Argus, ianuarie 1937 (Anul 27, nr. 7118-7141)
1937-01-01 / nr. 7118
ANUL XXVII No. 7118 NOUL MODEL 6 CILINDRI Bucureşti. PALATUL CICLOR Telefon 200.64. 217.45 abonamente: In ţară lin an 1100 Iei 6 luni 550 * 3 luni 300 „ In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 24 PAGHI OTTMAR DE ANUL NOU 5 Lei ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3.05.44 Vineri 1 ianuarie 1937 NOUL MODEL Bucureşti, PALATUL CICLOR Telefon 209.64. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Pace sau război ? «le Grigore Gafencu Două războaie au însângerat anul 1936: războiul italo-abisinian şi războiul civil din Spania. Amândouă au pus pacea vechiului nostru continent la grea încercare. Amândouă trebue să fie pentru noi prilej de reculegere şi de învăţământ. Războiul italo-abisinian a nesocotit legea Societăţii Naţiunilor. Societatea uimită, a discutat, a votat şi a sancţionat. Totuşi războiul a început, s-a desfăşurat, a luat sfârşit, nestânjenit de acţiunile şi de sancţiunile geneveze. Sunt fapte cari ne pot sluji pentru îndrumarea noastră. Să dăm Genevei ce e al Genevei. Colaborarea noastră sinceră şi reală la acţiunea pentru pace, respectarea literei şi mai cu seamă a spiritului pactului fundamental şi al obligaţiilor internaţionale, înmulţirea garanţiilor de siguranţă, celor scrise, dar mai ales celor vii , care trăesc în bunele relaţii pe care le strângem cu Statele mici şi mari, cari urmăresc aceleaşi ţeluri ca şi noi .iată politica prin care slujim şi idealul Societăţii Naţiunilor şi interesele ţărei noastre. Să urmărim, însă, cu ochi preveniţi şi înţelegători, tot ce se petrece în lume. Năzuinţele de viaţă, ambiţiile de mărire şi de putere ale popoarelor mari şi mici, stăpânesc azi ca şi eri, istoria lumei. Nu e putere care să poată potoli valurile patimelor omeneşti când suflă furtuna. Cel mult dacă Societatea Naţiunilor izbuteşte să ridice, ici colo, câte un dig apărător sau să arunce unei ţări în primejdie un colac de salvare. Trebue să ne îngrijim noi înşine cum se îngrijesc toate statele prevăzătoare, ca nava cu care ne avântăm în mare să fie solidă. Dacă nu o facem, nu e comitet, nu e comisie sau subcomisie geneveză, care în caz de primejdie să ne poată salva de la înec. Politica noastră de pace şi de bună înţelegere, nu poate avea izvorul ei de putere şi sprijinul ei moral şi material, decât înăuntrul ţărei. Aci trebue să se poată sprijini pe garanţii de siguranţă pe care nimeni din afară nu ni le poate da, un stat bine înche- i gat, finanţe rânduite şi o armată puternică, bine pregătită, bine înzestrată. Războiul civil din Spania ne aşează în faţa unor probleme deopotrivă de însemnare. Se discută, azi, la lumina focului care mistue biserici, sate, oraşe întregi, cine a început: „fasciştii’ sau comuniştii ? Ca şi cum un exces nu ar provoca pe celalt, — fascismul nu ar răsări ca o reacţiune împotriva nerânduelii ce să întinde într’o ţară, iar comunismul nu ar creşte sub înrâurirea violenţei şi a războiului civil. Adevărul e că sub cârmuirile din urmă, — ori de ce culoare politică ar fi fost şi chiar dacă n'ar fi urmărit decât un ideal burghez, liberal şi moderat — statul perduse în Spania orice autoritate. Iar când statul abdică sau apune, răsar ca ciupercile în zilele de ploae, facţiunile răzvrătite, care fie sub cuvânt de idealism social, fie sub cuvânt de naţionalism răzbunător, opun prin foc şi sabie, interesului general şi ordinei de stat, interesele lor de facţiune. Şi a fost deajuns ca nebunia să se întindă în Spania, pentru ca, atraşi de flacăra războiului dintre idei pătimaşe şi fraţi învrăjbiţi, să se adune acolo, dornici de nimiciri, nebunii din lumea întreagă. Vor isbuti