Argus, octombrie 1936 (Anul 26, nr. 7043-7069)
1936-10-01 / nr. 7043
ANUL XXV No. 7043 NOUL MODEL g crrjNDRi & sâ Ssearssti, paLateL GIGLOP Telefon 209.64. 217.45 A ă In \ară Un an 1090 Lei 6 luni 550 „ 5 luni 300 „ 3 Iei In ţară, 6 MM ONANENTe: Hei m In străinătate lin an 2200 Leî 6 luni 1 300 |f 3 luni 800 „ străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str Constantin Milie No. 15 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFOH 3.0544. L lai 1 Octombrie 1936 NOUL MODEL 3 CILINDRI Bucureşti, PALATUL CICLOP T*ref(W 209.64, 217.45 km—•—•—«**—**—******* PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Plugul să-şi facă datoria jfc *---- | Se zice că suprafaţa totală a ţarei noastre ar fi de 29.496840 hectare, sau aproximativ 294.000 fan. pi. După statistica ministerului agriculturii, reiese că am semăna an de an, cam 13.200.000 hectare, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din suprafaţa ţării se află sub cuţitul plugului. Cu toate acestea, an de an, acest călău, care este plugul* cere cu sete pământ nou, pământ virgin* din trupşorul ţârei noastre. După ce a retezat şi a distrus pădurile de stejar de la şes,ăcurt, călăul-plug urcă la deal şi a început să reteze fagul. Pierzându-şi podoaba pădurilor, dealurile şi munţii, biciuiţi de ploi şi de furtună, încep să se prăvălească. | Pământ nou, pământ virgin, eUrletul sinistru, e urletul de toate fefiele al călăurii-plug. Cine oare poate domoli furia pirigului-călău? In ce fel oare, călăul-plug, poate fi ţinut numai în marginile imperiului său de 13 milioane hectare? îşi face oare plugul datoria pe aceste 13 milioane hectare? E această suprafaţă bine lucrată şi curată ? E adică liberă de maradni, iscaeni, boziu, palamida, pir, de şobolani, popândăi, viermi, insecte, • Din cele 13 milioane hectar* peste 8 milioane produc nutriai porumb și grâu, iar restul de aproape' " Ml gaji 1 iiC • CSt PRăZi ra, iasofe, etc. In totali, cele 13. milioane hectare, dau, anual, aproximativ 1.300 000 vagoane de produse agricole, ceea ce revine cam11000 kgr. la hectar. Cu această reproducţie de râs la hectar suntem ,de ani de zile, fruntea cozei în statistica mondială. 1 Astfel stândlucrurile, credem că e datoria noastră a tuturor, să veghem ca plugul să-şi facă datoria, mai întâi pe cele 13 milioane hectare arabile. Nici o brazdă nouă mai mult, până când producţia, pe aceste hectare, nu se ridică la cel puţin 2000 kgr. porumb la hectar şi 1500 kgr. grâu. Nu trebue înmulţit numărul hectarelor, ci numărul plugurilor şi al arăturilor. Nu ne trebue deocamdată, hectare mai multe şi numai sgâriate. Ne trebue ca hectarele de acum să fie mai bine şi la timp arate. Plugul, aşadar, să nu mai urle după pământ nou, ci să-şi ascută fiarele, să-şi dreagă rotiţele şi să-şi potrivească tânjala şi, voias, să intre la timp şi adânc în pământul ce are acum şi să-l cureţe de buruieni şi lighioane şi să-l facă să producă cel puţin 2000 kgr. la hectar. Numai după ce şi-a împlinit această datorie, plugul, are dreptul la pământ nou, pământ virgin. Chiar după ce şi-a împlinit datoria, plugul nu trebue lăsat să se atingă de cele 7 mijlioane hectare de pădure ce brumarie-a mai rămas. Mai ales trebue păzit cu sfinţenie ca plugul să nu se atingă de pădurile din regiunea dealurilor şi din regiunea subalpină, căci de îndată ce aceste regiuni vor cheli, vor începe să pornească la valfe şi vor astupa şosele, poduri, căi ferate, sate. In schimb, subt milioane de hc-■ V ... rilor, a lacurilor şi a halfilor, care pot fi date, cu mare folos, pradă plugului. Plugul ar intra bucuros în aceste hectare, dar nuare cine să facă leasa, canalul şi stăvilanul, căci acela care ar trebui să te facă nu e în stare să-şi cureţe şanţul din faţa casei şi sa facă peste el un podeţ, ca lumea, ca să poată eşi mai uşor din bătătură, cum,pîngiul la arat”. Dr. D. Andronescu r Noul timbru judiciar va fi de 1 leu sau 2 lei