Argus, noiembrie 1936 (Anul 26, nr. 7070-7095)
1936-11-01 / nr. 7070
AMUL XXV No. 7070 noul model S CILINORÎ iaVEȘti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 , 3 lei în țară, 6 lei In străinatata In țară Un an 1109 Lei 6 luni 550 „ 5 luni 300 „ Taxa de francare plătită, în numerar cont. aprobării Direcțiunii Generale P. T T. Nr. 83.36931 PAGIN1 ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Mills Nr. 15 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU THE FOR 3.05.44 Duminică 1 Noembrie 1936 NOUL MODEL * MUNIDES Bucureşti, FALITUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 HMIIMHMIHIOHH»»»« PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Legea speculei Vechea lege a speculei a fost reînviată printr’uin jurnal al consiliului de miniştri. Camera de comerţ din Bucureşti, prin glasul noului ei preşedinte d. Penescu-Kertsch, s’a ridicat împotriva măsurilor de reprimare a speculei şi, în discursul program pe care l’a ţinut de curând, a caracterizat legea speculei cu o serie de calificative unul mai energic decât altul. Astfel, după părerea Camerei de comerţ, măsurile luate de guvern pentru combaterea speculei, sunt nedrepte, neeficace, antieconomice, neaplicabile şi jignitoare. D. Penescu-Kertsch şi-a dat osteneala să demonstreze pentru fiecare din aceste calificative justa lor aplicare la măsurile luate. Ideea de la care pleacă critica măsurilor luate pentru combaterea speculei, este că preţurile nu pot deveni normale decât sub regimul liberei concurenţe. Ca urmare, comercianţii şi industriaşii cer să se ridice mai întâi măsurile care împiedică comerţul liber şi, numai după aceea să se vorbească de măsuri pentru combaterea speculei. Fără îndoială că punctul de vedere al comercianţilor este cel adevărat. Legea speculei a fost făcută în împrejurări de război, când libera circulaţie a mărfurilor era împiedicată de o cauză de forţă majoră. Pentru a împiedica scumpirea nemăsurată a mărfurilor, guvernul de atunci a fixat preţuri maximale. E timpul să spunem că nici în trecut, această lege n’a dat rezultate apreciabile. Situaţiunea de astăzi nu e creată de o cauză de forţă majoră ci de o greşită imitaţiune a unor măsuri restrictive de comerţ, pe care le-au luat unele state străine. Noi credem că în împrejurările de azi, libertatea comerţului de mărfuri şi de devize nu este o absurditate ci, dinpotrivă, este singura cale de a îndrepta şi economia naţională şi finanţele publice. O singură restricţiune admitem noi la aceea ce se numeşte libertatea schimbului, şi această restricţiune o bazăm pe o stare de fapt. Ea consistă în dispensarea Băncii Naţionale de a schimba în aur, sau devize aur, la cerere, hârtia emisă de ea. Aurul fiind oprit a circula liber prin măsurile luate de celelalte state, noi trebue să constatăm faptul şi să aplicăm şi noi măsura de protecţie necesară pentru a garanta emisiunea de hârtie. încolo, noi nu recunoaştem ca necesară nici una din măsurile ce se iau pentru controlul comerţului sub pretextul protecţiei economiei naţionale. E uşor deci de înţeles că măsurile pentru combaterea speculei, care vin ca o urmare fatală a măsurilor de împiedicare a libertăţii comerţului, sunt, după părerea noastră, nu numai demne de toate calificativele cu care le-a gratificat d. Penescu- Kertsch, dar și o rătăcire principială a greșală în socotelile elementare ale unei bune conduceri a Statului. A. Cârteanu* Importul în supracotă din Austria Un disponibil de 55 milioane Se știe că din lichidarea Băncii Austro-Ungare a mai revenit României o sumă de 2.700.000 silingi austriaci, adică circa o sută de milioane lei. Ministerul de Finanțe a fost de acord să se aprobe pentru această sumă un import în supracotă din Austria, cu condiţia ca firmele importatoare să depue anticipat contravaloarea importului respectiv, la Banca