Argus, octombrie 1936 (Anul 26, nr. 7043-7069)

1936-10-01 / nr. 7043

ANUL XXV No. 7043 NOUL MODEL g crrjNDRi & sâ Ssearssti, paLateL GIGLOP Telefon 209.64. 217.45 A ă In \ară Un an 1090 Lei 6 luni 550 „ 5 luni 300 „ 3 Iei In ţară, 6 MM ONANENTe: Hei m In străinătate lin an 2200 Leî 6 luni 1­ 300 |f 3 luni 800 „ străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str Constantin Milie No. 15 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELE­F­OH 3.0544. L lai 1 Octombrie 1936 NOUL MODEL 3 CILINDRI Bucureşti, PALATUL CICLOP T*ref(W 209.64, 217.45 k­m—•—•—«**—**—******* PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi l­a toate agenţiile de publicitate Plugul să-şi facă datoria jfc *----­ | Se zice că suprafaţa totală a ţarei noastre ar fi de 29.496840 hectare, sau aproximativ 294.000 fan. pi. După statistica ministerului agriculturii, reiese că am semăna an de an, cam 13.200.000 hec­­­tare, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din suprafaţa ţării se află sub cuţitul plugului. Cu toate acestea, an de an, acest că­lău, care este pl­ugul* cere cu sete pământ nou, păm­ânt virgin* din trupşorul ţârei noastre.­­ După ce a retezat şi a distrus pădurile de stejar de la şes,­ăcurt, călăul-plug urcă la deal şi a început să reteze fagul. Pierzân­­du­­-şi podoaba pădurilor, dealurile şi munţii, biciuiţi de ploi şi de­ fur­tună, încep să se prăvălească. | Pământ nou, păm­ânt virgin, e­­Urletul sinistru, e urletul de toate fefiele al călăurii-plug.­­ Cine oare poate domoli furia pirigului-călău?­­ In ce fel oare, călăul-plug, poa­te fi ţinut numai în marginile im­periului său de 13 milioane hec­tare? îşi face oare plugul datoria pe aceste 13 milioane hectare? E această suprafaţă bine lucrată şi curată ? E adică liberă de maradni, iscaeni, boziu­, palamida, pir, de şo­bolani, popândăi, viermi, insecte, • Din cele 13 milioane hectar* peste 8 milioane produc nutriai po­rumb și grâu, iar restul de aproape' " Ml gaji 1 ii­C • CSt PRăZi ra, iasofe, etc. In totali, cele 13. milioane hectare, dau, anual, apro­ximativ 1.300 000 vagoane de pro­duse agricole, ceea ce revine cam­­11000 kgr. la hectar. Cu această r­eproducţie de râs la hectar suntem ,de ani de zile, fruntea­ cozei în sta­tistica mondială. 1­ Astfel stând­­lucrurile, credem că e datoria noastră a tuturor, să ve­ghem ca plugul să-şi facă datoria, mai întâi pe cele 13 milioane hec­tare arabile. Nici o brazdă nouă mai mult, până când­ producţia, pe aceste hectare, nu se ridică la cel puţin 2000 kgr. porumb la hectar şi 1500 kgr. grâu. Nu trebue înmulţit numărul­ hec­tarelor, ci numărul plugurilor şi al arăturilor. Nu ne trebue deocam­dată, hectare mai multe şi numai sgâriate. Ne trebue ca hectarele de acum să fie m­ai bine şi la timp a­­rate. Plugul, aşa­dar, să nu mai urle după pământ nou, ci să-şi ascută fiarele, să-şi dreagă rotiţele şi să-şi potrivească tânjala şi, voias, să in­tre la timp şi adânc în pământul ce are acum şi să-l cureţe de bu­ruieni şi lighioane şi să-l facă să producă cel puţin 2000 kgr. la hec­tar. Numai după ce şi-a împlinit a­­ceastă datorie, plugul, are dreptul la pământ nou, pământ virgin. Chiar după ce şi-a împlinit da­toria, plugul nu trebue lăsat să se atingă de cele 7 mijlioane hectare de pădure ce bruma­rie-a m­ai ră­mas. Mai ales trebue păzit cu sfin­ţenie