Argus, septembrie 1936 (Anul 26, nr. 7018-7042)
1936-09-02 / nr. 7018
Estireaa I 2, 1 838 Căldurile a încetat, deşi ne aflăm a plină vară. Putem spune chiar că avem un timp de toamnă, prielnic însă muncilor câmpului. Acolo unde ploile căzute au înmuiat pământul, trebuie neîntârziat să ne apucăm de arături, de în vederea însămânţărilor de toamnă, fie pentru cele de primăvară. Iarna va fi lungă, nu va fi îngăduitoare ca cea din anul trecut, deci ori şi ce muncă a câmpului executată în toamnă va fi o economie de timp pentru primăvară. Dat fiind preţul favorabil alrâului, care concordă în unele regiuni cu o producţie peste normal, mulţi Plugari se pregătesc să semene mai mult din această cereală, decât au semănat în anul trecut. Să fim prudenţi şi să ne mulţumim a semăna cel mult aceiaşi întindere de grâu ca şi în anii trecuţi. A, dacă ar fi vorba ca pe aceiaşi suprafaţă să obţinem o mai mare producţiune la hectar, adică un loc de 1000 de kgr. să recoltăm 2500, aceasta, da. Ne-ar permite să concurăm cerealele americane şi ne-ar îngădui să micşorăm în viitor suprafeţele cultivate cu grâu, dând foc culturilor de nutreţ, atât de necesare şi totuşi atât de reduse îa noi. * Problema grâului este încă nerezolvată şi nu va fi până c© fiece Sfat se va decide a cultiva atât cât ii trebuie pentru nevoile Interne, având numai o mică cantitate dîspo- Biblil, in fiecare an, ca rezervă proprie, sau pentru un eventual export. La noi perspectivele pentru grâu sunt încă frumoase şi de viitor, datorită plasamentului intern, care se măreşte an de an, pe măsură ce ţăranul român se obişnueşte să consume din ce în ce mai multă pâine. Iată deci o frumoasă valorificare a grâului. Să facem o cât mai inten Fabe. Păşunile din regiunea de stepă a României, sunt întro stare de plâns. Pe deoparte lipsa de ploi îndestulătoare împiedică desvoltarea jerbei folositoare, astfel că prin iunie putem spune că vitele nu mai au ce paşte, pe de altă parte, reaua administraţie a păşunilor comunale. lasă să crească în voie, spre ruşinea lor, tot felul de scaieţi şi bălării, reducându-le simţitor suprafaţa utilă. Problema înerbărei, adică a îmbunătăţirei păşunilor de stepă, a dat şi dă mult de furca specialiştilor români. O înerbare, cu un amestec de ierburi nobile, preconizată de unii specialişti este o imposibilitate, deoarece, pe deoparte riscurile sunt mari, iar pe de altă parte costul lucrare! şi al seminţei ar fi atât de ridicat încât ar întrece valoarea pământului. Specialiştii agronomi însă nu s’au dat bătuţi şi au continuat cercetările. Din observaţiunile perseverente făcute pe teren, s’a putut constata că în stepa României, plantele care sunt cele mai rezistente secetei şi bătătoritului animalelor, şi care să o valoare nutritivă apreciabilă, sunt troscotul (Polygonum aviculare) despre care am mai vorbit şi Pirul (Cypodom dactyion). Deşi în agricultură pirul este considerat ca o plantă dăunătoare de care greu te poţi scăpa, iată că în privinţa rolului său ca plantă de nutreţ rezistentă secetei, se pune pe primul plan. Cine nu cunoaşte pirul, acea plantă care se înmulţeşte atât de repede prin rădăcinile sale (stoloni). II găsim prin locuri cultivate, prin curţi, pe marginea drumurilor, pe păşuni şi pe nisipuri. Din cercetările făcute, atât la noi cât şi la Unguri, cari suferă şi ei de lipsa de ploi, s’a putut constata că pirul este foarte rezistent secetei iar vitele îl mănâncă cu plăcere. Are Pirul însă un păcat; sămânţa sa nu ajunge la coacere delină şi nu germinează, decât cu rari excepţiuni. Era deci