Suma rezultată de pe urma acestui fond va fi afectată unui fond de construcţie Alte lucrări la ministerul de justiţie In legătură cu întocmirea unui decret-lege pentru infimit utitarea unui nou timbru juticiar, suntem informaţi ca d. prof. Mircea Djuvara, ministrul justiţiei, studiază modul cum se pot împlini lipsurile bugetare ale departamentului de sub conducerea d-sale. 1. D-sa este în căutarea unui sistem, care să înlocuiască aşa zisele taxe benevole, cât şi actualele taxe de urgenţă, ce seaplică pe toate actele judiciare. Aoul timbru judiciar va fi în valoare de 1 sau2 lei şi va fi aplicat pe toate actele ce se înaintează instanţelor judiciare. Suma realizată de pe urma acestui timbru va fi afectată unui fond de construcţie, fond pe care actualul conducător al departamentului justiţiei vrea să-l folosească pentru repararea radicală şi mărirea actualului palat de justiţie, care se află în- Itr’un aşa hal de mizerie, încât constituie, pe lângă o ruşine a prestigiului magistraturii, dar şi un focar puternic de boală De altfel, după vizita pe care d. prof. Mircea Djuvara a făcut-o recent Palatului de justiţie, d-sa a putut constata că jumătate din funcţionarii ce lucrează în această instituţie sunt tuberculoşi. Sesizat de această stare îngrijorătoare de lucruri, d-sa a înştiinţat ministerul sănătăţii spre a întreprinde o anchetă sa- nitară. Noul timbru judiciar va confttitui primul mijloc financiar fiare săiî dea posibiltate d-luî Vnîstru M. Djuvara de a-şi realiza proectele cf-saie, in ceea ce priveşte construcţia palatului de justiţie. 1 smm* . f ji tjt bibi. A 1■ Primind aseară pe reprezentanţii presei, d. Mircea Cancicov ministru finanţelor a făcut următoarea declaraţie în numele guvernului: — Ţinem să mulţumim presei pentru noua dovadă ce a dat că^ ştie să aprofundeze problemele economice şi să servească cu patriotism interesele naţionale. In unanimitate, presa a susţinut politica monetară a guvernului, înţelegând şi transmiţând opiniei publice convingerea că leul nu a fost şi nu este influenţat de acordul monetar internaţional. Rămâne guvernului să privească cu solicitudine şi să studieze cu toată atenţiunea repercusiunea devalorizării unor monete străine asupra comerţului exterior sub forma angajamentelor anterioare acestei noui situaţiuni. Chestiunea aceasta interesează deopotrivă atâtea alte ţări europene şi piaţa mondială aşa că guvernul care va ţine seamă în orientarea sa de celeritatea care stă la baza comerţului va avea putinţa ca măsurile ce se vor impune în apărarea economiei naţionale să nu fie nici pripite, nici singulare ci în acord cu măsurile ce se vor lua — cu privire la angajamentele în curs — de toate celelalte state deopotrivă interesate”. Statul şi angajamentele particulare Limpezimea comunicatului de mai sus, pe care d. ministru Mircea Chriciclv 1-8 celh în wn.fl“sîTvcxlîwtuîf tic SCTucSie ub orice comentarii. Socotim totuşi necesar să adăugăm Unele lămuriri obţinute în cercurile oficioase şi menite să aducă un plus de informaţie în legătură cu problema în discuţie. SITUAŢIA NESDRUNCINATA A LEULUI In primul rând, vom sublinia categoric poziţia nezdruncinată a leului pe care evenimentele externe mi le-a inluenţat câtuşi de puţin. Menţinerea stabilităţii monetara rămâne dogma guvernării actuale. In al doilea loc vom face deosebirea necesară între situaţia monetară care rămâne neatinsă şi „toată atenţiunea ai care guvernul rămâne sa privească urmările devalorizări unor monete străine asupra comerţului exterior sub forma angajamentelor anterioare acestei noul situfiţiivil’'. Ministerul de, indusele rnte o :j -`ș i c k '' dur ~ fără d IM hotărâri care d avea o valoare unilaterală şi deci discutabilă va pleca urechea, la toate cererile ce i-ar veni din partea exportatorilor dându-le o soluţie dreaptă. PROBLEMA CONTRACTELOR IN CURS Guvernul, în sprijinirea intereselor exportatorilor, nu poate insă să-şi