Argus, noiembrie 1936 (Anul 26, nr. 7070-7095)

1936-11-01 / nr. 7070

AMUL XXV No. 7070 noul model S CILINORÎ iaVEȘti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 , 3 lei în țară, 6 lei In străina­tata In țară Un an 1­109 Lei 6 luni 550 „ 5 luni 300 „ Taxa de francare plătită, în nu­merar cont. aprobării Direcțiunii Generale P. T T. Nr. 83.36­931 PAGIN1 ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Mills Nr. 15 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU THE FOR 3.05.44 Duminică 1 Noembrie 1936 NOUL MODEL * MUNIDES Bucureşti, FALITUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 HMIIMHMIHIOHH»»»« PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Legea speculei Vechea lege a speculei a fost reînviată printr’uin jurnal al con­siliului de miniştri. Camera de comerţ din Bucu­reşti, prin glasul noului ei pre­şedinte d. Penescu-Kertsch, s’a ridicat împotriva măsurilor de reprimare a speculei şi, în dis­cursul program pe care l’a ţinut de curând, a caracterizat legea speculei cu o serie de califica­tive unul mai energic decât al­tul. Astfel, după părerea Camerei de comerţ, măsurile luate de gu­vern pentru combaterea specu­lei, sunt nedrepte, neeficace, an­­tieconomice, neaplicabile şi jig­nitoare. D. Penescu-Kertsch şi-a dat osteneala să demonstreze pen­tru fiecare din aceste califica­tive justa lor aplicare la măsu­rile luate. Ideea de la care pleacă critica măsurilor luate pentru comba­terea speculei, este că preţurile nu pot deveni normale decât sub regimul liberei concurenţe. Ca urmare, comercianţii şi indus­triaşii cer să se ridice mai întâi măsurile care împiedică comer­ţul liber şi, numai după aceea să se vorbească de măsuri pen­tru combaterea speculei. Fără îndoială că punctul de vedere al comercianţilor este cel adevărat. Legea speculei a fost făcută în împrejurări de război, când libera circulaţie a mărfurilor era împiedicată de o cauză de forţă majoră. Pentru a împiedica scum­pirea nemăsurată a mărfurilor, guvernul de atunci a fixat pre­ţuri maximale. E timpul să spu­nem că nici în trecut, această lege n’a dat rezultate aprecia­bile. Situaţiunea de astăzi nu e creată de o cauză de forţă ma­joră ci de o greşită imitaţiune a unor măsuri restrictive de co­merţ, pe care le-au luat unele state străine. Noi credem că în împrejură­rile de azi, libertatea comerţului de mărfuri şi de devize nu este o absurditate ci, dinpotrivă, este singura cale de a îndrepta şi e­­conomia naţională şi finanţele publice. O singură restricţiune admi­tem noi la aceea ce se numeşte libertatea schimbului, şi aceas­tă restricţiune o bazăm pe o stare de fapt. Ea consistă în dis­pensarea Băncii Naţionale de a schimba în aur, sau devize aur, la cerere, hârtia emisă de ea. Aurul fiind oprit a circula li­ber prin măsurile luate de ce­lelalte state, noi trebue să con­statăm faptul şi să aplicăm şi noi măsura de protecţie nece­sară pentru a garanta emisiu­nea de hârtie. încolo, noi nu re­cunoaştem ca necesară nici una din măsurile ce se iau pentru controlul comerţului sub pretex­tul protecţiei economiei naţio­nale. E uşor deci de înţeles că mă­surile pentru combaterea spe­culei, care vin ca o urmare fa­tală a măsurilor de împiedicare a libertăţii comerţului, sunt, du­pă părerea noastră, nu numai demne de toate calificativele cu care le-a gratificat d. Penescu- Kertsch, dar și o rătăcire prin­cipială a greșală în socotelile elementare ale unei bune con­duceri a Statului. A. Cârteanu* Importul în supra­cotă din Austria Un disponibil de 55 milioane Se știe că din lichidarea Băncii Austro-Ungare a mai revenit Ro­mâniei o sumă de 2.700.000 silingi austriaci, adică circa o sută de milioane lei. Ministerul de Finanțe a fost de acord să se aprobe pentru această sumă un import în supracotă din Austria, cu condiţia ca firmele importatoare să depue anticipat contravaloarea importului respec­tiv, la Banca