ca plugul să nu se atingă de pădurile din regiunea dealurilor şi din regiunea subalpin­ă, căci de îndată ce aceste regiuni vor cheli, vor începe să pornească la valfe şi vor astupa şosele, poduri, căi ferate, sate. In schimb, sub­t­ milioane de hc-­■ V ... rilor, a lacurilor şi a halfi­lor, care pot fi date, cu mare folos, pradă plugului. Plugul ar intra bucuros în a­­ceste hectare, dar nuare cine să facă leasa, canalul şi stăvilanul, căci a­­cela care ar trebui să te facă nu e în stare să-şi cureţe şanţul din faţa casei şi sa facă peste el un podeţ, ca lumea, ca să poată eşi m­ai uşor din bătătură, cu­m,pîngiul la arat”. Dr. D. Andronescu r Noul timbru judiciar va fi de 1 leu sau 2 lei Sum­a rezultată de pe urma acestui fond va fi afectată unui fond de construcţie­ Alte lucrări la ministerul de justiţie In legătură cu întocmirea unui decret-lege pentru infim­it utitarea unui nou timbru ju­­t­iciar, suntem informaţi ca d. prof. Mircea Djuvara, ministrul justiţiei, studiază modul cum se pot împlini lipsurile bugeta­re ale departamentului de sub conducerea d-sale. 1. D-sa este în căutarea unui sis­­­tem, care să înlocuiască aşa zi­­­sele taxe benevole, cât şi ac­­­tualele taxe de urgenţă, ce se­­aplică pe toate actele judiciare. A­oul timbru judiciar va fi în valoare de 1 sau­­­2 lei şi va fi aplicat pe toate actele ce se înain­­­tează instanţelor judicia­re.­­ Suma realizată de pe urma a­­­cestui timbru va fi afectată u­­­nui fond de construcţie, fond pe care actualul conducător al de­partamentului justiţiei vrea să-l folosească pentru repararea ra­­dicală şi mărirea actualului pa­lat de justiţie, care se află în- Itr’un aşa hal de mizerie, încât constituie, pe lângă o ruşine a prestigiului magistraturii, dar şi un focar puternic de boală De altfel, după vizita pe care d. prof. Mircea Djuvara a fă­cut-o recent Palatului de justi­ţie, d-sa a putut constata că jumătate din funcţionarii ce lu­crează în această instituţie sunt tuberculoşi. Sesizat de această stare în­grijorătoare de lucruri, d-sa a înştiinţat ministerul sănătăţii spre a întreprinde o anchetă sa- nitară.­­ Noul timbru judiciar va con­­fttitui primul mijloc financiar fiare săiî dea posibiltate d-luî Vnîstru M. Djuvara de a-şi rea­liza proectele cf-saie, in ceea ce priveşte construcţia palatului de justiţie. 1 s­mm* . f ji tjt­­ bibi. A 1■ Primind aseară pe reprezentanţii presei, d. Mircea Cancicov mi­nistru finanţelor a făcut următoarea declaraţie în numele guvernului: — Ţinem să mulţumim presei pentru noua dovadă ce a dat că^ ştie să aprofundeze problemele eco­nomice şi să servească cu patriotism interesele na­ţionale. In unanimitate, presa a­ susţinut politica mone­tară a guvernului, înţelegând şi transmiţând opi­niei publice convingerea că leul nu a fost şi nu este influenţat de acordul monetar internaţional. Rămâne guvernului să privească c­u solicitu­dine şi să studieze cu toată atenţiunea repercusiu­nea devalorizării unor monete străine asupra co­merţului exterior sub forma angajamentelor ante­rioare acestei noui situa­­ţi­uni. Chestiunea aceasta interesează deopotrivă atâ­­tea alte ţări europene şi piaţa mondială aşa că gu­vernul care va ţine seamă în orientarea sa de cele­ritatea care stă la baza comerţului va avea putinţa ca măsurile ce se vor impune în apărarea econo­miei naţionale