oare, în vâltoarea de azi, bunul simţ şi înţelepciunea popoarelor să închidă porţile în faţa prăpădului care din lume se scurge spre Spania şi răbufneşte din Spania în lume, împrăştiind pretutindeni scânteia războiului? Cine poate şti ? Noi trebue să veghem asupra păcei noastre dinăuntru şi asupra ordinei pe care se sprijină şi o apără, cu o autoritate pe care am dori-o desăvârşită, statul nostru. Autoritatea unui stat nu atârnă de măsuri şi de deprinderi autoritare. Măsurile excepţionale, hotărârile arbitrare nu întăresc ordinea. Dimpotrivă ele întreţin neliniştea, neîncrederea şi sporesc, de sus în jos, nerânduiala. Iar nerânduiala cuprinde, în deosebi în zilele noastre, germenii răsvrătirii, şi prilej — pilda Spaniei e lămuritoare — de intervenţii umilitoare şi primejdioase din afară. Dorim statului nostru ca îndeplinindu-şi misiunea de a întări ordinea în ţară, să-şi desăvârşească autoritatea de care are nevoe şi înăuntru şi în afară, apărând cu o hotărâre neşovăitoare legea, libertăţile publice şi drepturile individuale. Şi dorim ţărei noastre că la lumina unor învăţăminte hotărâtoare, şi faţă de primejdii ce nu au trecut să dea pildă de seriozitate, de unire sufletească şi de disciplină naţională, pentru a ne îngădui să înfruntăm cu conştiinţa împăcată ameninţarea vremii. ►e „ARGUS“ urează cititorilor şi abonaţilor săi UN AN FERICIT de pace şi belşug Piaţa D. Mitită Constantinescu, guvernatorul Băncei Naţionale a avut er, după amiază o lungă întrevedere cu d. Victor Antonescu, ministrul de externe. ■K Bursa a fost ori foarte susţinută. Volumul de afaceri mare. S’au produs mişcări în toate compartimentele. Tendinţa Bursei a rămas bine dispusă. I. R. D. P. au fost cerute la 97 şi se apropie de cursul 100. Mica cerută la 1450, Astra Română 1010, Banca Naţională 4750.» Localul Bursei de Mărfuri e aproape să fie terminat. Instalaţia interiorului decoraţiile, mobilierul şi instalaţia telefonică sunt pe cale de a fi terminate în primele zile ale anului 1937. Astfel e probabil că noul local al Bursei de Mărfuri va fi predat scopului pentru care e destinat încă în luna ianuarie. Situaţia sumară a Băncii Naţionale Elveţiene Pe ziua de 15 Decembrie, Incasso-aur, 2.636.8. Devize-aur 54.2. Circulaţia 1.382. Alte angajamente 1.376.5. Acoperirea-aur 95.68 la sută. Sumele se înţeleg în milioane d® franci elveţieni. Situația sumară a Băncii Reichului Pe ziua de 14 Decembrie, IHtft Stocul de aur 66.409. Devize pentru acoperire 5.200. Portofoliu 4.617.400. Valori mobiliare pentru acoperire 220400. kot Exportul cantitativ pe tari in 1936 comparativ cu anul 1935 «Ie Dr. I. Teodoresc« Politica noastră comercială din ultima vreme a făcut cele mai mari sforţări pentru încurajarea exportului produselor solului şi subsolului nostru, de care este condiţionat, în ultima analiză, importul articolelor de care avem nevoie şi care nu se produc în ţară, sau se produc neîndestulător pentru consumul intern. Mulţumită acestor sforţări, de doi ani de zile avem o balanţă comercială favorabilă.In deosebi, în anul acesta, balanţa ne va fi extrem de favorabilă, dat fiind că numai primele 10 luni soldul ei trece de şase miliarde, iar după conificarea d-lui ministru al industriei şi comerţului în delegaţia economică a guvernului, în şedinţa din 21 Decembrie, rezultă că vom avea până la finele anului Exportul principalelor noastre produse în primele 10 luni din anul în curs se cifrează la 8.352.787 tone, sau la peste 835 mii vagoane, faţă de 7.310.785 tone, sau 731 mii vagoane în perioada corespunzătoare din anul 1935, înregistrăm deci o creştere a importului de peste un milion tone. Această însemnată creştere se datoreşte plusului de export a