o piedică în al lua în înmulţire. înmulţirea prin stoloni, deşi este posibilă, nu este practică, întrucât riscă să se usuce şi deci să-şî piarză vitalitatea. Agronomii unguri însă, nu s’au dat bătuţi, şi după aproape opt ani de cercetări au ajuns să obţină nu numai un pic care să producă sămânţă care germinează, dar l’au şi mobilat, ridicându-i talia şi făcându-i apt a fi cosit. Frunzele au fost făcute mai puţin codrace şi mai acceptate de animale. Germinaţia dela 2 la sută s’a ridicat la 85 la sută. Bineînţeles că şi-a păstrat calitatea principală adică rezistentă secetei. In anul trecut am recoltat şi noi sămânţă de pir sălbatec, ce a fost remisă Institutului de Cercetări Agronomice spre a fi luat în studiu Fără a stânjeni experimentările Institutului, noi credem că ar fi nimerit ca să se procure o cantitate de sămânţă de pir mobilat spre a fi cercetat şi luat în înmulţire. Am economisi timp. CUM TREBUE SA SE RECOLTEZE SOIA Acum e timpul când se coace Soia. Recoltarea ei se va face mimai când va fi deplin coaptă. Boabele sunt coapte, cană aproape toate frunzele au căzut sau s’au uscat de tot, când păstăile au pierdut culoarea verde, căpătând o culoare cafenie, cenuşie şi, să propagandă în favoarea pâineî O fî bună mămăliga, dar tot nu se poate compara cu pâinea ea valoare hrănitoare, plus că s’ar micşora pustiirile pelagrei. Şi pentru că vorbim de grâu, ca o înştiinţare despre efectele ce ar avea la noi în ţară o sporire a suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate, să nu uităm prea repede cât de uşor ne copleşesc americanii ai cerealelelor când au un an bun. Ţările care au întrecut măsura şi şi-au sporit fără socoteală culturile cu grău pot s’o păţească ca şi Cehoslovacia, care, in toamna anului trecut a trebuit să oblige prin lege, plugarimea, ca să-şi micşoreze cu aproape 20 la sută însămânţările cu grâu. Cehoslovacia ţară industrială, iat-o devenită exportatoare de grâu, şi înţeleaptă a fost măsura restricţiunei. Cehoslovacia are încă din anul trecut un disponibil de 270.000 de tone. Acest exemplu, cred că ne va tempera tendinţă de a ne mări suprafeţele destinate însămânţărilor de grâu. Căutăm debuşeuri pentru cerealele noastre peste hotare când noi le avem la noi în ţară. Acest debuşeu propriu să ştim a-l organiza şi vom obţine un preţ mai bun decât cel al străinilor. MASURI DE APARARE ÎMPOTRIVA SUPRAPRODUCŢIEI In Olanda, legumele care nu ating un preţ minimal, de rentabilitate, sunt distruse. Astfel au fost distruse 20 de milioane de lăptuci, 58 de milioane de cartofi timpurii şi 28 milioane de verze diferite. Brazilia întrebuinţează cafeaua la încălzitul locomotivelor, ba asvârle milioane de kgr. de cafea şi în mare. In Argentina când e supraproducţie de vin, şi aceasta se întâmplă des, statul cumpără strugurii verzi care sunt tăiaţi înainte de coacere, cănd boabele sună în păstăi când simt lovite uşor. Recoltarea se poate face cu coasa, cu secera, cu sapa, sau se poate smulge cu mâna. Păstăile fiind aşezate foarte jos, până aproape de rădăcină, o cosire mai de sus ar produce pierderi. Recoltarea se recomandă a se face dimineaţa pe rouă, pentru a se împiedica scuturatul. Se recomandă ca omul care culege să-şi puie mănuşi, sau să-şi învelească mâinile pentru a nu le răni de muchiile tăioase ale păstăilor. Soia odată cosită sau smulsă, se leagă in snopi, căutând a se evita buruenile cari împiedică compactarea uscărei. Dacă timpul este frumos se va mai lăsa soia încă 2 până la 4 zile pe câmp, în grămezi mici, pentru a sa usca bine. Plantele vor