însuşească sugestia făcută de Asociaţia exportatorilor, de a suspenda, printr’un act de guvernământ, efectuarea contractelor în curs. Prohibirea exporturilor, pentru ca astfel contractele în curs de executare să fie lovite de indisponibilitate, nu intră în atribuţiile autorităţii administrative. Contractul, — spun cercurile oficioase, — face lege între părţi. Guvernul nu poate veni cu o măsură unilaterală de denunţare a contractelor încheiate între particulari. Aşa cum s-a întâmplat şi în 1939 după devalorizarea lirei sterline, exportatorii, pentru vidarea litigiilor eventuale ce ar rezulta între valoarea socotită ca bază de calcul a exportului, şi încasarea efectivă, vor trebui să se adreseze singurului organ competent, cari sunt comisianile arbitrate de pe lângă Bursele de efecte și schimb. Aceste comisiuni vor avea căderea de a stabili, cum s-a stabilit și în trecut, cine urmează să suporte diferentele valutare în contractele încheiate între particulari. In această privinţă, hotărîrea guvernului este fermă şi e motivată pe atitudinea analogă a guvernelor străine, printre cari guvernul Marei Britanii, care în 1939 a confirmat că diferenţele dintre cursul contractat şi cursul livrării, trebuiau suportate de importatorii englezi. Dacă pe cale de act de guvernământ, guvernul va refuza să ia vreo măsură care ar însemna un amestec nepermis în afacerile particulare, nu e mai puţin adevărat că, mână în mână, cu celelalte guverne, cornluc. W departamentelor noastre e, ar căuta să apere angam za f*rc f!o eh.- ■ Aprecieri, aparare pe care o vor face desigur şi celelalte ţări, ale caror exporturi se află în aceeaşi situaţie cu aceea a noastră. Mai rămâne să spunem câteva cuvinte, despre contractele Statului pentru armament şi perspectiva negocierilor pentru o nouă aranjare a datoriei noastre externe. Contractele de armament pentru care se afectează plăţile rezultate din vânzarea redevenţelor beneficiază de avantajele însemnate care vor fi cunoscute în curând. In ce priveşte perspectivele sub care se deschid negocierile la Paris, la 15 octombrie crt., sunt speranţe că cercurile creditoare vor accepta ajustarea cuponului la posibilităţile noastre de Plată, astfel că aceste negocieri se deschid sub cele mai bune auspicii. Mihail Leul nu va fi devalorizat Declaraţia d-lui ministru al finanţelor „cele 29 SEPTEMBRIE Piaţa devizelor negociabile e nehotărîtă, fiind influenţată de evenimentele monetare internaţionale. Marca germană n’are un curs hotărît: au apărut unii exportatori de petrol cari au vândut o livrer în jurul cursului de 4L Silingul austriac a cotat în jurul lui 28.40. Coroanele cehe s’au oferit eri seară la 5.40. * Piaţa cerealelor e lipsită de activitate. încheierile de eri au avut un caracter de complectare urgentă a vapoarelor dunărene. S’a cumpărat porumb cu 30.000, orz 26.500 iei, ovăz 24400 lei tutu şlep. Grâu 48.000 lei, predare Constanţa. D. C. Teodorescu, vice-guvernator al Băncii Naţionale, a făcut ziarului „Viitorul” următoarea declaraţie: Devalorizarea francului francez nu poate avea în nici un caz vre-o influenţă asupra monedei noastre. Banca Naţională (de altfel nu va suferi nici o pierdere din pricina evenimentelor externe monetare. * Consumul european de zahăr După o statistică a Oficiului Licht, consumul european de zahăr a însumat în iulie cu 13 la sută mai mult decât în aceiași lună a anului trecut. organele Băncii Naţionale atât în Capitală cât şi în diferitele porturi rezultă că cea mai mare parte din exportatori au încheiat contractele lor în lire sterline, aşa că aceştia nu vor avea de suportat nicio pagubă. Exportatorii cari au încheiat contractele în franci francezi sunt prea puţini şi Banca Naţională de comun acord cu guvernul va examina situaţia lor şi va căuta să adopte faţă de ei o politică foarte înţelegătoare. Cum se va face plata importului Pentru acoperirea nevoilor importului s-a hotărât să se ia noua