Naţonală. Direcţia Contingentării a repar­tizat această sumă pe articole de import şi pe importatorii­­ cari au solicitat import în supracotă. S-au eliberat însă până acum autorizaţii de import numai pen­tru ciirca 45 milioane. Deoarece nu toţi solicitanţii au depus anticipat contravaloarea importurilor, Direcţia Contingen­tării a hotărât să se anuleze auto­rizaţiile eliberate importatorilor cari nu s’au conformat obligaţiei impusă. In ce priveşte restul contului disponibil de circa 55 milioane lei, Di­recţia Contingentării in acord cu Banca Naţională şi ministerul de finanţe, a hotărât în şedinţa de a­­seară să elibereze autori­zaţii de import în supra­cotă acelora din importa­tori cari au mărfuri sosi­te în vamă din Austria. Cererile urmează a se depune la Contingentare unde vor fi demn,­dată soluţionate cu condiţia depu­­nerei contravaloarea mărfurilor la Banca Naţională. Importul in supracotă Cu referire la cererile de majorări şi revizuiri de cote, precum şi de cote nerii, ele urmează a fi în­registrate la direcţia Con­tingentării până la data de 16 Noembrie. La rezolvarea acestor cereri se va ţine în seamă satisfacerea legii pentr­u protecţia muncii naţionale precum şi vechimea întreprinde­­rei solicitatoare, pe temeiul unui certificat eliberat de Camera de comerţ. Ţările de unde se vor acorda cotele vor fi stabilite la aceeaşi dată, adică la 10 Noembrie. Controlul exportului cherestea şi raşinoasg ••• pst 11 ...­Mbctrea acerdilii hitm­atiml iacii«* la Stockholm Ministerul de industrie şi comerţ a ratificat acordul privitor la limita­rea şi controlul exportului de cheres­tea de răşinoasă, care constituie prin­cipalul post în comerţul de lemnărie. Acest acord a fost stabilit la înce­putul lunii octombrie la Stockholm de către adunarea generală a con­venţiei E. T. E. C. (European Timber Exporters Convention), adunare la care a luat parte şi o delegaţie ro­mână, condusă de d. ing­ Dumitres­­cu, directorul Asociaţiei industriilor ra M­tiere. Adunarea a stabilit pentru toate cele nouă ţări participante la expor­tul de cherestea de răşinoase: Sue­dia, Finlanda, Rusia, Austria, Ceho­slovacia, Polonia, ROMÂNIA, Iugo­slavia şi Letonia la 4 milioane stan­­darzi. Doar cota acordată României,­­ şi care e trecută în actualul acord ra­tificat de ministerul de industrie şi comerţ—­, a fost modificată şi anu­me ţării noastre i s’au acordat: 250 de mii standarzi, fără cioplitură şi fărrâ cherestea de lăzi (adică numai cherestea de răşinoase). Aplicarea acordului de plaţi româno-olandez Mari vărsăminte In contul arieratelor Acordul de plăţi cu Olanda a intrat în vigoare la 1 Septem­brie. a. c. Trebue să arătăm că, în ciuda evenimentelor monetare cari au creiat atâtea greutăţi ex­portului nostru şi atâtea nopţi albe exportatorilor, acest acord şi-a ajuns în parte ţelul. Căci, de unde schimbul de mărfuri dintre cele două ţări stagnase aproape în întregime şi ne aflam în preaj­ma unor represiuni vamale, a­cum exportul nostru pe piaţa olandeză, dacă n’ar fi fost lovit de condiţiile imposibile creiate exportului nostru de cereale, ar fi cunoscut o epocă de propăşire puţin obişnuită. Deocamdată tre­buie să arătăm că de unde la sfârşitul lunii August, Olanda ocupa locul al douăzeci şi doilea în exportul nostru, la 15 octom­brie, ultima situaţie pentru care posedăm cifre, ocupă locul al şaptelea. Mai bine decât orice afirmaţie, vorbeşte însă statistica de mai jos care înfăţişează situaţia clea­ringului româno-olandez la 15 Septembrie şi la 15 Octombrie a. c. Se va vedea din ea că, în ciuda împrejurărilor vitregi, acordul o­­landez tinde să-şi atingă scopul. Situaţia clearingului româno-olandez exprimată în florini olandezi Datele de mai sus dovedesc, în primul rând, bunul rezultat dat de reglementarea arierate­lor, aşa cum a fost stabilită prin acordul cu Olanda. Dela 15 Septembrie şi până la 15 Octom­brie 1936 s’a vărsat