Naţonală. Direcţia Contingentării a repartizat această sumă pe articole de import şi pe importatorii cari au solicitat import în supracotă. S-au eliberat însă până acum autorizaţii de import numai pentru ciirca 45 milioane. Deoarece nu toţi solicitanţii au depus anticipat contravaloarea importurilor, Direcţia Contingentării a hotărât să se anuleze autorizaţiile eliberate importatorilor cari nu s’au conformat obligaţiei impusă. In ce priveşte restul contului disponibil de circa 55 milioane lei, Direcţia Contingentării in acord cu Banca Naţională şi ministerul de finanţe, a hotărât în şedinţa de aseară să elibereze autorizaţii de import în supracotă acelora din importatori cari au mărfuri sosite în vamă din Austria. Cererile urmează a se depune la Contingentare unde vor fi demn,dată soluţionate cu condiţia depunerei contravaloarea mărfurilor la Banca Naţională. Importul in supracotă Cu referire la cererile de majorări şi revizuiri de cote, precum şi de cote nerii, ele urmează a fi înregistrate la direcţia Contingentării până la data de 16 Noembrie. La rezolvarea acestor cereri se va ţine în seamă satisfacerea legii pentru protecţia muncii naţionale precum şi vechimea întreprinderei solicitatoare, pe temeiul unui certificat eliberat de Camera de comerţ. Ţările de unde se vor acorda cotele vor fi stabilite la aceeaşi dată, adică la 10 Noembrie. Controlul exportului cherestea şi raşinoasg ••• pst 11 ...Mbctrea acerdilii hitmatiml iacii«* la Stockholm Ministerul de industrie şi comerţ a ratificat acordul privitor la limitarea şi controlul exportului de cherestea de răşinoasă, care constituie principalul post în comerţul de lemnărie. Acest acord a fost stabilit la începutul lunii octombrie la Stockholm de către adunarea generală a convenţiei E. T. E. C. (European Timber Exporters Convention), adunare la care a luat parte şi o delegaţie română, condusă de d. ing Dumitrescu, directorul Asociaţiei industriilor ra Mtiere. Adunarea a stabilit pentru toate cele nouă ţări participante la exportul de cherestea de răşinoase: Suedia, Finlanda, Rusia, Austria, Cehoslovacia, Polonia, ROMÂNIA, Iugoslavia şi Letonia la 4 milioane standarzi. Doar cota acordată României, şi care e trecută în actualul acord ratificat de ministerul de industrie şi comerţ—, a fost modificată şi anume ţării noastre i s’au acordat: 250 de mii standarzi, fără cioplitură şi fărrâ cherestea de lăzi (adică numai cherestea de răşinoase). Aplicarea acordului de plaţi româno-olandez Mari vărsăminte In contul arieratelor Acordul de plăţi cu Olanda a intrat în vigoare la 1 Septembrie. a. c. Trebue să arătăm că, în ciuda evenimentelor monetare cari au creiat atâtea greutăţi exportului nostru şi atâtea nopţi albe exportatorilor, acest acord şi-a ajuns în parte ţelul. Căci, de unde schimbul de mărfuri dintre cele două ţări stagnase aproape în întregime şi ne aflam în preajma unor represiuni vamale, acum exportul nostru pe piaţa olandeză, dacă n’ar fi fost lovit de condiţiile imposibile creiate exportului nostru de cereale, ar fi cunoscut o epocă de propăşire puţin obişnuită. Deocamdată trebuie să arătăm că de unde la sfârşitul lunii August, Olanda ocupa locul al douăzeci şi doilea în exportul nostru, la 15 octombrie, ultima situaţie pentru care posedăm cifre, ocupă locul al şaptelea. Mai bine decât orice afirmaţie, vorbeşte însă statistica de mai jos care înfăţişează situaţia clearingului româno-olandez la 15 Septembrie şi la 15 Octombrie a. c. Se va vedea din ea că, în ciuda împrejurărilor vitregi, acordul olandez tinde să-şi atingă scopul. Situaţia clearingului româno-olandez exprimată în florini olandezi Datele de mai sus dovedesc, în primul rând, bunul rezultat dat de reglementarea arieratelor, aşa cum a fost stabilită prin acordul cu Olanda. Dela 15 Septembrie şi până la 15 Octombrie 1936 s’a