cerealelor cu aproape 700 mii tone, a petrolului cu circa 200 mii tone şi a lemnului cu 100 mii tone. Din acest tablou vedem care sunt cei mai buni clienţi ai noştri şi pentru ce anume produse. In primul rând observăm că în cursul anului 1936 exportul nostru în ANGLIA şi FRANŢA a crescut în mod simţitor faţă de anul 1935. BELGIA care ne-a rămas credincioasă pentru grâul nostru pe care îl preferă, din momentul ce am avut o recoltă bună de grâu, exportul nostru acolo reprezintă o creștere de aproape patru ori mai mare ca în anul 1935. Cantitativ însă rămâne tot GERMANIA cel mai mare cumpărător al produselor noastre Cu toate acestea însă Germania este şi cel mai mare al nostru furnizor, iar balanţa comercială cu această ţară ne-a fost aproape în permanenţă defavorabilă In anul 1935 ITALIA a fost cel mai bun client al nostru în deosebi pentru produsele noastre petrolifere, ocupând în acel an primul loc în exportul ţării noastre. In acest an însă din cauza restricţiunilor impuse comerţului cu această ţară exportul nostru repezintă mai puţin de jumătate faţă de anul trecut la AUSTRIA şi cu UNGARIA exportul se menţine în aceşti doi o balanţă favorabilă de circa 8 miliarde lei. Faptul este îmbucurător, fiindcă dispunând de devize importul va fi şi el mai însufleţit, satisfăcând într-o mai largă măsură nevoile industriei şi comerţului. , Dacă nu ne ocupăm în studiul de faţă şi de import, aceasta o facem cu atât mai mult cu cât exportul, în împrejurările de faţă, formează cheia de boltă a întregului nostru regim de comerţ exterior. După cifrele provizorii pe care le deţinem de la statistica comerţului exterior din ministerul finanţelor exportul nostru cantitativ pe timpul dela Ianuarie — octombrie 1836, în comparaţie cu aceiaş perioadă din anul 1835 se prezintă astfel: _ * Dacă înainte de răsboiu baza exportului nostru o formau cerealele cu circa 80 la sută din total, azi locul lor l-a luat PETROLUL CU DERIVATELE LUI. Intradivăr, în cursul anului 1935 petrolul ocupă primul loc cu 69 la sută, iar în anul trecut când producţiunea grâului în special a fost inferioară celei din acest an, exportul petrolului reprezintă 76 la sută din total, ani la aproape acelaş nivel. In schimb cu PALESTINA exportul nostru în această ţară înregistrează în 1936 o scădere simţitoare. In POLONIA exportul este foarte limitat şi anume la mici cantităţi de lemne şi seminţe de plante. Deasemenea schimbul nostru de mărfuri cu EGIPTUL s-a redus pentru export numai la petrol şi lemne, pe când produsele petrolifere nu se exportă aproape de loc în această ţară Cu vecinii noştri SERBIA, BULGARIA apoi cu TURCIA schimbul de produse este limitat şi redus aşa că aceste ţări din cauza traficului scăzut nici nu figurează printre principalii noştri clienţi. «• In încheiere accentuăm că în ultimii doi ani comerţul nostru cu streinătatea se caracterizează prin intensitatea exportului, care ne-a dat putinţa să realizăm o îmbucurătoare balanţă comercială. Dar pentru ca această frumoasă realizare să continue va trebui să tindem către o mai mare libertate a comerţului cu restricţiunile de azi, cu desele schimbări ale regimu rând cu 19 la sută în 1936 şi cu 12 la sută în 1935 din total. LEMNUL ŞI DERIVATELE LUI vin în al treilea rând la export cu acelaş procent de 9,7 la sută în aceşti din urmă doi ani. SEMINŢELE DE PLANTE, ANIMALELE VII ŞI PRODUSELE ANIMALE ALIMENTARE, cu un procent de circa 2 la sută din total aproape că nu contează la export. România, care era poreclită înainte vreme ,,grânarul Europei" azi cu producțiunea ei de cereale numai în ani de abundență mai poate dispune de un excedent exportabil de grâu, pe când în anii mediocri sau sub mediocri