să nu fie nici pripite, nici singula­re ci în acord cu m­ăsurile ce se vor lua — cu privire la angajamentele în curs — de toate celelalte sta­te deopotrivă interesate”. Statul şi angajamentele particulare Limpezimea comunicatului de mai sus, pe care d. ministru Mir­cea Ch­riciclv 1-8 celh în wn.fl“­sîTvcxlîwtuîf tic SCTucSie ub orice co­mentarii. Socotim totuşi necesar să adău­găm Unele lămuriri obţinute în cercurile oficioase şi menite să a­­ducă un plus de informaţie în le­gătură cu problema în discuţie. SITUAŢIA NESDRUNCINATA A LEULUI In primul rând, vom sublinia ca­tegoric poziţia nezdruncinată a leu­lui pe care evenimentele externe mi le-a inluenţat câtuşi de puţin. Menţinerea stabilităţii monetara rămâne dogma guvernării actuale. In al doilea loc vom face deose­birea necesară între situaţia mo­netară care rămâne neatinsă şi „toa­tă atenţiunea ai care guvernul ră­mâne sa privească urmările deva­lorizări unor monete străine asu­pra comerţului exterior sub forma angajamentelor anterioare acestei noul situfiţiivil’'. Ministerul de, indusele rnte o :j -`ș i c k '' dur ~ fără d IM hotărâri care d avea o valoare unilaterală şi deci discut­abilă va pleca urechea, la toa­te cererile ce i-ar veni din partea exportatorilor dându-le o soluţie dreaptă. PROBLEMA CONTRACTELOR IN CURS Guvernul, în sprijinirea interese­lor exportatorilor, nu poate insă să-şi însuşească sugestia făcută de Asociaţia exportatorilor, de a sus­penda, pr­intr’un act de guvernă­mânt, efectuarea contractelor în curs. Prohibirea exporturilor, pentru ca astfel contractele în curs de execu­tare să fie lovite de indisponibilitate, nu intră în atribuţiile autorităţii ad­ministrative. Contractul, — spun cercurile ofi­cioase, — face lege între părţi. Gu­vernul nu­ poate veni cu o măsură unilaterală de denunţare a contrac­telor încheiate între particulari. Aşa cum s-a întâmplat şi în 1939 după devalorizarea lirei sterline, ex­portatorii, pentru vidarea litigiilor e­­ventuale ce ar rezulta între valoa­rea socotită ca bază de calcul a ex­portului, şi încasarea efectivă, vor trebui să se adreseze singurului or­gan competent, cari sunt comisia­nile arbitrate de pe lângă Bursele de efecte și schimb. Aceste comisiuni vor avea căde­rea de a stabili, cum s-a stabilit și în trecut, cine urmează să suporte diferentele valutare în contractele încheiate între particulari. In această privinţă, hotărîrea gu­vernului este fermă şi e motivată pe atitudinea analogă a guvernelor străine, printre cari guvernul Marei Britanii, care în 1939 a confirmat că diferenţele dintre cursul contractat şi cursul livrării, trebuiau suportate de importatorii englezi. Dacă pe cale de act de guvernă­mânt, guvernul va refuza să ia vreo măsură care ar însemna un amestec nepermis în afacerile particulare, nu e mai puţin adevărat că, mână în mână, cu celelalte guverne, cornlu­­c. W departamentelor noastre e, ar căuta să apere anga­m za f*rc f!o eh­.