în contul­rieratelor circa nouă sute mii florini olandezi, — adică, la cursul actual, NOUA ZECI DE MILIOANE LEI. Va recunoaşte oricine că e o sumă record în această direcţie. Asta dovedeşte că problema a­­rieratelor are deslegare. In cazul acesta special al arieratelor în Olanda s’a plătit într’o lună ju­mătate mai mult decât într’un an întreg, numai graţie faptului că creditorii au înţeles să con­simtă la o reducere numai ca să-şi recupereze creanţele şi că au ajuns la concluzia că aface­rile se lichidează prin afaceri, nu prin presiuni şi nici prin re­trageri din afaceri. In această ordine de idei trebue arătat că de unde în luna August exportul nostru în Olanda a fost de nu­mai cinci milioane, în prima ju­mătate din luna Octombrie, el a ajuns la circa 67 milioane. Asta a îngăduit să se verse între 15 Septembrie și 15 Octombrie 1936 circa treizeci milioane lei în contul cuponului datoriei pu­blice. Prin urmare, înţelegerea faţă de nevoile comerţului nostru, se traduce adesea, printr’un avan­­taj tocmai pentru aceia care se arată dispuşi să ne înţeleagă. Ce păcat că această înţelegere nu s’a vădit şi cu prilejul ultime­lor evenimente... Cont. A. Serviciul datoriei publice române................ Cont B. Noi creanțe comer­ciale ..................................... . Cont. C. Creanțe financiare - Cont. D. Arierate comerciale . Cont. F. Arierate comerciale (regulament special) .... p­iaţa înlesnirile la lichidarea arieratelor.-Aprobările de franci belgieni.­­Lipsă de activitate pe piaţa devizelor.- Refacerea creditului.- Bursa 30 Octombrie Bursa a fost însufleţită în com­partimentul valorilor de petrol. Valorile cu dobândă fixă au fost ceva mai calme. Rentra înzestrării, titluri mari, a cedat dela 68 jum. la 67 3/4, iar cele mici dela 63 jum. la 62 jum. Hârtiile industriale bine dispuse, au înregistrat uşoare plusuri. Valorile de petrol în urcare. Acţiunile Astra Română s’au ur­cat dela 940 la 965, Steaua Română dela 410 la 425, Concordia dela 500 la 520, Creditul Minier dela 267 la 273. * Hotărârea Băncii Naţio­nale de a se începe plata arieratelor, deoarece are devizele necesare pentru transferuri, a creat o si­tuaţie curioasă în viaţa noastră comercială provo­când o mare lipsă de nu­merar. Societăţile impor­ta­nte stau acum cu apro­bările în mână şi nu pot deputte leii pentru trans­fer. Consecinţa acestei situaţii va fi că borderou­­rile rămânând neachitate importatorii vor fi puşi pe lista sancţionaţilor. Prin urmare după ce importa­­torii au cerut ani de zile să se înlesnească plata arieratelor a­­cum când au ocazia să facă a­­ceste plăţi nu-şi pot îndeplini obligaţiile. Ce situaţie parado­xală ! Situaţia aceasta ne arată ce drum a parcurs viaţa noastră e­­conomică în timpul scurt de un an de zile. Să reamintim numaii ce a fost acum un an pe terenul transferurilor. O autorizaţie de compensa­ţie pentru arierate era conside­rată ca cea mai excelentă afa­cere şi se dădeau lupte mari pentru obţinerea a astfel de au-t­­orizaţii. Astăzi aceste autoriza-­­ţii nu pot fi valorificate şi expor­tatorii vin la Banca Naţională şi cer modificarea autorizaţiilor pentru plata importurilor cu­rente. Aici s’ar putea da explicaţia că deviza e scumpă: lira sterli­nă costă circa 830 lei. Dar la transferul oficial făc­ut de Banca n­aţională cursul e de 680 lei şi totuşi importatorii nu se grăbesc fiind că nu pot, n’au numerarul disponibil. Se cere deci ca Banca Naţio­nală să amâne transferul acestor plăţi. Interesându-ne în cercurile competente ni s-a răspuns că a­­mânarea transferurilor întâm­pină dificultăţi deoarece în pri­mul rând creditorii străini ar protesta susţinând că nu ne ţi­nem angajamentele luate faţă de ei, şi apoi aceste devize sunt plătite de Banca Naţională care trebue să recupereze contrava­loarea lor. * Banca Naţională face cunos­cut solicitatorilor de devize bel­giene, că toate aprobările cari au