fi asezate in grămezi în picioare, ca si inul, în aşa fel ca aerul să circule. In felul acesta chiar după o ploaie, soia se usucă mult mai repede. Trecrutul se poate face cu diferite mașini de trecrat, dar se poate face si cu caii sau umblăciui. Ca să se împiedice spargerea boabelor este bine să se depărteze cât mai mult podul de toba si să se înlocuiască grătarul printr'o scândură de lemn tare. Deasemenea trebuiesc înlocuite siniie de fier din sine de lemn. Odată treerată, Soia trebuieşte curăţată şi aceasta se face cu vân- turătoarele. După treerat boabele de Soia, la fel ca şi fasolea, obişnuită, se întinde câteva zile la soare pentru a se usca. După aceia se depozitează si se păstrează intr’un loc aerisit si uscat si într'un strat nu prea gros. CAT DISTRUG INSECTELE Pentru a arata pagubele aduse pășunilor de micile lăcuste care foșnesc în unele regiuni ale Statelor Unite, profesorul Osborn, a construit un aparat, o cursă, pe care a trecut-o în toate sensurile, pe o suprafaţă de păşune îngrădită, prinzând astfel cea mai mare parte din lăcuste. Un al doilea câmp, de aceiaşi suprafaţă a fost lăsat în voia insectelor. S-a constatat, că în timp ce în primul câmp, adică cel curăţat, puteau fi hrănite cu uşurinţă două vaci, al doilea, deabea ajungea unei singure vaci. Aceasta indica că jumătate din iarba celui de al doilea câmp era distrusă de lăcuste, cu toate că privind ambele câmpuri, nu se putea remarca vreo diferenţă vizibilă. CONSERVAREA OUALOR Problema conservatei ouaior în stare proaspătă a preocupat mult pe diverși cercetători. Iată că în ultimul timp un inginer american a inventat un nou procedeu după care oul se scufundă câteva secunde într’o baie de ulei fierbinte cu o temperatură de peste 100 grade C. In urma actimiei acestei temperaturi, un strat foarte subţire de albumura, de sub coaje, se coagulează formând astfel un înveliş impermeabil la aer, şi, la, microbii ce ar putea pătrunde din exterior prin coaje. Vă mărturisim sincer că nu am făcut această încercare Totuşi ce ar fi să încercăm ? «I® \0 Tadaf®®®!* Sí MlíTím mai mait grâu? împotriva supraproductiei. Pirol Noui aprobări pentru instalări de mori Printr’o deriziune a Ministerului de agricultură şi domenii, publicată în „Monitorul Oficial” din 31 August, s-a aprobat: Instalarea următoarelor mori: Judeţul Albă 1. Moara Ludovic Samuel, com. Alba-Iulia. Judeţul Mureş 1. Moara Haim Adalbert, com. Pâncota. Judeţul Mureş 1. Se aprobă instalarea unui ,valţ dublu, pe lângă cele 4 existente, la moara d-lui S. Fleischer, com. Batos-Funcţionează ca sistem atice comerciale şi supuse taxelor de valorificare de 0,90 lei la kg. de făină, următoarele mori: Judetul Alba 1, Moara Samuel Ludovic, com. Alba-Iulia, Judeţul Bacău 1. Moara Saima a Caimanovlei, com. Oneşti. Judeţul Bihor 1. Moara Bollinger Wilhelm, com Seleuş. Judeţul Baia 1. Moara Gheorghe Zuzu, com. Liteni. Judeţul Ciuc 1. Moara Pop Carol, com. Miercurea-Ciucului. Judeţul Buzău 1. Moara Bunescu S. A., Buzău. Judeţul Furna 1. Moara Focşani, Focşani. 2. Moara Energia, Adjud. Judeţul Romanat. 1. Moara Sîmion P. Lazar, com. Arceşti. Judeţul Soroca 1. Moara Meer Baron, Soroc». 2. Moara Al. Zucherman, Soroca. Judeţul Someş 1. Moara Gustav Papp, com. Mineiul Gherlei. Judeţul Timiş- Torontal 1. Moara Bauer şi Şaier, corn. Secusigi. Funcţionează ca sistematice şi scutite de taxa de valorificare, urmatoarele mori. Judeţul Arad 1. Moara Haim Adalbert, com. Pâncota. 