deabia mai poate satisface consumul intern-Grâul, din cauza consumului crescând, se exportă din ce în ce mai puţin. Numai porumbul şi orzul se exportă în fiecare an în cantităţi mai însemnate. ANIMALELE VII şi PRODUSELE ANIMALE ALIMENTARE se exportă în cantităţi foarte reduse. Deasemenea VINUL şi FRUCTELE NOASTRE, cari se produc din belşug. Ar fi timpul, credem, să dăm mai multă atenţiune acestor produse, cari vor trebui într-un viitor apropiat să înlocuiască exportul petrolului, a cărei ere este limitată în viitor la epuizarea zăcămintelor. Pe tari exportul cantitativ al principalelor noastre produse în primele 10 luni ale anului în curs, comparativ cu aceiaş perioadă de timp din anul 1935 se repartizează astfel: lui comerţului exterior şi mai ales cu nenumăratele formalităţi, pe cari industriaşii şi comercianţii sunt datori să le îndeplinească, nu se pot promova interesele acestora nici desvolta în viitor legăturile noastre cu streinătatea. CEREALELE vin în al doilea Exportul cantitativ pe fori în 1936 comparativ cu anul 1933 Felul produselor 1936 Ci?/O 193' Petrol și derivate 5.771129 tone 69 5.546.889 tone 76 Cereale și derivate 1.584.174tone 1 88 1.003 tone 12 Lemne și derivate 807.273tone 9,7 707.802tone 9,7 Semințe de plante 90.788tone 1,4 105070tone 1,4 Animale vii 56.273tone 0,7 60.193 tone 0,8 Produse anim. anm. 15.648tone 0,2 9.898 tone 6,1 Total 8352.787tone 100 7.310785 tone 100 55 35 „RG1IS” va publica în numerele viitoare PROGRAMUL PENTRU LUCRĂRI PUBLICE de C. Buşila ANUL INDUSTRIAL de I. Radu ANUL PETROLIFER de M. Pisante precum şi numeroase alte articole rezumative despre înfăţişarea economică a anului 1936 Siguranţă şi speranţă ! ele N. Daşcovici I Un an nou începe, plin de făgădueli ca toţi anii cari au trecut de când e lumea asta, veşnic nemulţumită cu prezentul. Ce are să ne aducă 1937? Iată întrebarea chinuitoare, ce străbate toate gândurile acum, după experienţa puţin încurajatoare a celor din urmă ani. Freamătul neastâmpărului de pretutindeni şi, mai ales, sgomotul asurzitor al uzinelor pregătitoare de arme noi, tot mai perfecţionate şi mai puternice, pentru opera de distrugere ce ar fi să se deslănţue într’o zi, ne tulbură liniştea sufletească şi ne răpeşte speranţa de mai bine, cu care eram deprinşi să întâmpinăm venirea anului nou. La toate cauzele vechi de criză economică universală, cu lipsuri şî suferinţe, a venit să se adauge încă una, dar cu înşelătoare înfăţişări de vindecare. E vorba de întrecerea înarmărilor, de cursa nebună in care s’au aruncat toate ţările mari sau mici, şi, în care ţările industriale, mai ales, par să simtă o trecătoare îmbunătăţire a suferinţelor, născute din lipsa de lucru pentru braţele încrucişate. Dacă a fost grea şi nesuferită criza economică, de până acuma, născută dintr’o sporire prea mare a producţiei şi o scădere corespunzătoare a consumaţiei, — cum va trebui să fie aceeaşi suferinţă, isvorâtă din criză, după risipa nebunească a înarmărilor neproductive ? Şi oare leacul, singurul leac în stare să înlăture tulburările sociale lăuntrice din fiecare ţară, nu va fi numai aventura răsboinică în afară ? Dar să nu ne adâncim prea mult gândurile în scrutarea viitorului pe temeiuri de concluzii logice, pentru că ar însemna să ne depărtăm, cu totul, de la buna tradiţie a speranţelor de mai bine din ajunul anului cel nou ! Aşteptăm şi dorim ca 1937 să ne aducă mai multă siguranţă externă şî internă, iar prin aceasta să ne redeştepte speranţa de mai bine pentru viitor şî încrederea pentru prezent. Siguranţa din afară, prin îndepărtarea primejdiilor de răsboi, e cea dintâi condiţie pentru renaşterea speranţei şi a încrederii. E chiar o condiţie neapărată