paritate a francului francez, la care se va adăuga prima de 38 la sută. Este deci cu totul neîntemeiată știrea In ce privește plata arien lor în franci francezi sau în salute devalorizate nu s'a I deocamdată nici o hotărâre, mâini ca Sanca noastră Na apărută în unele ziare după care importatorilor ar urma să li se socotească, francul francez la vechea paritate plus prrma de 38 la sută, nală să stabilească acorduri cu celelalte bănci de emisiune asupra condiţiunilor în care se va face în viitor plata acestor arierate şi la ce cursuri anume. Arieratele Importante hotărâri ale Băncii Naţionale CviKn se va face plata exportului şi a importului Conducătorii departamentelor economice precum şi ai Băncii Naţionale studiază "diferitele aspecte ale devalorizării francului francez, precum şi adaptarea nouii situaţiuni la situaţia noastră economică. In acest scop s’au ţinut mai multe şedinţe ale Consiliului de administraţie a comitetului de direcţie a Băncii Naţionale, prezidate de d. guvernator Mitiţă Constantinescu, în care s’a examinat în deamănuntul problema devalorizării francului francez, precum şi a monetelor altor state, în legătură cu situaţia Băncii noastre naţionale. Banca Naţională rara pagube însemnate Din cercetările făcute s’a constatat că institutul nostru de emisiune nu va avea de suferit pagube prea însemnate, deoarece nu dispune de disponibilităţi prea mari de franci francezi sau alte devize al cărorcurs va fi devalorizat. Această situaţie destul de îmbucurătoare se datoreşte faptului că Banca Naţională, graţie politicei financiare urmate, pe măsură ce intrau devizele le repartiza pentru acoperirea diferitelor nevoi ale Statului precum şi pentru acoperirea plăţilor importatorilor efectuate. Leul va fi devalorizat O altă problemă care a format obiectul discuţiunilor conducătorilor Băncii Naţionale a fost aceia a situaţiei monedei noastre faţă de devalorizarea francului francez şi a celorlalte monede. Din discuţiunile urmate a reeşit că România nu are nici un interes să-şi devalorizeze monda sa, deoarece prin actuala primă de 38 la sută s’a făcut de fapt devalorizarea monetei noastre în proporţie de 38 la sută deci într’o proporţie mai mare de cât a fost devalorizat francul francez. O devalorizare oficială a monedei noastre nu ar prezenta nici un interes pentru noi şi nu ne ar aduce nici un avantagiu, deoarece cele mai multe din plăţile noastre în străinătate le avem calculate în franci aur. Consfătuirea dela ministerul de industrie Aseară la orele 6 s’a ţinut la ministerul de Industrie şi Comerţ o importantă conferinţă la. care au luat parte d-nii: '^aler Pop ministrul indusCo-. direrţiuui, ssLir'Ctâ, CmiulfuV Ministrul de Finanţe şi D. Alimăneşteanu subsecretar de stat la acest departament şi Mitiţă Constantinescu guvernatorul Băncii Naţionale. In această conferinţă s’a examinat situaţia ce ne-a fost creată prin devalorizarea francului francez şi a celorlalte devize care urmează a se devaloriza, precum şi repercusiunile pe care această devalorizare le va avea atât asupra Băncii noastre Naţionale cât şi asupra întregei noastre vieţi economice. Din cercetările făcute până în prezent rezultă că Banca Naţională nu va avea de suportat paube prea mari. Deasemeni s-a constatat că statul şi-a făcut toate previziunile sale pentru plăţile în străinătate în cea mai mare parte în lire sterline. D. ministru de Finanţte, Mircea Cancicov a adus la, cunoştinţa, d-lui Mitiţă Constantinescu guvernatorii Băncii Naţionale unele întâmpinări primite din provincie din partea diferitelor categorii de exportatori, prin cari arată pagubele ce vor avea de suferit de pe urna devalorizării francului francez și a fiorinului olandez. S-a hotărât ca diferitele categorii de exportatori să prezinte d-lui Vaier Pop ministrul Industriei și Comertului memorii documentate asupra situațiului delorizării valutelor străine, precum şi pagubele ce vor avea de