vărsat în contulrieratelor circa nouă sute mii florini olandezi, — adică, la cursul actual, NOUA ZECI DE MILIOANE LEI. Va recunoaşte oricine că e o sumă record în această direcţie. Asta dovedeşte că problema arieratelor are deslegare. In cazul acesta special al arieratelor în Olanda s’a plătit într’o lună jumătate mai mult decât într’un an întreg, numai graţie faptului că creditorii au înţeles să consimtă la o reducere numai ca să-şi recupereze creanţele şi că au ajuns la concluzia că afacerile se lichidează prin afaceri, nu prin presiuni şi nici prin retrageri din afaceri. In această ordine de idei trebue arătat că de unde în luna August exportul nostru în Olanda a fost de numai cinci milioane, în prima jumătate din luna Octombrie, el a ajuns la circa 67 milioane. Asta a îngăduit să se verse între 15 Septembrie și 15 Octombrie 1936 circa treizeci milioane lei în contul cuponului datoriei publice. Prin urmare, înţelegerea faţă de nevoile comerţului nostru, se traduce adesea, printr’un avantaj tocmai pentru aceia care se arată dispuşi să ne înţeleagă. Ce păcat că această înţelegere nu s’a vădit şi cu prilejul ultimelor evenimente... Cont. A. Serviciul datoriei publice române................ Cont B. Noi creanțe comerciale ..................................... . Cont. C. Creanțe financiare - Cont. D. Arierate comerciale . Cont. F. Arierate comerciale (regulament special) .... piaţa înlesnirile la lichidarea arieratelor.-Aprobările de franci belgieni.Lipsă de activitate pe piaţa devizelor.- Refacerea creditului.- Bursa 30 Octombrie Bursa a fost însufleţită în compartimentul valorilor de petrol. Valorile cu dobândă fixă au fost ceva mai calme. Rentra înzestrării, titluri mari, a cedat dela 68 jum. la 67 3/4, iar cele mici dela 63 jum. la 62 jum. Hârtiile industriale bine dispuse, au înregistrat uşoare plusuri. Valorile de petrol în urcare. Acţiunile Astra Română s’au urcat dela 940 la 965, Steaua Română dela 410 la 425, Concordia dela 500 la 520, Creditul Minier dela 267 la 273. * Hotărârea Băncii Naţionale de a se începe plata arieratelor, deoarece are devizele necesare pentru transferuri, a creat o situaţie curioasă în viaţa noastră comercială provocând o mare lipsă de numerar. Societăţile importante stau acum cu aprobările în mână şi nu pot deputte leii pentru transfer. Consecinţa acestei situaţii va fi că borderourile rămânând neachitate importatorii vor fi puşi pe lista sancţionaţilor. Prin urmare după ce importatorii au cerut ani de zile să se înlesnească plata arieratelor acum când au ocazia să facă aceste plăţi nu-şi pot îndeplini obligaţiile. Ce situaţie paradoxală ! Situaţia aceasta ne arată ce drum a parcurs viaţa noastră economică în timpul scurt de un an de zile. Să reamintim numaii ce a fost acum un an pe terenul transferurilor. O autorizaţie de compensaţie pentru arierate era considerată ca cea mai excelentă afacere şi se dădeau lupte mari pentru obţinerea a astfel de au-torizaţii. Astăzi aceste autoriza-ţii nu pot fi valorificate şi exportatorii vin la Banca Naţională şi cer modificarea autorizaţiilor pentru plata importurilor curente. Aici s’ar putea da explicaţia că deviza e scumpă: lira sterlină costă circa 830 lei. Dar la transferul oficial făcut de Banca naţională cursul e de 680 lei şi totuşi importatorii nu se grăbesc fiind că nu pot, n’au numerarul disponibil. Se cere deci ca Banca Naţională să amâne transferul acestor plăţi. Interesându-ne în cercurile competente ni s-a răspuns că amânarea transferurilor întâmpină dificultăţi deoarece în primul rând creditorii străini ar protesta susţinând că nu ne ţinem angajamentele luate faţă de ei, şi apoi aceste devize sunt plătite de Banca Naţională care trebue să recupereze contravaloarea lor. * Banca Naţională face cunoscut solicitatorilor de devize belgiene, că toate aprobările