- ■ A­precieri, apar­are pe care o vor face desigur şi celelalte ţări, ale caror exporturi se află în aceeaşi situaţie cu aceea a noastră. Mai rămâne să spunem câteva cuvinte, despre contractele Statu­lui pentru armament şi perspectiva negocierilor pentru o nouă aranjare a datoriei noastre externe. Contractele de armament pentru care se afectează plăţile rezultate din vânzarea redevenţelor benefi­ciază de avantajele însemnate care vor fi cunoscute în curând. In ce priveşte perspectivele sub care se deschid negocierile la Pa­ris, la 15 octombrie crt., sunt spe­ranţe că cercurile creditoare vor accepta ajustarea cuponului la po­sibilităţile noastre de Plată, astfel că aceste negocieri se deschid sub cele mai bune auspicii. Mihail Leul nu va fi devalorizat Declaraţia d-lui ministru al finanţelor „cele 29 SEPTEMBRIE Piaţa devizelor negociabile e ne­­hotărîtă, fiind influenţată de eveni­mentele monetare internaţionale. Marca germană n’are un curs ho­­tărît: au apărut unii exportatori de­ petrol cari au vândut o livrer în ju­rul cursului de 4L Silingul austriac a cotat în jurul lui 28.40. Coroanele cehe s’au ofe­rit eri seară la 5.40. * Piaţa cerealelor e lipsită de acti­­v­itate. încheierile de eri au avut un caracter de complectare urgentă a vapoarelor dunărene. S’a cumpărat porumb cu 30.000, orz 26.500 iei, ovăz 244­00 lei tutu­ şlep. Grâu 48.000 lei, predare Con­stanţa. D. C. Teodorescu, vice-guver­­nator al Băncii Naţionale, a fă­cut ziarului „Viitorul” următoa­rea declaraţie: Devalorizarea francu­lui francez nu poate avea în nici un caz vre-o in­fluenţă asupra monedei noastre. Banca Naţională (de alt­fel nu va suferi nici­ o pierdere din pricina eve­nimentelor externe mo­netare. * Consumul european de zahăr După o statistică a Oficiului Licht, consumul european de zahăr a însumat în iulie cu 13 la sută mai mult decât în aceiași lună a anului trecut. organele Băncii Naţionale atât în Capitală cât şi în diferitele porturi rezultă că cea mai m­are parte din exportatori au înche­iat contractele lor în lire ster­line, aşa că aceştia nu vor avea de suportat nicio pagubă. Expor­tatorii cari au încheiat contrac­tele în franci francezi sunt prea puţini şi Banca Naţională de co­mun acord cu guvernul va exa­mina situaţia lor şi va căuta să adopte faţă de ei o politică foarte înţelegătoare. Cum se va face plata importului Pentru acoperirea ne­voilor importului s-a ho­tărât să se ia noua parita­te a francului francez, la care se va adăuga prima de 38 la sută. Este deci cu totul neîntemeiată știrea In ce privește plata arien lor în franci francezi sau în s­­alute devalorizate nu s'a I deocamdată nici o hotărâre, mâini ca Sanca noastră Na apărută în unele ziare du­pă care importatorilor ar urma să li se socotească, francul francez la vechea paritate plus prrma de 38 la sută, nală să stabilească acorduri cu celelalte bănci de emisiune asu­pra condiţiunilor în care se va face în viitor plata acestor arie­rate şi la ce cursuri anume. Arieratele Importante hotărâri ale Băncii N­aţionale CviKn se va face plata exportulu­i şi a importului Conducătorii departamentelor economice precum şi ai Băncii Naţionale studiază "diferitele as­pecte ale devalorizării francului francez, precum şi adaptarea nouii situaţiuni la situaţia noas­tră economică. In acest scop s’au ţinut mai multe şedinţe ale Consiliului de administra­ţie a comitetului de direcţie a Băncii Naţionale, pre­zidate de d. guvernator Mitiţă Constantinescu, în care s’a exa­minat în deamănuntul problema devalorizării francului francez, precum şi a monetelor altor sta­te, în legătură cu situaţia Băn­cii noastre naţionale. Banca Naţională r­ara pagube însemnate Din cercetările făcute s’a constatat că institutul