fost date pentru Belgia până azi, fie chiar şi acelea prevăzute cu ştampila de plată pentru nu­mai 10 la sută, vor fi plătite in­tegral din contul ex-clearing. Celelalte aprobări care vor esi de azi înainte, vor fi plătite în baza convenției de clearing adi­că numai 10 la sută, din valoa­rea totală a sumei solicitată. §■ Plata devizelor negociabile e lip­sită de activitate. La mărci, lipsa a­­ceasta de activitate se datoreşte faptului că pe piaţă lipseşte deviza germană, iar celelalte devize (cum e coroana cehă, shilingul austriac, drachma), sunt neglijate. Lipsind mărcile pe piaţă, cursul lor e nu­mai de orientare. Mărcile germane au cotat între 38—38.30. Shilingul austriac, cursul inter, bancar, a fost de 26.70. Llreta s’a oferit la 6, iar drach­mae la 0.90. •* Eri după amiază a avut loc la ministerul de finanţe şedinţa sub­­comisiunii instituită pentru refa­cerea creditului de bancă, comerţ şi industrie, sub preşedinţia d-lui Gr. Dimitrescu. S-au continuat discuţiiunile pentru elaborarea a­­cestui proect, aşteptându-se în a­­cest scop şi anteproectul legii pentru modificarea concordatului preventiv. Exportăm grâu In Italia Ministerul Cooperaţiei studiază problema exportului unei cantităţi de 7—8000 vagoane grâu cerute de Italia. Condiţiile de plata nu au fost încă stabilite. Dupe toate probabilităţile expor­tul acestei cantităţi se va face prin Cecopava. Ziua economiei In fiecare an, la 31 Octombrie, se preaslăvesc pe calea undelor radiofonice, a scrisului şi a vor­bei, virtuţile economiei. Şi, chiar a doua zi, adică la 1 No­embrie, aceste virtuţi sunt uita­te, bunele îndemnuri se lovesc de zidul nepăsării şi numai cele câteva albine strângătoare îşi continuă opera positivă. Tocmai aceste puţine albine, arată cum ar trebui să se pro­­ceadă. Dar, vai, numărul strân­­gătorilor e încă prea mic şi toa­tă buna propagandă, se loveşte de o uimitoare nepăsare. Asta nu înseamnă că nu s-au făcut une­le progrese în anul tre­cut. Dar aceste progrese se da­­toresc mai mult unei meritoase instituţii — Casei Naţionale de Economii şi Cecuri Poştale —, decât unui reviriment de opinie publică. Intr’adevăr cum să nu se simtă oamenii tentaţi să-şi aducă ba­nul la această instituţie ? Ea oferă garanţii de nediscutabilă seriozitate, operaţiile ei sunt lipsite de formalismul exagerat al atâtor instituţii de sub patro­najul statului, iar foloase­le pe care le oferă depunătorilor, ne­măsurate. Dar deosebit de această insti­tuţie ? Cât de puţini înţeleg a­­devăratul rost al economiei ? Cât de puţini sunt acei cari ştiu că în banul adunat zi de zi, stă taina isbânzii, de mai târziu­ Banii aduc puterea. La indivizi ca şi la popoare. Din acest ade­văr reese că nu există o mai bună garanţie de propăşire per­sonală, că nu există naţionalism mai constructiv, ca economia. Micile capitaluri ale strângăto­­rilor sunt acelea cari, adunata­­laolaltă, constitue patrimoniul de rezistenţă a naţiei, care dă­ rod muncii şi izbândă muncito­rilor. O ţară bogată în avuţii na­­turale e săracă dacă nu are ca­pitaluri. Trebue să umble după împrumuturi. In schimb, o ţară săracă în avuţii naturale, care are capitaluri e bogată. Ea ca­­pătă rodul muncii altora. Căci banul aduce bani iar economia putere. Sunt adevăruri cari trebuesc repetate cât mai des. Nu numai cu vorba, ci cu fapta. Nu există mai bun îndemn la economie, decât arătarea unor pilde vii da economie. Din nefericire, la noi tocm­ai­ acei ce trebue să dea această pildă, lipsesc de la datorie. To­tul rămâne pe seama iniţiativei particulare. Şi,­­ de ce să n’o spunem, răs­picat uneori chiar această­ iniţiativă e stânjenită. De ziua economiei să facem d­­urare. Anume ca bunul îndemn ce se dă astăzi pe căi atât de di­­ferate, să-şi atingă ţelul. Oame­nii să devie mai păstrători, mai măsuraţi. Iar statul acela care trebue să le dea îndemnul, — să le urme­ze pilda. Ţară „eminamente“ agricolă