cari au fost date pentru Belgia până azi, fie chiar şi acelea prevăzute cu ştampila de plată pentru numai 10 la sută, vor fi plătite integral din contul ex-clearing. Celelalte aprobări care vor esi de azi înainte, vor fi plătite în baza convenției de clearing adică numai 10 la sută, din valoarea totală a sumei solicitată. §■ Plata devizelor negociabile e lipsită de activitate. La mărci, lipsa aceasta de activitate se datoreşte faptului că pe piaţă lipseşte deviza germană, iar celelalte devize (cum e coroana cehă, shilingul austriac, drachma), sunt neglijate. Lipsind mărcile pe piaţă, cursul lor e numai de orientare. Mărcile germane au cotat între 38—38.30. Shilingul austriac, cursul inter, bancar, a fost de 26.70. Llreta s’a oferit la 6, iar drachmae la 0.90. •* Eri după amiază a avut loc la ministerul de finanţe şedinţa subcomisiunii instituită pentru refacerea creditului de bancă, comerţ şi industrie, sub preşedinţia d-lui Gr. Dimitrescu. S-au continuat discuţiiunile pentru elaborarea acestui proect, aşteptându-se în acest scop şi anteproectul legii pentru modificarea concordatului preventiv. Exportăm grâu In Italia Ministerul Cooperaţiei studiază problema exportului unei cantităţi de 7—8000 vagoane grâu cerute de Italia. Condiţiile de plata nu au fost încă stabilite. Dupe toate probabilităţile exportul acestei cantităţi se va face prin Cecopava. Ziua economiei In fiecare an, la 31 Octombrie, se preaslăvesc pe calea undelor radiofonice, a scrisului şi a vorbei, virtuţile economiei. Şi, chiar a doua zi, adică la 1 Noembrie, aceste virtuţi sunt uitate, bunele îndemnuri se lovesc de zidul nepăsării şi numai cele câteva albine strângătoare îşi continuă opera positivă. Tocmai aceste puţine albine, arată cum ar trebui să se proceadă. Dar, vai, numărul strângătorilor e încă prea mic şi toată buna propagandă, se loveşte de o uimitoare nepăsare. Asta nu înseamnă că nu s-au făcut unele progrese în anul trecut. Dar aceste progrese se datoresc mai mult unei meritoase instituţii — Casei Naţionale de Economii şi Cecuri Poştale —, decât unui reviriment de opinie publică. Intr’adevăr cum să nu se simtă oamenii tentaţi să-şi aducă banul la această instituţie ? Ea oferă garanţii de nediscutabilă seriozitate, operaţiile ei sunt lipsite de formalismul exagerat al atâtor instituţii de sub patronajul statului, iar foloasele pe care le oferă depunătorilor, nemăsurate. Dar deosebit de această instituţie ? Cât de puţini înţeleg adevăratul rost al economiei ? Cât de puţini sunt acei cari ştiu că în banul adunat zi de zi, stă taina isbânzii, de mai târziu Banii aduc puterea. La indivizi ca şi la popoare. Din acest adevăr reese că nu există o mai bună garanţie de propăşire personală, că nu există naţionalism mai constructiv, ca economia. Micile capitaluri ale strângătorilor sunt acelea cari, adunatalaolaltă, constitue patrimoniul de rezistenţă a naţiei, care dă rod muncii şi izbândă muncitorilor. O ţară bogată în avuţii naturale e săracă dacă nu are capitaluri. Trebue să umble după împrumuturi. In schimb, o ţară săracă în avuţii naturale, care are capitaluri e bogată. Ea capătă rodul muncii altora. Căci banul aduce bani iar economia putere. Sunt adevăruri cari trebuesc repetate cât mai des. Nu numai cu vorba, ci cu fapta. Nu există mai bun îndemn la economie, decât arătarea unor pilde vii da economie. Din nefericire, la noi tocmai acei ce trebue să dea această pildă, lipsesc de la datorie. Totul rămâne pe seama iniţiativei particulare. Şi, de ce să n’o spunem, răspicat uneori chiar această iniţiativă e stânjenită. De ziua economiei să facem durare. Anume ca bunul îndemn ce se dă astăzi pe căi atât de diferate, să-şi atingă ţelul. Oamenii să devie mai păstrători, mai măsuraţi. Iar statul acela care trebue să le dea îndemnul, — să le urmeze pilda. Ţară „eminamente“ agricolă