şi pentru siguranţa lăuntrică a fiecărei ţări, după cum această din urmă siguranţă, decurgând din cuminţenia conducătorilor, ca şi din disciplina şi puterea de muncă a poporului, este, şi ea, una din condiţiile de siguranţă pentru Statul respectiv. O ţară ai cărei cetăţeni sunt deprinşi să trăiască în ordine, sub scutul legilor, chibzuit alcătuite şi în chip cinstit aplicate tuturor, fără nici o deosebire, — este un stâlp al siguranţei internaţionale, dar este în acelaş timp o ţară puternică şi încrezătoare în viitorul ei. Dimpotrivă, într’o ţară în care nu există respectul legei sau în care legile se schimbă dintr’o zi pe alta, fără nici o socoteală, acolo nu poate fi nici ordine şi nici siguranţă pentru cetăţeni. Acolo nu mai poate rămâne nimic din cheagul trebuitor de rezistenţă împotriva duşmanilor văzuţi sau ascunşi, fie ei din lăuntru sau din afară. Siguranţa prezentului şi speranţa de mai bine a viitorului sunt strâns legate şi nu pot fi despărţite sub nici un motiv, cu nici un preţ. Ea începe cu siguranţa lăuntrică persoanei şi avutului cetăţenilor, cum şi a raporturilor de tot felul dintre aceşti cetăţeni, prin garanţia puterilor publice, spre a se ridica la înălţimea siguranţei Statului, prin respectul ordinei juridice din lăuntru, de care atârnă în chip nemijlocit însuşi respectul acestui Stat din afară, prin puterea simţului de solidaritate naţională. Poate că niciodată în istoria noastră nu s’a simţit, mai puternic decât astăzi, nevoia de siguranţă şi de garanţie înăuntrul graniţelor româneşti, între cetăţenii egal îndreptăţiţi ai acestei Românii mari, închegată pe un principiu sfânt de dreptate naţională, pe principiul naţionalităţilor, după ce în decursul câtorva veacuri neamul nostru cunoscuse nedreptatea şi duşmănia asupritorilor streini, întărind simţământul obştesc de siguranţă lăuntrică între cetăţenii Statului nostru şi lăsându-le nesdruncinată speranţa unor zile mai bune în viitor, aceloraşi cetăţeni, sporim puterea de rezistenţă colectivă împotriva primejdiilor ameninţătoare din afară. Numai aşa va fi interesul tuturor, fără nici o deosebire de origină socială sau etnică să apere România în graniţele ei de astăzi, care sunt în stare să dea, fiecăruia, cele mai uşoare şi mai bune mijloace de viaţă, prin muncă şi prin cinste. Oricine ne-ar ataca din afară şi ar încerca să răpească vreo parte din pământul nostru, n’ar face-o pentru binele şî fericirea cetăţenilor de astăzi, ci pentru satisfacerea poftelor de stăpânire şi de exploatare ale agresorilor, cu reînvierea vremurilor de asuprire, încrezători, iarăşi, în noi înşine, cum pare că nu mai suntem de câţiva ani, criza economică şi criza morală vor fi, cu uşurinţă, învinse, iar viitorul cel mai strălucit ne va fi asigurat. In acest număr ANUL FINANCIAR 1936 de E. Putin (pag. III) ANUL FEROVIAR de G. Mantia (pag. IV) LEGISLAŢIA MUNCII IN 1936 de Marco Barascu (pag. VI) LEGISLAŢIA COMERCIALA IN 1936 de I. L. Georgescu (pag. IX) JURISPRUDENTELE COMERCIALE IN 1936 de Paul Bemetrescu (pag. IX) BURSA IN 1936 (pag. XIV) COMERTUL CU STRAINATATEA de B. Buchwald (pag. XIV) ANUL AGRICOL de A. Comăteanut (pag. XV) EROISMUL DE A FI NEGUSTOR de Gr. Trancu-Iaşi şi G. Stroe (pag. XIX) PROSPERITATEA REVINE ? de Mihail Solomon (pag. XXI) Perspectivele pieţii franceze După cum arată „Le Capital“, sistemul francez de preţuri şi salarii nu-şi va putea găsi echilibrul decât peste câteva luni, chiar la o evoluţie normală a lucrurilor. Ar fi deci prematur, scrie ziarul francez, să vrem să evaluăm de pe acum capacitatea de absorbire a târgului intern şi mai ales să încercăm a determina facultatea de concurenţă a întreprinderilor franceze pe pieţelede export.