La deschiderea cursurilor şcoa­­lei superioare de agricultură din Bucureşti, d. Chr. Musceleanu, rec­torul şcoalei-academii, a spus răs­picat adevăruri, pornite dela ini­mă şi dintr’o vastă experienţă, pri­vind starea şi soarta învăţământu­lui agricol dela noi. A arătat ă­ sa că în blagoslovita de Dumnezeu ţară „eminamente agricolă”, — care este România, — abia s’au găsit în acest an şco­lar 61 studenţi, care să urmeze cursurile acestei Academii, în vreme ce la Academia de înalte Studii comerciale şi industriale s’au înscris peste 1500 tineri. Ce trebue să fie la Facultăţile de Drept şi Litere? Mii, zeci de mii de studenţi, candidaţi în perspec­tivă la înfruntarea din nesigurul şi maleabilul buget al ţarei. D. dr. C. Angelescu, fiind de faţă, a arătat că afluenţa tineretu­lui către şcolile practice este în acest an îmbucurătoare. Aşa este! S’au schimbat firmele şcolilor de meserii, comerţ şi pro­fesionale, scriindu-se pe ele: „Li­cee industriale, comerciale, etc. Pompoasele titulaturi — „licee” — au atras mult tineret spre^ şcolile practice. întrebarea este însă: — Vor deveni aceste zeci de mii de elevi meşteşugari şi negustori, sau vor da năvală spre Academii şi U­­niversităţi, cu gânduri spre func­­ţionarism, spre slujbe?! Fără îndoială că aşa se va în­tâmpla. Cum o să termine feciorul lui badea Ion „liceul” comercial sau industrial şi apoi să rămână la ni­covală sau în prăvălie?! Faptul că la şcolile de agricul­tură, care nu sunt încă „licete”, nu este îmbulzeală de tineret, este un simptom îngrijorător,­­ care poate servi ca indiciu în ceia ce vor deveni zecile de mii de elevi înscrişi la noile licee comerciale, industriale, etc. Reformă învăţământului comer­cial şi industrial este binevenită, însă!... După acest „insăl’ urmează grija reformatorilor, — marea grijă de a organiza viaţa comercială şi in­dustrială din bogata noastră ţară, unde se găsesc încă, în diferitele întreprinderi industriale şi negu­storeşti, streini în proporţie de 9() la sută, iar români neaoşi doar 10 la sută! Trebueşte răsturnată proporţia, — altfel, nici o bucurie cu afluen­t neobicinuită a tineretului către liceele” industriale şi comercială! iar cu agricultura cum rămânem c­­u 61 elevi?? (Epoca) N. D. P.-Zaiţa Suveranul român la­ Praga M. S. Regele Carol, însoţit de d. Beneş, preşedintele Republicei ceho- slovace, de Marele Voevod Mihai şi de d. Victor Antonescu, ministrul Afacerilor Străine, a asistat dri di­mineaţă, aproape de Praga, pe câm­pul de exerciţii de la Milovice, la o manevră a trupelor motorizate ceho­slovace. Suveranul a luat parte apoi la o vânătoare în pădurea din aceeaşi regiune, de unde s’a înapoiat la cas­telul Hradciani. D. Beneş, preşedintele Cehoslova­ciei, s’a întors la Praga, însoţit d© de Victor Antonescu, cu care a con­tinuat conversaţiunile începute în ajun. Tot­eri, d. Victor Antonescu a dis­cutat îndelung şi cu d. Krofta, mini­strul de Externe al Cehoslovaciei. S-a constatat un deplin acord şi o comunitate de vederi desăvârşită asupra tuturor problemelor discu­tate. Seara, la orele 6, d. ministru Vic­tor Antonescu a făcut o vizită aba­telui Zavoral. (Rador) Tratativele comerciale cu Norvegia şi Iugos­­lavia Eri după amiază au continuat la ministerul de industrie şi comerţ, tratativele cu delegaţia iugoslavi în vederea încheerei unui acord econo­mic privitor la exportul produselor petrolifere în Iugoslavia şi a impor­­tului de cupru din acea ţară. Aseară s-a ţinut la ministerul de industrie şi comerţ o conferinţă pre­zidată de d. G. Gheorghiu, secreta­rul general al acestui departament la care au luat parte: însărcinatul cu afaceri al Norvegiei, D. Iordan, şe­­ful oficiului de studii al Băncii Na­ţionale şi G. Caranfil, şeful diviziei economice din ministerul de externe. S’au început discuţiunile privitoare la încheerea unui nou acord economic şi de plăţi între România şi Nor­­vegia.

Next