2. Moara Fraţilor Matlpek, corn. Gay-Arad. Judeţul Mureş 1. Moara S. Fleischer, com Bateş, 2. Moara Alex. Orban, com. Miercurea-Nîrajului, Judeţul Severin 1. Moara Episcopiei Ortodoxe Române a Caransebeşului, din Caransebeş-Judeţul Turda .- Moara Atîla Kovâcs, Turda. Judeţul Târnava Mică 1. Moara Fondului Bazilitan, Blaj. Judeţul Arad 1. pMara Alexandru Orbán, com. Miercurea • Nirajului unui exil- Pentru milicirea comerţului şi industrie (Urmare din pagina l-a) leanţele. Ea este gata, în orice moment, să dea toate lămuririle şi tot concursul pentru ca fiecare membru al Camerei să-şi poată îndeplini mandatul. Imi place a crede că expo..../ succintă a programului nostru pe care înţelegem să-l înfăptuim, va determina pe colegii industriaşi şi negustori să ne dea încrederea lor pentru ca să-l putem realiza. In fond, — termină d. Pennescu- Kertsch — ceea ce interesează în momentul de faţă nu sunt interesele personale, ci marele interese profesionale a unor bresle folositoare patriei. MARGUS» intormaţiuni Instalarea nouilor subsecretari de stat la ministerul agriculturei se va face Miercuri. La deschiderea cursurilor din anul acesta, în luna Septembrie, va funcţiona pe lângă şcoala comerciala superioară de fete, de sub direcţiunea doamnei Fl. Brăneanu, strada Argeş Nr. 7 (calea Moşilor) şi clasa I-a de gimnaziu comercial, în vederea formării liceului comercial. Se vor primi absolvente, cu patru clase primare. Înscrierile se fac zilnic la cancelaria şcoalei între 9-1 d. a. D. profesor Fr. Neumark de la Universitatea din Istambul va ţîne Marţi 1 Septembrie ora 11 dimineaţa în cadrul cursurilor de vară organizat© de Academia de-înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti o conferinţă despre: „Probleme actuale monetare". Conferinţa va avea loc în Amfiteatrul Nr. 1 al Academiei comercial© din. .Bucureşti şi va fi ţinută in limba franceză. Intrarea libera. Vineri, s-au recepţionat, la Cluj de către ministerul agriculturei ultimele lucrări ale stafianei de sero- vaccinuri, pendinte de ministerul agriculturei. Legea nouă a Camerelor de Agricultura prevede ca intre membrii Camerelor va figura şi ultimul preşedinte. Ministerul fiind sesizat că in unele judeţe ultimul preşedinte a decedat, s-a hotărât ca în aceste cazuri sa intre în Camera de Agricultură ultimul vice-preşedinte al Camerei de Agricultură. Serviciul Viticulturii a luat măsuri ca laboratoarele oficiale autorizate să execute analize de control al vinurilor. Ori de câte ori vor descoperi zaharină în această băutură, să întocmească încă un buletin original, spre a fi trimis ministerului de finanţe, pentru ca organele instituite pentru controlul zaharinei să facă investigaţii spre a descoperi pe contrabandişti. Conform nouei legi a viticulturii s’au mai format comisiuni pentru conturarea şi delimitarea zonelor viticole în următoarele judeţe : In jud. Durostor. Comisiunea lucrează din ziua de 17 August la delimitarea zonei viticole din judeţul Silistra. In jud. Vâlcea, s’au început lucrările depe ziua de 15 August în comunele : Călina, Prudeni, Zevideni, Şuteşti şi Mitrofani. In jud. Arad, s’au început lucrările în comunele: Pauliş şi Minis, dela 25 August. In jud. Tighina, s’a constituit Comisiunea. In jud. Lăpuşna, s’a constituit Comisiunea, urmând a se începe lucrările de conturare și delimitare a zonelor viticole, pe ziua de 31 August, cu regiunea Trusenî. Expoziţi regionale de animale Camera de Agricultură Botoşani va organiza în cursul lunilor Septembrie şi Octombrie şase expoziţii regionale de animale la Dumbrăveni, Nicşeni, Frumuşica, Hlipiceni, Truşeşti şi Verona. vite Exportul nostru de In cursul