suportat de pe urma acestei devalorizări. Memoriile vor fi examinate cu cea mai mare solicitudine şi Banca Naţională în înţelegere cu ministerul de Industrie şi Comerţ şi cu ministerul de Finanţe va lua măsurile dictate de împrejurări, pentru a se veni în ajutorul acelor exportatori, cari deşi au lucrat cu prevedere şi tact, totuşi au de suportat pagube din cauza devalorizărilor. S’a examinat deasemenea situaţiunea creată comerţului nostru exterior de pe urma devalorizării, precum şi măsurile ce urmează să le luăm pentru a ne adapta nouilor împrejurări monetare. Imediat ce d. ministru al industriei Vaier Pop va lua contact cu reprezentanţii diferitelor categorii de exportatori, se va ţine o importantă şedinţă a delegaţiei economice a guvernului, în care se va examina întreaga problemă economică şi se vor lua hotărâri relative la regimul de reglementare a comerţului exterior şi al devizelor. , . Bucur ! Cum se va lichda contravaloarea exportului efectuat Conducătorii Băncii Naţionale au examinat apoi demersurile făcute de către diferitele categorii de exportatori, în legătură cu situaţia lor creată de pe urma devalorizării francului francez, şi a celorlalte valute străine. In legătură cu această problemă ni s’au dat următoarele relaţiuni din partea cercurilor autorizate ale Băncii Naţionale: Orice export cuprinde următoarele faze: 1) Exportul de fapt: 2) depunerea de către importatori a contravalorii în devize la băncile naţionale respective sau la oficiile de clearing din străinătate; 3) Oficiile de clearing străine înştiinţează Banca Naţională a României a creditând-o în acelaş timp cu devizele depuse de către importatori şi asă 4) Banca Naţională vizează pe exportatori vie să-şi ridice contravaloarea în lei pentru devizele ce i-au fost depuse în străinătate. Decontarea nu este juridic să se facă decât pe valuta zilei în care exportatorul avizat de Banca Naţională se prezintă la ghişeu pentru încasarea leilor proveniţi din devizele respective ce i-au fost depuse în străinătate. Ca o urmare a celor de mai sus, Banca Naţională nu este obligată faţă de exportatori decât în situaţia de la punctul 4 şi ht ziua în care exportatorul a venit să-şi ridice leii de la Banca Naţională. Din cercetăriie făcute de către 1 Se iert liMwli n iei Se poate aplica cianza din contractai germano-olandez ? Urmările devalorizări francului francez nu pot fi încă precis prevăzute, in ce privește exportul nostru. Angajamentele firmelor exportatoare făcute în monetele devalorizate sunt destul de importante. Până acum nu se cunoaşte exact volumul acestor angajamente. SITUAŢIA EXPORTATORILOR DE PETROL Exportatorii de petrol nu au fost loviţi deocamdată de devalorizarea Franţei, Elveţia sau Olanda, decât într-o măsură neînsemnată. Contractele de vânzare ale societăţilor noastre de petrol se fac uniform în lire sterline. Societăţile cu capital francez sau lucrând în colaborare cu acest capital, nu vor suferi probabil pierderi, dată fiind îndoita lor calitate de debitori şi creditori. SITUAŢIA EXPORTATORILOR DE CHERESTEA In ce priveşte exportatorii de cherestea, angajamentele în franci francezi, sunt mai numeroase decât se credea. Cu toate acestea, pierderile nu sunt enorme. Fără îndoială, din anumite societăţi având o clientelă stabilă în Franţa şi Africa ele Nord, vor pierde sume importante dacă nu se va găsi o soluţie, care le-ar scuti de executarea contractelor. Continuare in 3-3.) Grava situatie a exportatorilor de cereale Cei mai loviţi, sunt exportatorii de cereale. O evaluare aproximativă făcută în pripă, prevede angajamente de vreo 300 până la 350 milioane lei a căror executare ar urma să se facă până la finele anului. Exportatorii de cereale ar trebui, prin urmare, să suporte o pagubă de 100 până la 120 milioane lei, în cazul când guvernul nu va lua măsuri. Aceste pierderi sunt cu atât mai dureroase, cu cât între casele păgubite s’ar găsi și export ♦