecători Gheorghiade şi Martinescu Foto­liu! Ministerului Public fiind ocupat de d. procuror Dimitriu, s-au jude­cat mandatele de arestare emise de Cabinetul 9 de Instrucţie în, con­tra falsificatorilor de bilete, între­gul grup compus d­in Ivdochiu Iva­­novici, Mircea Dumitrescu, Ghe­­orghe Voinescu, Leon Blumenfeld, Ioan Tomescu şi Kavchineanu fost prezentat în concluziile puse de d. procuror ca element periculos societăţii prin activitatea ce a des­făşurat cu ocazia falsificării şi tab­­ficării cu bilete de spectacole şi totodată ţinându-se seama de inte­resul instrucţiei a cerut confirma­rea tuturor mandatelor. Tribunalul după deliberare a con­firmat mandatele tuturor arestaţi­­­lor. Se cunoscu împrejurările în care,­ în urma unui denunţ, compania de jandarmi a surprins pe şoseaua Giurgiu-Bucureşti un transport de fire de mătase pură, introduse în ţară prin contrabandă. Însoţitorii mărfii Vasile Ionescu şi losef Ber­­covici, arestaţi în flagrant delict, luaţi în­deaproape la cercetare la secţia de jandarmi au recunoscut că mărfurile au fost introduse prin punctul apropiat de Giurgiu, a­­duse fiind de la Rusciuc în timpul nopţii, şi că au fost destinate mai multor comercianţi care i-au sub­venţionat. Cu actele dresate la sec­ţia de jandarmi, şi procesele ver­bale de contravenţie vamală Înche­iat pe baza art. 194 şi 196 de către organele fiscale, arestaţii au fost înaintaţi Parchetului care a deschis acţiune publică. CHEMARE IN FALIMENT Prima fabrică Bănăţeană, de mâ­naşi societate anonimă a cerut Tri­bunalului Ilfov secţia l­ a Comer­cială declararea în­ stare de faliment a comerciantului Moritz Nadler zu­ Petrică, domiciliat în str. Bradului Nr. 31 şi cu sediul comercial pe cap Victoriei Nr. 32, pentru neplata sumei de 106.300 lei datorată pe baza unei transacţii. Termen de judecată la 20 Octombrie crt. i

Next