nostru de emisiune nu va avea de suferit pagube prea în­semnate, deoarece nu dispune de disponibilităţi prea mari de franci francezi sau alte devize al căror­­curs va fi devalorizat. Această situaţie destul de îmbu­curătoare se datoreşte faptului că Banca Naţională, graţie politicei financiare urmate, pe măsură ce intrau devizele le repartiza pentru acoperirea diferitelor nevoi ale Sta­tului precum şi pentru acoperirea plăţilor importatorilor efectuate. Leul va fi devalorizat O a­ltă problemă care a format obiectul discuţiu­­nilor conducătorilor Băn­cii Naţionale a fost aceia a situaţiei monedei noas­tre faţă de devalorizarea francului francez şi a ce­lorlalte monede. Din dis­cuţiunile urmate a reeşit că România nu are nici un interes să-şi devalori­zeze monda sa, deoarece prin actuala primă de 38 la sută s’a făcut de fapt devalorizarea monetei noastre în proporţie de 38 la sută deci într’o pro­porţie mai mare de cât a fost devalorizat francul francez. O devalorizare oficială a monedei noa­stre nu ar prezenta nici un interes pentru noi şi nu ne ar aduce nici un avantagiu, deoarece cele mai multe din plăţi­le noastre în străinătate le avem calculate în franci aur. Consfătuirea dela ministerul de industrie Aseară la orele 6 s’a ţinut la ministerul de Industrie şi Co­merţ o importantă conferinţă la. care au luat parte d-nii: '^aler Pop ministrul indusCo-. direrţiuui, ssLir'Ctâ, CmiulfuV Mi­­nistrul de Finanţe şi D. Alimă­­neşteanu subsecretar de stat la acest departament şi Mitiţă Con­stantinescu guvernatorul Băncii Naţionale. In această conferinţă s’a examinat situaţia ce ne-a fost creată prin devalorizarea francului francez şi a celorlalte devize care urmează a se deva­loriza, precum şi repercusiunile pe care această devalorizare le va avea atât asupra Băncii noa­stre Naţionale cât şi asupra în­tregei noastr­e vieţi economice. Din cercetările făcute până în prezent rezultă că Banca Naţio­nală nu va avea de suportat pa­­ube prea mari. Deasemeni s-a constatat că statul şi-a făcut toate previziunile sale pentru plăţile în străinătate în cea mai mare parte în lire sterline. D. ministru de Finanţte, Mircea Cancicov a adus la, cunoştinţa, d-lui Mitiţă Constantinescu gu­vern­atorii Băncii Naţionale une­le întâmpinări primite din pro­vincie din partea diferitelor ca­tegorii de exportatori, prin cari arată pagubele ce vor avea de suferit de pe urna devalorizării francului francez și a fiorinului olandez. S-a hotărât ca diferitele cate­gorii de exportatori să prezinte d-lui Vaier Pop ministrul Indus­triei și Comertului memorii do­­cumentate asupra situațiului de­­lorizării valutelor străine, pre­cum şi pagubele ce vor avea de suportat de pe urma acestei de­valorizări. Memoriile vor fi exa­minate cu cea mai mare solici­tudine şi Banca Naţională în în­ţelegere cu ministerul de Indus­­trie şi Comerţ şi cu ministerul de Finanţe va lua măsurile dic­tate de împrejurări, pentru a se veni în ajutorul acelor exporta­tori, cari deşi au lucrat cu pre­vedere şi tact, totuşi au de su­portat pagube din cauza devalo­rizărilor. S’a examinat deasemenea si­­tuaţiunea creată comerţului nos­tru exterior de pe urma devalo­rizării, precum şi măsurile ce urmează să le luăm pentru a ne adapta nouilor împrejurări mo­netare. Imediat ce d. ministru al industriei Vaier Pop va lua contact cu