La deschiderea cursurilor şcoalei superioare de agricultură din Bucureşti, d. Chr. Musceleanu, rectorul şcoalei-academii, a spus răspicat adevăruri, pornite dela inimă şi dintr’o vastă experienţă, privind starea şi soarta învăţământului agricol dela noi. A arătat ă sa că în blagoslovita de Dumnezeu ţară „eminamente agricolă”, — care este România, — abia s’au găsit în acest an şcolar 61 studenţi, care să urmeze cursurile acestei Academii, în vreme ce la Academia de înalte Studii comerciale şi industriale s’au înscris peste 1500 tineri. Ce trebue să fie la Facultăţile de Drept şi Litere? Mii, zeci de mii de studenţi, candidaţi în perspectivă la înfruntarea din nesigurul şi maleabilul buget al ţarei. D. dr. C. Angelescu, fiind de faţă, a arătat că afluenţa tineretului către şcolile practice este în acest an îmbucurătoare. Aşa este! S’au schimbat firmele şcolilor de meserii, comerţ şi profesionale, scriindu-se pe ele: „Licee industriale, comerciale, etc. Pompoasele titulaturi — „licee” — au atras mult tineret spre^ şcolile practice. întrebarea este însă: — Vor deveni aceste zeci de mii de elevi meşteşugari şi negustori, sau vor da năvală spre Academii şi Universităţi, cu gânduri spre funcţionarism, spre slujbe?! Fără îndoială că aşa se va întâmpla. Cum o să termine feciorul lui badea Ion „liceul” comercial sau industrial şi apoi să rămână la nicovală sau în prăvălie?! Faptul că la şcolile de agricultură, care nu sunt încă „licete”, nu este îmbulzeală de tineret, este un simptom îngrijorător, care poate servi ca indiciu în ceia ce vor deveni zecile de mii de elevi înscrişi la noile licee comerciale, industriale, etc. Reformă învăţământului comercial şi industrial este binevenită, însă!... După acest „insăl’ urmează grija reformatorilor, — marea grijă de a organiza viaţa comercială şi industrială din bogata noastră ţară, unde se găsesc încă, în diferitele întreprinderi industriale şi negustoreşti, streini în proporţie de 9() la sută, iar români neaoşi doar 10 la sută! Trebueşte răsturnată proporţia, — altfel, nici o bucurie cu afluent neobicinuită a tineretului către liceele” industriale şi comercială! iar cu agricultura cum rămânem cu 61 elevi?? (Epoca) N. D. P.-Zaiţa Suveranul român la Praga M. S. Regele Carol, însoţit de d. Beneş, preşedintele Republicei ceho- slovace, de Marele Voevod Mihai şi de d. Victor Antonescu, ministrul Afacerilor Străine, a asistat dri dimineaţă, aproape de Praga, pe câmpul de exerciţii de la Milovice, la o manevră a trupelor motorizate cehoslovace. Suveranul a luat parte apoi la o vânătoare în pădurea din aceeaşi regiune, de unde s’a înapoiat la castelul Hradciani. D. Beneş, preşedintele Cehoslovaciei, s’a întors la Praga, însoţit d© de Victor Antonescu, cu care a continuat conversaţiunile începute în ajun. Toteri, d. Victor Antonescu a discutat îndelung şi cu d. Krofta, ministrul de Externe al Cehoslovaciei. S-a constatat un deplin acord şi o comunitate de vederi desăvârşită asupra tuturor problemelor discutate. Seara, la orele 6, d. ministru Victor Antonescu a făcut o vizită abatelui Zavoral. (Rador) Tratativele comerciale cu Norvegia şi Iugoslavia Eri după amiază au continuat la ministerul de industrie şi comerţ, tratativele cu delegaţia iugoslavi în vederea încheerei unui acord economic privitor la exportul produselor petrolifere în Iugoslavia şi a importului de cupru din acea ţară. Aseară s-a ţinut la ministerul de industrie şi comerţ o conferinţă prezidată de d. G. Gheorghiu, secretarul general al acestui departament la care au luat parte: însărcinatul cu afaceri al Norvegiei, D. Iordan, şeful oficiului de studii al Băncii Naţionale şi G. Caranfil, şeful diviziei economice din ministerul de externe. S’au început discuţiunile privitoare la încheerea unui nou acord economic şi de plăţi între România şi Norvegia.