Iuriei Iulie ş'au exportat prin punctul Episcopia Bihorului următoarele cantităţi de vite: 6 tauri, 1 vacă, 437 boi, 2 armăsari, 126 iepe, 152 cai, 2380 porci, în Austria şi Cehoslovacia. Prin punctul Decebal: 69 iepe, 53 cai, în Ungaria. Prin punctul Grigore Ghica Vodă: 59 boi, 2053 porci şi 66.311 păsări, în Austria. Prin Constanţa: 126 tauri, 205 vaci, 1709 boi, 1114 oi şi 143.663 păsări în Palestina, Grecia, Egipt şi Burcia. Prinţ Hakraei: 1 taur, 1 vacă, 473 boi, 4511 porci, şi 400 oi, în Germania, Austria şi Cehoslovacia. Noui membri in consiliile Camerelor de agricultură „Monitorul Oficial"* de oricum publică următorul decret regal: Prin decizia ministerială Nr. 175.270 din 26 August 1936, se numesc ca membri în Camerele de agricultură, după cum urmează: Camera de agricultură Tulcea 1. George Șerban, str. Gloriei Nr. 2, Tulcea. 3. Manole Zaharia, ing. agr., Serviciul agricol Tulcea. 3. Ion Vineş, ing .agr., Regiunea agricolă Casimcea, Camera de agricultura Ilfov 1. Ghivara, com. Floreşti. 2. Mircea Neniţescu, com. Goştinari. 3. Biciola Toma, com. Copăceni. Se confirmă ca membri de drept în Camerele de agricultură, după care urmează: Camera de agricultură Tulcea 1. Constantin Ţigău, prefectul jud. Tulcea, str. Chindiei Nr. 5, Tulcea. 2. George Nistor, ultimul preşedinte al Camerei corn. Casimcea. 3. Zissu Schebe, directorul Serv. agricol judeţean, str. Principele Ferdinand Nr. 27, Tulcea. 4. Ing. silvic Pană Gheorghe, ocolul silvic Tulcea. 5. Dr. Mihail Papazov, medic veterinar al jud. Tulcea. Camera de agricultură Orhei 1. Constantin Roşea, prefectul jud. Orhei. 2. Petre Bajbeuc-Melicov, ultimul Preşedinte al Camerei de agricultură Orhei. 3. Nicolae Ciornei, directorul Serv. agricol Orhei. 4. Victor Ursu, ing. silvic, șeful Ocolului Orhei 5. Dr. Ștefan Sacala, medic veterinar primar al jud. Orhei. Idem Nr. 175.465 din 26 August 1936, se numesc ca membri în Camerele de agricultură, după cum urmează : Camera de agricultură Vlaşca 1. Toma Tordache, com. Moştenii Domoleşti. 2. Marin Apăluţă, corp. Dragpeşti. 3. Barbu Grăjdănescu, com. Ciuperceni. Camera de agricultură Orhei 1. Alexei Rosettî, ing. agr., Şcoala agr. Cocorozeni. 2. Ioan Sestacov, ing. agr., com. Chiperceni. 3. Gheorghe M. Sârbu, com. Mas-Ciuti. MARELE PREMIU AL ORASULUI CATEGORIA SPORT CATEGORIA CURST î-«i D-l leg. Barbu Neaaa^ pe FORD VS de serie IS-rea D l Lt.Col. A.Berlescu pe FORD V8 de serie TO-le» D-l Ing. Rosenauer pe BMW cu compresor TV.les D=3 Ing. J. Gaîeianu pi Duesenberg de curs® R A. JF S A R București, Palatul Ciclop. Telefon 2.09.612.17.45 »-! Dr. G. Alexandres«, pe Auburn cu compresorul 01 G. Ghica pe Maserati de curse DI P. Crisies pe Ford VP de serie Dd Ing- P. Carp bugatti de curs* PIS Congresul national de la Clubhorticol Vizitarea standurilor. — Problemele discutate CLUJ 31. — După cum s’a anunţat la timp, Sâmbătă s’a deschis la Cluj, congresul horticultorilor din toată ţara, organizat de soc. de horticultura din România, cu sediul central în Bucureşti. Congresul a fost organizat prin îngrijirea filialei de aci, de sub preşedinţia d-lui prof. universitar Al. Borza, director al gradinei Botanice. La ora 7 dimineaţa,se aduc şi se aşează ultimele flori, sosite cu acceleratul de noapte, sau de la întreprinderile din jurul Clujului. La ora 8 juriul începe aprecierea produselor expuse. El se compune din anii: Ch. Faraudo preşedinte de onoare, l. Grinţescu preşedinte activ, dr. A. Borza preş. filialei Cluj, Jean Lacroix cunoscutul horticultor din Capitală şi prof. M. Al. Georgescu secretar