reprezentanţii diferi­telor categorii de exportatori, se va ţine o importantă şedinţă a delegaţiei economice a guver­­nului, în care se va examina întreaga problemă economică şi se vor lua hotărâri relative la regimul de reglementare a co­merţului exterior şi al devizelor. , . Bucur ! Cum se va lich­da contravaloarea exportului efectuat Conducătorii Băncii Naţionale au examinat apoi demersurile făcute de către diferitele cate­gorii de exportatori, în legătură cu situaţia lor creată de pe ur­ma devalorizării francului fran­cez, şi a celorlalte valute stră­ine. In legătură cu această pro­blemă ni s’au dat următoarele relaţiuni din partea cercurilor autorizate ale Băncii Naţionale: Orice export cuprinde următoa­rele faze: 1) Exportul de fapt: 2) depunerea de către importatori a contrava­lorii în devize la băncile naţionale respective sau la oficiile de clearing din străinătate; 3) Oficiile de clearing străine înştiinţează Ban­ca Naţională a României a creditând-o în acelaş timp cu devizele depuse de că­tre importatori şi a­să 4) Banca Naţională vizează pe exportatori vie să-şi ridice contrava­loarea în lei pentru devi­zele ce i-au fost dep­use în străinătate. Decontarea nu este ju­ridic să se facă decât pe valuta zilei în care expor­tatorul avizat de Banca Naţională se prezintă la ghişeu pentru încasarea leilor proveniţi din devi­zele respective ce i-au fost depuse în străinăta­te. Ca o urmare a celor de mai sus, Banca Naţio­nală nu este obligată faţă de exportatori decât în situaţia de la­ punctul 4 şi ht ziua în care exportato­rul a venit să-şi ridice leii de la Banca Naţională. Din cercetăriie făcute de către 1 Se iert liMwl­i n iei Se poate aplica cianza din contractai germano-olandez ? Urmările devalorizări francului francez nu pot fi încă precis prevăzute, in ce privește expor­tul nostru. Angajamentele firme­lor exportatoare făcute în mone­­tele devalorizate sunt destul de im­portante. Până acum nu se cunoaşte exact volumul acestor angajamente. SITUAŢIA EXPORTATORILOR DE PETROL Exportatorii de petrol nu au fost loviţi deocamdată de devalori­zarea Franţei, Elveţia sau Olanda, decât într-o măsură neînsemnată. Contractele de vânzare ale so­cietăţilor noastre de petrol se fac uniform în lire sterline. Societăţile cu capital francez sau lucrând în colaborare cu acest ca­pital, nu vor suferi probabil pier­deri, dată fiind îndoita lor calitate de debitori şi creditori. SITUAŢIA EXPORTATORILOR DE CHERESTEA In ce priveşte exportatorii de cherestea, angajamentele în franci francezi, sunt mai numeroase de­cât se credea. Cu toate acestea, pierderile nu sunt enorme. Fără îndoială, d­in a­­numite societăţi având o clientelă stabilă în Franţa şi Africa ele Nord, vor pierde sume importante dacă nu se va găsi o soluţie, care le-ar scuti de executarea contractelor. Continuare in 3-3.) Grava situatie a exportatorilor de cereale Cei mai loviţi, sunt exporta­torii de cereale. O evaluare a­­proximativă făcută în pripă, pre­vede angajamente de vre­o 300 până la 350 milioane lei a că­ror executare ar urma să se facă până la finele anului. Ex­portatorii de cereale ar trebui, prin urmare, să suporte o pa­gubă de 100 până la 120 milioa­ne lei, în cazul când guvernul nu va lua măsuri. Aceste pierderi sunt cu atât mai dureroase, cu cât între ca­sele păgubite s’ar găsi și export ♦

Next