general al societăţii. La ora 9 sa săvârşit deschiderea oficială. D. prof. Borza a mulţumit horticultorilor expozanţi şi a arătat sforţările lor, iar d. secretar general prof. M. Al. Georgescu a citit lista recompenselor obţinute de expozanţi. După aceasta congresiştii şi publicul a fost admis să viziteze expoziţia. D. secretar general al ministerului Agriculturii Cicero Gojdiu a fost condus de comitetul organizator. Principalii expozanţi sunt: Adalberth Jansky colecţie de trandafiri (aur); Ioan Sedlac Reghin, dalii (argint); fraţii Tur°s Cluj, foarte frumoase falii şi garoafe (aur). La ora 11 dimineaţa s-a descins şedinţa plenară, în sala festivă a prefecturii Cluj şi în prezenţa autorităţilor agricole şi administrative de la Cluj şi a peste două sute de horticultori din toată ţara. Din partea ministerului agriculturii este de faţă de secretar general Cicero Ciordu. D. prof. dr. Al. Borza, preşedintele filialei Cluj , soc. de horticultură, salută oficialităţile şi pe congresişti şi cere un moment ele tăcere pentru regretatul Mihail Demetrovici, fost preşedinte al secţiei Timişoara. Analizează programul congresului, ale cărei discuţii au la bază doua puncte de principiu: 1) angrenarea horticulturii în ansamblul vieţei economice şi 2) situaţia horticultorilor în organizarea agricolă de stat. D. prof. dr. ERNEST GRINŢESCU, preşedintele societăţii de horticultura din România a vorbit despre realizările de până azi ale societăţii, între cari înfiinţarea direcţiei horticulturii în ministerul agriculturii — azi desfiinţat — şi întemeierea învăţământului horticol mediu, prin înfiinţarea şcolii de horticultura de la Bucureşti. In afară de congrese, expoziţii horticole, avantaje vamale, de transport, etc.După ce se alege comitetul congresului ia cuvântul d. secretar general CICERO GORCIU în numele d-lui ministru V. Sassu, Guvernul consideră horticultura ca fiind treapta cea mai înaltă a agriculturii. După cum a căutat, cu ocazia congresului, filiala soc. de horticultura de aci, a aranjat şi o expoziţie de flori de vară, în sala cea mare a muzeului botanic, din noul local al gradinei. Floricultorii din Cluj, ca şi cei din Timişoara, Oradia şi alte centre horticole, au participat la această interesantă manifestare. Origer-Cluj, dalii şi piersici, trei la kgr. (aur); Ludovici Berenyi, frumoase dalii roz şi albe (argint) ; Elena Jablonovszky, frumoase dalii şi garoafe (argint); Ştefan Berindean cele mai mai frumoase dalii (argint, Otilia dr. Holom- Dumbrăveni, chipar oase; losif Szigethy-Oradiu, dalii (argint); losif Melmann-Cluj, roze (argint); losif Szabó-Cluj frumoase dalii); dr. Jalin Scharff-Răul-Timişoara, roze (aur); Rudolf Palocsay Cluj, roze şi gladiole (aur); loan Sedlak-Reghin, dalii (argint); Groza-Răsboieni, cei mai frumoşi trandafiri (aur) şi alţii. S-a admirat, în special, noile soiuri de roze şi dalii în două culori, creaţiunea floricultorilor expozanţi Congresiştii au avut ocazia să admire, odată cu expoziţia şi frumoasa grădină Botanică de la Cluj, care cuprinde grupe de plante din diferite clinic şi continente, dispuse în aranjamente cât mai asemănătoare locului de origină. Colecţia de plante de tropice şi acvatice, flora asiatică, gradina japoneză, etc., merită să fie văzute, de la început, să ridice horticultura, atât prin sprijinul pe care i l-a dat, cât şi prin organizarea diferitelor manifestări, pentru înlesnirea desfacerii şi sporirea consumului. Horticultura progresează prin horticultori. Ei trebuie să se organizeze, să ceară şi să impună legi şi măsurile necesare Vorbesc apoi: D. subprefect CIUCA din partea prefecturii. D. ajutor de primar BUZEA din partea d-lui primar al municipiul. Cluj. D. prof. IULIUSIATIEGAN din partea universitati clujene si d. prof C. Martinovici, în numele Academiei de înalte studii agronomice din Cluj. D. T. MÂNDRU, presedintele soc. „Inginerul agronomiei”. Avem 6 şcoli înefrioare şî una medie de horticultura. Nu dau medie de horticultru că nu au mijloace. In buget sunt 5.250.000 Iei pentru învăţământul horticol. Pentru învăţământul comercial se cheltuesc 313.000.000 lei. Nu avem azi o catedră de horticultura, la nici o Academie agricolă. Avem două conferinţe, cari nu au nici un asistent. Cere să se răspândească instrucţiuni pentru micii cultivatori. Să se facă controlul efectiv al pepinierelor. D. prof. I. C. TEODORESCU, directorul viticulturii face elogiul lui Dumitru Ştefănescu, primul şi singurul director al horticulturii, până acum. De la el nu am mai avut un resort horticol în minister. Şi ev©’ nimeritele ne depăşesc. Mai vorbesc d-nii: general MHEDINŢI, dr. I. LUCA CIOMAC agronom D. FRITZ, prof. GUŞ LEAC, ing. COSTESCHI, MART TOM A. D. prof. E. GRINŢESCU a cit raportul despre încurajarea horiculturii româneşti. In şedinţa de după amiază a vorbit d. C. Korponai despre Regiementarea culturii pomilor fructiferi d. I. Grinţescu despre Problema îngrăşămintelor chimice în horticultura. d. Fr. Ullmann despre Reglementarea importului de plante , flori precum şi d-nii J. Lacroix Dolîsky, Georgescu, etc. Ing. A. D. Carahslla Deschiderea expoziţiei horticole Deschiderea congresului horticol 7 Judiciare (Ilfov) MANDATELE FALSIFICATORILOR AU FOST CONFIRMATE în faţa Tribunalului Ilfov secţia IV-a în complectul d-lor judecători Gheorghiade şi Martinescu Fotoliu! Ministerului Public fiind ocupat de d. procuror Dimitriu, s-au judecat mandatele de arestare emise de Cabinetul 9 de Instrucţie în, contra falsificatorilor de bilete, întregul grup compus din Ivdochiu Ivanovici, Mircea Dumitrescu, Gheorghe Voinescu, Leon Blumenfeld, Ioan Tomescu şi Kavchineanu fost prezentat în concluziile puse de d. procuror ca element periculos societăţii prin activitatea ce a desfăşurat cu ocazia falsificării şi tabficării cu bilete de spectacole şi totodată ţinându-se seama de interesul instrucţiei a cerut confirmarea tuturor mandatelor. Tribunalul după deliberare a confirmat mandatele tuturor arestaţilor. Se cunoscu împrejurările în care, în urma unui denunţ, compania de jandarmi a surprins pe şoseaua Giurgiu-Bucureşti un transport de fire de mătase pură, introduse în ţară prin contrabandă. Însoţitorii mărfii Vasile Ionescu şi losef Bercovici, arestaţi în flagrant delict, luaţi îndeaproape la cercetare la secţia de jandarmi au recunoscut că mărfurile au fost introduse prin punctul apropiat de Giurgiu, aduse fiind de la Rusciuc în timpul nopţii, şi că au fost destinate mai multor comercianţi care i-au subvenţionat. Cu actele dresate la secţia de jandarmi, şi procesele verbale de contravenţie vamală Încheiat pe baza art. 194 şi 196 de către organele fiscale, arestaţii au fost înaintaţi Parchetului care a deschis acţiune publică. CHEMARE IN FALIMENT Prima fabrică Bănăţeană, de mânaşi societate anonimă a cerut Tribunalului Ilfov secţia l a Comercială declararea în stare de faliment a comerciantului Moritz Nadler zu Petrică, domiciliat în str. Bradului Nr. 31 şi cu sediul comercial pe cap Victoriei Nr. 32, pentru neplata sumei de 106.300 lei datorată pe baza unei transacţii. Termen de judecată la 20 Octombrie crt. i